Drum Nou, octombrie 1967 (Anul 24, nr. 7074-7099)
1967-10-01 / nr. 7074
■Pinn nou ORBAn AL COnilHiLOl REGIBAAL HAJOR Al P.C.R. $1 Al SFRIOlUI PAPILAR RESIOAAl ANUL XXIV Nr. 7074 Duminică, 1 octombrie 1967 4 pagini 25 bani A XX-A PREMIERA UNIVERSITARA BRASOVEANA Mîine, institutele de învaţămînt superior din patria noastră îşi deschid larg por- ___ ţile pentru a primi tineretul dornic de învăţătură, pornit pe drumul ce duce la cucerirea culmilor ştiinţei şi culturii. Păşim în noul an universitar printr-un climat de fertile căutări creatoare, favorizat de ampla dezbatere publică a studiului privind dezvoltarea învăţămîntului superior, studiu ce-şi propune perfecţionări pe toate coordonatele şcolii superioare. E o dezbatere în care sunt angajate mii de forţe, nu numai din rîndul corpului universitar şi studenţilor, ci şi din rîndul oamenilor, din diverse sectoare de activitate, interesaţi în a-şi aduce aportul la pregătirea pe trepte calitativ superioare a specialiştilor cu o înaltă calificare, necesari schimbului de mîine. Universitarii şi studenţimea din Braşov păstrează cu profundă dragoste, în inimile lor, momentele întâlnirii cu conducătorii partidului şi statului nostru, cu care prilej tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne-a dat preţioase indicaţii. „Va trebui ca o dată cu perfecţionarea învăţământului nostru să luăi şi măsurile necesare pentru c oit toate institutele de învăţământ, cadrele didactice, să fie permanent la curent, să cunoască şi să-şi însuşească continuu tot ceea ce apare nou pe plan mondial în fiecare domeniu de activitate“ — spunea secretarul general al C.C. al P.C.R. la întâlnirea cu intelectualitatea braşoveană. Aceste sarcini de mare cinste şi înaltă răspundere ne călăuzesc în munca pe calea obţinerii de noi succese în procesul instructiv-educativ, în activitatea de cercetare ştiinţifică, desfăşurate atît de studenţi cît şi de corpul didactic. Institutul politehnic Braşov începe mîine noul an de învăţămînt — al XX-lea din existenţa sa — cu o bogată experienţă didactică şi ştiinţifică, câştigată de-a lungul timpului. Dispunem de un corp profesoral (format din aproape 400 profesori, conferenţiari, asistenţi), temeinic pregătiţi, cu solide cunoştinţe teoretice şi practice, pe care vor şti să le transmită discipolilor cu priceperea şi răbdarea necesară. . Dispunem de studenţi entuziaşti, dornici de a-şi însuşi ştiinţa şi cultura, receptivi la toate problemele puse de dezvoltarea societăţii noastre socialiste, de desfăşurarea celei mai ample revoluţii tehnice şi ştiinţifice cunoscute în istoria omenirii. Toate acestea sunt premise sigure pentru realizări tot mai rodnice pe tărâm didactic, educativ şi al cercetării ştiinţifice la care ne angajăm acum. Pentru a asigura condiţii optime procesului instructiv-educativ, in noul an universitar institutul nostru dispune de o bază materială lărgită, de aparatură şi utilaje de laborator noi, moderne. Biblioteca institutului — principala sursă de documentare şi informare a studenţilor — şi-a sporit considerabil volumul de cărţi şi cursuri aparţinătoare unor cadre didactice din institut sau din alte centre universitare. Datorită grijii acordate de partid şi de stat, centrul nostru universitar dispune de cămine şi cantine moderne. Bursele acordate, lipsa taxelor, universitare, asistenţa medicală şi însemnatele fonduri alocate asociaţiilor studenţeşti pentru asistenţă socială, odihnă,, constituie condiţii de viaţă şi de studiu oferite studenţilor, demne de nivelul societăţii noastre socialiste. Faţă de toate acestea, studenţimea noastră are datoria de a depune o activitate intensă, pregatindu-se temeinic pentru ca atunci cînd va intra în producţie să-şi poată aduce din plin