Drum Nou, februarie 1968 (Anul 25, nr. 7179-7202)

1968-02-14 / nr. 7189

rum nou QRSAfi Al COmiTETUlUt REOIOllAl BRASOV Al P.C.I. Şl AL SFATULUI POPULAR REOIOHAl ANUL XXV Nr. 7189 Miercuri, 14 februarie 1968 4 pagini 25 ban) Pr^rteH twto t­rire, m*t*-vâ! S-A ÎNCHEIAT CAMPANIA DE PRELUCRARE A ZAHĂRULUI Ieri s-a încheiat la Fabrica de zahăr din Bod, una din cele mai lungi campanii de prelu­crare a zahărului. Numai în pe­rioada ce a trecut din acest an s-a realizat aici o producţie su­plimentară de 12 milioane de lei, obţinîndu-se circa 2.500 to­ne de zahăr peste prevederile planului. Măsurile luate pentru organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei au permis depăşirea productivităţii muncii, a sarcinii de beneficii şi de reducere a preţului de cost. De azi colectivul fabricii tre­ce la organizarea remontului, deci la pregătirea pentru noua campanie. MODERNIZAREA ŞOSELEI BRAN — CÎMPULUNG Una dintre cele mai vechi şo­sele din ţara noastră, şoseaua Bran—Cîmpulung, este supusă în prezent unor lucrări masive de modernizare şi asfaltare. Pînă acum au fost asfaltaţi 9 km. din cei 47, cîţi măsoară a­­cest drum. Lucrările de moder­nizare sînt executate de între­prinderea de construcţii în transporturi Braşov. în aceste zile, constructorii au ajuns cu lucrările în zona Giuvala, des­­făşurîndu-şi activitatea la o al­titudine de peste 1.390 m. In a­­nul curent ei vor asfalta încă 16,5 km. drum, urmînd ca în anul viitor să încheie definitiv toate lucrările. DOCUMENTAŢII PENTRU NOI PLANTAŢII DE VII ŞI POMI In anul acesta, patrimoniul viti-pomicol al cooperativelor agricole de producţie şi lucră­rile de îmbunătăţiri funciare se vor extinde simţitor. Specialiştii D.R.I.F.O.T.-ului au întocmit documentaţiile necesare pentru înfiinţarea de noi plantaţii de vii la cooperativele agricole din Blaj, Cergăul Mare, Micăsasa, Moşna, Bucerdea, totalizînd 142 ha., şi studiul tehnico-economic pentru executarea unor lucrări de desecări la cooperativa din Estelnic ce va cuprinde o su­prafaţă de 2.100 ha. In curs de definitivare sunt proiectele pentru înfiinţarea de plantaţii pomicole la cooperati­vele din Scorei, Poian, Moreni etc., precum şi pentru efectua­rea unor lucrări de îmbunătă­ţiri pe păşunile de la Măieruş, Criţ, Archita, Perşani şi altele. PUPA UN SEMESTRU PE COORDONATELE UNEI EXPERIENŢE FRUCTUOASE A trecut mai bine de un semestru de cînd în 11 întreprinderi industriale din regiunea noas­tră s-a trecut la experimentarea unor măsuri de îmbunătăţire a planificării, finanţării, creditării şi conducerii întreprinderilor, de întărire a co­interesării şi răspunderii materiale. Aplicarea a­­cestor măsuri se întemeiază pe Hotărîrea Con­siliului de Miniştri numărul 1.404, încadrîndu-se organic în ansamblul măsurilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului. Este deci fi­resc ca rezultatele acestor măsuri să suscite un interes deosebit, cu atît mai mult cu cit expe­rimentările se vor desfăşura şi în acest an. Care sunt rezultatele de pînă acum ? Iniţiativă şi răspundere incontestabil că cele 11­ întreprinderi s-au transformat în lunile la care ne referim în tot atâtea laboratoare ale experienţei înaintate. A­­cordarea unei mobilităţi sporite şi a unei auto­nomii funcţionale mai largi în îndeplinirea planului, a sporit iniţi­ativa întreprinderilor în folosirea cît mai efici­entă a potenţialului u­­man, tehnic şi material. Este de remarcat că în multe întreprinderi, probleme dificile care pînă nu de mult nu-şi găseau soluţii, au fost rezolvate cu succes. Specialiştii din între­prinderi sînt unanimi de părere că prin, cei 7 indicatori stabiliţi de hotărîre se realizează o strînsă legătură între activitatea întreprinde­rilor şi interesele gene­rale ale economiei. In­dicatorul ,,Producţia marfă vîndută şi înca­sată“ a devenit un baro­metru al grijii faţă de cerinţele