Drum Nou, aprilie 1967 (Anul 24, nr. 6919-6944)

1967-04-20 / nr. 6935

­ ANUL XXIV Nr 6935 ]d­ 20 APRILIE 1967 4 pagini 25 bani TROLETART DIN TOATE TARILE, UNITI VA ! kr­Bi ORHAN Al COMITETULUI REGIMNA^RM^ — ȘI Al STATUI­UI POPULAR REGIONAL VIZITA IN ŢARA NOASTRĂ A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII POPULARE BULGARIA în regiunea Argeş Membrii delegaţiei de partid şi g­uver­namentale a Republicii Popu­­are Bulgaria, în frunte cu tovară­şul Todor Jivkov, au plecat miercuri dimineaţa într-o călătorie prin ţară, înalţii oaspeţi sunt însoţiţi de to­varăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Mihai Dalea şi Ioan Beldean, ambasadorul României la Sofia. în drum spre regiunea Argeş, con­ducătorii de partid şi de stat bul­gari şi români sunt salutaţi pe în­tregul traseu de numeroşi cetăţeni. Ei flutură în adierea vîntului primă­văratec steguleţe, buchete de flori, crenguţe înflorite. Se aud aclamaţii şi urări în cinstea prieteniei dintre popoarele român şi bulgar, pentru triumful socialismului şi păcii in lume, înainte de intrarea în comuna Mătăsaru, care marchează hotarul regiunii Argeş, coloana maşinilor o­­ficiale este încadrată de un grup de 200 de ţărani cooperatori călări, îmbrăcaţi în costume naţionale ar­­geşene. Un mare grup de cornişti vestesc sosirea înalţilor oaspeţi. Sub un arc de triumf, frumos îm­podobit cu ghirlande de flori, cu ţesături specifice locului, obiecte din ceramică, ploşti încrustate, condu­cătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt întîmpinaţi de tova­răşii Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului regional Argeş al P.C.R., Constantin Sandu, preşedintele Comitetului executiv al Sfa­tului popular regional, de alţi re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, de numeroşi cetă­ţeni. Potrivit tradiţiei, soţii Ecate­­rina şi Alexandru Ciucă, coopera­tori mai vîrstnici din partea locu­lui, oferă oaspeţilor tradiţionale pline şi sare ; un grup de flăcăi îi invită să guste din ploştile înflorate renumita ţuică de Piteşti. Tinere fete umplu braţele conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români cu flori şi le înmînează frumoasele marame din borangic care au dus faima acestor locuri. Un alt popas este făcut la Găeşti. Oaspeţii sunt salutaţi de primul secretar al Comitetului raional de partid, Ion Radu, de preşedintele Comitetului executiv al Sfatu­lui popular raional, Nicolae Pet­­cu, şi de populaţia oraşului, care fac oaspeţilor o caldă primire, îşi iau zborul sute de porumbei, simbol al păcii şi prieteniei între popoare. Oaspeţilor li se oferă în dar miei albi. In drum spre Piteşti, oaspe­ţii trec prin alte sate, toate îm­podobite sărbătoreşte. In faţa ca­selor, gospodarii au scos cele mai frumoase covoare confecţionate de meşteşugarii locali, iar în apropie­rea şoselei, pe mese, au fost aşezate ghivece de flori. La Topoloveni, şi în alte localităţi de pe traseu au fost organizate expoziţii cu cele mai frumoase ţesături şi obiecte de ar­tizanat care oglindesc bogăţia şi varietatea artei populare de pe a­­ceste meleaguri, şi expoziţii cu pro­duse agroalimentare. Tovarăşul To­dor Jivkov şi ceilalţi membri ai de­legaţiei au privit cu mult interes aceste expoziţii. La Topoloveni to­varăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu s-au prins într-o horă în centrul comunei, în cîntecele coru­rilor reunite din Leordeni, Do­­breşti şi Topoloveni. ... Piteşti. Din zorii zilei, îm­brăcat în veşminte de sărbătoare, oraşul este străbătut de freamătul mulţimii venite pe străzi în ciuda ploii, în intîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi ro­mâni. La intrarea în oraş pe mari pancarte sunt scrise urările : „Bine aţi venit, dragi oaspeţi !