Drum Nou, iunie 1967 (Anul 24, nr. 6970-6996)

1967-06-01 / nr. 6970

4 PROLETARI DIN TOATE TARTLE, UNITI-TA ! um nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al PC.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXIV Nr. 6970 Joi 1 IUNIE 1967 4 pagini 25 bani Adunarea activului de paza al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România In zilele de 30 şi 31 mai, în Aula Academiei Militare Genera­le din Capitală a avut loc aduna­rea activului de bază al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, care a făcut bilanţul activităţii de pregătire profesio­­­­nală şi politică a militarilor, des­făşurată în cadrul unui ciclu de instrucţie. Au luat parte generali şi ofiţeri din comandamente de armată şi de­ armă, din direcţiile centrale ale Ministerului Forţelor Armate, co­mandanţi de mari unităţi şi uni­tăţi, secretari ai consiliilor politice şi ai comitetelor de partid. La lucrările adunării au parti­cipat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Mau­rer, Vasile Patilineţ. La discuţii au luat cuvîntul ge­nerali şi ofiţeri, comandanţi şi activişti de partid din armată. Exprimînd mîndria patriotică a militarilor pentru marile realizări obţinute de oamenii muncii din patria noastră în construirea so­cialismului, adeziunea lor deplină la întreaga politică, internă şi ex­ternă, a Partidului Comunist Ro­mân, vorbitorii au relevat hotărî­­rea tuturor ofiţerilor şi ostaşilor forţelor armate de a nu precupeţi nici un efort pentru transpunerea în viaţă a politicii partidului, pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiţiuni, a nobilei misiuni încredinţate de popor. In acest spirit ei au analizat activitatea desfăşurată pînă acum în unităţi şi mari unităţi, au subliniat căile şi metodele pentru continua per­fecţionare a pregătirii profesiona­le şi politice a militarilor patriei noastre. In cuvîntul său, generalul-co­­lonel Ion Ioniţă, ministrul Forţe­lor Armate ale Republicii Socia­liste România, a subliniat rezulta­tele obţinute de militari în pre­gătirea de luptă şi politică în ci­clul de instrucţie care s-a încheiat şi a înfăţişat sarcinile care stau în faţa Forţelor Armate în perioa­da următoare. Primit cu vii şi puternice aplau­ze, a luat cuvîntul, în încheierea lucrărilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român. Masă oferită in cinstea participanţilor la adunarea activului de bază al Forţelor Armate Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi, Consiliul de Miniştri ale Republi­cii Socialiste România au oferit miercuri seara o masă în saloanele Consiliului de Miniştri, în cinstea participanţilor la adunarea activului de bază al Forţelor Armate. Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Ale­xandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu- Mizil, Ilie Verdeţ, membri şi mem­bri, supleanţi ai Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri. Au participat, de asemenea, ge­nerali în rezervă, în timpul mesei, preşedintele Con­siliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a rostit un toast, în care a sublin­iat că activitatea armatei noa­stre se bucură de o înaltă apreciere din partea partidului şi statului, a­­preciere exprimată în cadrul adună­rii activului de bază al Forţelor Ar­mate prin glasul cel mai autorizat­­ al secretarului general, al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu. Preşedin­tele Consiliului de Miniştri a rele­vat, în continuare, că armata româ­nă este astăzi mai solid şi rm­ai con­ştient integrată ca oricînd în aspi­raţiile poporului nostru. O impor­tanţă deosebită pentru această uni­tate indestructibilă între popor şi armată o constituie faptul că fie­care ostaş al ţării este în acelaşi timp un soldat credincios al parti­dului. In toastul său, general-colonel Ion Ioniţă, ministrul Forţelor Armate, a exprimat recunoştinţa fierbinte a soldaţilor, subofiţerilor, ofiţerilor şi generalilor armatei noastre pentru grija deosebită manifestată de con­ducerea partidului şi statului faţă de forţele armate ale patriei noas­tre. Ministrul Forţelor Armate a dat glas angajamentului solemn al ar­matei