beneficiarilor, impunînd măsuri cu e­­fect imediat în desfăşu­rarea ritmică a produc­ţiei. Fabrica de şuruburi din Braşov, de pildă, se­­sizînd solicitările insis­tente ale beneficiarilor pentru un volum sporit de organe de asambla­re, şi-a depăşit preve­derile planului de pro­ducţie cu 10 milioane Iei. Aceasta a fost­­cu putinţă prin utilizarea mai deplină a capacită­ţilor de producţie, faci­litată de posibilitatea depăşirii numărului de salariaţi în cadrul fon­dului total de salarii. De altfel, indicatorul „Fond total salarii­“ a înlesnit şi altor unităţi economice posibilitatea, să-şi manifeste iniţiati­va în utilizarea mai ju­dicioasă a potenţialului uman. Conducerile Uzi­nei de tractoare şi Com­binatului chimic din Făgăraş au dispus tre­cerea în munca de con­cepţie şi de cercetare a unui număr însemnat de ingineri şi tehnicieni din secţii,, locul lor fi­ind suplinit cu succes de maiştri. Măsurile preconizate s-au reflectat şi în re­ducerea, la marea ma­joritate a întreprinderi­lor, a stocurilor supra­­normative, creditelor restante și respectiv, a volumului dobinzilor pe­nalizatoare. Folosirea ju­dicioasă a mijloacelor circulante a permis Fa­bricii de șuruburi să în­lăture creditele restan­te care, pînă nu de mult, au fost un „musafir“ permanent la această întreprindere. La uzina „Tractorul“, ansamblul măsurilor luate pentru diminuarea rebuturilor şi îmbunătăţirea ritmi­cităţii, a determinat o scădere a creditelor res­tante de la 30—40 mili­oane lei în semestrul I, la sub un milion la fi­nele anului. Fireşte, în­tărirea disciplinei eco­­nomico-financiare s-a răsfrînt pozitiv în bi­lanţul eficacităţii. Dacă în semestrul I 1967, u­­zina a plătit dobînzi pe­nalizatoare de peste 1,5 milioane lei, nivelul lor a scăzut sub 300.000 lei în semestrul II. Măsurile luate au sti­mulat în același timp utilizarea cu mai mult curaj de către întreprin­deri a creditelor banca­re pentru efectuarea de lucrări de mică mecani­zare. La uzina „Colo­rom“ din Codilea (di­rector Vulcu Miron) au fost utilizate pentru scopuri productive cre­dite de aproape 3 mi­lioane de lei. Cu ajuto­rul micii mecanizări, o veche secţie de betanaf­­tol a fost transformată într-un atelier în care se realizează acum me­­ta-aminofeno­lul, solici­tat de industria farma­ceutică şi care, pînă nu de mult, se importa. Şi la Fabrica de şuruburi, M. STOIANOVICI şi ZOLTÁN FORT, economişti (Continuare în pag. a 2-a) Aspect din Fabrica de hîrtie şi celuloză Zărneşti. Secţia de fini­­.•saj-hîrtie, una din secţiile fruntaşe pe întreprindere. A I STELUŢELE HĂRNICIEI 17.153. Acesta e numărul frun­taşilor în întrecerea socialistă pe 1967 din oraşul Braşov. Şi tot acesta e numărul steluţelor rubinii prinse pe piepturile ce­lor care anul trecut s-au evi­denţiat lună de lună în pro­ducţie. Caracterul sărbătoresc în ca­re are loc înmînarea distincţii­lor, în adunările grupelor sin­dicale din întreprinderile oraşu­lui, stîrneşte momente de emo­ţii dar şi de legitime satisfacţii. E o binemeritată răsplată a muncii. E o preţuire a vredni­ciei celor care, prin faptele lor, smulg timpului şi maşinilor va­lori tot mai preţioase. S-ar merita să menţionăm aici numele tuturor acestor ca­valeri ai hărniciei. Spaţiul însă nu ne permite. De menţionat este însă faptul că o bună par­te din ei nu primesc pentru prima oară această insignă. Bunăoară, un număr de 2.200 de fruntaşi obţin steluţele ru­binii pentru a cincea oară con­secutiv. Dovedind merite deose­bite în întrecerea socialistă, a­­ceştia şi-au pus amprenta mun­cii lor entuziaste pe toate ma­rile înfăptuiri ale Braşovului din ultimii ani. Recompensate pentru îndepli­nirea cu succes a sarcinilor de plan pe 1967 sunt şi echipele şi brigăzile care s-au situat peste media realizărilor în producţie. In întreprinderile oraşului, tit­luri de diplome de colective fruntaşe au fost atribuite unui număr de 