Drum Nou, aprilie 1967 (Anul 24, nr. 6919-6944)
1967-04-20 / nr. 6935
ANUL XXIV Nr 6935 ]d 20 APRILIE 1967 4 pagini 25 bani TROLETART DIN TOATE TARILE, UNITI VA ! krBi ORHAN Al COMITETULUI REGIMNA^RM^ — ȘI Al STATUIUI POPULAR REGIONAL VIZITA IN ŢARA NOASTRĂ A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE BULGARIA în regiunea Argeş Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Popuare Bulgaria, în frunte cu tovarăşul Todor Jivkov, au plecat miercuri dimineaţa într-o călătorie prin ţară, înalţii oaspeţi sunt însoţiţi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Mihai Dalea şi Ioan Beldean, ambasadorul României la Sofia. în drum spre regiunea Argeş, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt salutaţi pe întregul traseu de numeroşi cetăţeni. Ei flutură în adierea vîntului primăvăratec steguleţe, buchete de flori, crenguţe înflorite. Se aud aclamaţii şi urări în cinstea prieteniei dintre popoarele român şi bulgar, pentru triumful socialismului şi păcii in lume, înainte de intrarea în comuna Mătăsaru, care marchează hotarul regiunii Argeş, coloana maşinilor oficiale este încadrată de un grup de 200 de ţărani cooperatori călări, îmbrăcaţi în costume naţionale argeşene. Un mare grup de cornişti vestesc sosirea înalţilor oaspeţi. Sub un arc de triumf, frumos împodobit cu ghirlande de flori, cu ţesături specifice locului, obiecte din ceramică, ploşti încrustate, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt întîmpinaţi de tovarăşii Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului regional Argeş al P.C.R., Constantin Sandu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, de numeroşi cetăţeni. Potrivit tradiţiei, soţii Ecaterina şi Alexandru Ciucă, cooperatori mai vîrstnici din partea locului, oferă oaspeţilor tradiţionale pline şi sare ; un grup de flăcăi îi invită să guste din ploştile înflorate renumita ţuică de Piteşti. Tinere fete umplu braţele conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români cu flori şi le înmînează frumoasele marame din borangic care au dus faima acestor locuri. Un alt popas este făcut la Găeşti. Oaspeţii sunt salutaţi de primul secretar al Comitetului raional de partid, Ion Radu, de preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional, Nicolae Petcu, şi de populaţia oraşului, care fac oaspeţilor o caldă primire, îşi iau zborul sute de porumbei, simbol al păcii şi prieteniei între popoare. Oaspeţilor li se oferă în dar miei albi. In drum spre Piteşti, oaspeţii trec prin alte sate, toate împodobite sărbătoreşte. In faţa caselor, gospodarii au scos cele mai frumoase covoare confecţionate de meşteşugarii locali, iar în apropierea şoselei, pe mese, au fost aşezate ghivece de flori. La Topoloveni, şi în alte localităţi de pe traseu au fost organizate expoziţii cu cele mai frumoase ţesături şi obiecte de artizanat care oglindesc bogăţia şi varietatea artei populare de pe aceste meleaguri, şi expoziţii cu produse agroalimentare. Tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei au privit cu mult interes aceste expoziţii. La Topoloveni tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu s-au prins într-o horă în centrul comunei, în cîntecele corurilor reunite din Leordeni, Dobreşti şi Topoloveni. ... Piteşti. Din zorii zilei, îmbrăcat în veşminte de sărbătoare, oraşul este străbătut de freamătul mulţimii venite pe străzi în ciuda ploii, în intîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. La intrarea în oraş pe mari pancarte sunt scrise urările : „Bine aţi venit, dragi oaspeţi !“, „Salut frăţesc poporului bulgar !“, „Trăiască unitatea ţărilor socialiste !“, „Trăiască unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale !“. Mii şi mii de locuitori, aflaţi pe străzile oraşului aclamă cu entuziasm sosirea conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. Se aud ovaţii şi urale în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare vecine şi prietene, urări de „bun venit“ adresate conducătorilor celor două ţări şi partide, se flutură steguleţe şi buchete de flori. Tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu, dintr-o maşină deschisă, răspund saluturilor mulţimii, fac semne prieteneşti locuitorilor oraşului Piteşti, care au făcut o caldă şi entuziastă primire conducătorilor de partid şi de stat români şi bulgari. In faţa sediului Comitetului regional de partid, tovarăşii Todor Jivkov, Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi oaspeţi sunt întîmpinaţi de membrii Biroului Comitetului regional Argeş al P.C.R., de reprezentanţi ai organelor locale de stat şi ai organizaţiilor de masă. Aici, oaspeţii participă la un entuziast miting al locuitorilor oraşului. Participanţii au salutat cu puternice ovaţii apariţia la tribună a conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. Tovarăşul Petre Duminică, primsecretar al Comitetului regional de partid Argeş, rosteşte un cuvînt de bun sosit. In aplauzele mulţimii ia cuvîntul tovarăşul Pencio Kubadinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. După miting a avut loc o întîlnire cu conducătorii organelor de partid şi de stat. , După întîlnire, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români şi-au continuat drumul spre Slatina. Primirea caldă, entuziastă, făcută de populaţia Piteştiului solilor poporului bulgar şi conducătorilor de partid şi de stat români a constituit o expresie grăitoare a tradiţionalei prietenii ce leagă popoarele român şi bulgar, în drum spre Slatina acelaşi entuziasm. Conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români răspund aclamaţiilor mulţimii care îi însoţeşte pină la uzina de aluminiu din Slatina. In comunele Albota, Silişteni, Coloneşti, Negreni, Mogoşeşti, mii de cetăţeni veniţi în întîmpinarea oaspeţilor, în ciuda unei ploi continue, au aşternut adevărate covoare de fiori în calea ospeţilor. La Coloneşti echipele de căluşari i-au întîmpinat cu vestitele jocuri populare din această parte a ţării. Se aud aclamaţii, urale puternice în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare. La intrarea în moderna cetate a metalului alb — care marchează naşterea celei mai tinere ramuri industriale a patriei noastre, industria aluminiului, oaspeţii sunt întîmpinaţi de Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, de reprezentanţi ai colectivului de conducere, ai comitetului de partid, de sute de muncitori din întreprindere. Tineri oferă oaspeţilor buchete de flori. In faţa unei mari machete a uzinei, directorul Constantin Spoitu, înfăţişează drumul parcurs de materia primă — bauxita — de la transformarea ei în alumină la uzina de la Oradea, pină la produsul finit ce se realizează în această uzină de la Slatina. Sunt relatate, de asemenea, realizările şi perspectivele de dezvoltare ale acestei tinere unităţi, stadiul lucrărilor de construcţie al noilor obiective prevăzute a se ridica în anii cincinalului. Se vizitează apoi halele de electroliză intrate anul trecut în producţie şi turnătoria de aluminiu unde oaspeţii asistă la elaborarea şarjelor de aluminiu în diferite sortimente. Tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale bulgare s-au interesat de metodele folosite în uzină pentru elaborarea aluminiului de înaltă calitate, s-au întreţinut cu muncitori, tehnicieni şi ingineri. Pretutindeni prin secţiile uzinei, metalurgiştii de la Slatina au întîmpinat cu căldură pe conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români, aclamînd îndelung pentru prietenia dintre cele două popoare. La ieşirea din ultima secţie vizitată, tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei bulgare au semnat în Cartea de onoare . „Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria a vizitat cu plăcere uzina dvs., expresie a capacităţii tehnice a oamenilor muncii români, a clasei muncitoare române. Vă urăm din inimă noi succese în asimilarea producţiei complexe a aluminiului, atît de necesar dezvoltării Industriale a României frăţeşti. Trăiască prietenia frăţească dintre oamenii muncii români şi bulgari, nucleul prieteniei dintre popoarele şi ţările noastre !”