Drum Nou, august 1967 (Anul 24, nr. 7023-7047)

1967-08-01 / nr. 7023

I !■ rum nou DRBfln aL COmitETULUI REGIOHAL BRASOV «­ P.C.R. $1 AL SFATULUI POPULAI) »[610001 ANUL XXIV Nr. 7023 MARTI 1 AUGUST 1967 4 pagini 25 bani AUTORITATEA COMUNISTULUI Plin de ini­ţiativă şi cute­zanţă creatoare, exemplu, de cohitiinciozitate in muncă şi de comportament în societate şi familie, atent cu cei din jur, intransigent faţă de neajunsuri şi încălcări ale eticii so­cialiste, comunistul se bucură de mare ■ încredere în popor. Şi est® firesc să fie aşa, deoarece în suma faptelor tuturor comuniştilor, oa­menii muncii văd partidul cu toa­te transformările înnoitoare din viaţa­ ţării. Intre imensul prestigiu de care se bucură partidul nostru şi acti­vitatea fiecărui comunist­­ în parte există o­­ strînsă interdependenţă, referindu­-se la creşterea rolului conducător al partidului in etapa actuală, tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu arată că „Autoritatea şi influ­enţa partidului în mase se sprijină pină la urmă pe autoritatea şi in­fluenţa pe care le exercită fiecare comunist in colectivul unde lu­crează, in producţie şi în viaţa ob­ştească”. . Spre comunişti se îndreaptă pri­virile pline de dragoste şi simpa­tie ale oamenilor muncii. Spre ei privesc generaţiile tinere care îşi caută un model în viaţă, întruchi­parea înaltelor virtuţi umane, ale celui mai fierbinte patriotism. Fireşte, autoritatea comunistului nu este ceva înnăscut, ea nu se ca­pătă o dată cu actul primirii în partid, precum această autoritate nu­ se poate bizui doar pe presti­giul de care se bucură partidul în mase Ea se capătă prin faptele de care dă dovadă in viaţa de fiecare zi, prin întreaga atitudine şi com­portare a comunistului. Aici inter­vine însă şi rolul organizaţiilor de partid care, preocupîndu-se îndea­proape de ridicarea continuă a ro­lului comuniştilor în muncă, acti­­­­vitatea obştească şi viaţa socială in genere, au datoria să acorde cea mai, mare atenţie profilului lor po­litic şi moral, să desfăşoare o sus­ţinută muncă de educare. Este o sarcină primordială pe care Comitetul orăşenesc de partid Mediaş o ţine mereu trează în fa­ţa tuturor organizaţiilor sale de partid. Fără aceasta nu şi-ar pu­tea îndeplini rolul său de condu­cător al întregii activităţi­ politice, economice şi social-culturale a o­­raşului. Rezultatele de pînă acum, care­ s-au bucurat de înalta apre­ciere a partidului şi statului nos­tru prin înalta distincţie acordată oraşului Mediaş — Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România cla­sa I-a“, ne îndreptăţesc să afir­măm că unul din izvoarele lor îl constituie creşterea autorităţii şi influenţei organizaţiilor de partid, a comuniştilor. Exemplu de devotament şi conştiinciozitate în muncă Pretutindeni, în fiecare întreprin­dere a oraşului, în fruntea luptei pentru o înaltă productivitate a muncii, pentru progresul teh­nic şi ridica­rea nivelului calitativ al pro­duselor şi al întregii activităţi eco­nomice, se găsesc comuniştii. Ati­tudinea socialistă faţă de muncă, ca importantă trăsătură a membri­lor de partid, exemplul lor perso­nal este mijlocul principal prin care ei cuceresc încrederea celor­lalţi oameni ai muncii, îi însufle­ţesc şi îi mobilizează la înfăptui­rea politicii partidului. Semnifica­tiv este că din totalul fruntaşilor în întrecerea socialistă