1.231 de echipe şi bri­găzi. Tot astfel, 119 secţii de­clarate fruntaşe pe întreprin­deri, au primit, sau urmează să primească, diplome şi drapele roşii. Distincţiile, ce răsplătesc şi dau atîtea satisfacţii în aceste zile oamenilor muncii din ora­şul Braşov, sînt nu numai o răsplată a muncii. Ele repre­zintă un puternic stimulent, un îndemn de a munci mai bine, de a da patriei mai mult. Traseu schimbat A lucrat la cabana „Clăbucet-ple­­­care" din Predeal, în 9 februarie şi-a luat salariul şi a plecat. La Braşov, a doua zi, a furat buletinul de identi­tate şi libretul C.I.C. al unei priefe­­ni care i-a ridicat banii depuşi şi... iar a vrut sa plece. De data aceasta, Maria Pagu din Sacete n-a mai reuşit. Insă pentru scurt timp. După pronunțarea sentinței (furt, Înşe­lăciune, fals și definerea unui buletin străin) instanța ii va propune o nouă călătorie... La penitenciarul din Codlea. „Braconaj“ La Uniunea Cooperatista regională s-au recepţionat apeluri insistente de la Sâcele, Prejmer şi din alte coopera­tive agricole: „Turme de oi propieta­­te personală au intrat peste semănătu­rile de grâu şi orz pricinuiindu-ne pa­gube.” Ce-i de făcut !­­ntrucit şi acesta este un soi de... braconaj, „braconierii” sa fie trataţi după lege. Şi caratele au pălit Se ştie ce simbol înalt a atribuit omul verighetei. Sudorul Neghină Lu­cian (şantierul Steagul roşu, bloc 25, tronsonul 5), i-a găsit o noua utiliza­re. Fiind surprins de cetăţeanul I. Ca­­zacu, în timp ce acosta huliganic o femeie căsătorită, el şi-a arătat dege­tul: „Uitafi-vâ, sunt un om serios." Dar strălucirea caratelor de pe deget nu i-a putut ascunde neseriozitatea. REDUTA CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA In ziua de 13 februarie 1968,la Palatul Republicii, a avut loc şe­dinţa Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, pre­zidată de tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Cons­tanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secre­tarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Dragan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Atha­­nase­­I­oja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob I­eelu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le pre­zinte Marii Adunări Naţionale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituţie, precum şi proiectul de lege privind organi­zarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuţiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărit ca aceste proiecte de legi să fie su­puse dezbaterii Marii Adunări Naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul V. Koucky In zilele de 12 şi 13 februarie, tovarăşul V. Koucky, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a fă­cut o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Marţi dimineaţa, oaspetele a fost primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., împreună cu to­varăşii Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. La pri­mire au participat dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S. Ceho­slovace la Bucureşti, şi J. Sedivy, adjunct al şefului secţiei interna­ţionale a C.C. al P. C. din Ceho­slovacia. în timpul şederii în România, tovarăşul V. Koucky a avut con­­v­orbiri cu tovarăşii Paul Nicules­­cu-Mizil şi Mihai Dalea. La con­vorbiri au participat tovarăşii Vasile Vlad, şeful secţiei relaţii­lor externe a C.C. al P.C.R., dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S. Cehoslovace la Bucureşti, J. Se­divy, adjunct al şefului secţiei internaţionale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia, şi E. Uivary, acti­vist la secţia internaţională a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In cursul întîlnirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, s-a făcut un schimb de păreri asupra dezvoltării rela­ţiilor de prietenie dintre cele două partide şi