“, „Salut frăţesc poporului bulgar !“, „Tră­iască unitatea ţărilor socialiste !“, „Trăiască unitatea mişcării comu­niste şi muncitoreşti internaţio­nale !“. Mii şi mii de locuitori, a­­flaţi pe străzile oraşului aclamă cu entuziasm sosirea conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. Se aud ovaţii şi urale în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare vecine şi prie­tene, urări de „bun venit“ adresate conducătorilor celor două ţări şi partide, se flutură steguleţe şi bu­chete de flori. Tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu, dintr-o maşină deschisă, răspund saluturilor mulţimii, fac semne prieteneşti locuitorilor oraşu­lui Piteşti, care au făcut o caldă şi entuziastă primire conducători­lor de partid şi de stat români şi bulgari. In faţa sediului Comitetului re­gional de partid, tovarăşii Todor Jivkov, Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi oaspeţi sunt întîmpinaţi de membrii Birou­lui Comitetului regional Argeş al P.C.R., de reprezentanţi ai organelor locale de stat şi ai organizaţiilor de masă. Aici, oaspeţii participă la un en­tuziast miting al locuitorilor oraşu­lui. Participanţii au salutat cu pu­ternice ovaţii apariţia la tribună a conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. Tovarăşul Petre Duminică, prim­­secretar al Comitetului regional de partid Argeş, rosteşte un cuvînt de bun sosit. In aplauzele mulţimii ia cuvîntul tovarăşul Pencio Kubadinski, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Bulgar, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri. După miting a avut loc o întîl­­nire cu conducătorii organelor de partid şi de stat. , După întîlnire, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români şi-au continuat drumul spre Slatina. Primirea caldă, entuziastă, făcută de populaţia Piteştiului solilor poporului bulgar şi conducătorilor de partid şi de stat români a constituit o ex­presie grăitoare a tradiţionalei prie­tenii ce leagă popoarele român şi bulgar, în drum spre Slatina acelaşi en­tuziasm. Conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români răspund aclamaţiilor mulţimii care îi înso­ţeşte pină la uzina de aluminiu din Slatina. In comunele Albota, Siliş­­teni, Coloneşti, Negreni, Mogo­­şeşti, mii de cetăţeni veniţi în în­­tîmpinarea oaspeţilor, în ciuda unei ploi continue, au aşternut adevărate covoare de fiori în calea ospeţilor. La Coloneşti echipele de căluşari i-au întîmpinat cu vestitele jocuri populare din această parte a ţării. Se aud aclamaţii, urale puternice în cinstea prieteniei de nezdrunci­nat dintre cele două popoare. La intrarea în moderna cetate a metalului alb — care marchează naşterea celei mai tinere ramuri in­dustriale a patriei noastre, industria aluminiului, oaspeţii sunt întîmpinaţi de Constantin Scarlat, ministrul in­dustriei chimice, de reprezentanţi ai colectivului de conducere, ai comi­tetului de partid, de sute de mun­citori din întreprindere. Tineri oferă oaspeţilor buchete de flori. In faţa unei mari machete a uzi­nei, directorul Constantin Spoitu, înfăţişează drumul parcurs de