pe anul trecut, 63 la sută sunt membri de partid. Caracteristic comunistului este intoleranţa faţă de lipsuri, învin­gerea cu curaj a greutăţilor. Din DUMITRU TOLCIU, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Mediaş al P.C.R. (Continuare în pag 2­a 1 SIBLOT! Proletari din toate tarile, uniţi-va! Trei şantiere sub tirul criticii La Fabrica de cauciuc din Braşov Aşa cum am promis, după o luna de zile, ne-am prezentat din nou pe şantierul Fabricii de cauciuc din Braşov­ Noi ne-am respectat cuvîn­­tul. Sa vedem în ce măsură a fă­cut-o constructorul, în ultimul re­ Un colec­tiv de ingineri şi teh­nicieni de la I.C.I.M. Braşov a conceput, pro­iectat şi reali­zat o instalaţie mobilă autom­a­ta de preparat beton.Noua in­stalaţie, con­struită la un înalt nivel teh­nic, este de­servită de un singur muncitor şi are o mare productivitate. In fotografie, as­pect al noii in­stalații. . Promiteam, în urmă cu citeva zile, in încheierea unui raid prin pieţele bra­şovene, să revenim curînd asupra citorva probleme legate de aprovizionarea şi desfacerea legumelor şi fructelor. Daca atunci „sa­coşa“ cu deficienţele con­statate pe teren a fost prezentată conducerii O.V.L.F.-ului la încheierea raidului, de data aceasta ne-am propus să parcurgem drumul invers. Pe biroul tovarăşului director Mircea Terceanu am găsit mai multe pla­nuri de măsuri, intrate, sau care urmau sa intre în vigoare. Iată ce ne-a declarat : — In scopul achiziţio­nării rapide de mărfuri, D.R.T.A. Braşov ne pune la dispoziţie parcul auto necesar pentru a aduce produsele din ţară. Astfel, parcul propriu va rămîne disponibil necesităţilor in­terne. S-a luat legătura în toată ţara, prin achizitorii noştri, pentru a se depis­ta fondurile de marfă lo­cale. Chiar în noaptea a­­ceasta şi mîine dimineaţă trebuie să ne intre 6 va­goane de roşii, care vor fi orientate imediat spre unităţile de desfacere şi pieţele braşovene. In acest sens, toţi conducătorii auto sunt obligaţi ca în fiecare dimineaţă să fie prezenţi la orele 4,30 la depozit. Tot pentru o ra­pidă distribuire a legume­lor şi fructelor, noaptea se fac partizi de mărfuri pentru fiecare magazin în parte, cu sorturi pe cali­tăţi. — Ce măsuri aţi luat pentru facilitarea orientă­rii cumpărătorilor asupra calităţii produselor, a pre­ţurilor... — In fiecare piaţă s-au afişat tabele mari, cu pre­ţurile, la vederea cumpă­rătorului. Toţi responsa­bilii de magazine sunt o­­bligaţi să expună la ve­dere mărfurile, însoţite de etichete cu preţul şi ca­litatea produselor. De a­­semenea, prin oficiul de preţuri de pe lingă sfa­tul popular regional se fixează zilnic preţuri ma­ximale, obligatorii de res­pectat de către producă­torii individuali. Aş mai aminti aici mă­surile luate pentru buna aprovizionare a puncte­lor forestiere, a pieţelor, traseelor turistice etc., unde în fiecare duminică uni­tăţi din oraş vor ieşi să-şi desfacă produsele şi mul­te altele. La citeva minute după această discuţie am pornit din nou prin pieţele bra­şovene. La unitatea nr. 21 din piaţa Tractorul rafturile sunt parcă mai aranjate, marfa este mai multă şi mai variată, iar afluenţa cumpărătorilor a crescut. Dar baraca plasată în pia­ţă stă în continuare goa­lă, pentru că ... e nevoie de trei, patru camioane de pietriş pe jos. Producă­torii individuali încă nu sunt dirijaţi spre acest loc prea puţin popularizat. Nici „Piaţa de miercuri“ nu era mai căutată de cumpărători, pentru că lipseau şi de aici produ­sele C.A.P.