contribuţia la dezvoltarea economiei naţionale. Acum, la început de an universitar, personalul didactic şi studenţii Institutului politehnic braşovean îşi exprimă încă o dată mulţumirea pentru grija acordată dezvoltării învăţămîntului superior şi se angajează să muncească mai mult şi mai bine pentru realizarea măreţelor sarcini ce le stau în faţă. Prof. dr. ing. GHEORGHE NIŢESCU, rectorul Institutului politehnic Braşov Vedere parţială a complexului din strada Memorandului — un adevărat orăşel studenţesc. f Prostfi tf l’it teats t'ârste, anstt-vâ! în ziarul de azi. Pe șantierul de la „Electroprecizie“ Premiere lirice pag.a 2-a pag. a 2-a a 2-a Punct alimentar din pădure pag. Drum mu informează... pag. a 3-a PAGINA A IV-A © Dezbaterile Adunării Generale O.N.U. # Azi, al doilea tur de scrutin în Franța # Stare de tensiune pronunțată is Saigon ÎN RAIONUL AGNITA Camioanele stau în garaj iar grămezile de cartofi zac in cimp Cum se desfăşoară lucrările din actuala campanie agricolă în raionul Agnita ? De la bun început trebuie arătat că în unităţile unde există o preocupare susţinută din partea tuturor factorilor de răspundere, unde sunt mobilizate toate forţele şi mijloacele existente, rezultatele sunt bune. Aşa, de exemplu, la Stejeriş, Ghijasa, Răvăşel şi alte unităţi recoltatul cartofilor s-a terminat sau se găseşte pe terminate. Sunt însă alte unităţi ca Nocrich, Bruiu, Bărcuţ, Cincul, Vărd şi altele, unde această lucrare se desfăşoară cu o încetineală intolerabilă. La Cincul, pe otarla „După cînepă“ un număr de cooperatoare scoteau cartofii cu... sapa. „De trei zile lucrăm aici — ne-a relatat Maria Guşeilă, una dintre femeile prezente la lucru — şi nu prea avem spor“. Dacă era utilizată o mașină de scos cartofi a S.M.T., într-o zi sau în maximum două, întreaga recoltă era strînsă. Cu sapele, cine știe cînd se va termina strinsul cartofilor de pe tarlaua , amintită ? Oare consiliul de conducere al cooperativei de aici nu-și dă seama că întîrzierea strîngerii recoltei se soldează cu pierderi şi deprecieri ? Sperăm că de data aceasta va lua măsuri pentru înlăturarea deficienţelor semnalate. Un alt aspect negativ întîlnit în unele unităţi din raion este acela că importante cantităţi de cartofi recoltaţi stau zile întregi în cîmp fără a fi transportaţi. „Azi am împrumutat vreo 20 de litri de benzină de la I.A.S. Ruja — ne-a declarat şoferul Răchită Axente, de la cooperativa agricolă din Agnita. Mîine nu ştiu ce voi face“, în timp ce cartofii recoltaţi se depreciază în cîmp, multe autocamioane stau fiindcă „n-au benzină“. „Mi-e ruşine să le mai spun şoferilor că n-avem benzină , ne-a relatat L. Nicolae, de la staţiunea de benzină din Agnita. De două zile, tocmai acum, in plină campanie agricolă, tovarăşii de la unitatea din Făgăraş de care aparţinem, nu ne-au trimis nici o linguriţă de benzină”. N-am putut luă legătura cu tovarăşii respectivi de la Făgăraş, să Situaţia recoltării cartofilor de toamnă la data de 29 septembrie a. c. Total în I.A.S. 51,6 la sută Mediaş Sighişoara Rupea Agnita Sibiu Braşov Sf. Gheorghe 83.7 la sută 78.8 la sută 62.7 la sută 59,7 la sută 52,6 la sută 45,0 la sută 36,7 la sută Făgăraş Tg. Secuiesc 36,0 la sută 33,5 la sută Total in cooperativele agricole de producţie 44,8 la sută vedem cum justifică această neglijenţă, soldată cu pierderi de cartofi, ci am vorbit cu tov. Tudor Istrate, contabil şef la Baza de desfacere a produselor petrolifere din Braşov. „Sunt surprins de această neglijenţă — ne-a răspuns interlocutorul. Voi lua imediat legătura cu I. BRAGHES (Continuare în pag. a 2-a) lizita loială aloi Tudor Irta io jara noastri în continuarea vizitei de prietenie pe care o face în ţara noastră, tovarăşul Todor Jivkov şi