ma­teria primă — bauxita — de la transformarea ei în alumină la uzina de la Oradea, pină la produsul finit ce se realizează în această uzină de la Slatina. Sunt relatate, de aseme­nea, realizările şi perspectivele de dezvoltare ale acestei tinere unităţi, stadiul lucrărilor de construcţie al noilor obiective prevăzute a se ri­dica în anii cincinalului. Se vizitează apoi halele de electro­liză intrate anul trecut în producţie şi turnătoria de aluminiu unde oas­peţii asistă la elaborarea şarjelor de aluminiu în diferite sortimente. Tovarăşul Todor Jivkov şi cei­lalţi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale bulgare s-au in­teresat de metodele folosite în uzină pentru elaborarea aluminiului de înaltă calitate, s-au întreţinut cu muncitori, tehnicieni şi ingineri. Pretutindeni prin secţiile uzinei, metalurgiştii de la Slatina au întîm­pinat cu căldură pe conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români, aclamînd îndelung pentru prietenia dintre cele două popoare. La ieşirea din ultima secţie vizi­tată, tovarăşul Todor Jivkov şi cei­lalţi membri ai delegaţiei bulgare au semnat în Cartea de onoare . „Delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Populare Bulgaria a vizitat cu plăcere uzina dvs., expre­sie a capacităţii tehnice a oamenilor muncii români, a clasei muncitoare ro­mâne. Vă urăm din inimă noi succese în asimilarea producţiei complexe a aluminiului, atît de necesar dezvol­tării Industriale a României frăţeşti. Trăiască prietenia frăţească dintre oamenii muncii români şi bulgari, nucleul prieteniei dintre popoarele şi ţările noastre !”. Oaspeţilor li se oferă albume cu aspecte din activi­tatea uzinei şi plăci cu lingouri din aluminiul românesc. Membrii de­legaţiei bulgare au oferit daruri pentru clubul uzinei. In încheierea vizitei în regiunea Argeş, Comitetul regional al P.C.R. (Continuare în pag. a 4-a) ­ Instantaneu pe şantierul de construc­ţii din cartierul „Steagul roşu“ Bra­şov. In prezent, aci se construieşte blocul 27 din panouri mari. El va avea o capacitate de 160 apartamente. Foto : N. CIRSTEA TIMPUL ÎNAINTAT NU PERMITE NICI O ÎNTÎRZIERE LA INSĂMlNŢĂRI ItOT riEiniTi nari m­ucriti Veşti bune de la Mediaş: Pină ieri s-au însămînţat cu porumb 1.057 hectare Din cele 8.640 ha. planificate pentru a se cultiva cu porumb, pină ieri dimineaţă au fost însă­­mînţate 1.057 hectare. Fruntaşi ? Cooperatorii din Sîncel cu XS6 ha., Bucerdea cu Este cunoscută faptul că sfecla de zahăr trebuie însămînţată pri­măvara cit mai devreme. Orice întîrziere duce la diminuarea pro­ducţiei şi face să se aglomereze, intr-o perioadă scurtă, un volum mare de lucrări. Cu toate acestea, în regiunea noastră semănatul sfe­clei de zahăr a rămas mult în ur­mă. Pina ieri, s-a realizat numai 112 ha. şi Cergăul Mare cu 110 hectare însămînţate. Să reţinem, totodată, faptul că întreaga suprafaţă destinată po­rumbului a fost arată, iar­ 3.283 hectare sunt gata pregătite pentru însămînţări, 69,6 la sută din plan. Dacă în ra­ionul Mediaş, unde s-a folosit fie­care oră şi zi bune de lucru, pre­cum şi întreaga capacitate a maşi­nilor şi tractoarelor, semănatul acestei culturi pe toate cele 1.500 hectare planificate s-a terminat de mult, în cooperativele agricole aparţinătoare oraşului Braşov a­­bia s-au însămînţat 612 hectare din cele 1 300 ha. planificate, la Agnita 635 hectare din 1.300 pla­nificate, la Rupea 937 din 1.500, Sf. Gheorghe 