Drum Nou, octombrie 1967 (Anul 24, nr. 7074-7099)

1967-10-01 / nr. 7074

■Pinn nou ORBAn AL COnilHiLOl REGIBAAL HAJOR Al P.C.R. $1 Al SFRIOlUI PAPILAR RESIOAAl ANUL XXIV Nr. 7074 Duminică, 1 octombrie 1967 4 pagini 25 bani A XX-A PREMIERA UNIVERSITARA BRASOVEANA Mîine, institu­tele de învaţă­­mînt superior din patria noastră îşi deschid larg por- ___ ţile pentru a primi tineretul dornic de învăţă­tură, pornit pe drumul ce duce la cucerirea culmilor ştiinţei şi cul­turii. Păşim în noul an universi­tar printr-un climat de fertile căutări creatoare, favorizat de ampla dezbatere publică a studiului privind dezvol­tarea învăţămîntului supe­rior, studiu ce-şi propune per­fecţionări pe toate coordonatele şcolii superioare. E o dezbatere în care sunt angajate mii de for­ţe, nu numai din rîndul corpului universitar şi studenţilor, ci şi din rîndul oamenilor, din diverse sectoare de activitate, interesaţi în a-şi aduce aportul la pregăti­rea pe trepte calitativ superioa­re a specialiştilor cu o înaltă calificare, necesari schimbului de mîine. Universitarii şi studenţimea din Braşov păstrează cu profundă dra­goste, în­­ inimile lor, momentele întâlnirii cu conducătorii parti­dului şi statului nostru, cu care prilej tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu ne-a dat preţioase indicaţii. „Va trebui ca o dată cu perfec­ţionarea învăţământului nostru să luă­i şi măsurile necesare pentru c oit toate institutele de învăţământ, cadrele didactice, să fie perma­nent la curent, să cunoască­ şi să-şi însuşească continuu tot ceea ce apare nou pe plan mondial în fiecare domeniu de activitate“ — spunea secretarul general al C.C. al P.C.R. la întâlnirea cu in­telectualitatea braşoveană. Aceste sarcini de mare cinste şi înaltă răspundere ne călăuzesc în munca pe calea obţinerii de noi succese în procesul instructiv-educativ, în activitatea de cercetare ştiinţifi­că, desfăşurate atît de studenţi cît şi de corpul didactic. Institutul politehnic Braşov începe mîine noul an de învăţă­­mînt — al XX-lea din exis­tenţa sa — cu o bogată expe­rienţă didactică şi ştiinţifică, câş­tigată de-a lungul timpului. Dis­punem de un corp profesoral (format din aproape 400 profe­sori, conferenţiari, asistenţi), te­meinic pregătiţi, cu solide cunoş­tinţe teoretice şi practice, pe care vor şti să le transmită discipo­lilor cu price­perea şi răbdarea necesară. . Dispunem de studenţi entuziaşti, dornici de a-şi însuşi ştiinţa şi cultura, receptivi la toate problemele puse de dezvol­tarea societăţii noastre socialiste, de desfăşurarea celei mai ample revoluţii tehnice şi ştiinţifice cu­noscute în istoria omenirii. Toa­te acestea sunt premise sigure pentru realizări tot mai rodnice pe tărâm didactic, educativ şi al cercetării ştiinţifice la care ne angajăm acum. Pentru a asigura condiţii op­time procesului instructiv-edu­cativ, in noul an universitar in­stitutul nostru dispune de o ba­ză materială lărgită, de aparatură şi utilaje de laborator noi, mo­derne. Biblioteca institutului — principala sursă de documentare şi informare a studenţilor — şi-a sporit considerabil volumul de cărţi şi cursuri aparţinătoare u­­nor cadre didactice