Drum Nou, aprilie 1968 (Anul 25, nr. 7230-7255)
1968-04-02 / nr. 7230
erunt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN PROVIZORIU ANUL XXV NIr 7230 Marţi, 2 aprilie 1968 4 pagini 30 bani O VALOROASĂ ACŢIUNE PRIVIND CONLUCRAREA ŞTIINŢEI CU PRODUCŢIA In cadrul preocupărilor pentru îndeplinirea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, la Braşov a fost iniţiată o valoroasă acţiune privind participarea cadrelor universitare şi din unităţile de cercetare ştiinţifică la soluţionarea problemelor majore din activitatea întreprinderilor, în scopul ridicării eficienţei economice a proceselor de producţie. Amănuntele în legătură cu acţiunea, le-am cerut la Comisia de coordonare a activităţii de cercetare ştiinţifică, care urmăreşte îndeaproape aceasta problemă. — Faptul, ca atare, ne spunea tov. ALEX. CRIŞAN, secretarul Comisiei de coordonare a activităţii de cercetare ştiinţifică — vine, desigur, să lege mai strîns cercetarea de la catedrele universitare, de la Institutul de cercetări pentru automobile şi tractoare etc., cu activitatea nemijlocită de producţie, cu problemele ei cele mai stringente, atît curente cit şi de perspectivă. Este interesant să mă opresc mai întîi asupra modului în care a fost demarată acţiunea. La indicaţia biroului comitetului judeţean de partid a fost organizat un schimb larg de păreri ale oamenilor de ştiinţă, cadrelor didactice de la Institutul politehnic şi specialiştilor de la I.C.P.A.T. etc., cu inginerii din întreprinderi. A rezultat o largă gamă de probleme tehnice complexe din activitatea întreprinderilor la a căror soluţionare îşi pot aduce contribuţia cercetătorii. Problemele ridicate de întreprinderi au fost analizate atent, ele constituind apoi nucleul unui plan concret de muncă. S-au formulat temele, termene de realizare şi specialiştii care vor lucra la elucidarea lor. In luna aceasta începe materializarea efectivă a problemelor cuprinse în plan. — Am dori să vă referiţi și la temele ce vor fi luate în studiu.— De pildă, o temă este studiul cauzelor ruperii la oboseală a arborelui motor de la motorul D. 103 combinat cu studiul de rigiditate al blocului, beneficiarul fiind uzina „Tractorul“. Este vorba apei de un studiu privind îmbunătăţirea performanţelor compresorului rotativ cu palete — fabricat la uzina „Hidromecanica“ — prin care se vor elucida posibilităţile execuţiei acestor palete din oţel sau aluminiu pentru a elimina importul. La uzina „Metrom" se va studia determinarea parametrilor constructivi ai motorului de motoretă care influenţează creşterea puterii acestuia. La Uzina de autocamioane se va studia ansamblul ambreiaj al autocamioanelor, în vederea creşterii durabilităţii în exploatare. Am dat desigur numai cîteva exemple. In planul de acţiune sunt peste 30 teme ale căror beneficiari vor fi, în afară de întreprinderile amintite şi uzinele „Rulmentul“, „Electroprecizie“, ,,6 Martie“ Zărneşti, Fabrica de scule Rîşnov şi altele. „ Pentru cititori ar fi, desigur, interesant de ştiut şi cine participă la studierea acestor teme. I. CIUTACU (Continuare în pag. a 3-a) în parcul central a! Braşovului se amenajează aşa-zisele oglinzi de apă. UMT. .. CC *. Ieri, în laboratorul central al Uzinei de tractoare , cu microscopul electronic în lumea moleculelor. Specialiştii de la Institutul de cercetări pentru cultura cartofului şi sfeclei recomandă: SEMĂNATUL DE PRECIZIE AL SFECLEI DE ZAHAR Experienţele efectuate în cadrul institutului nostru au demonstrat că există posibilităţi pentru ridicarea pe o treaptă superioară a gradului de mecanizare a culturii sfeclei de zahăr prin semănatul de precizie cu ajutorul maşinii S.P.C.