Drum Nou, octombrie 1967 (Anul 24, nr. 7074-7099)
1967-10-19 / nr. 7089
■Pirin nou ORGAlt AL COIDITEIUlUI REGIODAl SRASOU Al P.C.H. SI Al SFATULUI POPULAU UFCIOUAll ANUL XXIV Nr. 7089 ]oi, 19 octombrie 1967 4 pagini 25 bani DOCUMENTELE PLENAREI C. C. AL P. C. R. din 5 — 6 octombrie 1967 în dezbatere Hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R. de a supune complexul de măsuri adoptate unei largi dezbateri publice şi a le prezenta, apoi, spre aprobare Conferinţei Naţionale a partidului, oglindeşte răspunderea cu care partidul abordează problemele vitale ale poporului, dă o nouă expresie grijii şi preocupării constante pe care le manifestă partidul nostru pentru atragerea nemijlocită a maselor ,la elaborarea şi perfecţionarea tuturor măsurilor pe care le întreprinde pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării. Pe linia acestei preocupări, ziarul nostru pune paginile sale la dispoziţia cadrelor din întreprinderi, specialiştilor din economie, oamenilor de ştiinţă, activiştilor de partid şi de stat, tuturor oamenilor muncii din regiune, pentru a-şi expune punctul lor de vedere şi a face propuneri în legătură cu proiectul de Directive , cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, proiectul Principiilor de bază cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizarea localităţilor rurale şi cu Hotărîrea privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, îmbunătăţirea administrării şi întreţinerii fondului locativ şi noul regim al chiriilor. Participînd activ la ampla dezbatere iniţiată de partid, oamenii muncii din regiunea Braşov vor aduce o preţioasă contribuţie la prosperitatea patriei şi creşterii bunăstării poporului. Delimitarea mai justă a sferelor de finanţare şi creditare în *f realizarea investiţiilor Justa delimitare a sferelor de competenţă în angajarea surselor de finanţare şi creditare a investiţiilor în funcţie de importanţa lucrărilor şi cunoaşterea realităţilor la locul de producţie, care să asigue randamentul productiv, reprezintă, după părerea mea, prevederi de deosebită importanţă ale proiectului de Directive cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. Legislaţia actuală privind utilizarea fondului de investiţii şi a creditului bancar nu delimitează cu precizie sfera de acţiune a fiecăruia. Astfel, investiţiile sunt urmărite din punct de vedere al controlului tehnicoeconomic numai în faza de proiect şi execuţie pînă la darea în funcţiune, eficienţa lor economică fiind lăsată în grija întreprinderilor. Investiţiile făcute pe seama creditului de mică mecanizare, deşi se controlează pînă la completa rambursare a creditelor, cuprind din cadru limitat din punct de vedere al competenţelor întreprinderilor şi al valorii lucrărilor. în cursul anilor precedenţi au existat şi cazuri cînd, independent de voinţa întreprinderilor, direcţiile generale şi ministerele angajau fondurile de investiţii în utilaje lipsite de utilitate economică la nivelul întreprinderilor. Astfel, într o acţiune de control au fost constatate la întreprinderile economice din regiunea Braşov în instalaţii nefolosite şi disponibile, în valoare totală de peste 44 milioane. Din acestea, pînă în prezent, cu eforturi susţinute, au fost readuse în circuitul economic, prin reactivare şi redistribuire, doar jumătate. Exemplific un strung carusel Csepel în valoare de lei 367.000 la uzina „Hidromecanica“ Brașov, un strung Hexan Union număr die 619 utilaje și în valoare de lei 176.000 la uzina „Rulmentul“, un strung automat în valoare de lei 169.000 la Uzina de autocamioane etc. Un alt aspect al problemei este şi faptul că, chiar în categoria lucrărilor de importanţă redusă dar cu mare eficienţă economică, delimitarea sferelor de creditare şi finanţare este lăsată la latitudinea forului tutelar, fără să existe un criteriu precis din acest punct de vedere. Creditarea lucrărilor se face în baza certificării forului tutelar pe motiv că nu sunt prevăzute în planurile de investiţii. Acest fapt duce la îngrădirea iniţiativei întreprinderilor de a recurge la credite bancare pentru lucrări de mare rentabilitate, grevîndu-se fondul de investiţii Centralizat destinat obiectivelor de importanţă