-urilor precum şi ale producătorilor in­dividuali. Se resimt în bine însă măsurile luate de conducerea O.V.L.F. : încă două cîntare, încă o tonetă pentru vînzarea le­gumelor şi fructelor la u­­nitatea de legume şi fructe de aici. Desigur, nu speram la nişte schimbări spectacu­loase într-un timp atît de scurt. Oricum, în piaţa „Traian“ măsurile enunţa­,­te pătrund destul de greu. Noutatea o constituie doar apariţia listei de preţuri. Aceeaşi­ lipsă de produse, aceleaşi magazine goale, care deocamdată nu-şi justifică chiria (destul de ■ substanţială) pe care o plă- I teşte O.V.L.F.-ul adminis- ’ trăţiei pieţelor. Şi iată-ne în piaţa cen­trală, pe urmele cumpără­torilor. Mai mult decit în celelalte pieţe, aici măsu­rile anunţate se materiali­zaseră ceva mai repede. Totuşi lipsesc încă unele produse din rafturi şi, im­plicit, din sacoşele cum­părătorului. Intîrzie să a­­pară şi prelatele, atit de simplu de confecţionat, din care cauză se deprecia­­ză o mare parte din pro­duse. în general, piaţa nu are încă aspectul comercial aşteptat, menţinîndu-se dezordinea, mai ales în locurile unde sînt plasaţi producătorii individuali. E bine, în schimb, că administraţia pieţelor ur­măreşte ca producătorii individuali să se încadreze în preţurile maxime sta­bilite. In legătură cu a­­ceste măsuri de limitare a preţurilor la legume şi fructe, primite cu entu­ziasm de cumpărători, am solicitat mai multe păreri. „Fixarea zilnică a pre­ţurilor este, după mine, binevenită, oferind o echi­librare firească între cere­re şi ofertă“ (Maria Zöld, casnică). „Deşi­ locuim în cartie­rul Tractorul,­­sunt obli­gată la fiecare două­­zile D. RUJAN I. AL. BARBU (Continuare în pag.­­ 2-a) După o săptămînă DIN NOU DESPRE APROVIZIONAREA CU LEGUME ȘI FRUCTE In pagina a 2-a S­p­ort iN ŞAPTE LUNI, o treime din planul valoric anual portal se consemna faptul că în ur­ma măsurilor luate de către con­ducerea şantierului, ritmul lucrări­lor a crescut aici, fără a satisface însă cerinţele. In luna iulie trebuiau *să se execute lucrări în valoare de 500.000 lei. Care e situaţia în mo­mentul de faţă ? — Sarcinile pe luna trecută au fost realizate în întregime — ne-a declarat tov. NICOLAE DUŢU, secretarul organizaţiei de bază. în acest scop am întreprins o serie de măsuri printre care organizarea e­­chipelor, fixînd­u-se preţul lucrări­lor, ceea ce a creat posibilitatea e­­fectuării unui control mai eficace asupra oamenilor. Totodată şantie­rul a fost dotat cu utilaje noi, care au înlocuit munca a zeci ele oameni. Nu contestăm realizările. Dar din păcate — după investigaţiile făcu­te de noi — pe şantier situaţia con­tinuă să fie necorespunzătoare. Iată şi citeva cifre care vin în sprijinul acestei afirmaţii. Valoarea lucrărilor ce trebuie executate aici pînă la sfârşitul anului se ridică la suma de 5.200.000 lei, din care pînă azi s-a realizat doar 1.750.000 lei, adică o treime. Această rămînere în­­urmă se datoreşte faptului că unele lucrări prevăzute a fi efectuate de către în­treprinderile de instalaţii şi izolaţii, cu care­­ are constructorul contract, nu au fost începute, deşi erau pro­gramate. Pentru lichidarea deficien­ţelor, considerăm necesară interven­ţia Trustului 5 construcţii şi a con­ducerii