Drum Nou, aprilie 1967 (Anul 24, nr. 6919-6944)

1967-04-01 / nr. 6919

ANUl XXIV Nr 6919 Sîmbătă 1 APRILIE 1967 4 pagini 25 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! umnou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al PC R. S& * Si al SFATULUI POPULAR REGIONAL PLENARA C.C. AL P.C.R. DIN DECEMBRIE 1966 A INDICAT LICHIDAREA GRABNICĂ A PIERDERILOR CARE LOVESC IN INTERESUL ÎNTREGII ECONOMII hvvnvnm de întreprinderi con­sidera aceasta o sarcina facultativă ? Pentru a îndeplini opera­tiv această sarcină, în fiecare unitate economică din regiu­ne au fost create comisii de rentabilizare — conduse de către directori — a căror ac­tivitate este coordonată de o comisie regională. Pe baza in­dicaţiilor primite, acţiunea de identificare a rezervelor in­terne se apropie de sfîrşit. Ne mai despart foarte pu­ţine zile pînă la încheierea acţiunii. In mod firesc, se pune întrebarea : care este stadiul analizelor şi studiilor întreprinse ? O succintă comparaţie ne dezvăluie faptul că dacă la începutul anului în 80 de uni­tăţi economice din regiunea noastră existau 635 de pro­duse planificate a fi realizate cu pierderi, în urma analize­lor întreprinse pînă în pre­zent au fost stabilite căile de rentabilizare pentru 288 de produse. Totodată, numărul unităţilor cu pierderi „per sold“ a scăzut cu 2. Ca ur­mare, valoarea pierderilor pla­nificate pe anul 1967 s-a re­dus cu circa 65 milioane lei, sumă cu care va spori efica­citatea activităţii întreprinde­rilor industriale, de construc­ţii, prestaţii şi agricole. Bune rezultate au obţinut în aceas­tă acţiune „Tractorul“ şi „Timpuri noi“ din Braşov, „8 Mai“ şi „Tîrnava“ din Me­diaş, întreprinderea minieră Căpeni, „Carbosin“ Copșa Mică și altele. Cifrele amintite ne arată că stadiul de rentabilizare este însă departe de a fi satisfăcă­tor. Numărul produselor rea­lizate cu pierderi este încă foarte mare. Aceasta se da­­torește în primul rînd faptu­lui că în unele întreprinderi comisiile de rentabilizare au început cu multă întîrziere — după nenumărate insisten­ţe — activitatea de depistare a rezervelor interne. Deşi in­dicaţiile au arătat clar pe­rioada în care să fie dema­rată acţiunea, în unele între­prinderi forestiere, ca cele de la Tg. Secuiesc (director Z. Drunek), Homorod (director Gh. Barbu), Sighişoara (direc­tor E. Băilă), au fost aştep­taţi cu pasivitate delegaţii fo­rului tutelar. Cu toate că şi tov. directori C. Bîrsan, (de la I.P.E.C. Braşov), I. Itu (de la Iprofil „Republica“ din Sibiu), S. Ilarie (de la Combinatul chimic „Victoria“) şi A. Po­­pescu (de la fabrica „Recon­strucţia“ Feldioara) au ştiut foarte bine că timpul pentru efectuarea analizelor nu-i aş­teaptă, comisiile pe care le ANDREI FOCŞA, directorul Direcţiei de control şi revizie pentru regiunea Braşov (Continuare în pag. a 3-a) Sculele de calitate este factorul principal la reduce­rea rebutului. Datorită acestui fapt, colectivul sec­ţiei sculărie, la Fabrica de şuruburi din Mediaş, îşi îndreaptă toată atenţia în acest scop. In fotografie : aspect din secţia de sculărie. Adunare consacrată aniversării eliberării Ungariei Casa orăşenească de cultură din Sibiu a găzduit vineri după-amiază o adunare consacrată celei de-a XXII-a aniversări a eliberării Ungariei de sub jugul fascist. Despre importanţa acestui eveniment au vorbit Constantin Buzdughină, preşedintele Sfatului popu­lar al oraşului Sibiu, şi ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti, József Vince. A urmat un spectacol la care şi-au dat concursul formaţiile artistice ale unor uzine şi instituţii din localitate. Vizita In Republica Socialista România a unei delegaţii de partid si guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria La invitaţia Comitetului Central al Partidului Co­munist Român şi a Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România, în a doua jumătate a lunii aprilie