naţională. Exemplific următoarele lucrări executate din fondul de investiţii, creditul neputînd fi antrenat datorită depăşirii limitelor valorice, deşi termenul de rambursare din beneficii nu depăşeşte nici doi ani: I. VASILIU, inspector principal la Sucursala Braşov a Băncii de Investiţii (Continuare în pag. a 2-a) Expoziţie cu bunuri de uz casnic Ieri s-a deschis la Braşov, în localul din B-dul Lenin nr. 43, o expoziţie a bunurilor de uz casnic produse de întreprinderile industriei locale din regiunea noastră. Este prezentat publicului un bogat sortiment de produse destinate largului consum, pe care întreprinderile le furnizează comerţului în momentul de faţă, precum şi o serie de articole care vor intra în producţie în cursul anului viitor. Două standuri cu vinzare oferă vizitatorilor posibilitatea cumpărării unora din exponate. •Aspect de la expoziţie. Foto : O. ROATIŞ f . biblioteca corn»? sibiu Proletari din toate ţările, uniT'N. Cu planul pe 10 luni îndeplinit Colectivul întreprinderii de unelte şi scule din Braşov a obţinut un deosebit succes : îndeplinirea planului pe 10 luni la producţia globală şi marfă, înainte de termen, în acelaşi timp, productivitatea muncii a crescut cu 6,8 la sută. Aceste frumoase realizări se datoresc muncii entuziaste a întregului colectiv şi măsurilor luate pentru organizarea superioară a producţiei şi a muncii, în acest an, aici s-a trecut la reorganizarea grupurilor de forjare pe flux tehnologic, extinderea procedeelor de refulare şi folosirea matriţelor de forjare cu figuri multiple, ceea ce a dus şi la economisirea a 47 tone metal. COTLER MIHAI, tehnician „Cine ştie agricultură, cîştigă“ Mîine, la Liceul agricol din Sibiu, va începe faza zonală a concursului „Cine ştie agricultură, cîştigă“, care se va încheia la data de 21 octombrie. La această fază participă concurenţi din regiunile Braşov, Hunedoara şi Mureş Autonomă Maghiară, cîştigători ai fazei regionale. Din unităţile agricole ale regiunii noastre iau parte un număr de 14 ţărani cooperatori şi lucrători din întreprinderile agricole de stat. Citiți în pag. a 3-a Magazin săptămina VIZITA PRIMIM!B Miercuri dimineaţă, primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, împreună cu celelalte persoane oficiale indiene, a făcut o vizită prin Capitală. Premierul indian a fost însoţit de Horia Maicu, arhitectul şef al Capitalei, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi, funcţionari superiori din M.A.E. Oaspeţii au vizitat cartiere noi de locuinţe şi edificii de cultură. La Muzeul Satului au fost întîmpinaţi de Virgil Brădăţeanu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Directorul Muzeului, Gheorghe Focşa, i-a condus pe oaspeţi, prezentîndu-le construcţii specifice din diferite regiuni ale ţării. în cadrul pitoresc al muzeului, premierul indian şi ceilalţi oaspeţi au asistat la scurte spectacole folclorice. (Agerpres) Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit miercuri la amiază, la Palatul Consiliului de Stat, pe primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi. La primire au participat Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu,secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi. Premierul indian a fost însoţit de Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei la Bucureşti, între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și primul ministru al Republicii India a avut loc o convorbire cordială. Dejun oferit de preşedintele Consiliului de Stat, Chivu States Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi soţia, au oferit miercuri, în saloanele Consiliului de Stat, un dejun în onoarea primului ministru al Republicii India, Indira Gandhi. Au luat parte Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ion Cosma, Atananase Joja şi Ludovic Takacs, membri ai Consiliului de Stat, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerțului exterior, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi, și alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Republicii India la București, S. Ramachandran, secretar adjunct în Ministerul Comerțului, J. S. Mehta, secretar adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, S. Bikram