state, precum şi asupra unor probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Marţi după-amiază, tovarăşul V­. Koucky s-a înapoiat la Praga. In cuprins: însemnări pe margi­nea stilului de mun­că al organizaţiilor de partid Ludovic Spiess şi Teatrul liric din Braşov (pag. a 2-a) în „laboratoarele­’ frumosului şi fante­ziei (pag. a 3-a) Patrioţii sud-vietna­­­mezi continuă acţiu­nile ofensive Oare mai trăieşte Bormann ? (pag. a 4-a.) „Prietenii operei“ Continuîndu-şi seria acţiunilor întreprinse în cadrul cercului intitulat „Prietenii operei“, Teatrul muzical din Bra­şov desfăşoară o apreciabilă activitate menită a-l apropia pe omul contemporan de muzică, formîndu-l în spiritul re­ceptării unor valori muzicale certe. Adresîndu-se cu precă­dere spectatorului tînăr, aceste acţiuni reuşesc să stîrnească­­ interesul, ele desfăşurîndu-se mai întotdeauna cu sălile pline. Ieri seară, în sala Teatrului dramatic din Braşov, a fost prezentată, de exemplu, opera „Boema“ de Puccini, însoţită de prezentarea acţiunii şi a muzicii acesteia de către muzico­logul Grigore Constantinescu. Astfel, s-a asigurat posibilita­tea ca toţi spectatorii să pătrundă în înţelesul acestei ca­podopere muzicale, să-i sesizeze sensurile majore. Acţiunea s-a bucurat de un deosebit succes. Electrificarea satelor în plină desfăşurare Extinderea electrificării satelor n-a contenit nici în lunile de iar­nă. In multe din comunele elec­trificate în cursul anului trecut, continuă lucrările de extindere a reţelei, iar în cele planificate pen­tru anul acesta, o dată cu repar­tizarea fondurilor, se trece la acţiune. Pentru anul 1968 a fost prevă­zută electrificarea a încă 30 co­mune şi sate, dintre care 8 în ra­ionul Mediaş, 3 în raionul Sighi­şoara, 3 în raionul Făgăraş, 5 în raionul Sf. Gheorghe şi 11 în ra­ionul Tg. Secuiesc. Zilele acestea a fost deschisă finanţarea şi s-au creat condiţii pentru începerea lucrărilor de electrificare în sa­tele Idiciu şi Lupu, din raionul Mediaş, Şinca Nouă, din raionul Făgăraş, Dobîrnău, din raionul Sf. Gheorghe. In acelaşi timp, sfatu­rile populare şi deputaţii, mobili­­zînd cetăţenii, fac intense pregă­tiri şi în celelalte localități, exe­­cutînd lucrări de prospectare a traseelor, de identificare a mate­rialelor ce pot fi procurate pe plan local și transportarea aces­tora pe trasee. Îu lucrările din anul acesta, electrificarea satelor pe teritoriul regiunii va fi îndeplinită în pro­porție de peste 80 la sută, repre­­zentînd practic terminarea elec­trificării în toate localitățile ac­cesibile pentru acest scop. Luminile de pe Valea Rîş­ nind am ieşit de la sesiunea sfatului, popu­lar, se înnoptase de-a binelea. Ruinele cetă­ţii, luminate puternic de reflectoare, semă­nau cu o chivără me­dievală de argint, aşe­zată pe coama neagră a muntelui împădurit, care face strajă Rîşno­­vului. Ele completea­ză cu o notă romanti­că, plină de vrajă, as­pectul nocturn al oră­şelului, alături de con­strucţiile noi, de maga­zinele cu vitrine largi, încununate de scânteie­toare vitrine luminoa­se, reflecate în asfaltul umed al străzilor. Ne aflăm încă sub impresia însufleţitelor discuţii, unde s-a vor­bit de împliniri pe noile coordonate de dezvoltare ale Rîşno­­vului, pe măsura „vo­caţiei lui industriale şi turistice“. Putem considera vo­caţia industrială a rîş­­novenilor veche de cind lucrau la nicovală scripeţi pentru con­struirea castrelor­­ ro­mane, pentru ca mă­sura talentului lor să se realizeze în anii so­cialismului, sub înrîu­­rirea celor două mari uzine din vecinătate. Dar vocaţia lor turis- SECVENJE­ tică a început să se manifeste abia de cî­­teva generaţii, valori­ficată la o scară foar­te modestă. Azi însă, prins în angrenajul care dă activităţii tu­ristice un puternic im­puls, Râşnovul e des­tinat să devină prin­cipalul pivot al mari­lor căi de comunica­ţie şi drumeţie din ju­rul