grupului de şantiere 502, care să oblige întreprinderile vizate să-şi respecte obligaţiile. De ase­menea, şeful şantierului trebuie să asigure front de lucru echipelor care urmează să execute lucrările energetice, gaz, canal şi altele. Situaţia existentă pe şantierul Fabricii de cauciuc, nu e deci atît de roză cum ne-o prezintă Şe­ful şantierului, tovarăşul K. Ma­­bat. După o lună de zile, — lucru curios — constructorul „ne întîmpină“ cu aceleaşi lipsuri că­rora li se adaugă altele. Oare con­ducerea şantierului nu îşi dă seama că neatacarea unor lucrări (unele trebuiau începute cu 3—4 luni în ur­mă), printre care postul trafo, de­pozitul de materii prime, casa de reglare şi multe altele, atrag după sine mari întîrzieri în ceea­ ce pri­veşte darea în funcţie a obiectivelor respective ? Ziarul nostru a sesizat la timp faptul că pe şantier nu începuseră lucrările la sala cazanelor. — In curînd, pe şantier vor sosi cazanele necesare punerii în funcţie a centralei termice — a spus tov. GHEORGHE GUZU, dirigintele de şantier din partea beneficiarului. Or, pentru executarea lucrărilor nu au început nici săpăturile. O altă problemă — deşi a fost ridicată cu tărie în articolele pre­cedente — asigurarea forţei de mun­că, nu a fost soluţionată nici pînă în prezent. Deşi s-au creat condiţii de cazare, muncitorii lipsă nu au sosit. într-o lună de zile schema nu a fost completată decit cu cîţiva oameni. Iată de ce pe şantier se lucrează cu numai 75 la sută din oamenii prevăzuţi. Considera con­ducerea grupului de şantiere că tri­­miţînd cîte doi, trei oameni la anu­mite intervale, rezolvă problema forţei de muncă ? Unde sînt cei 15 oameni promişi şantierului în urmă cu două săptămîni ? . Aşteptăm din partea Trustului 5 construcţii şi a conducerii grupului de şantiere — aşa cum a promis — măsuri practice, nu angajamente formale care se prelungesc de la o lună la alta. Aceasta, cu atît mai mult cu cît ne aflăm în trimestrul al III-lea al anului. Șeful șantierului se bazează pe faptul că va recupera pierderile în lunile următoare : „în luna aceasta vom executa lucrări în valoare de 600.000 lei, iar în septembrie mai mult“. Deși tov. Mahat contează pe o toamnă lungă, cu timp frumos, noi suntem­ de părere că e mai po­trivit să ia măsuri grabnice pentru folosirea din plin a timpului deo­sebit de favorabil activităţii de şan­tier căci s-ar putea ca pronosticul său sa nu se adeverească. Re­feritor la aceasta, socotim nece­sar să arătăm că sîmbătă, 29 iulie, schema era descompletată cu 22 de oameni, iar la secţia de garnituri presate, muncitorii nu puteau efec­tua lucrările pe motiv că pe şantier se aştepta sosirea betonului de la staţia de betoane Tractorul. Cînd are de gînd conducerea şantierului să realizeze, aşa cum a promis, o sta­ţie de betoane proprie ? Anul vii­tor ? în REPORTAJUL DE NUME VOM REVENI CU AMĂNUNTE DE PE ȘANTIERUL UZINEI „E­­LECTROPRECIZIE“. B. CORNELIU Lista de preţuri afişată în piaţa centrală a oraşului Braşov e con­sultată cu interes de toţi­ cumpă­rătorii care trec pe aici. SECERIŞUL în acelaşi pas l r rezultatele obţinute în zilele da 28-29 iulie la recoltatul griului şi secarei In majoritatea raioanelor, mai ales în ultimele zile, ritmul re­coltării cerealelor păioase s-a in­tensificat. In raioanele Mediaş, Făgăraş şi Sf. Gheorghe, bună­oară, în zilele de 28 şi 29 iulie s-a