de a munci cu pasiune şi per­severenţă pentru perfecţionarea con­tinuă a măiestriei militare. Armata noastră, profund devotată cauzei partidului şi poporului, este oricînd gata să îndeplinească orice misiune încredinţată de partid şi guvern, să apere cuceririle revoluţionare ale poporului, libertatea şi suveranita­tea sa naţională. A luat cuvîntul, de asemenea, a­­miralul în rezervă Petre Bărbunea­­nu, cel mai vîrstnic dintre partici­panţii la întîlnirea cu activul For­ţelor Armate. întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres) CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Aş dori să încep prin a vă saluta în numele conducerii de partid şi de stat pe dv., pe toţi ofiţerii, subofi­ţerii şi soldaţii armatei noastre popu­lare. (Aplauze, f­­raje). Adunarea la care participă cadrele de bază ale armatei a făcut bilanţul activităţii desfăşurate pentru ridica­rea pregătirii de luptă şi politică a trupelor. Din rapoartele prezentate şi din cuvîntul vorbitorilor au re­ieşit multe aspecte pozitive, privind atît activitatea de pregătire de luptă şi politică, cit şi întărirea disciplinei şi ordinii militare. ■în expunerea tovarăşului Ion Io­­niţă, ministrul Forţelor Armate, au fost arătate pe larg rezultatele ob­ţinute în perioada precedentă, suc­cesele înregistrate de unităţile şi ma­rile unităţi ale Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Pu­tem spune că nivelul de pregătire al trupelor este bun din toate punc­tele de vedere, că armata patriei noastre este pregătită pentru a-şi putea îndeplini în orice moment în­datorirea faţă de popor, faţă de pa­trie. (Aplauze). După cum ştiţi, partidul şi gu­vernul acordă o atenţie deosebită înzestrării armatei cu tehnica de luptă necesară. în general, putem aprecia că înzestrarea actuală cu ar­mament, mai cu seamă cu cel clasic, este satisfăcătoare. Unităţile noastre militare dispun de mijloacele nece­sare pentru a putea îndeplini cu succes orice misiune de luptă, în mod deosebit consider necesar de subliniat faptul că dispunem de un corp de ofiţeri cu înalte calităţi, cu o bună pregătire tactică, cu solii­e cunoştinţe militare şi politice, ata­şaţi trup şi suflet intereselor po­porului român, hotărîţi să-şi înde­plinească cu cinste îndatorirea de a apăra cuceririle revoluţionare ale poporului român. (Aplauze). De asemenea, subofiţerii, toţi mi­litarii sunt animaţi de un înalt spirit patriotic, muncesc cu rîvnă pentru a-şi însuşi cunoştinţele de care au nevoie spre a îndeplini orice mi­siune de luptă, a-şi face datoria faţă de patrie. Putem spune cu satisfac­ţie că întreaga noastră armată — ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi — este temeinic pregătită şi strîns unită în jurul partidului şi guvernului, corp comun cu întregul popor, urmează neabătut politica internă şi externă a Partidului Comunist Român şi a guvernului Republicii Socialiste Ro­mânia. (Aplauze puternice). Doresc să exprim satisfacţia de­plină a conducerii de partid şi de stat pentru nivelul înalt de pregătire al tuturor militarilor noştri, pentru rezultatele bune obţinute în pregă­tirea militară şi politică, în ridicarea capacităţii de luptă a trupelor , vă felicit din toată inima pe dv., pe toţi ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii armatei noastre socialiste. (Aplauze, urale). Tovarăşi. După cum ştiţi, ne aflăm în al doilea an al planului cincinal. Pri­mul an s-a încheiat cu realizări im­portante, cu depăşirea sarcinilor de plan în industrie, în agricultură, cu succese în toate sectoarele acti­vităţii sociale. De asemenea, produc­ţia industrială in primele patru luni ale acestui an reprezintă 113 la sută faţă de producţia perioadei similare a anului 1966, în întreaga ţară se desfăşoară o activitate intensă pen­tru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului. Rezultatele obţinute pînă acum dovedesc realismul prevederilor Con­gresului şi totodată evidenţiază fap­tul că avem toate condiţiile pentru a îndeplini şi chiar depăşi obiecti­vele planului cincinal. Cu toate aces­tea, considerăm că în economia noastră există încă mari rezerve care, puse în