din institut sau din alte centre universitare. Datorită grijii acordate de partid şi de stat, centrul nostru universitar dispune de cămi­ne şi cantine moderne. Bur­sele acordate, lipsa taxelor, uni­versitare, asistenţa medicală şi însemnatele fonduri alocate aso­ciaţiilor studenţeşti pentru asis­tenţă socială, odihnă,, constituie condiţii de viaţă şi de studiu o­­ferite studenţilor, demne de ni­velul societăţii noastre socialiste. Faţă de toate acestea, studenţi­mea noastră are datoria de a de­pune o activitate intensă, prega­­tindu-se temeinic pentru ca a­­tunci cînd va intra în producţie să-şi poată aduce din­ plin con­tribuţia la dezvoltarea economiei naţionale. Acum, la început de an uni­versitar, personalul didactic şi studenţii Institutului politehnic braşovean îşi exprimă încă o dată mulţumirea pentru grija acordată dezvoltării învăţămîntului supe­rior şi se angajează să munceas­că mai mult şi mai bine pentru realizarea măreţelor sarcini ce le stau în faţă. Prof. dr. ing. GHEORGHE NIŢESCU, rectorul Institutului poli­tehnic Braşov Vedere parţială a complexului din strada Memorandului — un adevă­rat orăşel studenţesc. f Prost­fi tf l’it teats t'ârste, anstt-vâ! în ziarul de azi. Pe șantierul de la „Electroprecizie“ Premiere lirice pag.a 2-a pag. a 2-a a 2-a Punct alimentar din pădure pag. Drum mu informează... pag. a 3-a PAGINA A IV-A © Dezbaterile Adunării Generale O.N.U. # Azi, al doilea tur de scrutin în Franța # Stare de tensiune pronunțată is Saigon ÎN RAIONUL AGNITA Camioanele stau în garaj iar grămezile de cartofi zac in cimp Cum se desfăşoară lucrările din actuala campanie agricolă în raio­nul Agnita ? De la bun început trebuie arătat că în unităţile unde există o preocupare susţinută din partea tuturor factorilor de răs­pundere, unde sunt mobilizate toate forţele şi mijloacele existente, re­zultatele sunt bune. Aşa, de exem­plu, la Stejeriş, Ghijasa, Răvăşel şi alte unităţi recoltatul cartofilor s-a terminat sau se găseşte pe ter­minate. Sunt însă alte unităţi ca Nocrich, Bruiu, Bărcuţ, Cincul, Vărd şi altele, unde această lu­crare se desfăşoară cu o încetineală intolerabilă. La Cincul, pe o­­tarla „După cînepă“ un număr de coo­peratoare scoteau cartofii cu... sapa. „De trei zile lucrăm aici — ne-a relatat Maria Guşeilă, una dintre femeile prezente la lucru — şi nu prea avem spor“. Dacă era utilizată o mașină de scos cartofi a S.M.T., într-o zi sau în maximum două, întreaga recoltă era strînsă. Cu sapele, cine știe cînd se va ter­mina strinsul cartofilor de pe tar­laua , amintită ? Oare consiliul de conducere al cooperativei de aici nu-și dă seama că întîrzierea strîn­­gerii recoltei se soldează cu pier­deri şi deprecieri ? Sperăm că de data aceasta va lua măsuri pentru înlăturarea deficienţelor semnalate. Un alt aspect negativ întîlnit în unele unităţi din raion este acela că importante cantităţi de cartofi recoltaţi stau zile întregi în cîmp fără a fi transportaţi. „Azi am îm­prumutat vreo 20 de litri de ben­zină de la I.A.S. Ruja — ne-a de­clarat şoferul Răchită Axente, de la cooperativa agricolă din Agnita. Mîine nu ştiu ce voi face“, în timp ce cartofii recoltaţi se depreciază