Drum Nou, octombrie 1967 (Anul 24, nr. 7074-7099)

1967-10-19 / nr. 7089

■Pirin nou ORGAlt AL COIDITEIUlUI REGIODAl SRASOU Al P.C.H. SI Al SFATULUI POPULAU UFCIOUAll ANUL XXIV Nr. 7089 ]oi, 19 octombrie 1967 4 pagini 25 bani DOCUMENTELE PLENAREI C. C. AL P. C. R. din 5 — 6 octombrie 1967 în dezbatere Hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R. de a supune complexul de măsuri adoptate unei largi dez­bateri publice şi a le prezenta, apoi, spre apro­bare Conferinţei Naţionale a partidului, oglin­deşte răspunderea cu care partidul abordează problemele vitale ale poporului, dă o nouă ex­presie grijii şi preocupării constante pe care le manifestă partidul nostru pentru atragerea ne­mijlocită a maselor ,la elaborarea şi perfecţiona­rea tuturor măsurilor pe care le întreprinde pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării. Pe linia acestei preocupări, ziarul nostru pune paginile sale la dispoziţia cadrelor din în­treprinderi, specialiştilor din economie, oame­nilor de ştiinţă, activiştilor de partid şi de stat, tuturor oamenilor muncii din regiune, pentru a-şi expune punctul lor de vedere şi a face pro­puneri în legătură cu proiectul de Directive , cu privire la perfecţionarea conducerii şi planifică­rii economiei naţionale, proiectul Principiilor de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării ad­­ministrativ-teritoriale a României şi sistematiza­rea localităţilor rurale şi cu Hotărîrea privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, îmbunătă­ţirea administrării şi întreţinerii fondului locativ şi noul regim al chiriilor. Participînd activ la ampla dezbatere iniţiată de partid, oamenii muncii din regiunea Braşov vor aduce o preţioasă contribuţie la prosperita­tea patriei şi creşterii bunăstării poporului. Delimitarea mai justă a sferelor de finanţare şi creditare în *­f realizarea investiţiilor Justa delimitare a sfere­lor de competenţă în an­gajarea surselor de finan­ţare şi creditare a investi­ţiilor în funcţie de impor­tanţa lucrărilor şi cunoaş­terea realităţilor la locul de producţie, care să asigu­­­e randamentul productiv, reprezintă, după părerea mea, prevederi de deo­sebită importanţă ale pro­iectului de Directive cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. Legis­laţia actuală privind utili­zarea fondului de investi­ţii şi a creditului bancar nu delimitează cu precizie sfera de acţiune a fiecăruia. Astfel, investiţiile sunt ur­mărite din punct de vede­re al controlului tehnico­­economic numai în faza de proiect şi execuţie pînă la darea în funcţiune, efi­cienţa lor economică fiind lăsată în grija întreprinde­rilor. Investiţiile făcute pe seama creditului de mică mecanizare, deşi se contro­lează pînă la completa ram­bursare a creditelor, cu­prind din cadru limitat din punct de vedere al competenţelor întreprinde­rilor şi al valorii lucrări­lor. în cursul anilor prece­denţi au existat şi cazuri cînd, independent de voin­ţa întreprinderilor, direc­ţiile generale şi ministere­le angajau fondurile de investiţii în utilaje lipsite de utilitate economică la nivelul întreprinderilor. Astfel, într o acţiune de control au fost constatate la întreprinderile economi­ce din regiunea Braşov în instalaţii nefolosite şi dis­ponibile, în valoare totală de peste 44 milioane. Din acestea, pînă în prezent, cu eforturi susţinute, au fost readuse în circuitul eco­nomic, prin reactivare şi redistribuire, doar jumăta­te. Exemplific un strung carusel Csepel în valoare