a.c., o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România Schimb de experienţa pe teme de protecţie a muncii In sala clubului C.F.R. din Sighi­şoara a avut loc joi după-amiază un schimb de experienţă pe teme de protecţie a muncii, organizat de Inspectoratul regional de stat, în colaborare cu Consiliul local Sighi­şoara al Uniunii Generale a Sindi­catelor. Cu acest prilej, inginerul Emilian Pauliuc, de la Fabrica de ţigle și In fotografie , tractoristul Ioan Imrich, de la S.M.T. Hărman, lu­­crînd la semănatul orzoaicei pe terenul cooperativei agricole din Hărman, raionul Sf. Gheorghe, cărămizi „7 Noiembrie“, a vorbit despre propaganda vizuală şi audi­tivă în sprijinul protecţiei muncii, iar I. Simpliceanu, directorul în­treprinderii „Nicovala“, despre „Instructajul de protecţie a muncii, element important în prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnă­virilor profesionale”. In continua­re, tovarăşul Ilarie Dudaş, preşe­dintele comitetului sindicatului de la Complexul de faianţă şi sticla Sighişoara, a relatat despre expe­rienţa comitetului sindicatului în folosirea activului obştesc de pro­tecţie a muncii. In încheiere, participanţii au vi­zionat un ciclu de filme pe teme de protecție a muncii. 9352 Sosirea la Bucureşti a tovarăşului Luigi Longo La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, vineri seara a sosit la Bucureşti, într-o vizită de prietenie, tovarăşul Luigi Longo, secretar general al Partidului Comunist Italian. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Mihai Dalea, de şefi de secţie la C.C. al P.C.R., activişti de partid. Şantierele muncii voluntar-patriotice, şcoala de educaţie comunista Primele semne ale primăverii dă­tătoare de viaţă au adus pe plaiu­rile braşovene un suflu de entu­ziasm tineresc, materializat în nu­meroase acţiuni de muncă voluntar­­patriotică. Străzile şi parcurile oraşe­lor şi satelor, păşunile, şantierele de irigaţii, terenurile sportive au fost „invadate“ în duminica ce a trecut de peste 10.000 de tineri , munci­tori, ţărani cooperatori, salariaţi din instituţiile comerciale şi sanitare, studenţi şi elevi. Au muncit în me­die cîte trei ore, dar elanul tine­resc, hotărîrea de a răsplăti prin fapte grija ce le-o poartă partidul şi statul nostru, dragostea faţă de ora­şul sau satul în care trăiesc, au rodit într-un bogat bilanţ : 168.000 m.p. parcuri şi zone verzi şi 250 ha. pă­şune curăţate, 1.900 m.c. pămînt scos şi transportat din rigolele dru­murilor, 123 tone metale vechi co­lectate. Merită evidenţiate, pentru rezultatele obţinute în această zi, or­ganizaţiile U.T.C. din oraşele Bra­şov şi Făgăraş şi cele din raioanele Mediaş, Sighişoara şi Făgăraş. Nu­mărul mare al participanţilor şi vo­lumul lucrărilor prestate oglindesc elanul cu care tinerii oraşelor şi sa­telor regiunii noastre contribuie la activităţile gospodareşti-edilitare, de­monstrează faptul că reuşita acţiuni­lor de muncă voluntar-patriotică de­pinde în cea mai mare măsură de râdut şi spiritul de răspundere cu care organele şi organizaţiile U.T.C. se preocupă de pregătirea şi organi­zarea lor. In regiunea noastră există în a­­ceastă privinţă o bună experienţă. Despre ea vorbesc faptele înscrise an de an în jurnalul şantierelor muncii patriotice. Numai în anul trecut au fost efectuate de către tineri 1.200.000 ore de muncă voluntar-patriotică, timp în care au colectat şi expediat oţelăriilor 19.850 tone de metale vechi, au amenajat 517.000 m.p. zone verzi în oraşe şi sate şi 186.200 m.p. baze sportive simple, au plantat peste 56.000 pomi fructiferi şi ornamen­tali, au împădurit 34 hectare teren în sectorul forestier şi întreţinut 159 hectare cu arborete. Tot prin intre­­a patriotică a tinerilor, la raţe au fost curăţate şi întreţinute 21.400 hectare păşune, recoltate 82 hectare cu porumb în G.A.S. şi diferite su­prafeţe cu alte culturi, s-a amenajat