Drum Nou, aprilie 1967 (Anul 24, nr. 6919-6944)
1967-04-01 / nr. 6919
ANUl XXIV Nr 6919 Sîmbătă 1 APRILIE 1967 4 pagini 25 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! umnou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al PC R. S& * Si al SFATULUI POPULAR REGIONAL PLENARA C.C. AL P.C.R. DIN DECEMBRIE 1966 A INDICAT LICHIDAREA GRABNICĂ A PIERDERILOR CARE LOVESC IN INTERESUL ÎNTREGII ECONOMII hvvnvnm de întreprinderi considera aceasta o sarcina facultativă ? Pentru a îndeplini operativ această sarcină, în fiecare unitate economică din regiune au fost create comisii de rentabilizare — conduse de către directori — a căror activitate este coordonată de o comisie regională. Pe baza indicaţiilor primite, acţiunea de identificare a rezervelor interne se apropie de sfîrşit. Ne mai despart foarte puţine zile pînă la încheierea acţiunii. In mod firesc, se pune întrebarea : care este stadiul analizelor şi studiilor întreprinse ? O succintă comparaţie ne dezvăluie faptul că dacă la începutul anului în 80 de unităţi economice din regiunea noastră existau 635 de produse planificate a fi realizate cu pierderi, în urma analizelor întreprinse pînă în prezent au fost stabilite căile de rentabilizare pentru 288 de produse. Totodată, numărul unităţilor cu pierderi „per sold“ a scăzut cu 2. Ca urmare, valoarea pierderilor planificate pe anul 1967 s-a redus cu circa 65 milioane lei, sumă cu care va spori eficacitatea activităţii întreprinderilor industriale, de construcţii, prestaţii şi agricole. Bune rezultate au obţinut în această acţiune „Tractorul“ şi „Timpuri noi“ din Braşov, „8 Mai“ şi „Tîrnava“ din Mediaş, întreprinderea minieră Căpeni, „Carbosin“ Copșa Mică și altele. Cifrele amintite ne arată că stadiul de rentabilizare este însă departe de a fi satisfăcător. Numărul produselor realizate cu pierderi este încă foarte mare. Aceasta se datorește în primul rînd faptului că în unele întreprinderi comisiile de rentabilizare au început cu multă întîrziere — după nenumărate insistenţe — activitatea de depistare a rezervelor interne. Deşi indicaţiile au arătat clar perioada în care să fie demarată acţiunea, în unele întreprinderi forestiere, ca cele de la Tg. Secuiesc (director Z. Drunek), Homorod (director Gh. Barbu), Sighişoara (director E. Băilă), au fost aşteptaţi cu pasivitate delegaţii forului tutelar. Cu toate că şi tov. directori C. Bîrsan, (de la I.P.E.C. Braşov), I. Itu (de la Iprofil „Republica“ din Sibiu), S. Ilarie (de la Combinatul chimic „Victoria“) şi A. Popescu (de la fabrica „Reconstrucţia“ Feldioara) au ştiut foarte bine că timpul pentru efectuarea analizelor nu-i aşteaptă, comisiile pe care le ANDREI FOCŞA, directorul Direcţiei de control şi revizie pentru regiunea Braşov (Continuare în pag. a 3-a) Sculele de calitate este factorul principal la reducerea rebutului. Datorită acestui fapt, colectivul secţiei sculărie, la Fabrica de şuruburi din Mediaş, îşi îndreaptă toată atenţia în acest scop. In fotografie : aspect din secţia de sculărie. Adunare consacrată aniversării eliberării Ungariei Casa orăşenească de cultură din Sibiu a găzduit vineri după-amiază o adunare consacrată celei de-a XXII-a aniversări a eliberării Ungariei de sub jugul fascist. Despre importanţa acestui eveniment au vorbit Constantin Buzdughină, preşedintele Sfatului popular al oraşului Sibiu, şi ambasadorul R. P. Ungare la Bucureşti, József Vince. A urmat un spectacol la care şi-au dat concursul formaţiile artistice ale unor uzine şi instituţii din localitate. Vizita In Republica Socialista România a unei delegaţii de partid si guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, în a doua jumătate a lunii aprilie a.c., o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România Schimb de experienţa pe teme de protecţie a