Braşovului. Aşezat în depresiunea către care converg căile din­spre masivele Făgăra­şului, Pietrei Craiului, Bucegilor, Cristianu­lui Mare, Rişnovul e anume creat ca să vi­nă în întîmpinarea oaspeţilor, să le ofere un popas plăcut sau odihnă mai îndelungă. Cetăţenii oraşului, care în anul trecut au intro­dus reţeaua de apă potabilă, au împietruit străzi şi au construit trotuare, vor să con­tinue pe plan şi mai larg acest program gos­podăresc, în anul aces­ta. Intre altele, va fi asfaltat drumul spre punctul turistic din Valea Cetăţii, unde se amenajează un camping după toate cerinţele confortului campestru şi tot de aici va porni o şosea modernă spre Po­iana Braşovului, a că­rei terminare e fixată pentru prima jumătate a anului viitor. In fe­lul acesta, trecînd prin Valea Rîşnoavei M­aru- SANDU PLUGARU (Continuare în pag. a 3-a) Valenţe­­ majore ale unui eveniment de muzică uşoară contemporană Aşa cum anunţam în numărul de ieri al ziarului nostru, între 5 şi 10 martie, Braşovul va fi gazda unei prestigioase manifestări artistice . Festivalul internaţional de muzică u­­şoară „Braşov — România", dotat cu marele premiu „Cerbul de aur". Organizat de Radioteleviziunea ro­mână, acest festival — care se va des­făşura începînd din 1968 în fiecare an la Braşov, la începutul lunii mar­tie— urmăreşte să-şi aducă aportul la dezvoltarea muzicii uşoare româ­neşti şi internaţionale, la afirmarea unor tineri interpreţi de muzică u­­şoară (români şi din alte ţări) de cer­tă valoare artistică. In acest sens nu este lipsită de semnificaţie însăşi de­numirea celei mai înalte distincţii pe care o va acorda festivalul, ,,numele" marelui premiu fiind o sugestivă me­­taforă a bogăţiei cinegetice a Car­pa­lilor noştri, atît de apreciată in în­treaga lume. Mai mult, faptul că una dintre clauzele desfăşurării Festivalu­lui prevede că ,,producţiile cu carac­ter publicitar sau comercial nu sunt acceptate în programe" îi conferă a­­cestuia o deosebită altitudine profe­sională şi artistică, ceea ce a facut ca ideea organizării lui să fie privită cu viu interes de un mare număr de interpreţi de muzică uşoară, de spe­cialişti, compozitori, critici de muzi­că de la noi şi de peste hotare. Se poate afirma, încă de pe acum,­­ju­decind după numărul mare de ţâri şi interpreţi care şi-au manifestat do­rinţa de participare­ ca Festivalul in­ternaţional de muzică uşoară de la Braşov ,se va înscrie printre cele mai reprezentative manifestări similare din Europa. De altfel, interesul faţă de festival este sporit şi datorită modului în care se va desfăşura acesta. Aşa du­pă cum anunţam, pe lingă concursul Festivalului, care se va desfăşura în sala Teatrului dramatic din Braşov şi in cadrul căruia vor evolua tineri in­terpreţi din ţara noastră şi din alte ţări, vor avea loc, în paralel, gale de muzică uşoară ale festivalului susţi­nute de solişti „hors-concurs" invi­taţi ai Radioteleviziunii române. So­liştii „hors-concurs", vedete prestigi­oase ale muzicii uşoare internaţiona­le vor cînta la „Clubul Festivalului", care va fi amenajat in incinta mo­dernului bar al restaurantului „Car­­pali". Printre aceştia se numără re­prezentanţi ai unor ţări ca Anglia (Katty Kirby­, Cleo Lane, Jonny Dan­kwart), Bulgaria (Maria Milleva), Franţa (Gilbert Becaud, Jean Claude Pascal, Pia Colombo), Italia (Rita Pa­­vone, Bobby Solo, Caterina Caselli), Portugalia (Amalia Rodrigue) etc., etc. Zilele Festivalului se vor transfor­ma în adevărate sărbători ale muzi­cii uşoare, ceea ce, bineînţeles, va suscita in mare măsură interesul iu­bitorilor acestui gen din ţară şi din alte ţări. Dar mai ales Festivalul va avea răsfrîngeri deosebite asupra ac­tivităţii desfăşurate de interpreţii de muzică uşoară şi compozitorii de pre­tutindeni. De notat faptul că deşi „caietul de melodii româneşti“ (ti­­ ­l. STOE (Continuare în pag. a 2-a) I f

Next