Shah, șeful Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, K. Natwar Singh, director al Secretariatului primului ministru, membri ai ambasadei Indiei la Bucureşti, în cursul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, şi primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, au rostit toasturi. (Agerpres) Brukenthal 150. Concertul dat de orchestra de cameră a Filarmonicii de stat din Cluj. Foto : FRED MSS ÎN RAIONUL TG. SECUIESC Ritmul recoltării cartofilor nu corespunde posibilităţilor în ultima perioadă, în cooperativele agricole din raionul Tg. Secuiesc, recoltatul cartofilor s-a intensificat. Dovadă este faptul că în perioada 6—15 octombrie, această lucrare s-a efectuat pe o suprafaţă de peste 1.200 ha., ceea ce a determinat ca pe ansamblul unităţilor, procentul de recoltare a acestei culturi să ajungă la aproape 60 la sută. Făcînd însă o comparaţie cu celelalte raioane, rezultă că unităţile agricole cooperatiste de aici se situează pe ultimul loc, realizările lor fiind mai mici cu 17,5 la sută decr media pe regiune. Această situaţie este în primul rînd urmarea insuficientei preocupări a organelor agricole raionale şi consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole pentru mobilizarea la lucru, a tuturor forţelor şi mijloacelor existente, în săptămîna 6—11 octombrie, de exemplu, în majoritatea cooperativelor agricole viteza medie zilnică a fost cu 50 la sută sub plan. Edificator în această privinţă este următorul exemplu. Deşi cooperativa din Sânzieni (preşedinte Szász Lukacs, ing. Iosif Molnár), dispune de peste 450 braţe de muncă şi 5 maşini de recoltat cartofi, într-o săptămînă (3—10 octombrie) recoltatul s-a efectuat doar de pe... 37 hectare, adică atît cit s-ar putea recolta cu mijloacele existente într-o singură zi. Şi aceasta, în ciuda faptului că numai cu o săptămînă înainte, cînd am vizitat cooperativa, atît preşedintele, cit şi inginerul cooperativei, ne asigurau că vor lua măsuri pentru impulsionarea lucrărilor. Tov. Jakab Ernest, preşedintele consiliului, agricol raional, care răspunde de această unitate, ne spunea că aici lucrurile s-au îndreptat, re-Ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a) Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Braşov aduce la cunoştinţa tovarăşilor deputaţi regionali că sesiunea a XIX-a a Sfatului popular al regiunii Braşov, convocată pentru data de 22 octombrie 1987, se amină pentru data de 29 octombrie 1987, orele 9, cu aceeaşi ordine de zi. Prezentarea tovarăşilor deputaţi regionali la sediul Sfatului popular al regiunii Braşov se va face în după-amiaza zilei de 28 octombrie 1967, orele 17, cînd vor avea loc şedinţele comisiilor permanente. COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII BRAŞOV A DOUA ZI A FESTIVITĂŢILOR în continuarea festivităţilor prilejuite de aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Muzeului Brukenthal, ieri dimineaţă sala „Astra“ din Sibiu a găzduit,o sesiune ştiinţifică jubiliară, prezidată de dr. Mihai Băcescu, preşedintele Consiliului muzeelor din ţara noastră. Sesiunea, la care au luat parte un mare număr de specialişti, critici de artă, artişti plastici, a constituit un eveniment de prestigiu al vieţii noastre culturale. Criticii de artă Ion Frunzetti, Mircea Deac şi Mircea Popescu au vorbit despre peisajul flamand, pictura de gen şi respectiv natura moartă în muzeul Brukenthal. O serie de expuneri privind dezvoltarea unor secţii ale muzeului şi rezultatele cercetărilor întreprinse au fost ţinute de : dr. Cornel Irimie, director adjunct ştiinţific al muzeului („Cultura şi arta populară în preocupările muzeului Brukenthal“), Iuliu Paul, şeful secţiei de istorie („Contribuţia cercetărilor arheologice şi istorice efectuate de muzeul Brukenthal la elucidarea unor teme privind istoria României“), Veturia Jugăreanu, şefa serviciului bibliotecă („Caracterul documentar şi muzeal al bibliotecii“) şi alţii. Cuvîntul MIM 150 de închidere al sesiunii a fost rostit de Nicolae Lupu, directorul muzeului Brukenthal. Tot ieri după-masă, participanţii la sesiune au făcut o vizită în unele secţii ale muzeului. Au reţinut atenţia în special unele materiale documentare