în cîmp, multe autocamioane stau fiindcă „n-au benzină“. „Mi-e ruşine să le mai spun şo­ferilor că n-avem benzină , ne-a relatat L. Nicolae, de la staţiunea de benzină din Agnita. De două zile, tocmai acum, in plină cam­panie agricolă, tovarăşii de la uni­tatea din Făgăraş de care aparţi­­nem, nu ne-au trimis nici o lingu­riţă de benzină”. N-am putut luă legătura cu tova­răşii respectivi de la Făgăraş, să Situaţia recoltării cartofilor de toamnă la data de 29 septembrie a. c. Total în I.A.S. 51,6 la sută Mediaş Sighişoara Rupea Agnita Sibiu Braşov Sf. Gheorghe 83.7 la sută 78.8 la sută 62.7 la sută 59,7 la sută 52,6 la sută 45,0 la sută 36,7 la sută Făgăraş Tg. Secuiesc 36,0 la sută 33,5 la sută Total in cooperativele agricole de producţie 44,8 la sută vedem cum justifică această negli­jenţă, soldată cu pierderi de car­tofi, ci am vorbit cu tov. Tudor Istrate, contabil şef la Baza­­ de desfacere a produselor petrolifere din Braşov. „Sunt surprins de această negli­jenţă — ne-a răspuns interlocuto­rul. Voi lua imediat legătura cu I. BRAGHES (Continuare în pag. a 2-a) lizita loială aloi Tudor Irta io jara noastri în continuarea vizitei de prie­tenie pe care o face în ţara noa­stră, tovarăşul Todor Jivkov şi soţia, împreună cu tovarăşul Ni­colae Ceauşescu şi soţia, au fost în zilele de 29 şi 30 septembrie oaspeţii regiunilor Cluj şi Mureş- Autonomă Maghiară. Au fost vizitate întreprinderi industriale, sate, unde peste tot înalţii oaspeţi au fost salutaţi cu căldură şi dragoste de localnici, însoţiţi de tovarăşii Iosif Banc, Mihai Dalea, Nicolae Vereş, prim­­secretar al Comitetului regional Mureş-Autonomă Maghiară al P.C.R., precum și de ambasadorul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov, cei doi conducători au luat parte la o vînătoare. Masa oferită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Sîmbătă seara, tovarăşul Nico­lae Ceauşescu şi soţia au oferit la Bucureşti o masă în cinstea tova­răşului Todor Jivkov şi a soţiei sale. Au luat parte tovarăşii Alexan­dru Bîrlădeanu, Alexandru Dră­­ghici, cu soţia,­­ Ilie Verdeţ, cu soţia, Iosif Banc, cu soţia, Manea Mănescu, Mihai Dalea, cu soţia, Andrei Păcuraru, şef de secţie la C.C. al P.C.R., precum şi amba­sadorul Bulgariei la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov. Masa a decurs într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Expoziţia vă aşteaptă. Aromelor toamnei nu poţi rezista... CU PRILEJUL „ZILEI RECOLTEI“ O expoziţie originală Astăzi, în toate co­munele şi satele re­giunii noastre se sărbă­toreşte „Ziua recoltei“. Înscrisă în calendarul sărbătorilor obşteşti ca o zi a bucuriei şi pe­trecerii, a cîntecului şi jocului, această zi ofe­ră totodată un prilej de trecere în revistă a succeselor obţinute de agricultura noastră so­cialistă. Printre manifestările ce au loc cu această o­­cazie, în oraşul Braşov, se înscrie şi deschiderea expoziţiei produselor obţinute în activităţi a­­nexe ale cooperativelor agricole din regiune. A­­menajată în Piaţa Tra­­ian, expoziţia oferă posibilitatea cunoaşte­rii mai amănunţite a realizărilor obţinute de ţăranii cooperatori. Es­te expusă aici o ga­mă largă de