o însemnată suprafaţă de teren pen­tru irigat. O însemnată contribuţie au adus tinerii la terminarea lucră­rilor de construcţie a 25 de obiec­tive social-culturale şi 35 construcţii zootehnice în cooperativele agricole de producţie. Desigur, nu pot fi în­şiruite aici toate realizările dintr-un­ an de zile, dar cei 11.300.000 lei cît reprezintă valoarea lucrărilor execu­tate de tineri sunt suficient de grăi­toare. Pentru rezultatele deosebite obţinute, pe primele locuri ale în­trecerii patriotice s-au situat, în or­dine, organizaţiile U.T.C. din oraşul Braşov, raioanele Făgăraş şi Sighi­şoara, distinse cu diplome de onoare şi premii. Sub conducerea şi îndrumarea or­ganizaţiilor de partid, organizaţiile U.T.C. din întreprinderi, de pt şan­tiere, din unităţile agricole, şcoli, facultăţi şi instituţii, militînd pen­tru traducerea în viaţă a indicaţiilor Congresului al VlII-lea al U.T.C., au dat o amploare sporită acţiunilor de muncă voluntar-patriotică, impri­­mîndu-le în mai mare măsură un caracter educativ. Pe fondul acestor realizări apar însă şi unele lipsuri, care, acum, la începutul unei noi perioade de mun­că voluntar-patriotică, e bine să fie scoase în evidență, pentru ca prin eforturi perseverente să fie înlătu­rate. Ele constau în primul rînd in neîndeplinirea integrală în anul tre­cut a angajamentelor la împăduriri, îngrijiri de arborete, plantări de pomi şi irigaţii. Cauzele nu sunt greu de stabilit. In principal, ele au fost determinate de slaba preocu­pare a unor comitete raionale şi orăşeneşti ale U.T.C. pentru organi­zarea ieşirilor la lucrările respective în perioada optimă. Apoi, multe ac­ţiuni, insuficient pregătite, n-au avut un caracter de masă, desfăşurîndu-se anemic, cu un număr prea mic de participanţi. (Continuare în pag. a 2-a) CORNEL ŞANDRU, prim-secretar al Comitetului regional Braşov al U.T.C. De la I. T. Bv. Incepînd de astăzi, 1 aprilie, odată cu schimbarea sediului autogării I.T.Bv. de la gara veche pe strada Mihai Viteazul nr. 168, plecarea curselor pe traseul nr. 18 înspre Stu­­pini nu se va mai face de la gara Bartolomeu ci de la noua autogara. Deplasîndu-ne în raionul Sighişoara pen­tru un raid-anchetă privind desfăşurarea lucrărilor agricole de primăvară, am luat mai întîi, aşa cum era şi firesc, legătură cu tovarăşul prim-secretar Ioan Puşcaş, căruia i-am cerut părerea în legătură cu ritmul şi calitatea lucrărilor agricole de primăvară. Răspunsul a întîrziat, iar cînd a fost dat, ne-a surprins de-a dreptul. „Nu mai dau nici o relatare, la nici un ziarist“. In vir­tutea căror uzanţe am fost gratificaţi, şi nu pentru prima oară, cu un asemenea răs­puns, n-am înţeles. Ceream doar un spri­jin, o îndrumare de la raionul de partid şi nimic mai mult. Prezentîndu-ne aici, res­pectam o regulă, încetăţenită în munca noastră, în care caz aceeaşi regulă impune solicitudine, principialitate şi nu antica­meră, vorbe în doi peri sau aprecierile pur personale, ale primului-secretar despre pre­să şi ziarişti. Astfel „edificaţi“ asupra situaţiei pe raion, a succeselor, greutăţilor şi neajunsurilor din actuala campanie, am vizitat cîteva coope­rative agricole. O primă constatare este­ aceea că mobili­zaţi de către comitetul raional, organizaţiile de partid, ţăranii cooperatori din mai multe unităţi, au obţinut o serie de realizări. Pînă la data respectivă planul de arături pentru însămînţări de primăvară se executase în proporţie de 32,5 la sută, se însămînţaseră 117 hectare cu ovăz din cele 208 hectare pla­nificate, 52 hectare mazăre din 100 hectare cuprinse în plan, iar la sfeclă de zahăr 274 hectare din cele 950 hectare stabilite. Rezultatele de pînă acum sunt însă sub po­sibilităţi: împrăştiatul gunoiului de grajd, amena­jările pentru irigaţii (0 la sută) şi desecări, lucrările de îmbunătăţire pe păşuni şi fineţe (50,4 la sută), ca să nu mai vorbim de în­­sămînţări, sunt