soţia, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia, au fost în zilele de 29 şi 30 septembrie oaspeţii regiunilor Cluj şi Mureş- Autonomă Maghiară. Au fost vizitate întreprinderi industriale, sate, unde peste tot înalţii oaspeţi au fost salutaţi cu căldură şi dragoste de localnici, însoţiţi de tovarăşii Iosif Banc, Mihai Dalea, Nicolae Vereş, primsecretar al Comitetului regional Mureş-Autonomă Maghiară al P.C.R., precum și de ambasadorul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov, cei doi conducători au luat parte la o vînătoare. Masa oferită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Sîmbătă seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia au oferit la Bucureşti o masă în cinstea tovarăşului Todor Jivkov şi a soţiei sale. Au luat parte tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, cu soţia, Ilie Verdeţ, cu soţia, Iosif Banc, cu soţia, Manea Mănescu, Mihai Dalea, cu soţia, Andrei Păcuraru, şef de secţie la C.C. al P.C.R., precum şi ambasadorul Bulgariei la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov. Masa a decurs într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Expoziţia vă aşteaptă. Aromelor toamnei nu poţi rezista... CU PRILEJUL „ZILEI RECOLTEI“ O expoziţie originală Astăzi, în toate comunele şi satele regiunii noastre se sărbătoreşte „Ziua recoltei“. Înscrisă în calendarul sărbătorilor obşteşti ca o zi a bucuriei şi petrecerii, a cîntecului şi jocului, această zi oferă totodată un prilej de trecere în revistă a succeselor obţinute de agricultura noastră socialistă. Printre manifestările ce au loc cu această ocazie, în oraşul Braşov, se înscrie şi deschiderea expoziţiei produselor obţinute în activităţi anexe ale cooperativelor agricole din regiune. Amenajată în Piaţa Traian, expoziţia oferă posibilitatea cunoaşterii mai amănunţite a realizărilor obţinute de ţăranii cooperatori. Este expusă aici o gamă largă de produse de uz gospodăresc, printre care amintim : camioane cu roţi pneuii tracţiune hipo, smoţere, tăvălugi, produse în atelierele cooperativei agricole din Ghimbav-Braşov, împletituri din pai şi răchită, care atestă îndemînarea cooperatorilor din Estelnic — Tg. Secuiesc şi Cisnădioara — Sibiu, un bogat sortiment de unelte casnice de larg consum (coşuri, lăzi, mături, taburete, ghivece de pămînt ars etc., fabricate în atelierele cooperativelor agricole din raionul Făgăraş, materiale de construcţii produse în unităţile cooperatiste din raionul Rupea etc. Toate acestea dovedesc preocuparea crescîndă a ţăranilor cooperatori de a ridica nivelul de valorificare a resurselor existente în unităţile agricole in vederea îmbunătăţirii aprovizionării oamenilor muncii şi a sporirii veniturilor membrilor cooperatori. Numai cooperativa agricolă din Şercăiţa şi-a prevăzut să obţină din aceste activităţi un venit de peste 600.000 lei, iar cea din Streza Cîrţişoara a şi realizat circa 500.000 lei din valorificarea unor produse de lemnărie. în întregul raion Făgăraş, veniturile obţinute din ramurile anexe ale C.A.P. se vor ridica în anul acesta la peste 3 milioane lei. Avînd în vedere avantajele pe care le prezintă dezvoltarea, pe lîngă ramurile de bază, a activităţii de prelucrare a unor produse şi subproduse, consiliile de conducere, sprijinite de uniunile cooperatiste, au prevăzut ca în anii viitori să extindă activitatea ramurilor anexă şi posturilor de servicii, astfel ca pînă la sfirşitul cincinalului să se realizeze o producție în valoare de 130 milioane lei. Pe la începutul lunii septembrie, ziarul nostru publica materialul „Păsări migratoare", un fel de urmărire, pe itinerant sinuoase, a ultor angajaţi care se plimbă dintr-o întreprindere braşoveană în alta. De astă dată vom ,,migra" pe plaiuri