2.482 din 4.250 ha. Disproporţii asemănătoare se în­­tîlnesc şi în raioanele Făgăraş, Tg. Secuiesc şi altele. Cauzele care au dus la rămîne­­rea în urmă a semănatului acestei valoroase culturi, tradiţională pe meleagurile regiunii, nu pot fi al­tele decit carenţele organizatorice şi slaba preocupare a organelor agricole şi îndeosebi a conduceri­lor unităţilor din raioanele a­­mintite, pentru buna desfăşurare a campaniei agricole. Cum pot fi caracterizate fapte — la prima vedere mărunte — ca acelea întâl­nite la Şercaia, unde într-una din zilele trecute un tractorist a tre­buit să se întoarcă din cîmp de­oarece sămînţa de sfeclă de zahăr nu era propice pemtru a fi semă­nată sau acelea de la Arcuş, Ozun şi în alte unităţi din raionul Sf. Gheorghe, unde sămînţa conti­nuă să fie transportată cu mare întîrziere la cîmp, irosindu-se ast­fel preţioase ore de lucru ? Curii poate fi, de asemenea, ca­lificată lipsa din unităţi a ingine­rilor agronomi din cooperativele agricole din Ilieni, Arcuş etc., toc­mai în aceste zile cînd necesita­tea asistenţei tehnice se impune mai mult ca oricînd ? Iată numai cîteva din neajunsurile care au dus la întîrzierea atît de mult a semănatului sfeclei de zahăr şi care infirma „cauzele obiective" a­­tît de des luate drept paravan al neajunsurilor. Comitetele raiona­le de partid și organele agricole Întîrzierea plantatului cartofilor nu poate fi justificată decit prin neajunsurile care mai persistă în organizarea muncii. In general, primele 17 zile din luna aprilie au fost bune de lucru şi pentru uni­tăţile agricole aparţinătoare ora­şului Braşov şi pentru cele din raioanele Sf. Gheorghe, Făgăraş, Tg. Secuiesc şi altele. Cu toate acestea, cooperativele agricole a­­parţinătoare oraşului Braşov abia din raioanele rămase în urmă au datoria să ia cele mai grabnice măsuri pentru curmarea lipsurilor existente şi folosirea întregii ca­pacităţi a maşinilor şi tractoare­lor, astfel ca semănatul sfeclei de zahăr să se termine în următoa­rele zile bune de lucru. Oraşul Braşov 29,1 la sută au plantat 641 ha. cu cartofi din cele 2.204 ha. planificate, iar în ra­ionul Rupea 814 ha. din 2.250 ha. prevăzute, în raionul Sf. Gheorghe 2.042 ha. din 6.855­­ ha. In fie­care unitate sunt forţe şi posibili­tăţi ca in următoarele zile ritmul plantării cartofilor să fie mult impulsionat. Aceasta depinde nu­mai de organizarea muncii şi mo­bilizarea tuturor forţelor existen­te,­ folosirea întregii „zi-lumină". în următoarele zile bune de lucru să terminăm semănatul sfeclei de zahăr! Situaţia plantatului cartofilor la data de 18 aprilie 1967 95,1lasută 81,4lasută 69,6lasută 46,7lasută 36,2lasută 1 I RAION FRUNTAS ESS RAION AVANSAT 000 raion cAmas In urma Raionul Raionul Raionul Raionul Raionul Raionul Raionul Făgăraş Raionul Sf. Gheo Mediaş Sighişoara Sibiu Agnita Rupea­c 34,5’lasută 31,7lasută de 29,8lasută Total în cooperativele agricole de producţie 41,7 la sută Trustul Gostat Braşov 37,8 la sută Trustul Gostat Sibiu 67,3 la sută Nervul economi­cităţii producţiei este ţinut în mînă de economist. De ce i se subestimează atribuţiile ? Deşi la începutul activităţii sale, secţia pentru fabricarea cuzineţilor şi-a conturat profilul, şi-a definit personalitatea, integrîndu-se ca o rotiţă indispensabilă în viaţa uzinei. Greutăţile inerente începutului n-au putut fi complet evitate, dar peste ele s-a trecut intr-un timp destul de scurt, pentru