de lei 367.000 la uzina „Hidromecanica“ Brașov, un strung Hexan Union număr die 619 utilaje și în valoare de lei 176.000 la uzina „Rulmentul“, un strung automat în va­loare de lei 169.000 la U­­zina de autocamioane etc. Un alt aspect al proble­mei este şi faptul că, chiar în categoria lucrărilor de importanţă redusă dar cu mare eficienţă economică, delimitarea sferelor de creditare şi finanţare este lăsată la latitudinea foru­lui tutelar, fără să existe un criteriu precis din acest punct de vedere. Credita­rea lucrărilor se face în baza certificării forului tutelar pe motiv că nu sunt prevăzute în planurile de investiţii. Acest fapt duce la îngrădirea iniţiati­vei întreprinderilor de a recurge la credite bancare pentru lucrări de mare rentabilitate, grevîndu-se fondul de investiţii Cen­tralizat destinat obiective­lor de importanţă naţio­nală. Exemplific următoa­rele lucrări executate din fondul de investiţii, cre­ditul neputînd fi antrenat datorită depăşirii limitelor valorice, deşi termenul de rambursare din beneficii nu depăşeşte nici doi ani: I. VASILIU, inspector principal la Sucursala Braşov a Băncii de Investiţii (Continuare în pag. a 2-a) Expoziţie cu bunuri de uz casnic Ieri s-a deschis la Braşov, în localul din B-dul Lenin nr. 43, o expoziţie a bunurilor de uz casnic produse de întreprinderile industriei locale din regiunea noastră. Este prezentat publicului un bogat sortiment de produse des­tinate largului consum, pe care întreprinderile le furnizează co­merţului în momentul de faţă, precum şi o serie de articole care vor intra în producţie în cursul anului viitor. Două standuri cu vinzare oferă vizitatorilor posibilitatea cumpărării unora din exponate. •Aspect de la expoziţie. Foto : O. ROATIŞ f . biblioteca corn»? sibiu Proletari din toate ţările, uniT'N. Cu planul pe 10 luni îndeplinit Colectivul întreprinderii de u­­nelte şi scule din Braşov a obţi­nut un deosebit succes : îndepli­nirea planului pe 10 luni la pro­ducţia globală şi marfă, înainte de termen, în acelaşi timp, pro­ductivitatea muncii a crescut cu 6,8 la sută. Aceste frumoase realizări se datoresc muncii entuziaste a în­tregului colectiv şi măsurilor luate pentru organizarea superi­oară a producţiei şi a muncii, în acest an, aici s-a trecut la reorganizarea grupurilor de for­jare pe flux tehnologic, extinde­rea procedeelor de refulare şi folosirea matriţelor de forjare cu figuri multiple, ceea ce a dus şi la economisirea a 47 tone metal. COTLER MIHAI, tehnician „Cine ştie agricultură, cîştigă“ Mîine, la Liceul agricol din Sibiu, va începe faza zonală a concursului „Cine ştie agricultu­ră, cîştigă“, care se va încheia la data de 21 octombrie. La această fază participă concurenţi din re­giunile Braşov, Hunedoara şi Mureş Autonomă Maghiară, cîş­­tigători ai fazei regionale. Din unităţile agricole ale re­giunii noastre iau parte un nu­măr de 14 ţărani cooperatori şi lucrători din întreprinderile a­­gricole de stat. Citiți în pag. a 3-a Magazin săptă­mina VIZITA PRIMIM!