sibiene, fiind informaţi că ciudatul soi de angajaţi plimbăreţi nu lipseşte nici aici. „La donna e mobile“ Cintecul se referea la cu totul altceva, la un alt gen de nestatornicie. Pe noi ne interesează, de data aceasta, nestatornicia la locul de muncă, efect al unei gindiri superficiale, al unei concepţii nesănătoase faţă de muncă. Maria Lazăr este de-abia la virsta frumoasă a celor 20 de primăveri. Avea totuşi timp suficient să se califice intr-o meserie, să-şi găsească primul mare rost al vieţii, după care vor urma celelalte : căsătoria, familia, copiii ş.a. Se spune că lucrul bine inceput, jumătate e făcut. Cum a început insă Maria Lazar* Deşi intrată de relativ, puţin timp în cîmpul muncii, a Peregrinat pe la următoarele întreprinderi : „Berea Sibiului", Uzina electrică, „Republica", Antrepozitul frigorific, Întreprinderea forestieră, I.M.C.C., Întreprinderea de panificaţie, O.A.V.L.F., Şcoala elementară nr. 4, iar în prezent, la Întreprinderea dehoteluri şi restaurante Sibiu. Niciunde nu s-a fixat, niciunde n-a învăţat o meserie. A trecut peste tot — cum se zice — ca gîsca prin apă! Am fost curioşi să vedem cum gîndeşte, ce justificări va aduce unei situaţii care, ab initio, ■ nu poate fi justificată. — De ce n-am stat nicăierii In fiecare întreprindere am fost anagajată în probă. Ce, ■ o bătaie mai lungă. Pila vârsta de 39 de ani a făcut o navetă greu de conceput între Sibiu şi Galaţi. Ittiv, a lucrat cînd la Ijghie textile, Şantierul naval, cooperativa „Avintul", oare întreprinderi gălăţene, nici la Şantierul 2 construcţii, a trei unităţi militare, ,Drpelui roşu", J.M.C.C. şi „Dmbrava" din Sibiu. „Ale tinerii valuri“ nu-i mai poartă zilele de azi nici pe tilumina noi posibilizare şi tran teriei, în di Despre un toate se spune ca e un diletant nu va reuşi nici pe el, nici vreo taină vreunei meserii. Unde, în ce meserie şi la ce uzină să-l cauţi pe tînărul Nicolae Moldovan ! In 1959 s-a calificat ca, strungar şi s-a angajat într-o întreprindere e departe de a străluci în vreuna. Mecanicul Coth Hary Gustav de la fabrica „13 Decembrie“ se laudă că poate face oricînd pe electricianul, rectificatorul, lăcătuşul etc. Armie Aurel, angajat la „Independența", a lucrat ca magaziner, sortator, administrator, sudor, taxator, manipulator, recepţioner, factor poştal şi altele. Bagajul decunoştinţe , strânse pe lingă cele necesare unui sudor, nu i-au dat nici o satisfacţie, nu l-au avantajat prea mult. Indisciplinat fiind în fiecare din meseriile prin care a trecut, a fost scos de şase ori din producţie ca necorespunzător. Dacă în toate aceste cazuri vinovaţii sunt „migratorii" în cauză, şi, într-o mai mică măsură, colectivul de muncă, colegii care n-au reuşit să-i statornicească şi i-au lăsat să plece, bucurîndu-se că „au scăpat de ei, alteori se întîlnesc „migratori prin meserii", din motive ,care -i depăşesc. Ast, j l':leng’ angajată tot la „Independenţa", s-a putut bucura de satisfacţiile meseriei alese, cea de electrician, abia la ciţiva ani după absolvirea şcolii profesionale. Conducerea uzinei, în /pe J(j_, găsească un post corespunzător, înlocuind un „migrator" *? meseria de electrician (mai suntîncă destui), s-a complăcut, fără vreun pic de bătaie de cap, s-o plimbe dintr-o secţie în alta, după necesităţi (greşit înţelese) şi dintr-o meserie în alta. Se pune întrebarea, valabilă pentru toţi, cei amintiţi aici, dacă în aceste lungi peregrinări prin meserii atît de diferite, nu s-au descalificat în meseria de bază ! Şi atunci, la ce bun şcoala pe care au făcut-o * Numai de dragul de a avea o diplomă în buzunar. E intr-adevăr o acoperire pentru ei. Plimbăreţi notorii, cum sînt, vor deschide mereu porţile altor întreprinderi, bătîndu-se cu pumnii în