valoare, pot determina un ritm şi mai înalt de dezvoltare a patriei noastre. Aşa cum s-a subli­niat la Plenara din decembrie 1966 a Comitetului Central, este necesar să acordăm mai multă atenţie creş­terii eficienţei economice a întregii noastre activităţi. Trebuie să facem totul ca pentru fiecare leu cheltuit să obţinem o producţie mai mare, un beneficiu mai ridicat. In aceasta constă eficienţa unei bune activităţi economice. Numai astfel vom asi­gura condiţii pentru dezvoltarea în ritm tot mai înalt a economiei noas­tre, numai astfel ne putem apropia intr-un termen mai scurt de ţările avansate din punct de vedere economic. O atenţie deosebită acordăm bunei organizări a producţiei şi a muncii, creşterii productivităţii muncii, în­tăririi disciplinei în producţie. In primele patru luni, productivitatea a crescut cu 10 la sută, ceea ce repre­zintă un nivel superior prevederilor planului. Dar trebuie să spunem că şi în acest domeniu mai avem încă rezerve mari, în multe întreprinderi şi instituţii forţa de muncă nu este folosită în mod raţional. Pentru un produs sau o activitate care ar putea fi executate de un om, la noi sunt necesari de multe ori doi sau chiar trei oameni. Este de la sine înţeles că nu putem admite o asemenea stare de lucruri dacă dorim să asi­gurăm un mers înainte tot mai ra­pid al patriei noastre. Or, întregul nostru popor doreşte să lichideze cît mai iute moştenirea regimului burghezo-moşieresc, să ajungă in­tr-un timp cît mai scurt la nivelul ţărilor economiceşte dezvoltate, să creeze condiţii pentru desăvîrşirea şi perfecţionarea construcţiei socia­liste, pentru trecerea la comunism. (Aplauze). Timpul de lucru de 8 ore nu este peste tot folosit în mod raţional. După constatările făcute în multe întreprinderi şi instituţii, în fapt se lucrează 7 ore şi în unele locuri chiar mai puţine. Aceste stări de lu­cruri au determinat Comitetul Cen­tral şi guvernul să adopte recenta hotărîre care reglementează folosirea judicioasă a timpului de lucru, asi­gură întărirea disciplinei în produc­ţie şi în muncă şi implicit creşterea productivităţii muncii sociale, îmbu­nătăţirea întregii noastre activităţi. Desigur, tovarăşi, că în perspec­tivă — probabil la elaborarea nou­lui plan cincinal — va trebui să ne gîndim la o reducere a timpului de lucru. Pentru a ajunge acolo tre­buie însă să asigurăm folosirea cît mai raţională a timpului de lucru. Reducerea în viitor a timpului de lucru va fi făcută în mod organi­zat, prin întărirea disciplinei, nu pe calea indisciplinei şi a dezordinii. Iată de ce considerăm că tocmai în vederea reducerii în perspectivă a timpului de lucru, ordinea şi disci­plina în muncă sunt absolut indis­pensabile. Numai astfel se poate a­­borda în mod raţional şi cu efica­citate această problemă în viitor. Partidul şi guvernul au luat o se­rie de măsuri privind îmbunătăţirea (Continuare în pag . 4-a) i Draga mamii, dragă ! Foto : O. ROATIS Celor de-o vîrstă cu primăvara li întilnim în fiecare zi pe stradă, mergind grăbiţi, cu gentuţele sau ghiozdanele în mină, spre grădiniţă sau şcoa­lă. li găsim jucîndu-se în grădini, parcuri de odihnă, lucrînd la cer­curile de la casele de pionieri sau şcoli, au­diind concerte, vizio­­nînd spectacole. Sînt cei pe care-i numim în grai obişnuit — copii. Ei sînt aceia care ne fac viaţa fericită, care dau armonie şi sudează familiile. E firesc, deci, ca asupra lor să fie îndreptată toată aten­ţia, grija şi căldura vîrstnicilor. La fel ca orice vîrs­tă, copilăria îşi are spe­cificul ei. Copilul îşi are universul său afec­tiv şi spiritual, preocu­pările şi neliniştile lui. De la primele întrebări despre „ce e asta f°, „dar de ce-i aşa ce vestesc interesul pentru cunoaşterea tainelor lu­mii, pînă la formarea trăsăturilor morale, ap­titudinilor, deprinderi­lor de muncă, ce prefi­gurează omul de mai tîrziu cu personalitatea sa complexă, multilate­rală, copiii sunt o per­manentă „necunoscută“, un reper asupra căruia stă mereu îndreptată a­­tenţia tuturor factori­lor educativi : familia, şcoala, societatea. Pen­tru ei s-au creat mater­nităţi, policlinici şi spi­tale cu asistenţă