produse de uz gospodăresc, prin­tre care amintim : ca­mioane cu roţi pneu­­i­­i tracţiune hi­po, smoţere, tăvălugi, produse în atelierele cooperativei agricole din Ghimbav-Braşov, împletituri din pai şi răchită, care atestă în­­demînarea cooperato­rilor din Estelnic — Tg. Secuiesc şi Cisnă­­dioara — Sibiu, un bo­gat sortiment de unelte casnice de larg consum (coşuri, lăzi, mături, ta­burete, ghivece de pă­­mînt ars etc.,­ fabri­cate în atelierele coo­perativelor agricole din raionul Făgăraş, mate­riale de construcţii produse în unităţile cooperatiste din raionul Rupea etc. Toate acestea dove­desc preocuparea cres­­cîndă a ţăranilor coo­peratori de a ridica ni­velul de valorificare a resurselor existente în unităţile agricole in vederea îmbunătăţirii aprovizionării oameni­lor muncii şi a spori­rii veniturilor membri­lor cooperatori. Numai cooperativa a­­gricolă din Şercăiţa şi-a prevăzut să obţi­nă din aceste activităţi un venit de peste 600.000 lei, iar cea din Streza Cîrţişoara a şi realizat circa 500.000 lei din valorificarea u­­nor produse de lemnă­rie. în întregul raion Făgăraş, veniturile ob­ţinute din ramurile a­­nexe ale C.A.P. se vor ridica în anul acesta la peste 3 milioane lei. Avînd în vedere a­­vantajele pe care le prezintă dezvoltarea, pe lîngă ramurile de ba­ză, a activităţii de pre­lucrare a unor produ­se şi subproduse, con­siliile de conducere, sprijinite de uniunile cooperatiste, au prevă­zut ca în anii viitori să extindă activitatea ramurilor anexă şi pos­turilor de servicii, ast­fel ca pînă la sfirşitul cincinalului să se rea­lizeze o producție în valoare de 130 mi­lioane lei. Pe la începutul lunii sep­tembrie, ziarul nostru publica materialul „Păsări migratoa­­re", un fel de urmărire, pe itinerant sinuoase, a ultor an­gajaţi care se plimbă dintr-o întreprindere braşoveană în alta. De astă­ dată vom ,,migra" pe plaiuri sibiene, fiind in­formaţi că ciudatul soi de angajaţi plimbăreţi nu lipseş­te nici aici. „La donna e mobile“ Cintecul se referea la cu to­tul altceva, la un alt gen de nestatornicie. Pe noi ne inte­resează, de data aceasta, ne­statornicia la locul de mun­că, efect al unei gindiri super­ficiale, al unei concepţii ne­sănătoase faţă de muncă. Maria Lazăr este de-abia la virsta frumoasă a celor 20 de primăveri. Avea totuşi timp suficient să se califice intr-o meserie, să-şi găsească primul mare rost al vieţii, după care vor urma celelalte : căsătoria, familia, copiii ş.a. Se spune că lucrul bine in­ceput, jumătate e făcut. Cum a început insă Maria Lazar* Deşi intrată de relativ, puţin timp în cîmpul muncii, a Pe­­regrinat pe la următoarele în­­treprinderi : „Berea Sibiului", Uzina electrică, „Republi­ca", Antrepozitul frigori­fic, Întreprinderea forestieră, I.M.C.C., Întreprinderea de panificaţie, O.A.V.L.F., Şcoala elementară nr. 4, iar în pre­zent, la Întreprinderea de­­ho­teluri şi restaurante Sibiu. Niciunde nu s-a fixat, niciun­de n-a învăţat o meserie. A trecut peste tot — cum se zi­ce — ca gîsca prin apă! Am fost curioşi să vedem cum gîndeşte, ce justificări va aduce unei situaţii care, ab initio, ■ nu poate fi justificată. — De ce n-am stat nicăierii In fiecare