­B Miercuri dimineaţă, primul mi­nistru al Republicii India, Indira Gandhi, împreună cu celelalte per­soane oficiale indiene, a făcut o vi­zită prin Capitală. Premierul indian a fost însoţit de Horia Maicu, ar­hitectul şef al Capitalei, Aurel Ar­­deleanu, ambasadorul României la New Delhi, funcţionari superiori din M.A.E. Oaspeţii au vizitat cartiere noi de locuinţe şi edificii de cul­tură. La Muzeul Satului au fost întîm­­pinaţi de Virgil Brădăţeanu, vice­preşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Directorul Muzeului, Gheorghe Focşa, i-a con­dus pe oaspeţi, prezentîndu-le con­strucţii specifice din diferite regiuni ale ţării. în cadrul pitoresc al mu­zeului, premierul indian şi ceilalţi oaspeţi au asistat la scurte specta­cole folclorice. (Agerpres) Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit miercuri la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi. La primire au participat Constan­ţa Crăciun, vicepreşedinte al Con­siliului de Stat, Grigore Geamănu,­­secretarul Consiliului de Stat, Geor­ge Macovescu, prim-adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi. Premierul indian a fost însoţit de Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul A­­facerilor Externe, P. N. Haksar, se­cretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei la Bucureşti, între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia și primul ministru al Republicii India a avut loc o convorbire cor­dială. Dejun oferit de preşedintele Consiliului de Stat, Chivu States Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi soţia, au oferit miercuri, în saloanele Consiliului de Stat, un dejun în onoarea primului ministru al Republicii India, Indira Gandhi. Au luat parte Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Con­siliului de Stat, Ion Cosma, Atana­­nase Joja şi Ludovic Takacs, mem­bri ai Consiliului de Stat, Mihai Marinescu, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerțului exterior, Aurel Ardeleanu, ambasa­dorul României la New Delhi, și alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Ra­jeshwar Dayal, secretar pentru pro­bleme externe în Ministerul Aface­rilor Externe, P. N. Haksar, secre­tar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Republi­cii India la București, S. Ramac­­handran, secretar adjunct în Minis­terul Comerțului, J. S. Mehta, se­cretar adjunct în Ministerul Aface­rilor Externe, S. Bikram Shah, șeful Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, K. Natwar Singh, director al Secretariatului primului ministru, membri ai ambasadei Indiei la Bucureşti, în cursul dejunului, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, şi primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, au rostit toasturi. (Agerpres) Brukenthal 150. Concertul dat de or­chestra de cameră a Filarmonicii de stat din Cluj. Foto : FRED M­SS ÎN RAIONUL TG. SECUIESC Ritmul recoltării cartofilor nu corespunde posibilităţilor în ultima perioadă, în cooperati­­vele agricole din raionul Tg. Se­cuiesc, recoltatul cartofilor s-a in­tensificat. Dovadă este faptul că în perioada 6—15 octombrie, această lucrare s-a efectuat pe o suprafaţă de peste 1.200 ha., ceea ce a­ deter­minat ca pe ansamblul unităţilor, procentul de recoltare a acestei culturi să ajungă la aproape 60 la sută. Făcînd însă o comparaţie cu celelalte raioane, rezultă că unită­ţile agricole cooperatiste de aici se situează pe ultimul loc, realizările lor fiind mai mici cu 17,5 la sută decr media pe regiune. Această situaţie este în primul rînd urmarea insuficientei preocu­pări a organelor agricole raionale şi consiliilor de conducere ale coope­rativelor agricole pentru mobiliza­rea la lucru, a tuturor forţelor şi mijloacelor existente, în săptămîna 6—11 octom­brie, de exemplu, în majoritatea cooperativelor agricole viteza medie zilnică a fost cu 50 la sută sub plan. Edificator în această privinţă este următorul exemplu. Deşi coo­perativa din Sânzieni (preşedinte