rezultate din cercetările arheologice întreprinse în ultimii ani. De o unanimă apreciere s-au bucurat materialele provenite din săpăturile efectuate la Tilişca, care au scos la lumină o cetate dacică pe teritoriul acestei comune, precum şi piesele arheologice rezultate din cercetările întreprinse la Ocna Sibiului şi Daia, în urma cărora au fost descoperite aşezări neolitice cu o vechime de peste 4.000 de ani De asemenea, mult apreciată a fost colecţia de ceramică provenită de la cetatea feudală din Breaza, raionul Făgăraş. Pe lingă importanţa lor artistică, particularităţile ornamentelor, acestor colecţii de ceramică atestă legătura puternică existentă între Ţara Românească şi celelalteprovincii româneşti, cu mult, înainte de constituirea statelor feudale. Un util schimb de opinii a prilejuit şi o altă colecţie de ceramică : cea provenită dintr-un cimitir de incinerare de la Guşteriţa, datînd din epoca de desăvîrşire a formării limbii şi poporului român. Nu mai puţin interes a stîrnit vizitatorilor şi fondul bibliotecii care numără peste 230.000 de volume documentare, din care 300 de incunabule, precum şi unele publicaţii ale muzeului îmbogăţite recent prin cel de-al 13-lea volum, jubiliar, al seriei de „Studii şi comunicări“. Festivităţile legate de sărbătorirea celor 150 de ani ai prestigiosului muzeu sibian s-au încheiat ieri seara cu un reuşit concert de muzică preclasică şi clasică oferit de Filarmonica de stat din Sibiu, sub bagheta dirijorului Eliodor Rău, avînd ca solist pe Helmuth Platner. Cuprinzînd în program „Transcrieri după Valentin Baksak“ de Sigismund Toduţă, Trei concerte pentru orgă şi orchestră de Haendel, precum şi simfonia „Cimpoiul“ a lui Haydn, concertul s-a bucurat de succes, in pagina a 2-a, alte relatări de la festivităţile consacrate aniversării a 150 de ani de existenţă a muzeului Brukenthal. Opinii In concepţia unor inşi, din păcate încă destul de mulţi la număr, stăruie cu o inexplicabilă încăpăţînare bizara idee că societatea în care trăim le este (nu se ştie din ce motive) pînă peste cap îndatorată, ei neavînd altă obligaţie decit aceea de a solicita acesteia cit mai multe cu putinţă şi a-i oferi în schimb, cu măi puţine sau chiar nimic.. Cu alte cuvinte, de a se înfrupta copios, pe seama altora, fără a-şi bate capul cu ceea ce va fi după aceea, treabă care ne aminteşte întrucîtva de cinica zicală: „După noi, potopul!“ . Cînd cer ceva, şi asta o fac deseori, nu ezită niciodată să adauge, aidoma unui leit-motiv, propoziţia: „E dreptul nostru“ sau „Avem dreptul". Fireşte, nu îl contestă nimeni. Dimpotrivă! Dar atunci cint sunt luaţi la bani mărunţi, cum se spune, pentru a răspunde de modul în care au fructificat acest drept, ce se petrece! Deşi aflaţi în vizibil conflict cu litera legii, cei în cauză apelează — para- doxal! — tot la codul cu legi, spre a li se face „dreptate“. Şi, pare de necrezut, dar, de cele mai multe ori JOCUL „DE A CONTRACTELE" tribunalul le dă, volensnolens, cîştig de cauză! Greşeşte oare completul de judecată dînd o decizie eronată? Este vorba cumva de o eroare judiciară ? Nicidecum. Atunci ? Să urmărim cum evoluează, în fapt, lucrurile. Pentru aceasta, am ales un caz, care ni s-a părut tipic sub toate aspectele. Iată-l: S.M.T. Harman l-a chemat în judecată pe tînărul Andrei László din comuna Crizbav, pretinzînd acestuia o însemnată despăgubire bănească. Pretenţiile materiale (nemaivorbind de cele de ordin moral) ale S.M.T. sunt foarte întemeiate. Ea plătise zi de zi, timp de trei ani, toate cheltuielile, pentru şcolarizarea lui A. László. Aşa prevedea contractul, iar staţiunea fusese corectă, îndeplinindu-şi toate obligaţiile care şi le asumase. Ca atare, băiatul primise tot ce i se cuvenea, inclusiv meseria de mecanic tractorist. La rîndul său, S.M.T. Hărman avea datoria şi dreptul să-i ceară a respecta obligaţiile care decurgeau din actul încheiat. Una din acestea era ca absolventul şcolii profesionale de mecanici agricoli să lucreze trei ani în unitatea care se îngrijise de calificarea sa. Andrei László a lucrat nu trei ani, ci nouă luni, după care şi-a făcut frumuşel bocceluţa. „Fie ce-o fi, eu tot mă duc!“. Şi dusa I. GATDO (Continuare în pag. a 2-a) t