Drum Nou, august 1967 (Anul 24, nr. 7023-7047)
1967-08-01 / nr. 7023
I !■ rum nou DRBfln aL COmitETULUI REGIOHAL BRASOV « P.C.R. $1 AL SFATULUI POPULAI) »[610001 ANUL XXIV Nr. 7023 MARTI 1 AUGUST 1967 4 pagini 25 bani AUTORITATEA COMUNISTULUI Plin de iniţiativă şi cutezanţă creatoare, exemplu, de cohitiinciozitate in muncă şi de comportament în societate şi familie, atent cu cei din jur, intransigent faţă de neajunsuri şi încălcări ale eticii socialiste, comunistul se bucură de mare ■ încredere în popor. Şi est® firesc să fie aşa, deoarece în suma faptelor tuturor comuniştilor, oamenii muncii văd partidul cu toate transformările înnoitoare din viaţa ţării. Intre imensul prestigiu de care se bucură partidul nostru şi activitatea fiecărui comunist în parte există o strînsă interdependenţă, referindu-se la creşterea rolului conducător al partidului in etapa actuală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că „Autoritatea şi influenţa partidului în mase se sprijină pină la urmă pe autoritatea şi influenţa pe care le exercită fiecare comunist in colectivul unde lucrează, in producţie şi în viaţa obştească”. . Spre comunişti se îndreaptă privirile pline de dragoste şi simpatie ale oamenilor muncii. Spre ei privesc generaţiile tinere care îşi caută un model în viaţă, întruchiparea înaltelor virtuţi umane, ale celui mai fierbinte patriotism. Fireşte, autoritatea comunistului nu este ceva înnăscut, ea nu se capătă o dată cu actul primirii în partid, precum această autoritate nu se poate bizui doar pe prestigiul de care se bucură partidul în mase Ea se capătă prin faptele de care dă dovadă in viaţa de fiecare zi, prin întreaga atitudine şi comportare a comunistului. Aici intervine însă şi rolul organizaţiilor de partid care, preocupîndu-se îndeaproape de ridicarea continuă a rolului comuniştilor în muncă, activitatea obştească şi viaţa socială in genere, au datoria să acorde cea mai, mare atenţie profilului lor politic şi moral, să desfăşoare o susţinută muncă de educare. Este o sarcină primordială pe care Comitetul orăşenesc de partid Mediaş o ţine mereu trează în faţa tuturor organizaţiilor sale de partid. Fără aceasta nu şi-ar putea îndeplini rolul său de conducător al întregii activităţi politice, economice şi social-culturale a oraşului. Rezultatele de pînă acum, care s-au bucurat de înalta apreciere a partidului şi statului nostru prin înalta distincţie acordată oraşului Mediaş — Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România clasa I-a“, ne îndreptăţesc să afirmăm că unul din izvoarele lor îl constituie creşterea autorităţii şi influenţei organizaţiilor de partid, a comuniştilor. Exemplu de devotament şi conştiinciozitate în muncă Pretutindeni, în fiecare întreprindere a oraşului, în fruntea luptei pentru o înaltă productivitate a muncii, pentru progresul tehnic şi ridicarea nivelului calitativ al produselor şi al întregii activităţi economice, se găsesc comuniştii. Atitudinea socialistă faţă de muncă, ca importantă trăsătură a membrilor de partid, exemplul lor personal este mijlocul principal prin care ei cuceresc încrederea celorlalţi oameni ai muncii, îi însufleţesc şi îi mobilizează la înfăptuirea politicii partidului. Semnificativ este că din totalul fruntaşilor în întrecerea socialistă pe anul trecut, 63 la sută sunt membri de partid. Caracteristic comunistului este intoleranţa faţă de lipsuri, învingerea cu curaj a greutăţilor. Din DUMITRU TOLCIU, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Mediaş al P.C.R. (Continuare în pag 2a 1 SIBLOT! Proletari din toate tarile, uniţi-va! Trei şantiere sub tirul criticii La Fabrica de cauciuc din Braşov Aşa cum am promis, după o luna de zile, ne-am prezentat din nou pe şantierul Fabricii de cauciuc din Braşov Noi ne-am respectat cuvîntul. Sa vedem în ce măsură a făcut-o constructorul, în ultimul re Un colectiv de ingineri şi tehnicieni de la I.C.I.M. Braşov a conceput, proiectat şi realizat o instalaţie mobilă automata de preparat beton.Noua instalaţie, construită la un înalt nivel tehnic, este deservită de un singur muncitor şi are o mare productivitate. In fotografie, aspect al noii instalații. . Promiteam, în urmă cu citeva zile, in încheierea unui raid prin pieţele braşovene, să revenim curînd asupra citorva probleme legate de aprovizionarea şi desfacerea legumelor şi fructelor. Daca atunci „sacoşa“ cu deficienţele constatate pe teren a fost prezentată conducerii O.V.L.F.