medi­cală gratuită, pentru ei s-au construit grădiniţe, creşe, cămine, şcoli. Pentru a le asigura lor o copilărie fericită, lip­sită de griji, pe măsura condiţiilor vieţii noas­tre socialiste, partidul şi statul nostru alocă fon­duri în valoare de mi­lioane de lei punîndu-le la dispoziţie tot ceea ce au nevoie de la li­cării la manuale, biblio­teci şi săli de studiu, pină la multiple posibi­lităţi de distracţie. Astăzi, cînd în întrea­ga lume se sărbătoreş­te Ziua internaţională a copilului, zi ce deschi­de şi porţile unei va­canţe cu perspectiva taberelor de odihnă, a drumeţiilor şi excursii­lor, copiii din patria noastră îşi îndreaptă cu recunoştinţă privirile spre părintele şi îndru­mătorul lor — partidul. ZILE DE VACANŢĂ O parte a elevilor din raionul Sf. Gheorghe îşi vor petrece va­canţa de vară în taberele regio­nale de la Sălişte, Sadu V, Săcele şi­ Bran, precum şi din alte re­giuni, iar o altă parte îşi vor petrece zile frumoase pe malul însorit al Mării Negre, la Năvo­dari. De asemenea, 7.200 de elevi din clasele I—VIII vor pleca în drumeţii pentru cunoaşterea îm­prejurimilor locului natal. 5.400 de elevi, din clasele V—VIII ale şcolilor generale, licee şi elevi de la şcolile profesionale, vor pleca în excursii. Cum întreţineţi ceea ce aţi semănat? Din raionul Rupea, brigada de raid comunică: Proşitul,nu numai „unde se vede din drum", ci pe tot cîmpul Cu un an în urmă, brigada a IlI-a din satul Augustin, aparţinătoare cooperativei agricole din Ormeniş, se găsea pe ultimul loc la lucrările agricole. Noua brigadieră, Viorica Petruş, nu s-a împăcat de loc cu a­­ceastă situaţie. „Haideţi să punem cu toţi umărul şi să spălăm această pată !” — i-a îndemnat ca pe coo­peratori. Oamenii au înţeles-o şi urmîndu-i exemplul au pus cu toţii umărul la treabă. Azi brigada a IlI-a se găseş­te pe primul loc în cooperativă. A terminat cea dintîi praşila I-a la cartofi şi sfeclă de zahăr, executînd numai lucrări la un înalt nivel ca­litativ. Cooperatorii din Racoş, vecini cu cei din Ormeniş, sunt vestiţi în ob­ţinerea de producţii mari de sfeclă de zahăr. Nu o dată în coloanele zia­rului nostru am consemnat că la Racoş s-au obţinut cîte 3 vagoane de sfeclă de zahăr la hectar şi chiar producţii mai mari. „Şi în acest an sîntem hotărîţi să obţinem producţii mari , ne-a­ de­clarat inginerul cooperativei, A­urel Gherman. Avem 50 hectare cu sfe­cla de zahăr. In prezent, efectuăm răritul, lucrare ce s-a şi executat pe 40 hectare“. „La noi s-a început şi praşila a II-a la cartofi “, ne-a relatat ingi­nerul Octavian Răchită de la coo­perativa agricolă din Rupea. Toate culturile prăşitoare au fost reparti­zate nu numai pe brigăzi şi echipe, ci şi pe familii“. Inginerul a stăruit să evidenţiem în mod deosebit pe cooperatorii Ioan Tempea, Criţeanu Maria, soţii Bucur şi Maria Bîrsan, Ion şi Viorica Frăţilă, Vasile şi Ana Stoica, Gheorghe şi Bucura Corcodel pe care zorile şi asfinţitul îi prind în cîmp la prăşit, executînd lucrări de bună calitate. Şi în alte cooperative agricole se acordă atenţia cuvenită întreţinerii culturilor. La Beia, bunăoară, pra­şila I-a a­ fost terminată nu numai la sfecla de zahăr, ci şi la porumb. Avansate cu lucrările de întreţinere a culturilor sunt şi cooperativele din Ungra, Apaţa şi altele. Cu toate acestea, în raion sînt cooperative agricole care pînă sîm­­bătă dimineaţa nici nu începuseră praşila I-a la porumb şi cartofi. Printre acestea se numără cele din Jimbor, Cobor, Dacia şi altele. La Buneşti, deşi din cele 69 hectare cul­tivate cu cartofi au fost prăşite nu­mai... 2 hectare, în ziua de 27 mai toţi cooperatorii au fost mobilizaţi la prăşitul porumbului pe... loturile personale. „Sunt în marginea dru­mului — ne-a spus ajutorul contabil Klein Andrei — şi­­ nu vrem să le mai vadă îmburuienite cei care trec pe la noi“. Sîntem de acord că și la porumbul din loturile personale trebuie exe­(Continuare în pag. a 2-a) ACOLO UNDE SE CONSTR­UIESC CASE PROPRIETATE PERSONALA Un scurt interviu despre frumos şi util în oraşul Braşov, anul acesta, îşi con­struiesc case proprietate personală 620 de cetăţeni în materie