realizat o viteză zilnică mai mare de 1.000 hectare. Rezulta­te bune s-au obţinut în aceste două zile şi în raioanele Sighi­şoara şi Rupea. Nu la fel se prezintă situaţia în raioanele Agnita, Tg. Secuiesc şi oraşul Braşov. Ritmul recoltării cerealelor poate şi trebuie intensificat în­ toate raioanele, mai ales în cele rămase în urmă. In acest scop e necesar ca fiecare combină să fie utilizată zilnic la întreaga ei capacitate, să fie folosite din plin secerătorile simple şi cosi­torile cu tracţiune hipo. De ase­menea, trebuie mobilizat un nu­măr cit mai mare de cooperatori cu coase şi seceri pentru a efec­tua secerişul manual al lanuri­lor îmburuienate şi al celor de pe terenuri în pantă. Se ştie că recoltatul se încheie numai cînd întreaga cantitate de grîu ajunge în hambare. Or, din ultima situaţie întocmită de consiliul agricol regional rezultă că decalajul dintre seceriş şi tre­ieri­ este extrem­ de mare : 28.787 ha. secerate, 11.433 ha. treierate. Diferenţe extrem de mari sunt în raioanele Tg. Se­cuiesc, Rupea, Sf. Gheorghe şi altele. Se impune: amenajarea de urgenţă a ariilor şi mobilizarea unui număr cu­ mai­­fiare de a­­telaje pentru transportul snopi­lor şi depozitarea lor în stoguri. De asemenea, trebuie avut în vedere că achitarea în întregime a obligaţiilor contractuale con­stituie o datorie pentru fiecare cooperativă agricolă. LEGENDA ALB : 17,2 la sută HAŞURAT DES : între 14,2 şi 16,6 la sută LIAŞURAT RAR : între 10 şi 13,5 la sută Pînă în dimineaţa zilei de 30 iulie, cooperatorii din raionul Tg. Secuiesc, sprijiniţi de mecaniza­tori, au executat secerişul la grîu­­secară pe o suprafaţă de 2.717 hectare din cele 9.574 planificate. „La noi abia azi , (ieri — N.R.) s-a intrat cu toate combinele în lanuri“ — Ite-a spus tov. ing. Szarvady Iosif,, vicepreşedinte al consiliului agricol raional. E adevărat­ că­­ aici lanurile de grîu se coc ceva mai­­tîrziu de­cit, în alte raioane, însă nu în toate cooperativele. Sîr­t unităţi unde secerişul manual s-a început de mai bine de o săptămînă ş­i ca atare se putea intra şi cu combi­nele în lanuri. în prezent, majoritatea combi­­nerilor s-au pus cu nădejde pe treabă. La Moacşa, cinci combine lucrează fără întrerupere punînd la grea încercare cele două auto­camioane, remorca tractorului rutier şi cele cîteva atelaje repar­tizate să transporte sacii cu grîu din cîmp la magazii. „Avem 495 hectare cu grîu-se­­cară, 225 hectare cu orzoaica şi 20 hectare cu ovăz “■ ne-a rela­tat inginerul cooperativei, Gy.er­ I. BRAGHEŞ (Continuare în pag. a 2-a) ŞI TREIERIŞUL DE CE ZAC ÎNCREMENIT! 100 DE BATOZE ? " C.A.P. Lunga, raionul Tg. Secuiesc, este rămasă în ur­mă la seceriş". în loc ca să organizeze recuperarea rămî­­nerii în urmă, duminică, cînd era timp favorabil la lucru, preşedintele cooperativei a­­gricole, preşedintele sfatului popular şi instructorul comi­tetului raional de partid au organizat o ieșire la iarbă verde. Din ţară • IAȘI.