întreprindere am fost anagajată în probă. Ce, ■ o bătaie mai lungă. Pi­la vârsta de 39 de ani a făcut o navetă greu de con­ceput între Sibiu şi Galaţi. Ittiv, a lucrat cînd la Ijg­h­ie textile, Şantierul na­val, cooperativa „Avintul", oare întreprinderi gălăţene, nici la Şantierul 2 construc­ţii, a trei unităţi militare, ,Drpelui roşu", J.M.C.C. şi „Dmbrava" din Sibiu. „Ale tiner­ii valuri“ nu-i mai poar­tă­­ zilele de azi nici pe ti­lumina noi posibil­iz­are şi tran teriei, în di­­ Despre un toate se spune ca e un diletant nu va reuşi nici pe el, nici vreo taină vreunei meserii. Unde, în ce meserie şi la ce uzină să-l cauţi pe tînărul Nicolae Moldovan ! In 1959 s-a calificat ca, strungar şi s-a angajat într-o întreprindere e departe de a străluci în vre­una. Mecanicul Coth Hary Gus­tav de la fabrica „13 De­cembrie“ se laudă că poa­te face oricînd pe electri­cianul, rectificatorul, lăcătuşul etc. Armie Aurel, angajat la „Independența", a lucrat ca magaziner, sortator, adminis­trator, sudor, taxator, manipu­lator, recepţioner, factor poş­tal şi altele. Bagajul de­­cu­noştinţe , strânse pe lingă cele necesare unui sudor, nu i-au dat nici o satisfacţie, nu l-au avantajat prea mult. Indisci­­plinat fiind în fiecare din me­seriile prin care a trecut, a fost scos de şase ori din pro­ducţie ca necorespunzător. Dacă în toate aceste cazuri vinovaţii sunt „migratorii" în cauză, şi, într-o mai mică măsură, colectivul de muncă, colegii care n-au reuşit să-i statornicească şi i-au lăsat să plece, bucurîndu-se că „au scă­pat de ei, alteori se întîlnesc „migratori prin meserii", din motive ,care -i depăşesc. Ast­­, j l':leng’ angajată tot la „Independenţa",­­ s-­a putut bucura de satisfacţiile mese­­riei alese, cea de electrician, abia la ciţiva ani după absol­virea şcolii profesionale. Con­ducerea uzinei, în /pe J(j_, găsească un post corespunză­­tor, înlocuind un „migrator" *? meseria de electrician (mai sunt­­încă destui), s-a complă­cut, fără vreun pic de bătaie de cap, s-o plimbe dintr-o sec­ţie în alta, după necesităţi (greşit înţelese) şi dintr-o me­serie în alta. Se pune întrebarea, valabi­lă pentru toţi, cei amintiţi aici, dacă în aceste lungi pe­regrinări prin meserii atît de diferite, nu s-au descalificat în meseria de bază ! Şi atunci, la ce bun şcoala pe care au făcut-o * Numai de dragul de a avea o diplomă în buzunar. E intr-adevăr o acoperire pen­tru ei. Plimbăreţi notorii, cum sînt, vor deschide mereu por­ţile altor întreprinderi, bătîn­­du-se cu pumnii în piept : „Eu sînt strungar, electrician, me­canic . . Am şi diplomă. Se poate să nu mă angajaţi..". Şi din nou vor înşela aşteptările altor colective de muncă. Le vor înşela nu numai prin fap­tul că nu se vor acomoda şi le vor părăsi, dar mai ales prin lipsa lor de a stăpîni mese­ria, trecută cu tuş (greu de şters) în diplomă, faţă de aceste încălcări ale statorniciei provoacă mira­re uşurinţa cu care u­­nele colective de muncă se de­barasează de colegi cu com­portamente mai dificile. A­­ceasta e şi ea o cauză, şi nu tocmai secundară, a repetate­lor migrări ale unor munci­tori prin locuri de muncă şi meserii din cele mai diferite. Dar