muncii In sala clubului C.F.R. din Sighişoara a avut loc joi după-amiază un schimb de experienţă pe teme de protecţie a muncii, organizat de Inspectoratul regional de stat, în colaborare cu Consiliul local Sighişoara al Uniunii Generale a Sindicatelor. Cu acest prilej, inginerul Emilian Pauliuc, de la Fabrica de ţigle și In fotografie , tractoristul Ioan Imrich, de la S.M.T. Hărman, lucrînd la semănatul orzoaicei pe terenul cooperativei agricole din Hărman, raionul Sf. Gheorghe, cărămizi „7 Noiembrie“, a vorbit despre propaganda vizuală şi auditivă în sprijinul protecţiei muncii, iar I. Simpliceanu, directorul întreprinderii „Nicovala“, despre „Instructajul de protecţie a muncii, element important în prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale”. In continuare, tovarăşul Ilarie Dudaş, preşedintele comitetului sindicatului de la Complexul de faianţă şi sticla Sighişoara, a relatat despre experienţa comitetului sindicatului în folosirea activului obştesc de protecţie a muncii. In încheiere, participanţii au vizionat un ciclu de filme pe teme de protecție a muncii. 9352 Sosirea la Bucureşti a tovarăşului Luigi Longo La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vineri seara a sosit la Bucureşti, într-o vizită de prietenie, tovarăşul Luigi Longo, secretar general al Partidului Comunist Italian. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Mihai Dalea, de şefi de secţie la C.C. al P.C.R., activişti de partid. Şantierele muncii voluntar-patriotice, şcoala de educaţie comunista Primele semne ale primăverii dătătoare de viaţă au adus pe plaiurile braşovene un suflu de entuziasm tineresc, materializat în numeroase acţiuni de muncă voluntarpatriotică. Străzile şi parcurile oraşelor şi satelor, păşunile, şantierele de irigaţii, terenurile sportive au fost „invadate“ în duminica ce a trecut de peste 10.000 de tineri , muncitori, ţărani cooperatori, salariaţi din instituţiile comerciale şi sanitare, studenţi şi elevi. Au muncit în medie cîte trei ore, dar elanul tineresc, hotărîrea de a răsplăti prin fapte grija ce le-o poartă partidul şi statul nostru, dragostea faţă de oraşul sau satul în care trăiesc, au rodit într-un bogat bilanţ : 168.000 m.p. parcuri şi zone verzi şi 250 ha. păşune curăţate, 1.900 m.c. pămînt scos şi transportat din rigolele drumurilor, 123 tone metale vechi colectate. Merită evidenţiate, pentru rezultatele obţinute în această zi, organizaţiile U.T.C. din oraşele Braşov şi Făgăraş şi cele din raioanele Mediaş, Sighişoara şi Făgăraş. Numărul mare al participanţilor şi volumul lucrărilor prestate oglindesc elanul cu care tinerii oraşelor şi satelor regiunii noastre contribuie la activităţile gospodareşti-edilitare, demonstrează faptul că reuşita acţiunilor de muncă voluntar-patriotică depinde în cea mai mare măsură de râdut şi spiritul de răspundere cu care organele şi organizaţiile U.T.C. se preocupă de pregătirea şi organizarea lor. In regiunea noastră există în această privinţă o bună experienţă. Despre ea vorbesc faptele înscrise an de an în jurnalul şantierelor muncii patriotice. Numai în anul trecut au fost efectuate de către tineri 1.200.000 ore de muncă voluntar-patriotică, timp în care au colectat şi expediat oţelăriilor 19.850 tone de metale vechi, au amenajat 517.000 m.p. zone verzi în oraşe şi sate şi 186.200 m.p. baze sportive simple, au plantat peste 56.000 pomi fructiferi şi ornamentali, au împădurit 34 hectare teren în sectorul forestier şi întreţinut 159 hectare cu arborete. Tot prin intrea patriotică a tinerilor, la raţe au fost curăţate şi întreţinute 21.400 hectare păşune, recoltate 82 hectare cu porumb în G.A.S. şi diferite suprafeţe cu alte culturi, s-a amenajat o însemnată suprafaţă de teren pentru irigat. O însemnată contribuţie au adus tinerii la terminarea