ca în prezent să se poată vorbi de mersul secţiei „in plin“. La sfîrşitul primului trimestru din acest an, bilanţul arăta astfel : producţia globală, realizată în pro­porţie de 102 la suta ; producţia marfă — 103 la sută ; productivi­tatea muncii — 104 la sută ; planul fizic în bucăţi — 106 la sută. Şi mai semnificativă însă, este evoluţia re­butului. In luna ianuarie el a repre­zentat 8,8 la sută din producţie, în februarie — 7,7 la sută, iar în mar­tie numai 2,3 la sută. Aproape în exclusivitate, aceste rebuturi se da­­toresc, după cum spun specialiştii, reglajului maşinilor, care în ultimul timp a fost perfecţionat şi el, creîn­­du-se astfel toate premisele înlătu­rării definitive a rebutului, începînd chiar cu luna aprilie. Experienţa organizatorică, scurtă, dar bogată, a colectivului din sec­ţia cuzineţi, îşi are explicaţia, după cum spunea tov. ing. ALEXANDRU HINTEA, şeful secţiei, în distribui­rea sarcinilor precise pe fiecare ca­dru tehnic în parte, astfel ca ingi­nerii, maiştrii, tehnicienii, să-şi cu­noască atribuţiile pe o perioadă în­delungată şi să urmărească in exclu­sivitate, rezolvarea lor. „Mă voi re­feri la un singur exemplu, spunea Iov. Hintea, şi anume la delimita­rea sarcinilor la nivelul conducerii secţiei. Eu, ca şef al secţiei, mă ocup în general, împreună cu ceilalţi in­gineri, de partea tehnică, de soluţio­narea unor probleme legate de pro­ducţia noastră curentă, de cerceta­rea şi promovarea celor mai cores­punzătoare tehnologii. De partea e­­conomică a producţiei, se ocupă e­­conomistul secţiei. El urmăreşte, ca specialist competent, indicatorii e­­conomici, evoluţia lor şi semnalea­ză fenomenele negative care apar în activitatea noastră, cum ar fi consu­murile specifice prea ridicate, pre­ţul de cost umflat, risipa de mate­riale. Sub acest aspect, economistul devine barometrul secţiei, care in­dică cu promptitudine direcţia la care trebuie să acţioneze tehnicie­ Mit* Exemple numeroase susţin acest punct de vedere. In aceeaşi secţie, spre sfîrşitul anului trecut de pildă, ca să ne referim la un singur exem­plu, s-a constatat că în mod nejusti­ficat, preţul de cost al cuzineţilor, deşi încadrat în cel stabilit în plan, era totuşi mare, influenţînd renta­bilitatea produsului. Economistul era cel care trebuia să depisteze cauza. Ea a fost găsită în consumul nera­ţional al benzii bimetal, în care sec­ţia şi aşa era deficitară. Pe fişele de materiale se scoteau benzi pentru circa 50.000 bucăţi cu zineţi, din ca­re se debitau însă 60.000 bucăţi. A reieşit astfel că, norma de consum stabilită de către serviciul tehnolo­gic şi metalurgul şef, nu corespun­de specificului secţiei şi că ea tre­buie revăzută. După calculele eco­nomistului, această reducere putea să atingă proporţia de 15—20 la sută. In condiţiile noilor norme de consum, în secţie s-a declanşat o largă acţiune de bună gospodărire a metalului, muncitorii s-au simţit mai mobilizaţi, au manifestat mai multă grijă faţă de fiecare bucăţică de bandă. Au apărut şi cîteva ino­vaţii ingenioase, privind debitarea cu maximum de economicitate a materialului. Eficienţa acestor mă­suri a fost revelatoare, nu numai trei luni, secţia a restituit magaziei, cu alte cuvinte a economisit, banda bimetal în valoare de peste 2 mili­oane lei. Bineînţeles, aceste econo­mii au determinat reducerea cores­punzătoare a preţului de cost pe produs. Este aşadar, inutil şi mai vorbim despre