pentru ea ne rezervăm spaţiu într-un alt număr al ziarului nostru. “ AL. CONSTANTINESCU şi I. AL. BARBU îţi de uit­­ire a ma­­ei forme, f­­ace de ept cuvînt niciodată descoperi PĂSPI'::/GRA­TOARE" ff ECOl era sa­tm ru și pe urmă si Să fie (oricine st, finitivă se de probăj sau tic „ dezono, (i-am putea spu vini mai românesc, minem la ultima Intre „ndgrab­ ne, care caută ușor, com­od- • ' te cz-ntr-u­n •tuzo­t do, o siv- ut apar. spune, avantaj.. ■'i-E Sofia Tatmag. c.a_\ ixl lungi plecau.­tunci, cum poate o fe­ta urs ! deplinei mătu­șe lase pradă testator nice. . La • vîn 'ă, opțiunea pentru ■ . ; un singur loc de ■..A­i permis să mai prin meserii '-o epocă în care de specializare, ca erios, vital. Omul ăpînească tot mai , să pătrundă în el..—­­ scoate la sibiană. .. muncitor de sibilităţi de serie. Dar i încadreze 'o muncă, pe c find şi o da­t) şi meseria lună), : matriţer(un tehnic de cala.,ie (cil 3, sculer (un an), iar hi, face pe dispect iu mecanică II ; uzintţi pendet­ ia“. fiCCa ,e hie a volupit“ ehe Cc.x (fieste Incă)un Hat. ricari po­afirmare înme­n-amțt‘Ies să sen cole'Cir,-­ul de arel-apaifo­icu­l cu d­ela f*n­eparas­it Ajase Jr Ccî a muare :laţcătuș( ° ificator(4 . li*m); Controlor timp), rezent secția ,inde­­mere­­t, dar * ­ CAUT UN DOC­TOR Dialogul se înfiripă într-un compartiment al trenului perso­nal Mediaş—Braşov. — în definitiv, dacă s-a ni­merit să călătorim împreună, să ne cunoaştem. Sînt Rusu Ga­briela. — încîntată. Elena Schuller. Călătoriţi la... — La Braşov. — în delegaţie ? — Nu. Mă duc să-mi scot o autorizaţie de multiplicat... con­cediul de boală... Dacă obţin autorizaţia, să te duci la doctor, îi ceri trei zile, şi restul Iaşi pe mine. Din trei eu îţi aranjez un concediu medical de 30 de zile — Fugi, că glumeşti. — Parol. Are Gabriela ter­ CREIONARE - nică. Să-ţi spun un caz. Am pri­mit în urmă cu cîteva luni un certificat de incapacitate pentru 5­­ zile. Diagnosticul nu-1 ţin minte. Cum ajung acasă, scot certificatul şi-l pun la multipli­cat. — Cum ? — Te asigur că nimic nu e mai simplu. în faţa lui 5 am re­zemat un băţ nevinovat, în chip de 1. Şi am stat frumuşel 15 zile acasă rezemată şi eu în perne. Păcat că m-au dibuit şi mi-au desfăcut contractul de muncă­. De, aşa mi-a fost scris, să sufăr din pricina unui băţ nevinovat... Şi dumneata ce cauţi la Braşov ? — Un doctor. — Ce fel de doctor ? De care o fi : internist, externist, ortopedist, orelist, dermatolog, mamos, legist. Doc­tor să fie, şi să-mi dea 5 zile.: — La Mediaş n-ai încercat ? Acolo nu mai am nici un doctor care să nu-mi fi dat 5 zile. închipuie-ţi, soro, în anul ăsta am primit 110 zile conce­­diu medical. Cum intru la un doctor din Mediaş mă şi ia în primire : „Lenuţo, eu ţi-am dat cinci. Caută-ţi alt doctor“. Şi uite-aşa am epuizat întreg per­sonalul medical din Mediaş. Să­racii, nici nu mai găseau diagnos­tic pentru mine. — Lucrezi tot la „8 Mai“ ?­­ — Am lucrat dragă, că, a­­propo, mă dădură afară. Aşa mi-a fost scris să sufăr şi să trag nădejde la doctori... Aici eroinele au, izbucnit în­tr-un plîns sfîşietor, înecat în ploi de lacrimi, care au ţinut pînă la Braşov şi retur. ATTILA SOCACIU 1

Next