. Oaspeţilor li se oferă albume cu aspecte din activitatea uzinei şi plăci cu lingouri din aluminiul românesc. Membrii delegaţiei bulgare au oferit daruri pentru clubul uzinei. In încheierea vizitei în regiunea Argeş, Comitetul regional al P.C.R. (Continuare în pag. a 4-a) Instantaneu pe şantierul de construcţii din cartierul „Steagul roşu“ Braşov. In prezent, aci se construieşte blocul 27 din panouri mari. El va avea o capacitate de 160 apartamente. Foto : N. CIRSTEA TIMPUL ÎNAINTAT NU PERMITE NICI O ÎNTÎRZIERE LA INSĂMlNŢĂRI ItOT riEiniTi nari mucriti Veşti bune de la Mediaş: Pină ieri s-au însămînţat cu porumb 1.057 hectare Din cele 8.640 ha. planificate pentru a se cultiva cu porumb, pină ieri dimineaţă au fost însămînţate 1.057 hectare. Fruntaşi ? Cooperatorii din Sîncel cu XS6 ha., Bucerdea cu Este cunoscută faptul că sfecla de zahăr trebuie însămînţată primăvara cit mai devreme. Orice întîrziere duce la diminuarea producţiei şi face să se aglomereze, intr-o perioadă scurtă, un volum mare de lucrări. Cu toate acestea, în regiunea noastră semănatul sfeclei de zahăr a rămas mult în urmă. Pina ieri, s-a realizat numai 112 ha. şi Cergăul Mare cu 110 hectare însămînţate. Să reţinem, totodată, faptul că întreaga suprafaţă destinată porumbului a fost arată, iar 3.283 hectare sunt gata pregătite pentru însămînţări, 69,6 la sută din plan. Dacă în raionul Mediaş, unde s-a folosit fiecare oră şi zi bune de lucru, precum şi întreaga capacitate a maşinilor şi tractoarelor, semănatul acestei culturi pe toate cele 1.500 hectare planificate s-a terminat de mult, în cooperativele agricole aparţinătoare oraşului Braşov abia s-au însămînţat 612 hectare din cele 1 300 ha. planificate, la Agnita 635 hectare din 1.300 planificate, la Rupea 937 din 1.500, Sf. Gheorghe 2.482 din 4.250 ha. Disproporţii asemănătoare se întîlnesc şi în raioanele Făgăraş, Tg. Secuiesc şi altele. Cauzele care au dus la rămînerea în urmă a semănatului acestei valoroase culturi, tradiţională pe meleagurile regiunii, nu pot fi altele decit carenţele organizatorice şi slaba preocupare a organelor agricole şi îndeosebi a conducerilor unităţilor din raioanele amintite, pentru buna desfăşurare a campaniei agricole. Cum pot fi caracterizate fapte — la prima vedere mărunte — ca acelea întâlnite la Şercaia, unde într-una din zilele trecute un tractorist a trebuit să se întoarcă din cîmp deoarece sămînţa de sfeclă de zahăr nu era propice pemtru a fi semănată sau acelea de la Arcuş, Ozun şi în alte unităţi din raionul Sf. Gheorghe, unde sămînţa continuă să fie transportată cu mare întîrziere la cîmp, irosindu-se astfel preţioase ore de lucru ? Curii poate fi, de asemenea, calificată lipsa din unităţi a inginerilor agronomi din cooperativele agricole din Ilieni, Arcuş etc., tocmai în aceste zile cînd necesitatea asistenţei tehnice se impune mai mult ca oricînd ? Iată numai cîteva din neajunsurile care au dus la întîrzierea atît de mult a semănatului sfeclei de zahăr şi care infirma „cauzele obiective" atît de des luate drept paravan al neajunsurilor. Comitetele raionale de partid și organele agricole Întîrzierea plantatului cartofilor nu poate fi justificată decit prin neajunsurile care mai persistă în organizarea muncii. In general, primele 17 zile din luna aprilie au fost bune de lucru şi pentru unităţile agricole aparţinătoare oraşului Braşov şi pentru cele din raioanele Sf. Gheorghe, Făgăraş, Tg. Secuiesc şi altele. Cu toate acestea, cooperativele agricole aparţinătoare oraşului Braşov abia din raioanele rămase în urmă au datoria să ia cele mai grabnice măsuri pentru curmarea lipsurilor existente şi folosirea întregii capacităţi a maşinilor şi tractoarelor, astfel ca semănatul sfeclei de zahăr să se termine în următoarele zile bune de lucru. Oraşul Braşov 29,1 la sută au plantat 641 ha. cu cartofi din cele 2.204 ha. planificate, iar în raionul Rupea 814 ha. din 