-ului la încheierea raidului, de data aceasta ne-am propus să parcurgem drumul invers. Pe biroul tovarăşului director Mircea Terceanu am găsit mai multe planuri de măsuri, intrate, sau care urmau sa intre în vigoare. Iată ce ne-a declarat : — In scopul achiziţionării rapide de mărfuri, D.R.T.A. Braşov ne pune la dispoziţie parcul auto necesar pentru a aduce produsele din ţară. Astfel, parcul propriu va rămîne disponibil necesităţilor interne. S-a luat legătura în toată ţara, prin achizitorii noştri, pentru a se depista fondurile de marfă locale. Chiar în noaptea aceasta şi mîine dimineaţă trebuie să ne intre 6 vagoane de roşii, care vor fi orientate imediat spre unităţile de desfacere şi pieţele braşovene. In acest sens, toţi conducătorii auto sunt obligaţi ca în fiecare dimineaţă să fie prezenţi la orele 4,30 la depozit. Tot pentru o rapidă distribuire a legumelor şi fructelor, noaptea se fac partizi de mărfuri pentru fiecare magazin în parte, cu sorturi pe calităţi. — Ce măsuri aţi luat pentru facilitarea orientării cumpărătorilor asupra calităţii produselor, a preţurilor... — In fiecare piaţă s-au afişat tabele mari, cu preţurile, la vederea cumpărătorului. Toţi responsabilii de magazine sunt obligaţi să expună la vedere mărfurile, însoţite de etichete cu preţul şi calitatea produselor. De asemenea, prin oficiul de preţuri de pe lingă sfatul popular regional se fixează zilnic preţuri maximale, obligatorii de respectat de către producătorii individuali. Aş mai aminti aici măsurile luate pentru buna aprovizionare a punctelor forestiere, a pieţelor, traseelor turistice etc., unde în fiecare duminică unităţi din oraş vor ieşi să-şi desfacă produsele şi multe altele. La citeva minute după această discuţie am pornit din nou prin pieţele braşovene. La unitatea nr. 21 din piaţa Tractorul rafturile sunt parcă mai aranjate, marfa este mai multă şi mai variată, iar afluenţa cumpărătorilor a crescut. Dar baraca plasată în piaţă stă în continuare goală, pentru că ... e nevoie de trei, patru camioane de pietriş pe jos. Producătorii individuali încă nu sunt dirijaţi spre acest loc prea puţin popularizat. Nici „Piaţa de miercuri“ nu era mai căutată de cumpărători, pentru că lipseau şi de aici produsele C.A.P.-urilor precum şi ale producătorilor individuali. Se resimt în bine însă măsurile luate de conducerea O.V.L.F. : încă două cîntare, încă o tonetă pentru vînzarea legumelor şi fructelor la unitatea de legume şi fructe de aici. Desigur, nu speram la nişte schimbări spectaculoase într-un timp atît de scurt. Oricum, în piaţa „Traian“ măsurile enunţa,te pătrund destul de greu. Noutatea o constituie doar apariţia listei de preţuri. Aceeaşi lipsă de produse, aceleaşi magazine goale, care deocamdată nu-şi justifică chiria (destul de ■ substanţială) pe care o plă- I teşte O.V.L.F.-ul adminis- ’ trăţiei pieţelor. Şi iată-ne în piaţa centrală, pe urmele cumpărătorilor. Mai mult decit în celelalte pieţe, aici măsurile anunţate se materializaseră ceva mai repede. Totuşi lipsesc încă unele produse din rafturi şi, implicit, din sacoşele cumpărătorului. Intîrzie să apară şi prelatele, atit de simplu de confecţionat, din care cauză se depreciază o mare parte din produse. în general, piaţa nu are încă aspectul comercial aşteptat, menţinîndu-se dezordinea, mai ales în locurile unde sînt plasaţi producătorii individuali. E bine, în schimb, că administraţia pieţelor urmăreşte ca producătorii individuali să se