mult rămase în urmă. De ce ? Forţele şi mijloacele existente nu sunt utilizate zilnic la întreaga lor capacitate. Iată numai cîteva exemple. Brigada de cîmp de la cooperativa agricolă din Ţigman­­dru, condusă de Wagner Ștefan, dispune de 67 braţe de muncă active. In ziua de 23 martie au participat însă la lucru numai 17, in ziua de 27 martie 37, iar în ziua de 28 martie un număr de 48. Cele două brigăzi de cîmp ale cooperativei agricole din Daneş cuprind 214 cooperatori. In ziua de 27 mar­tie au participat la muncă numai 120, iar în ziua de 28 martie 149. Asemenea situaţii sunt şi în alte unităţi. Ca atare, rezultă o slabă mobilizare a ţăranilor cooperatori, deşi în prezent sunt foarte multe lucrări agricole de făcut. Cit priveşte semănatul, aşa cum aprecia şi invitatul nostru la acest raid, tov. ing. N. Bîrsan, şef de laborator la Staţiunea agricolă experimentală Braşov, rezultă că în unele locuri se urmăreşte mai mult can­titatea decit calitatea. Pe drumul ce duce spre Nadeş, l-ara întîlnit pe tractoristul Alexandru Costea, semănînd trifoi i cul­tură ascunsă. Era de faţă şi şeful brigăzii de tractoare, C. Ioan. Pe terenul respectiv se găseau foarte multe resturi de tulpini de porumb care împiedicau executarea unei lucrări la un înalt nivel calitativ. La Ţigmandru semănatul ovăzului s-a fă­cut manual, în timp ce semănătorile cu tracţiune animală, care puteau fi utilizate pe unele terenuri deluroase, rugineau sub un şopron. La Hetiur, preşedintele coope­rativei agricole, Iov. Mihail Prezan, şi ing. Reghina Pavel ne-au informat că s-a ter­minat semănatul culturilor din epoca I-a. Insă, spre surprinderea noastră, am constatat că sămînţa de ovăz introdusă în sol fusese respinsă de Laboratorul regional din Bra­şov pentru controlul seminţelor prin bule­tinul nr. 375. — De ce aţi însămînţat ovăz pentru care s-a emis buletin negru ? am întrebat-o pe inginera cooperativei. — Am anunţat consiliul agricol şi am so­licitat sprijin ca să schimbăm sămînţa de ovăz dar... Deci consiliul agricol raional (preşedinte A. Popovici, vicepreşedinte D. Lăţea) a în­chis ochii, contribuind deci nemijlocit la săvârşirea unei grave ilegalităţi. Acesta nu e singurul caz. La Daneş, inginerul Ioan Fleşar, neţinînd seama de indicaţiile date, a format probe din seminţe neselectate şi le-a trimis la laborator. Bineînţeles, după analizele făcute, laboratorul din Sibiu, cu buletinul nr. 482 din 23 II-a, a anunţat coo­perativa din Daneş că cele 2.000 kg. ovăz de sămînţă nu sunt corespunzătoare din cauza procentului mare de impurităţi. Ingi­nerul a fost nevoit să ia măsuri urgente pentru selectarea ovăzului şi trimiterea de noi probe. Pînă la data de 29 martie nu sosiseră încă buletinele de analiză, deşi se­mănatul ovăzului s-a terminat la data de 21 martie. — De ce aţi semănat ovăz fără buletin de analiză ? — am întrebat pe inginer. — Am vorbit la telefon cu laboratorul în ziua de 21 martie şi ne-a confirmat că să­­mînţa întruneşte condiţiile de calitate pen­tru a putea fi introdusă în sol. In realitate, la 21 martie cooperativa ter­minase cu însămînțarea ovăzului. Deci, tele­fonul a fost o simplă formalitate, un pre­text de acoperire a unei ilegalităţi. Consiliile agricole, uniunile raionale, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole, inginerii agronomi cunosc că este interzis prin dispoziţie de stat semănatul fără a avea buletinul roşu de la laborato­rul pentru controlul seminţelor. Din cele de mai sus rezultă că la cooperativele agri­cole de producţie din Daneş şi Hetiur ingi­nerii agronomi şi preşedinţii cooperativelor au călcat în mod premeditat aceste indi­caţii. Este aceasta oare în avantajul coope­rativei, contribuie la sporirea producţiei la hectar, la creşterea veniturilor cooperatori­lor ? Fără îndoială, că nu. Adunarea gene­rală a cooperatorilor nu poate fi indife­rentă în faţa acestei situaţii. Ea