lucrărilor de construcţie a 25 de obiective social-culturale şi 35 construcţii zootehnice în cooperativele agricole de producţie. Desigur, nu pot fi înşiruite aici toate realizările dintr-un an de zile, dar cei 11.300.000 lei cît reprezintă valoarea lucrărilor executate de tineri sunt suficient de grăitoare. Pentru rezultatele deosebite obţinute, pe primele locuri ale întrecerii patriotice s-au situat, în ordine, organizaţiile U.T.C. din oraşul Braşov, raioanele Făgăraş şi Sighişoara, distinse cu diplome de onoare şi premii. Sub conducerea şi îndrumarea organizaţiilor de partid, organizaţiile U.T.C. din întreprinderi, de pt şantiere, din unităţile agricole, şcoli, facultăţi şi instituţii, militînd pentru traducerea în viaţă a indicaţiilor Congresului al VlII-lea al U.T.C., au dat o amploare sporită acţiunilor de muncă voluntar-patriotică, imprimîndu-le în mai mare măsură un caracter educativ. Pe fondul acestor realizări apar însă şi unele lipsuri, care, acum, la începutul unei noi perioade de muncă voluntar-patriotică, e bine să fie scoase în evidență, pentru ca prin eforturi perseverente să fie înlăturate. Ele constau în primul rînd in neîndeplinirea integrală în anul trecut a angajamentelor la împăduriri, îngrijiri de arborete, plantări de pomi şi irigaţii. Cauzele nu sunt greu de stabilit. In principal, ele au fost determinate de slaba preocupare a unor comitete raionale şi orăşeneşti ale U.T.C. pentru organizarea ieşirilor la lucrările respective în perioada optimă. Apoi, multe acţiuni, insuficient pregătite, n-au avut un caracter de masă, desfăşurîndu-se anemic, cu un număr prea mic de participanţi. (Continuare în pag. a 2-a) CORNEL ŞANDRU, prim-secretar al Comitetului regional Braşov al U.T.C. De la I. T. Bv. Incepînd de astăzi, 1 aprilie, odată cu schimbarea sediului autogării I.T.Bv. de la gara veche pe strada Mihai Viteazul nr. 168, plecarea curselor pe traseul nr. 18 înspre Stupini nu se va mai face de la gara Bartolomeu ci de la noua autogara. Deplasîndu-ne în raionul Sighişoara pentru un raid-anchetă privind desfăşurarea lucrărilor agricole de primăvară, am luat mai întîi, aşa cum era şi firesc, legătură cu tovarăşul prim-secretar Ioan Puşcaş, căruia i-am cerut părerea în legătură cu ritmul şi calitatea lucrărilor agricole de primăvară. Răspunsul a întîrziat, iar cînd a fost dat, ne-a surprins de-a dreptul. „Nu mai dau nici o relatare, la nici un ziarist“. In virtutea căror uzanţe am fost gratificaţi, şi nu pentru prima oară, cu un asemenea răspuns, n-am înţeles. Ceream doar un sprijin, o îndrumare de la raionul de partid şi nimic mai mult. Prezentîndu-ne aici, respectam o regulă, încetăţenită în munca noastră, în care caz aceeaşi regulă impune solicitudine, principialitate şi nu anticameră, vorbe în doi peri sau aprecierile pur personale, ale primului-secretar despre presă şi ziarişti. Astfel „edificaţi“ asupra situaţiei pe raion, a succeselor, greutăţilor şi neajunsurilor din actuala campanie, am vizitat cîteva cooperative agricole. O primă constatare este aceea că mobilizaţi de către comitetul raional, organizaţiile de partid, ţăranii cooperatori din mai multe unităţi, au obţinut o serie de realizări. Pînă la data respectivă planul de arături pentru însămînţări de primăvară se executase în proporţie de 32,5 la sută, se însămînţaseră 117 hectare cu ovăz din cele 208 hectare planificate, 52 hectare mazăre din 100 hectare cuprinse în plan, iar la sfeclă de zahăr 274 hectare din cele 950 hectare stabilite. Rezultatele de pînă acum sunt însă sub posibilităţi: împrăştiatul gunoiului de grajd, amenajările pentru irigaţii (0 la sută) şi desecări, lucrările de îmbunătăţire pe păşuni şi fineţe (50,4 la sută), ca să nu mai vorbim de însămînţări, sunt mult rămase în urmă. De ce ? Forţele şi mijloacele existente