2.250 ha. prevăzute, în raionul Sf. Gheorghe 2.042 ha. din 6.855 ha. In fiecare unitate sunt forţe şi posibilităţi ca in următoarele zile ritmul plantării cartofilor să fie mult impulsionat. Aceasta depinde numai de organizarea muncii şi mobilizarea tuturor forţelor existente, folosirea întregii „zi-lumină". în următoarele zile bune de lucru să terminăm semănatul sfeclei de zahăr! Situaţia plantatului cartofilor la data de 18 aprilie 1967 95,1lasută 81,4lasută 69,6lasută 46,7lasută 36,2lasută 1 I RAION FRUNTAS ESS RAION AVANSAT 000 raion cAmas In urma Raionul Raionul Raionul Raionul Raionul Raionul Raionul Făgăraş Raionul Sf. Gheo Mediaş Sighişoara Sibiu Agnita Rupeac 34,5’lasută 31,7lasută de 29,8lasută Total în cooperativele agricole de producţie 41,7 la sută Trustul Gostat Braşov 37,8 la sută Trustul Gostat Sibiu 67,3 la sută Nervul economicităţii producţiei este ţinut în mînă de economist. De ce i se subestimează atribuţiile ? Deşi la începutul activităţii sale, secţia pentru fabricarea cuzineţilor şi-a conturat profilul, şi-a definit personalitatea, integrîndu-se ca o rotiţă indispensabilă în viaţa uzinei. Greutăţile inerente începutului n-au putut fi complet evitate, dar peste ele s-a trecut intr-un timp destul de scurt, pentru ca în prezent să se poată vorbi de mersul secţiei „in plin“. La sfîrşitul primului trimestru din acest an, bilanţul arăta astfel : producţia globală, realizată în proporţie de 102 la suta ; producţia marfă — 103 la sută ; productivitatea muncii — 104 la sută ; planul fizic în bucăţi — 106 la sută. Şi mai semnificativă însă, este evoluţia rebutului. In luna ianuarie el a reprezentat 8,8 la sută din producţie, în februarie — 7,7 la sută, iar în martie numai 2,3 la sută. Aproape în exclusivitate, aceste rebuturi se datoresc, după cum spun specialiştii, reglajului maşinilor, care în ultimul timp a fost perfecţionat şi el, creîndu-se astfel toate premisele înlăturării definitive a rebutului, începînd chiar cu luna aprilie. Experienţa organizatorică, scurtă, dar bogată, a colectivului din secţia cuzineţi, îşi are explicaţia, după cum spunea tov. ing. ALEXANDRU HINTEA, şeful secţiei, în distribuirea sarcinilor precise pe fiecare cadru tehnic în parte, astfel ca inginerii, maiştrii, tehnicienii, să-şi cunoască atribuţiile pe o perioadă îndelungată şi să urmărească in exclusivitate, rezolvarea lor. „Mă voi referi la un singur exemplu, spunea Iov. Hintea, şi anume la delimitarea sarcinilor la nivelul conducerii secţiei. Eu, ca şef al secţiei, mă ocup în general, împreună cu ceilalţi ingineri, de partea tehnică, de soluţionarea unor probleme legate de producţia noastră curentă, de cercetarea şi promovarea celor mai corespunzătoare tehnologii. De partea economică a producţiei, se ocupă economistul secţiei. El urmăreşte, ca specialist competent, indicatorii economici, evoluţia lor şi semnalează fenomenele negative care apar în activitatea noastră, cum ar fi consumurile specifice prea ridicate, preţul de cost umflat, risipa de materiale. Sub acest aspect, economistul devine barometrul secţiei, care indică cu promptitudine direcţia la care trebuie să acţioneze tehnicie Mit* Exemple numeroase susţin acest punct de vedere. In aceeaşi secţie, spre sfîrşitul anului trecut de pildă, ca să ne referim la un singur exemplu, s-a constatat că în mod nejustificat, preţul de cost al cuzineţilor, deşi încadrat în cel stabilit în plan, era totuşi mare, influenţînd rentabilitatea produsului. Economistul era cel care trebuia să depisteze cauza. Ea a fost găsită în consumul neraţional al benzii bimetal, în care secţia şi aşa era deficitară. Pe fişele de materiale se scoteau benzi pentru circa 50.000 bucăţi cu zineţi, din care se debitau însă 60.000 bucăţi. A reieşit astfel că, norma de consum stabilită de către serviciul tehnologic şi metalurgul şef, nu corespunde specificului secţiei şi că ea trebuie revăzută. După calculele economistului, această reducere putea să atingă proporţia de 15—20 la sută. In condiţiile