utilitatea absolută a econo­mistului în viaţa secţiei. In cazul secţiei cuzineţi, după cum demon­­strează faptele, ea este cit se poate de­ evidentă. „Dar dacă atribuţiunile sale nu sunt respectate, spunea tov. ing. Hintea, deci nu i se acordă importanţa cuvenită în producţia modernă, fără îndoială că avem de perdut. Şi îmi face impresia că în DUMITRU FLOREA (Continuare în pag. a 3-a) Transpunere în a patra dimensiune ? Despre aspectul noilor cartiere raportat la imaginea lor din proiect Pentru ca noile cartiere de blocuri să exprime imaginea dată de proiectant, e necesară finisarea tuturor detaliilor de ansamblu : dru­muri, zone verzi, plantaţii, înscrise în cele trei dimensiuni clasice. Realizarea lor se înscrie în a patra dimensiune a proiectului, exprimată în timpul necesar pentru întregirea acestei imagini. Asupra felului cum trebuie făcută, cum se face efectiv această transpunere în a patra di­mensiune, dăm cuvîntul cîtorva specialiști. Cum se concretizează ideile noastre Bucuria proiectantului, de a vedea materializîndu-se noile cartiere pe care le-a imaginat pe planşetă, une­ori nu e deplină, din cauză că lip­sesc o serie de dotări şi amenajări necesare în lumina urbanismului so­cialist. Zonele verzi, de pildă, au un rol deosebit şi complex în noile an­sambluri urbane. Sub aspectul igie­nei — asigură un microclimat favo­rabil, micşorează excesele diferenţe­lor de temperatură, filtrează praful şi alte impurităţi din aer, reduc efectul supărător al zgomotelor. Sub aspect social — asigură climatul fa­vorabil odihnei, recreaţiei, sportului, destinderii necesare în condiţiile vieţii moderne. Cu atît mai neplăcute ni se par abaterile de la proiectele pe care le elaborăm, prin folosirea unui material săditor impropriu ,ca esenţă şi vîrstă, prin efectuarea in­completă sau cu întîrziere a planta­ţiilor. In ultimul timp s-au luat unele măsuri, pentru îmbunătăţirea amena­jărilor de zone verzi şi plantaţii, dar la acest capitol rămînem totuşi sen­sibil în urma altor regiuni. Cartie­rele noi, deşi proiectate după prin­cipii moderne, nu-şi realizează încă indicii de confort scontaţi, printr-o judicioasă distribuire a plantaţiilor de arbori şi arbuşti. Deşi C.F.R. a eliminat aproape total tracţiunea cu aburi pe artera respectivă şi a eli­minat zgomotul prin sudarea şine­lor, lipsa unor plantaţii masive de-a lungul căii ferate este o principală cauză a zgomotelor care tulbură somnul unor locatari din cartierul Steagul roşu. După orele de muncă încordată, ai nevoie de relaxare, de o plimbare odihnitoare, ţi-e dor de foşnetul frunzelor, dar pe acesta nu-l întâl­neşti în cartierul Steagul roşu. Să­răcit şi de aspectele plastice, nu-i de mirare că acest cartier se prezintă monoton. Atît constructorii, cit şi gospodarii oraşului, ar trebui să nu mai amine împlinirea unei cerinţe vitale a urbanisticii moderne. Arhitect SZIGETI ERNEST, de la D.S.A.P.C. (Continuare în pag. a 3-a) Pregătiri pentru primăvara... viitoare Pină în primăvara anului 1968, în noile cartiere vor fi transplan­taţi 3.000 de arbori, din care pină în prezent s-au adus 1.200. Paralel vom continua acţiunea de plantare a 1.200.000 de puieţi şi arbuşti deco­rativi, iar în sere pregătim 1.600.000 de răsaduri de flori. Tot în acest an, vor începe să apară pe zidurile exterioare ale blocurilor din noile CONSTANTIN HUJANU, inginer şef al întreprinderii de gospodărie comunală Braşov t

Next