nu sunt utilizate zilnic la întreaga lor capacitate. Iată numai cîteva exemple. Brigada de cîmp de la cooperativa agricolă din Ţigmandru, condusă de Wagner Ștefan, dispune de 67 braţe de muncă active. In ziua de 23 martie au participat însă la lucru numai 17, in ziua de 27 martie 37, iar în ziua de 28 martie un număr de 48. Cele două brigăzi de cîmp ale cooperativei agricole din Daneş cuprind 214 cooperatori. In ziua de 27 martie au participat la muncă numai 120, iar în ziua de 28 martie 149. Asemenea situaţii sunt şi în alte unităţi. Ca atare, rezultă o slabă mobilizare a ţăranilor cooperatori, deşi în prezent sunt foarte multe lucrări agricole de făcut. Cit priveşte semănatul, aşa cum aprecia şi invitatul nostru la acest raid, tov. ing. N. Bîrsan, şef de laborator la Staţiunea agricolă experimentală Braşov, rezultă că în unele locuri se urmăreşte mai mult cantitatea decit calitatea. Pe drumul ce duce spre Nadeş, l-ara întîlnit pe tractoristul Alexandru Costea, semănînd trifoi i cultură ascunsă. Era de faţă şi şeful brigăzii de tractoare, C. Ioan. Pe terenul respectiv se găseau foarte multe resturi de tulpini de porumb care împiedicau executarea unei lucrări la un înalt nivel calitativ. La Ţigmandru semănatul ovăzului s-a făcut manual, în timp ce semănătorile cu tracţiune animală, care puteau fi utilizate pe unele terenuri deluroase, rugineau sub un şopron. La Hetiur, preşedintele cooperativei agricole, Iov. Mihail Prezan, şi ing. Reghina Pavel ne-au informat că s-a terminat semănatul culturilor din epoca I-a. Insă, spre surprinderea noastră, am constatat că sămînţa de ovăz introdusă în sol fusese respinsă de Laboratorul regional din Braşov pentru controlul seminţelor prin buletinul nr. 375. — De ce aţi însămînţat ovăz pentru care s-a emis buletin negru ? am întrebat-o pe inginera cooperativei. — Am anunţat consiliul agricol şi am solicitat sprijin ca să schimbăm sămînţa de ovăz dar... Deci consiliul agricol raional (preşedinte A. Popovici, vicepreşedinte D. Lăţea) a închis ochii, contribuind deci nemijlocit la săvârşirea unei grave ilegalităţi. Acesta nu e singurul caz. La Daneş, inginerul Ioan Fleşar, neţinînd seama de indicaţiile date, a format probe din seminţe neselectate şi le-a trimis la laborator. Bineînţeles, după analizele făcute, laboratorul din Sibiu, cu buletinul nr. 482 din 23 II-a, a anunţat cooperativa din Daneş că cele 2.000 kg. ovăz de sămînţă nu sunt corespunzătoare din cauza procentului mare de impurităţi. Inginerul a fost nevoit să ia măsuri urgente pentru selectarea ovăzului şi trimiterea de noi probe. Pînă la data de 29 martie nu sosiseră încă buletinele de analiză, deşi semănatul ovăzului s-a terminat la data de 21 martie. — De ce aţi semănat ovăz fără buletin de analiză ? — am întrebat pe inginer. — Am vorbit la telefon cu laboratorul în ziua de 21 martie şi ne-a confirmat că sămînţa întruneşte condiţiile de calitate pentru a putea fi introdusă în sol. In realitate, la 21 martie cooperativa terminase cu însămînțarea ovăzului. Deci, telefonul a fost o simplă formalitate, un pretext de acoperire a unei ilegalităţi. Consiliile agricole, uniunile raionale, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole, inginerii agronomi cunosc că este interzis prin dispoziţie de stat semănatul fără a avea buletinul roşu de la laboratorul pentru controlul seminţelor. Din cele de mai sus rezultă că la cooperativele agricole de producţie din Daneş şi Hetiur inginerii agronomi şi preşedinţii cooperativelor au călcat în mod premeditat aceste indicaţii. Este aceasta oare în avantajul cooperativei, contribuie la sporirea producţiei la hectar, la creşterea veniturilor cooperatorilor ? Fără îndoială, că nu. Adunarea generală a cooperatorilor nu poate fi indiferentă în faţa acestei situaţii. Ea va trebui