încadreze în preţurile maxime stabilite. In legătură cu aceste măsuri de limitare a preţurilor la legume şi fructe, primite cu entuziasm de cumpărători, am solicitat mai multe păreri. „Fixarea zilnică a preţurilor este, după mine, binevenită, oferind o echilibrare firească între cerere şi ofertă“ (Maria Zöld, casnică). „Deşi locuim în cartierul Tractorul,sunt obligată la fiecare douăzile D. RUJAN I. AL. BARBU (Continuare în pag. 2-a) După o săptămînă DIN NOU DESPRE APROVIZIONAREA CU LEGUME ȘI FRUCTE In pagina a 2-a Sport iN ŞAPTE LUNI, o treime din planul valoric anual portal se consemna faptul că în urma măsurilor luate de către conducerea şantierului, ritmul lucrărilor a crescut aici, fără a satisface însă cerinţele. In luna iulie trebuiau *să se execute lucrări în valoare de 500.000 lei. Care e situaţia în momentul de faţă ? — Sarcinile pe luna trecută au fost realizate în întregime — ne-a declarat tov. NICOLAE DUŢU, secretarul organizaţiei de bază. în acest scop am întreprins o serie de măsuri printre care organizarea echipelor, fixîndu-se preţul lucrărilor, ceea ce a creat posibilitatea efectuării unui control mai eficace asupra oamenilor. Totodată şantierul a fost dotat cu utilaje noi, care au înlocuit munca a zeci ele oameni. Nu contestăm realizările. Dar din păcate — după investigaţiile făcute de noi — pe şantier situaţia continuă să fie necorespunzătoare. Iată şi citeva cifre care vin în sprijinul acestei afirmaţii. Valoarea lucrărilor ce trebuie executate aici pînă la sfârşitul anului se ridică la suma de 5.200.000 lei, din care pînă azi s-a realizat doar 1.750.000 lei, adică o treime. Această rămînere înurmă se datoreşte faptului că unele lucrări prevăzute a fi efectuate de către întreprinderile de instalaţii şi izolaţii, cu care are constructorul contract, nu au fost începute, deşi erau programate. Pentru lichidarea deficienţelor, considerăm necesară intervenţia Trustului 5 construcţii şi a conducerii grupului de şantiere 502, care să oblige întreprinderile vizate să-şi respecte obligaţiile. De asemenea, şeful şantierului trebuie să asigure front de lucru echipelor care urmează să execute lucrările energetice, gaz, canal şi altele. Situaţia existentă pe şantierul Fabricii de cauciuc, nu e deci atît de roză cum ne-o prezintă Şeful şantierului, tovarăşul K. Mabat. După o lună de zile, — lucru curios — constructorul „ne întîmpină“ cu aceleaşi lipsuri cărora li se adaugă altele. Oare conducerea şantierului nu îşi dă seama că neatacarea unor lucrări (unele trebuiau începute cu 3—4 luni în urmă), printre care postul trafo, depozitul de materii prime, casa de reglare şi multe altele, atrag după sine mari întîrzieri în ceea ce priveşte darea în funcţie a obiectivelor respective ? Ziarul nostru a sesizat la timp faptul că pe şantier nu începuseră lucrările la sala cazanelor. — In curînd, pe şantier vor sosi cazanele necesare punerii în funcţie a centralei termice — a spus tov. GHEORGHE GUZU, dirigintele de şantier din partea beneficiarului. Or, pentru executarea lucrărilor nu au început nici săpăturile. O altă problemă — deşi a fost ridicată cu tărie în articolele precedente — asigurarea forţei de muncă, nu a fost soluţionată nici pînă în prezent. Deşi s-au creat condiţii de cazare, muncitorii lipsă nu au sosit. într-o lună de zile schema nu a fost completată decit cu cîţiva oameni. Iată de ce pe şantier se lucrează cu numai 75 la sută din oamenii prevăzuţi. Considera conducerea grupului de şantiere că trimiţînd cîte doi, trei oameni la anumite intervale, rezolvă problema forţei de muncă ? Unde sînt cei 15 oameni promişi şantierului în urmă cu două săptămîni ? . Aşteptăm din partea Trustului 5 construcţii şi a conducerii grupului de şantiere — aşa cum a promis — măsuri practice, nu angajamente formale care se prelungesc de la o lună la alta. Aceasta, cu atît mai mult cu cît ne aflăm în trimestrul al III-lea al anului. Șeful șantierului se bazează pe faptul că va