noilor norme de consum, în secţie s-a declanşat o largă acţiune de bună gospodărire a metalului, muncitorii s-au simţit mai mobilizaţi, au manifestat mai multă grijă faţă de fiecare bucăţică de bandă. Au apărut şi cîteva inovaţii ingenioase, privind debitarea cu maximum de economicitate a materialului. Eficienţa acestor măsuri a fost revelatoare, nu numai trei luni, secţia a restituit magaziei, cu alte cuvinte a economisit, banda bimetal în valoare de peste 2 milioane lei. Bineînţeles, aceste economii au determinat reducerea corespunzătoare a preţului de cost pe produs. Este aşadar, inutil şi mai vorbim despre utilitatea absolută a economistului în viaţa secţiei. In cazul secţiei cuzineţi, după cum demonstrează faptele, ea este cit se poate de evidentă. „Dar dacă atribuţiunile sale nu sunt respectate, spunea tov. ing. Hintea, deci nu i se acordă importanţa cuvenită în producţia modernă, fără îndoială că avem de perdut. Şi îmi face impresia că în DUMITRU FLOREA (Continuare în pag. a 3-a) Transpunere în a patra dimensiune ? Despre aspectul noilor cartiere raportat la imaginea lor din proiect Pentru ca noile cartiere de blocuri să exprime imaginea dată de proiectant, e necesară finisarea tuturor detaliilor de ansamblu : drumuri, zone verzi, plantaţii, înscrise în cele trei dimensiuni clasice. Realizarea lor se înscrie în a patra dimensiune a proiectului, exprimată în timpul necesar pentru întregirea acestei imagini. Asupra felului cum trebuie făcută, cum se face efectiv această transpunere în a patra dimensiune, dăm cuvîntul cîtorva specialiști. Cum se concretizează ideile noastre Bucuria proiectantului, de a vedea materializîndu-se noile cartiere pe care le-a imaginat pe planşetă, uneori nu e deplină, din cauză că lipsesc o serie de dotări şi amenajări necesare în lumina urbanismului socialist. Zonele verzi, de pildă, au un rol deosebit şi complex în noile ansambluri urbane. Sub aspectul igienei — asigură un microclimat favorabil, micşorează excesele diferenţelor de temperatură, filtrează praful şi alte impurităţi din aer, reduc efectul supărător al zgomotelor. Sub aspect social — asigură climatul favorabil odihnei, recreaţiei, sportului, destinderii necesare în condiţiile vieţii moderne. Cu atît mai neplăcute ni se par abaterile de la proiectele pe care le elaborăm, prin folosirea unui material săditor impropriu ,ca esenţă şi vîrstă, prin efectuarea incompletă sau cu întîrziere a plantaţiilor. In ultimul timp s-au luat unele măsuri, pentru îmbunătăţirea amenajărilor de zone verzi şi plantaţii, dar la acest capitol rămînem totuşi sensibil în urma altor regiuni. Cartierele noi, deşi proiectate după principii moderne, nu-şi realizează încă indicii de confort scontaţi, printr-o judicioasă distribuire a plantaţiilor de arbori şi arbuşti. Deşi C.F.R. a eliminat aproape total tracţiunea cu aburi pe artera respectivă şi a eliminat zgomotul prin sudarea şinelor, lipsa unor plantaţii masive de-a lungul căii ferate este o principală cauză a zgomotelor care tulbură somnul unor locatari din cartierul Steagul roşu. După orele de muncă încordată, ai nevoie de relaxare, de o plimbare odihnitoare, ţi-e dor de foşnetul frunzelor, dar pe acesta nu-l întâlneşti în cartierul Steagul roşu. Sărăcit şi de aspectele plastice, nu-i de mirare că acest cartier se prezintă monoton. Atît constructorii, cit şi gospodarii oraşului, ar trebui să nu mai amine împlinirea unei cerinţe vitale a urbanisticii moderne. Arhitect SZIGETI ERNEST, de la D.S.A.P.C. (Continuare în pag. a 3-a) Pregătiri pentru primăvara... viitoare Pină în primăvara anului 1968, în noile cartiere vor fi transplantaţi 3.000 de arbori, din care pină în prezent s-au adus 1.200. Paralel vom continua acţiunea de plantare a 1.200.000 de puieţi şi arbuşti decorativi, iar în sere pregătim 1.600.000 de răsaduri de flori. Tot în acest an, vor începe să apară pe zidurile exterioare ale blocurilor din noile CONSTANTIN HUJANU, inginer şef al întreprinderii de gospodărie comunală Braşov t