piept : „Eu sînt strungar, electrician, mecanic . . Am şi diplomă. Se poate să nu mă angajaţi..". Şi din nou vor înşela aşteptările altor colective de muncă. Le vor înşela nu numai prin faptul că nu se vor acomoda şi le vor părăsi, dar mai ales prin lipsa lor de a stăpîni meseria, trecută cu tuş (greu de şters) în diplomă, faţă de aceste încălcări ale statorniciei provoacă mirare uşurinţa cu care unele colective de muncă se debarasează de colegi cu comportamente mai dificile. Aceasta e şi ea o cauză, şi nu tocmai secundară, a repetatelor migrări ale unor muncitori prin locuri de muncă şi meserii din cele mai diferite. Dar pentru ea ne rezervăm spaţiu într-un alt număr al ziarului nostru. “ AL. CONSTANTINESCU şi I. AL. BARBU îţi de uitire a maei forme, face de ept cuvînt niciodată descoperi PĂSPI'::/GRATOARE" ff ECOl era satm ru și pe urmă si Să fie (oricine st, finitivă se de probăj sau tic „ dezono, (i-am putea spu vini mai românesc, minem la ultima Intre „ndgrab ne, care caută ușor, comod- • ' te cz-ntr-un •tuzot do, o siv- ut apar. spune, avantaj.. ■'i-E Sofia Tatmag. c.a_\ ixl lungi plecau.tunci, cum poate o feta urs ! deplinei mătușe lase pradă testator nice. . La • vîn 'ă, opțiunea pentru ■ . ; un singur loc de ■..Ai permis să mai prin meserii '-o epocă în care de specializare, ca erios, vital. Omul ăpînească tot mai , să pătrundă în el..— scoate la sibiană. .. muncitor de sibilităţi de serie. Dar i încadreze 'o muncă, pe c find şi o dat) şi meseria lună), : matriţer(un tehnic de cala.,ie (cil 3, sculer (un an), iar hi, face pe dispect iu mecanică II ; uzintţi pendet ia“. fiCCa ,e hie a volupit“ ehe Cc.x (fieste Incă)un Hat. ricari poafirmare înmen-amțt‘Ies să sen cole'Cir,-ul de arel-apaifoicul cu dela f*neparasit Ajase Jr Ccî a muare :laţcătuș( ° ificator(4 . li*m); Controlor timp), rezent secția ,indemeret, dar * CAUT UN DOCTOR Dialogul se înfiripă într-un compartiment al trenului personal Mediaş—Braşov. — în definitiv, dacă s-a nimerit să călătorim împreună, să ne cunoaştem. Sînt Rusu Gabriela. — încîntată. Elena Schuller. Călătoriţi la... — La Braşov. — în delegaţie ? — Nu. Mă duc să-mi scot o autorizaţie de multiplicat... concediul de boală... Dacă obţin autorizaţia, să te duci la doctor, îi ceri trei zile, şi restul Iaşi pe mine. Din trei eu îţi aranjez un concediu medical de 30 de zile — Fugi, că glumeşti. — Parol. Are Gabriela ter CREIONARE - nică. Să-ţi spun un caz. Am primit în urmă cu cîteva luni un certificat de incapacitate pentru 5 zile. Diagnosticul nu-1 ţin minte. Cum ajung acasă, scot certificatul şi-l pun la multiplicat. — Cum ? — Te asigur că nimic nu e mai simplu. în faţa lui 5 am rezemat un băţ nevinovat, în chip de 1. Şi am stat frumuşel 15 zile acasă rezemată şi eu în perne. Păcat că m-au dibuit şi mi-au desfăcut contractul de muncă. De, aşa mi-a fost scris, să sufăr din pricina unui băţ nevinovat... Şi dumneata ce cauţi la Braşov ? — Un doctor. — Ce fel de doctor ? De care o fi : internist, externist, ortopedist, orelist, dermatolog, mamos, legist. Doctor să fie, şi să-mi dea 5 zile.: — La Mediaş n-ai încercat ? Acolo nu mai am nici un doctor care să nu-mi fi dat 5 zile. închipuie-ţi, soro, în anul ăsta am primit 110 zile concediu medical. Cum intru la un doctor din Mediaş mă şi ia în primire : „Lenuţo, eu ţi-am dat cinci. Caută-ţi alt doctor“. Şi uite-aşa am epuizat întreg personalul medical din Mediaş. Săracii, nici nu mai găseau diagnostic pentru mine. — Lucrezi tot la „8 Mai“ ? — Am lucrat dragă, că, apropo, mă dădură afară. Aşa mi-a fost scris să sufăr şi să trag nădejde la doctori... Aici eroinele au, izbucnit într-un plîns sfîşietor, înecat în ploi de lacrimi, care au ţinut pînă la Braşov şi retur. ATTILA SOCACIU 1