recupera pierderile în lunile următoare : „în luna aceasta vom executa lucrări în valoare de 600.000 lei, iar în septembrie mai mult“. Deși tov. Mahat contează pe o toamnă lungă, cu timp frumos, noi suntem de părere că e mai potrivit să ia măsuri grabnice pentru folosirea din plin a timpului deosebit de favorabil activităţii de şantier căci s-ar putea ca pronosticul său sa nu se adeverească. Referitor la aceasta, socotim necesar să arătăm că sîmbătă, 29 iulie, schema era descompletată cu 22 de oameni, iar la secţia de garnituri presate, muncitorii nu puteau efectua lucrările pe motiv că pe şantier se aştepta sosirea betonului de la staţia de betoane Tractorul. Cînd are de gînd conducerea şantierului să realizeze, aşa cum a promis, o staţie de betoane proprie ? Anul viitor ? în REPORTAJUL DE NUME VOM REVENI CU AMĂNUNTE DE PE ȘANTIERUL UZINEI „ELECTROPRECIZIE“. B. CORNELIU Lista de preţuri afişată în piaţa centrală a oraşului Braşov e consultată cu interes de toţi cumpărătorii care trec pe aici. SECERIŞUL în acelaşi pas l r rezultatele obţinute în zilele da 28-29 iulie la recoltatul griului şi secarei In majoritatea raioanelor, mai ales în ultimele zile, ritmul recoltării cerealelor păioase s-a intensificat. In raioanele Mediaş, Făgăraş şi Sf. Gheorghe, bunăoară, în zilele de 28 şi 29 iulie s-a realizat o viteză zilnică mai mare de 1.000 hectare. Rezultate bune s-au obţinut în aceste două zile şi în raioanele Sighişoara şi Rupea. Nu la fel se prezintă situaţia în raioanele Agnita, Tg. Secuiesc şi oraşul Braşov. Ritmul recoltării cerealelor poate şi trebuie intensificat în toate raioanele, mai ales în cele rămase în urmă. In acest scop e necesar ca fiecare combină să fie utilizată zilnic la întreaga ei capacitate, să fie folosite din plin secerătorile simple şi cositorile cu tracţiune hipo. De asemenea, trebuie mobilizat un număr cit mai mare de cooperatori cu coase şi seceri pentru a efectua secerişul manual al lanurilor îmburuienate şi al celor de pe terenuri în pantă. Se ştie că recoltatul se încheie numai cînd întreaga cantitate de grîu ajunge în hambare. Or, din ultima situaţie întocmită de consiliul agricol regional rezultă că decalajul dintre seceriş şi treieri este extrem de mare : 28.787 ha. secerate, 11.433 ha. treierate. Diferenţe extrem de mari sunt în raioanele Tg. Secuiesc, Rupea, Sf. Gheorghe şi altele. Se impune: amenajarea de urgenţă a ariilor şi mobilizarea unui număr cu maifiare de atelaje pentru transportul snopilor şi depozitarea lor în stoguri. De asemenea, trebuie avut în vedere că achitarea în întregime a obligaţiilor contractuale constituie o datorie pentru fiecare cooperativă agricolă. LEGENDA ALB : 17,2 la sută HAŞURAT DES : între 14,2 şi 16,6 la sută LIAŞURAT RAR : între 10 şi 13,5 la sută Pînă în dimineaţa zilei de 30 iulie, cooperatorii din raionul Tg. Secuiesc, sprijiniţi de mecanizatori, au executat secerişul la grîusecară pe o suprafaţă de 2.717 hectare din cele 9.574 planificate. „La noi abia azi , (ieri — N.R.) s-a intrat cu toate combinele în lanuri“ — Ite-a spus tov. ing. Szarvady Iosif,, vicepreşedinte al consiliului agricol raional. E adevărat că aici lanurile de grîu se coc ceva maitîrziu decit, în alte raioane, însă nu în toate cooperativele. Sîrt unităţi unde secerişul manual s-a început de mai bine de o săptămînă şi ca atare se putea intra şi cu combinele în lanuri. în prezent, majoritatea combinerilor s-au pus cu nădejde pe treabă. La Moacşa, cinci combine lucrează fără întrerupere punînd la grea încercare cele două autocamioane, remorca tractorului rutier şi cele cîteva atelaje repartizate să transporte sacii cu grîu din cîmp la magazii. „Avem 495 hectare cu grîu-secară, 225 hectare cu orzoaica şi 20 hectare cu ovăz “■ ne-a relatat inginerul cooperativei, Gy.er I. BRAGHEŞ (Continuare în pag. a 2-a) ŞI TREIERIŞUL DE CE ZAC ÎNCREMENIT! 