să analizeze şi să sancţioneze cu severitate aceste abateri, care diminuează rezultatele economico-financiare ale cooperativelor agricole. Ne-am permite să punem o întrebare comitetului raional de partid : ce părere are despre asemenea încălcări ale dispoziţiilor de stat ? I. BRAGHEŞ Jurnal de campanie din raionul Sighişoara ÎNSĂPliNţÂRI PE BAZĂ DE BULETIN NEGRU ? V SPECTATORII AU CUVÎNTUL — Pe marginea spectacolului cu piesa SOARELE DE ANDEZIT de Emil Poenaru şi Mihail Raicu Piesa Soarele de andezit de Emil Poenaru şi Mihai Raicu, a cărei premieră a avut loc recent, a fost deseori aplaudată la scenă deschisă de către spectatori. Ne-am adresat unor oameni de cultură — şi amatori de teatru, spre a le afla opiniile în legătură cu acest spectacol. Spectacolul a fost remarcabil — ne-a declarat inginerul Ion Rotaru. In mod deosebit m-au impresionat actul întîi şi jocul actorilor George Gridănuşu, în rolul lui Decebal, şi Dan Sândulescu. O menţiune specială pentru scenografie. Soarele de andezit este o piesă cu un foarte pronunţat caracter educativ, deosebit de interesantă din mai multe puncte de vedere. Dacii, aşa cum au apărut ei în piesă, mi s-au părut plini de vigoare şi prospeţime, lipsiţi de convenţionalitate, autentici. Actul al treilea nu s-a ridicat la înălţimea primelor două. Cred că el ar fi trebuit să fie mai concentrat, să sublinieze mai accentuat unele concluzii. Prezenţa filmului pe aceeaşi temă tentează spectatorul la analogii, ne-a mărturisit dramaturgul bucureştean Ştefan Haralamb. Dar de la bun început trebuie spus că piesa nu iese diminuată din comparaţia cu filmul, constituindu-se ca valoare autonomă demnă de interes. Meritul Incontestabil al autorilor este de a fi făcut mult mai sensibilă şi mai clară spectatorului ideea dragostei profunde de libertate a dacilor. In lumina ei, acţiunile lui Decebal pentru unirea triburilor dace, în vederea înfruntării puternicului imperiu roman, capătă înţelesul unei politici de o mare clarviziune. Filonul dramatic al piesei — îndeosebi în prima sa parte, deoarece incepînd cu partea finală a actului al doilea o anume încetinire a ritmului se face simţită — rezidă tocmai in această luptă a marelui conducător de a anihila tendinţa centrifugă a unor şefi de triburi orgolioşi şi limitaţi, răzleţiţi prin interese mărunte, de a moderniza statul dac şi de a-i da coeziune. Figura lui Decebal, mare om politic, inteligent şi animat de credinţa în libertatea poporului său este cu totul deosebită prin forţa sa dramatică. Trebuie însă să arăt că piesa nu este lipsită de unele scăderi. Actul al treilea este oarecum diluat, firul dramatic al piesei subţiindu-se tocmai în momentul deznodămîntului, cînd ar fi trebuit să atingă o culme a sa. Ştim însă că autorii pregătesc a doua parte a piesei lor. Probabil că, cu acest prilej, ei vor evita greşelile acestea. Piesa m-a interesat în mod deosebit, ne-a relatat Stela Fericeanu, regizor la Teatrul muzical din Braşov. O găsesc deosebit de originală ca temă şi construcţie dramatică. Personajele sunt vii, cu o evoluţie pregnantă, ce ţine spectatorul încordat. Modul în care autorii au îmbinat două maniere dramatice (redarea directă a evenimentelor şi sugerarea lor prin monologul lui Decebal din actul al doilea), mi se pare cu totul demn de interes, deşi, faptul trebuie menţionat, asupra acestei îmbinări ar mai fi trebuit să se lucreze. Consider că personajul Decebal conţine o deosebit de bogată substanţă dramatică. Trebuie să fac totuşi o rezervă în ceea ce priveşte discursul său din finalul piesei, ce atinge accente declamatorii nedorite. Foarte interesantă mi s-a părut scenografia, sobră şi plină de semnificaţii, aplaudată uneori la scenă deschisă. Ceea ce mi-a plăcut în mod Colocviu realizat de VOICU BUGAFIU (Continuare în pag. a 2-a) f