­­ La Uzinele mecanice „Nicolina“ din Iaşi au intrat in producţie de serie bunkerele cu e­­levator, folosite la amenajarea de drumuri. Concepute după o tehno­logie modernă, aceste utilaje, cu o capacitate de 4 tone, sunt alimenta­te mecanic. Printr-un sistem perfec­ţionat, materialele de construcţie sunt prelucrate în cupă şi trans­formate în mixturi. Sub această formă, ele sunt răsturnate în auto­basculante şi transportate pe şan­tiere. • La fabrica din Bîrlad a înr­ceput producţia unui tip nou de rulmenţi radiali, cu role cilindrice, folosiţi la vagoanele de cale fera­tă. Clasa superioară de execuţie le conferă o mare precizie şi o durabilitate sporită. Alte tipuri noi de rulmenţi livraţi de fabrica bîr­­lădeană sunt destinaţi industriilor constructoare de maşini, petroliere, chimice şi uşoare. In prezent la Bîrlad se realizează aproape 200 de tipuri de rulmenţi. • BAIA MARE. — Pe platoul de la poalele munţilor Gutîi, la Poia­na Şuiorului, a fost amenajat un original punct turistic ce are as­pectul unei mari gospodării mara­mureşene. El este alcătuit dintr-o cabană spaţioasă, o şură în care se poate dormi, căsuţe camping, loc de parcare a autoturismelor. Un punct de atracţie îl constituie faptul că, în locuri special amenajate cu gră­tare, frigări, cuptoare, turiştii îşi pot prepara aici, şi singuri, purceii de lapte, puii etc. tîrguiţi la ale­gere de la ..Gospodăria maramu­reşeană“. Pentru amatorii de pes­cuit au fost amenajate patru ba­’­zine unde îşi pot dovedi îndemî­­narea la prinsul păstr­ăvilor’. Poia­na Şuiorului este a cincea unitate turistică cu specific local mara­mureşean. Microfoileton Sub auspiciile A.C.M R.P.D.R. (Asociaţia celor mai rai platnici din Braşov), duminica a fost con­stituit clubul sch­ţurilor, cu se­diul în Zona gării II, bloc 6, a­­partamentul 37, domiciliul medi­cului stomatolog Béla Balász. Şe­dinţa de constituire a fost destul de agitată, întrucit restanţierii prezenţi, cu greu au putut pune în fruntea clubului cele mai me­rituoase persoane în materie de restanţe.­­Numai preşedintele de onoare, inginerul Ion Bănescu, de la Întreprinderea de panificaţie, a întrunit sufragiul unanim, fiind ales în ovaţii calde. — Meritele mele nu sînt atît de mari — a vorbit gîtuit de emoţie, inginerul. Am doar 200 lei restanţă la chirie pe 1966, şi pe trei luni din anul în curs. După dispute îndelungate, pre­şedinte activ al clubului a fost ales• inginerul Ioan Tulucă, de la T.R.C.L. Braşov, cu chiria neplătită din luna aprilie. — Alegerea e cît se poate de bună — a remarcat un restanţier. A făcut omul economii severe la chirie. Merită să ne conducă ... . De îndată ce s-a încheiat ale­gerea consiliului, zugravul An­drei Tischler, de pe Sirul Livezii nr. 12, restanţier pe cinci luni, a prezentat spre aprobare emblema clubului, care reprezintă o bucată de brînză zgînată. Printre primele iniţiative în­treprinse de clubul scîrţarilor reţinem înfiinţarea unui mic cine­matograf propriu, care va fi ad­ministrat de Ion Tomescu, şeful secţiei cinematografice a oraşu­lui Braşov, cu chiria neplătită din aprilie a.c. A fost apoi amenajat un mic colţ de prim-ajutor pentru mem­brii clubului, care va fi deservit de farmacista Ioana Gherghina, de pe str. Bariţiu nr. 10, restan­­ţieră la chirie din luna martie a.c. După informaţiile primite, co­optarea de noi membri se face pe baza dovezii eliberate de I.L.L. Braşov, din care să reiasă vechimea restanţei la chirie şi an­gajamentul în scris sau verbal, de a duce cu vorba funcţionarii l.L.L., cît mai mult timp posibil. Clubul scîrţarilor îşi pro­pune să supravieţuiască pînă cînd primul lui membru va fi evacuat din apartament, pentru­­ neplata chiriei. Pină atunci, ziarul nos­tru se va ocupa sistematic de el. A. SOCACIU

Next