Szász Lukacs, ing. Iosif Molnár), dispune de peste 450 braţe de mun­că­ şi 5 maşini de recoltat cartofi, într-o săptămînă (3—10 octombrie) recoltatul s-a efectuat doar de pe... 37 hectare, adică atît cit s-ar putea recolta cu mijloacele existente în­tr-o singură zi. Şi aceasta, în ciuda faptului că numai cu o săptămînă înainte, cînd am­ vizitat cooperati­va, atît preşedintele, cit şi inginerul cooperativei, ne asigurau că vor lua măsuri pentru impulsionarea lucră­rilor. Tov. Jakab Ernest, preşedintele consiliului, agricol raional, care răs­punde de această unitate, ne spunea că aici lucrurile s-au îndreptat, re-Ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a) Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Braşov adu­ce la cunoştinţa tovarăşilor de­putaţi regionali că sesiunea a XIX-a a Sfatului popular al regiunii Braşov, convocată pen­tru data de 22 octombrie 1987, se amină pentru data de 29 oc­tombrie 1987, orele 9, cu aceeaşi ordine de zi. Prezentarea tovarăşilor depu­taţi regionali la sediul Sfatului popular al regiunii Braşov se va face în după-amiaza zilei de 28 octombrie 1967, orele 17, cînd vor avea loc şedinţele comisii­lor permanente. COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BRAŞOV A D­OUA ZI A FESTIVI­TĂŢILOR în continuarea festivităţilor prilejuite de aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Muzeului Brukenthal, ieri dimineaţă sala „Astra“ din Sibiu a găzduit,o sesiune ştiinţifică jubiliară, prezi­dată de dr. Mihai Băcescu, pre­şedintele Consiliului muzeelor din ţara noastră. Sesiunea, la ca­re au luat parte un mare număr de specialişti, critici de artă, ar­tişti plastici, a constituit un eve­niment de prestigiu al vieţii noastre culturale. Criticii de ar­tă Ion Frunzetti, Mircea Deac şi Mircea Popescu au vorbit despre peisajul flamand, pictura de gen şi respectiv natura moar­­tă în muzeul Brukenthal. O serie de expuneri privind dezvoltarea unor secţii ale mu­zeului şi rezultatele cercetărilor întreprinse au fost ţinute de : dr. Cornel Irimie, director ad­junct ştiinţific al muzeului („Cul­tura şi arta populară în preocu­pările muzeului Brukenthal“), Iuliu Paul, şeful secţiei de isto­rie („Contribuţia cercetărilor ar­heologice şi istorice efectuate de muzeul Brukenthal la elucida­rea unor teme privind istoria României“), Veturia Jugăreanu, şefa serviciului bibliotecă („Ca­racterul documentar şi muzeal al bibliotecii“) ş­i alţii. Cuvîntul MIM 150 de închidere al sesiunii a fost rostit de Nicolae Lupu, directo­rul muzeului Brukenthal. Tot ieri după-masă, partici­panţii la sesiune au făcut o vi­zită în unele secţii ale muzeului. Au reţinut atenţia în special unele materiale docum­entare rezultate din cercetările arheo­logice întreprinse în ultimii ani. De o unanimă apreciere s-au bucurat materialele provenite din săpăturile efectuate la Tilişca, care au scos la lumină o cetate dacică pe teritoriul acestei co­mune, precum şi piesele arheo­­logice rezultate din cercetările întreprinse la Ocna Sibiului şi Daia, în urma cărora au fost descoperite aşezări neolitice cu o vechime de peste 4.000 de ani De asemenea, mult apreciată a fost colecţia de ceramică prove­nită de la­ cetatea feudală din Breaza, raionul Făgăraş. Pe lin­gă importanţa lor artistică, par­ticularităţile ornamentelor, aces­tor colecţii de ceramică atestă legătura puternică existentă în­tre Ţara Românească şi celelalte­­provincii româneşti, cu mult, îna­inte de constituirea statelor feu­dale. Un util