100 DE BATOZE ? " C.A.P. Lunga, raionul Tg. Secuiesc, este rămasă în urmă la seceriş". în loc ca să organizeze recuperarea rămînerii în urmă, duminică, cînd era timp favorabil la lucru, preşedintele cooperativei agricole, preşedintele sfatului popular şi instructorul comitetului raional de partid au organizat o ieșire la iarbă verde. Din ţară • IAȘI. La Uzinele mecanice „Nicolina“ din Iaşi au intrat in producţie de serie bunkerele cu elevator, folosite la amenajarea de drumuri. Concepute după o tehnologie modernă, aceste utilaje, cu o capacitate de 4 tone, sunt alimentate mecanic. Printr-un sistem perfecţionat, materialele de construcţie sunt prelucrate în cupă şi transformate în mixturi. Sub această formă, ele sunt răsturnate în autobasculante şi transportate pe şantiere. • La fabrica din Bîrlad a înrceput producţia unui tip nou de rulmenţi radiali, cu role cilindrice, folosiţi la vagoanele de cale ferată. Clasa superioară de execuţie le conferă o mare precizie şi o durabilitate sporită. Alte tipuri noi de rulmenţi livraţi de fabrica bîrlădeană sunt destinaţi industriilor constructoare de maşini, petroliere, chimice şi uşoare. In prezent la Bîrlad se realizează aproape 200 de tipuri de rulmenţi. • BAIA MARE. — Pe platoul de la poalele munţilor Gutîi, la Poiana Şuiorului, a fost amenajat un original punct turistic ce are aspectul unei mari gospodării maramureşene. El este alcătuit dintr-o cabană spaţioasă, o şură în care se poate dormi, căsuţe camping, loc de parcare a autoturismelor. Un punct de atracţie îl constituie faptul că, în locuri special amenajate cu grătare, frigări, cuptoare, turiştii îşi pot prepara aici, şi singuri, purceii de lapte, puii etc. tîrguiţi la alegere de la ..Gospodăria maramureşeană“. Pentru amatorii de pescuit au fost amenajate patru ba’zine unde îşi pot dovedi îndemînarea la prinsul păstrăvilor’. Poiana Şuiorului este a cincea unitate turistică cu specific local maramureşean. Microfoileton Sub auspiciile A.C.M R.P.D.R. (Asociaţia celor mai rai platnici din Braşov), duminica a fost constituit clubul schţurilor, cu sediul în Zona gării II, bloc 6, apartamentul 37, domiciliul medicului stomatolog Béla Balász. Şedinţa de constituire a fost destul de agitată, întrucit restanţierii prezenţi, cu greu au putut pune în fruntea clubului cele mai merituoase persoane în materie de restanţe.Numai preşedintele de onoare, inginerul Ion Bănescu, de la Întreprinderea de panificaţie, a întrunit sufragiul unanim, fiind ales în ovaţii calde. — Meritele mele nu sînt atît de mari — a vorbit gîtuit de emoţie, inginerul. Am doar 200 lei restanţă la chirie pe 1966, şi pe trei luni din anul în curs. După dispute îndelungate, preşedinte activ al clubului a fost ales• inginerul Ioan Tulucă, de la T.R.C.L. Braşov, cu chiria neplătită din luna aprilie. — Alegerea e cît se poate de bună — a remarcat un restanţier. A făcut omul economii severe la chirie. Merită să ne conducă ... . De îndată ce s-a încheiat alegerea consiliului, zugravul Andrei Tischler, de pe Sirul Livezii nr. 12, restanţier pe cinci luni, a prezentat spre aprobare emblema clubului, care reprezintă o bucată de brînză zgînată. Printre primele iniţiative întreprinse de clubul scîrţarilor reţinem înfiinţarea unui mic cinematograf propriu, care va fi administrat de Ion Tomescu, şeful secţiei cinematografice a oraşului Braşov, cu chiria neplătită din aprilie a.c. A fost apoi amenajat un mic colţ de prim-ajutor pentru membrii clubului, care va fi deservit de farmacista Ioana Gherghina, de pe str. Bariţiu nr. 10, restanţieră la chirie din luna martie a.c. După informaţiile primite, cooptarea de noi membri se face pe baza dovezii eliberate de I.L.L. Braşov, din care să reiasă vechimea restanţei la chirie şi angajamentul în scris sau verbal, de a duce cu vorba funcţionarii l.L.L., cît mai mult timp posibil. Clubul scîrţarilor îşi propune să supravieţuiască pînă cînd primul lui membru va fi evacuat din apartament, pentru neplata chiriei. Pină atunci, ziarul nostru se va ocupa sistematic de el. A. SOCACIU