va trebui să analizeze şi să sancţioneze cu severitate aceste abateri, care diminuează rezultatele economico-financiare ale cooperativelor a­­gricole. Ne-am permite să punem o între­bare comitetului raional de partid : ce pă­rere are despre asemenea încălcări ale dis­poziţiilor de stat ? I. BRAGHEŞ Jurnal de campanie din raionul Sighişoara ÎNSĂPliNţÂRI PE BAZĂ DE BULETIN NEGRU ? V SPECTATORII AU CUVÎNTUL — Pe marginea spectacolului cu piesa SOARELE DE ANDEZIT de Emil Poenaru şi Mihail Raicu Piesa Soarele de andezit de Emil Poenaru şi Mihai Raicu, a cărei premieră a avut loc recent, a fost deseori aplaudată la scenă deschisă de către spectatori. Ne-am adresat unor oameni de cultură —­ şi amatori de teatru, spre a le afla opiniile în legă­tură cu acest spectacol. Spectacolul a fost remarcabil — ne-a declarat inginerul Ion Rotaru. In mod deosebit m-au im­presionat actul întîi şi jocul ac­torilor George Gridănuşu, în ro­lul lui Decebal, şi Dan Sându­­lescu. O menţiune specială pen­tru scenografie. Soarele de ande­zit este o piesă cu un foarte pro­nunţat caracter educativ, deose­bit de interesantă din mai mul­te puncte de vedere. Dacii, aşa cum au apărut ei în piesă, mi s-au părut plini de vigoare şi prospeţime, lipsiţi de convenţio­­nalitate, autentici. Actul al trei­lea nu s-a ridicat la înălţimea primelor două. Cred că el ar fi tr­ebuit să fie mai concentrat, să sublinieze mai accentuat unele concluzii. Prezenţa filmului pe aceeaşi temă tentează spectatorul la a­­nalogii, ne-a mărturisit drama­turgul bucureştean Ştefan Ha­­ralamb. Dar de la bun început trebuie spus că piesa nu iese di­minuată din comparaţia cu fil­mul, constituindu-se ca valoare autonomă demnă de interes. Me­ritul Incontestabil al autorilor este de a fi făcut mult mai sen­sibilă şi mai clară spectatorului ideea dragostei profunde de li­bertate a dacilor. In lumina ei, acţiunile lui Decebal pentru uni­rea triburilor dace, în vederea înfruntării puternicului imperiu roman, capătă înţelesul unei po­litici de o mare clarviziune. Fi­lonul dramatic al piesei — în­deosebi în prima sa parte, deoa­rece incepînd cu partea finală a actului al doilea o anume în­cetinire a ritmului se face sim­ţită — rezidă tocmai in această luptă a marelui conducător de a anihila tendinţa centrifugă a u­­nor şefi de triburi orgolioşi şi limitaţi, răzleţiţi prin interese mărunte, de a moderniza statul dac şi de a-i da coeziune. Figu­ra lui Decebal, mare om politic, inteligent şi animat de credinţa în libertatea poporului său este cu totul deosebită prin forţa sa dramatică. Trebuie însă să arăt că piesa nu este lipsită de unele scăderi. Actul al treilea este oa­recum diluat, firul dramatic al piesei subţiindu-se tocmai în momentul deznodămîntului, cînd ar fi trebuit să atingă o culme a sa. Ştim însă că autorii pre­gătesc a doua parte a piesei lor. Probabil că, cu acest prilej, ei vor evita greşelile acestea. Piesa m-a interesat în mod deosebit, ne-a relatat Stela Fe­­riceanu, regizor la Teatrul mu­zical din Braşov. O găsesc deo­sebit de­ originală ca temă şi construcţie dramatică. Persona­jele sunt vii, cu o evoluţie preg­nantă, ce ţine spectatorul încor­dat. Modul în care autorii au îmbinat două maniere dramatice (redarea directă a evenimentelor şi sugerarea lor prin monologul lui Decebal din actul al doilea), mi se pare cu totul demn de in­teres, deşi, faptul trebuie men­ţionat, asupra acestei îmbinări ar mai fi trebuit să se lucreze. Consider că personajul Decebal conţine o deosebit de bogată substanţă dramatică. Trebuie să fac totuşi o rezervă în ceea ce priveşte discursul său din fina­lul piesei, ce atinge accente de­clamatorii nedorite. Foarte inte­resantă mi s-a părut scenogra­fia, sobră şi plină de semnifi­caţii, aplaudată uneori la scenă deschisă. Ceea ce mi-a plăcut în mod Colocviu realizat de VOICU BUGAFIU (Continuare în pag. a 2-a) f

Next