schimb de opinii a prilejuit şi o altă colecţie de ceramică : cea provenită dintr-un cimitir de incinerare de la Guş­teriţa, datînd din epoca de desă­vîrşire a formării limbii şi po­porului român. Nu mai puţin interes a stîrnit vizitatorilor şi fondul bibliotecii care numără peste 230.000 de volume documentare, din care 300 de incunabule, precum şi u­­nele publicaţii ale muzeului îm­bogăţite recent prin­­ cel de-al 13-lea volum, jubiliar, al seriei de „Studii şi comunicări“. Festivităţile legate de sărbăto­rirea celor 150 de ani ai presti­giosului­­ muzeu sibian s-au în­cheiat ieri seara cu un reuşit concert de muzică preclasică şi clasică oferit de Filarmonica de stat din Sibiu, sub bagheta dirijorului Eliodor Rău, avînd ca solist pe Helmuth Platner. Cuprinzînd în program „Tran­scrieri după Valentin Baksak“ de Sigismund Toduţă, Trei concerte pentru orgă şi orchestră de Haendel, precum şi simfonia „Cimpoiul“ a lui Haydn, con­certul s-a bucurat de succes, in pagina a 2-a, alte relatări de la festivităţile consacrate a­­niversării a 150 de ani de exis­tenţă a muzeului Brukenthal. Opinii In concepţia unor inşi, din păcate încă destul de mulţi la număr, stăruie cu o inexplicabilă în­­căpăţînare bizara idee că societatea în care trăim le este (nu se ştie din ce motive) pînă peste cap îndatorată, ei neavînd altă obligaţie decit aceea de a solicita acesteia cit mai multe cu putinţă şi a-i oferi în schimb, cu­ măi pu­ţine sau chiar nimic.. Cu alte cuvinte, de a se înfrupta copios, pe seama altora, fără a-şi bate capul cu ceea ce va fi după aceea, trea­bă care ne aminteşte întrucîtva de cinica zi­cală: „După noi, poto­pul!“ . Cînd cer ceva, şi asta o fac deseori, nu ezită niciodată să adau­ge, aidoma unui leit-mo­tiv, propoziţia:­ „E drep­tul nostru“ sau „Avem dreptul". Fireşte, nu îl contestă nimeni. Dim­potrivă! Dar atunci cint sunt luaţi la bani mărunţi, cum se spune, pentru a răspunde de modul în care au fruc­tificat acest drept, ce se petrece! Deşi aflaţi în vizibil conflict cu litera legii, cei în cau­ză apelează — para-­ ­ doxal! — tot la codul cu legi, spre a li se face „dreptate“. Şi, pare de necrezut, dar, de cele mai multe ori JOCUL „DE A CONTRACTELE" tribunalul le dă, volens­­nolens, cîştig de cauză! Greşeşte oare completul de judecată dînd o deci­zie eronată? Este vor­ba cumva de o eroare judiciară ? Nicidecum. Atunci ? Să urmărim cum evoluează, în fapt,­­ lucrurile. Pentru aceasta, am ales un caz, care ni s-a părut tipic sub toate aspectele. Iată-l: S.M.T. Harman l-a chemat în judecată pe tînărul Andrei László din comuna Crizbav, pretinzînd acestuia o însemnată despăgubire bănească. Pretenţiile materiale (nemaivorbind de cele de ordin moral) ale S.M.T. sunt foarte întemeiate. Ea plătise zi de zi, timp de trei ani, toate cheltuielile, pentru şcolarizarea lui A. László. Aşa preve­dea contractul, iar staţiunea fusese co­rectă, îndeplinindu-şi toate obligaţiile care şi le asumase. Ca atare, băiatul primise tot ce i se cuvenea, inclusiv meseria de mecanic tractorist. La rîndul său, S.M.T. Hărman a­­vea datoria şi dreptul să-i ceară a respecta o­­bligaţiile care decurgeau din actul încheiat. Una din acestea era ca ab­solventul şcolii profe­sionale de mecanici a­­gricoli să lucreze trei ani în unitatea care se îngrijise de calificarea sa. Andrei László a lu­crat nu trei ani, ci nouă luni, după care şi-a făcut frumuşel boc­celuţa. „Fie ce-o fi, eu tot mă duc!“. Şi dus­a I. GATDO (Continuare în pag. a 2-a) t

Next