de construcţii de lo­cuinţe proprietate personală, orice discuţie despre frumos şi util por­neşte, fără îndoială, de la criterii sintetice : costul acestora, compen­saţia lui într-un grad de confort ri­dicat, climat arhitectonic şi urbanis­tic propice unor manifestări multi­laterale, rodnice, ale cetăţeanului. Medicul Aurelian Iosif, de la Spi­talul nr. 1 din Braşov, referindu-se la noua locuinţă proprietate perso­nală, pe care şi-o construieşte cu sprijinul financiar al­ statului, ne re­latează cu vădită satisfacţie : — Casa în care mă voi muta peste o lună (n.r. — acum constructorii dau contururi definitive acestor locuinţe, care sunt amplasate în strada Do­­brogei d­e o construcţie modernă. Proiectanţii au realizat secţiuni de apartamente interesante, cu o dis­tribuţie judicioasă a spaţiului de lo­cuit. Ceea ce a reţinut interesul meu ca şi al altor cetăţeni care au cum­părat astfel de locuinţe sunt avan­tajele pe care le oferă sistemul ca atare: rambursarea creditelor împru­mutate în 15 ani, scutirea de impo­zite pe o durată lungă etc.... O astfel de părere ne-au împăr­tăşit şi alţi cetăţeni care au­ contrac­tat execuţia de locuinţe proprietate personală. Faptul, e, desigur, îm­bucurător, el relevă efortul, pricepe­rea, cu care au muncit proiectanţii şi oficiul care coordonează această activitate. De altfel, pe planşeta pro­iectanţilor se nasc în continuu sec­ţiuni noi de apartamente, lărgin­­du-se considerabil gama acestora. De aceea, tot mai mulţi cetăţeni din oraşul Braşov şi-au exprimat do­rinţa de a-şi construi astfel de case. Spre confirmare, să dăm cuvîntul tov. N. BIDILICĂ, şeful Oficiului de locuinţe proprietate personală. — Iată o comparaţie sugestivă : dacă la 1 ianuarie a.c. în oraşul Bra­şov erau circa 200 de cetăţeni care au cerut să-şi construiască astfel de L. CIUT­ACU (Continuare în pag. a 2-a) Pentru Anul Turistic Internaţio­nal, cooperaţia meşteşugărească din regiune a pregătit noi obiecte cu specific local, ca : prosoape, servicii din lemn cioplit şi metaloplastic. Iată cîteva din a­­ceste obiecte expuse la magazi­nul de grozaim ,de­ pe­ str. 7 No­iembrie, Braşov. Recent, în cartierul Zona gării vechi, constructorii braşoveni au pre­dat în folosinţă locatarilor, un număr de 60 de apartamente proprietate personală, ridicate în cursul acestui an.. Fotografia noastră înfățișează blocul nr. 25. % 80.000 lei economii La Baza de recepţie din Sighi­şoara s-a construit şi experimentat o nouă bandă transportoare de cereale, cu o lungime de 60 metri. Realizată pe baza unei concepţii noi, banda respectivă este utili­zată la transportul griului din uscător la magazie, avînd o capa­citate de 30 tone pe oră. Construcţia a fost realizată din materiale locale, înregistrîndu-se o economie de 80.000 lei , pre­ţul unei benzi cu o capacitate mai mică. Inovaţia aparţine tov. Denes Gavrilă, şeful serviciului investiţii din cadrul întreprinderii regionale de valorificare a pro­duselor agricole. Noi capacităţi de producţie La uzina „Mecanica“ din Si­biu, un colectiv de muncitori şi tehnicieni de la Trustul 5 con­­strucţii-instalaţii Braşov a des­chis un nou şantier : s-a început construirea unei noi hale indus­triale, prevăzută cu o suprafaţă de producţie de 8.000 m.p. pen­tru prelucrarea mecanică şi mon­tajul maşinilor-unelte, care va fi dotată cu maşini şi utilaje mo­derne, de înaltă tehnicitate. Pentru noua hală se construieşte o centrală termică, o staţie de compresoare, staţii de depozitare şi un pavilion tehnic. Invitaţie spre frumos Clubul Uzinei de autocamioane din Braşov, adresează amatorilor de arte plastice o originală invi­taţie, spre lumea frumosului. Ea este concretizată într-o izbutită expoziţie de pictură care înmă­nunchează creaţia promiţătoare a celor 20 de pictori amatori ce frecventează, în cadrul aminti­tului club, clasa de pictură a profesorului Grigore Zincovschi. Regăsim aci, transpuse pe pîn­­zele acestor oameni de vîrste şi profesii diferite, momente din viaţa clocotitoare a uzinei, por­tretele unora dintre fruntaşii săi, peisaje, compoziții folclorice lu­crate în ulei și în metaloplastie. I

Next