-6. In anul trecut, această metodă a fost extinsă în condiţii de producţie într-un număr de 62 cooperative agricole, pe o suprafaţă de 1330 hectare. Rezultatele obţinute, ca şi observaţiile riguroase făcute în unităţi ne-au permis să tragem unele concluzii valoroase, care recomandă extinderea acestei metode în anul 1968. Astfel, prin semănatul de precizie s-a realizat o repartizare mai uniformă şi mai rară a seminţelor pe rînd, ceea ce a dus la înlăturarea concurenţei dintre plantele răsărite. Răsărirea a fost mai rapidă cu 2—3 zile, faţă de sămânţa normală, deoarece o parte din învelişul glomerulei a fost îndepărtat prin şlefuire şi astfel necesarul de apă pentru încolţire a fost mai mic. în acelaşi timp, semănatul seruinţei şlefuite a favorizat apariţia unui număr mare de plante solitare (42 la sută), fapt ce a uşurat considerabil răritul. Cronometrările făcute cu ocazia răritului au arătat că prin semănatul cu maşina S.P.C.-6 productivitatea muncii a crescut în medie cu 40 la sută faţă de culturile semănate cu maşina S.U.-29 şi s-au creat condiţii mai bune pentru recoltatul, cu combina, datorită asigurării unor rînduri drepte şi echidistante. La cooperativa agricolă din Hălchiu, unde metoda s-a aplicat pe 70 ha., răritul culturii s-a putut începe cu 3 zile mai devreme decit în cazul semănatului obișnuit, realizîndu-se cîte 0 08 ha., la zi-muncă, față de 0,05 ha. cît s-a rărit după metoda veche. Tot la această unitate, datorită timpului nefavorabil din perioada răritului, lucrarea a fost întîrziată pe două tarlale semănate una cu S.P.C.-6 si alta cu S.U.-29. La cea din urmă, acest fapt a produs o stagnare în creştere a plantelor, care s-a menţinut în toată perioada de vegetaţie, pe cînd Dr. ing. TON POPOVICI, directorul institutului (Continuare, în pag. a 3-a) De la Cabinetul de informare tehnico-ştiinţifică Prima expunere din programul de activităţi are loc azi, 2 aprilie, orele 17,30, în sala 316 a cabinetului de partid judeţean. Despre „INTRODUCERE IN ŞTIINŢA CONDUCERII PRODUCŢIEI ŞI A STUDIULUI MUNCII" va vorbi ing. Eugen Carp. Curat murdară! Joia trecută, la chemarea reprezentantului Consiliului popular al Ös min is Proletari din toate ţările, uniţî-vâ! ACUM ESTE MOMENTUL PLANTĂRII CARTOFILOR! Condiţiile climatice din aceasta primăvara au făcut ca lucrările agricole să se suprapună. Aceasta impune o temeinică organizare a muncii, precum şi maximă operativitate, în vederea terminării grabnice a tuturor lucrărilor. Timpul frumos din ultimele zile a adus la ordinea zilei desfăşurarea din plin a plantării cartofilor, cultură care în agricultura judeţului nostru deţine o pondere însemnată. Pentru această cultură, cu perioadă lungă de vegetaţie, este deosebit de important ca plantarea să se facă primăvara cît mai de timpuriu. In cazul acesta lucrul poate începe atunci cînd este posibilă intrarea, în bune condiţiuni, a uneltelor tractate pe teren. Chiar dacă în sol survin temperaturi mai scăzute (circa 4 grade), vegetaţia cartofului continuă, mai ales dacă tuberculii sînt puţin încolţiţi. Or, în momentul de faţă, a început încolţirea la majoritatea cartofilor care au fost păstraţi în pivniţe sau silozuri. Cum procesul însă nu-i prea avansat, ruperea colţilor este contraindicată. Ce se poate întîmpla dacă se intîrzie această lucrare ? Temperatura în silozuri crește, pro hig. EUGENIA TÄNÄSESCU (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA PREŞEDINTELUI 1111 DE MINIŞTRI,I GHEORGHE HIDES I. Fili Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitaţia guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Nie Verdeţ, prim-vicepreşedinte ai Consiliului de Miniştri, Alexandru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Klarin, membri ai guvernului şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă : Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri adinterim al Finlandei la Bucureşti. HELSINKI 31 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Mircea S. Ionescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special la bordul căruia se aflau preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Seutula. Dominat de maiestuoase păduri prin care şi-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeze şi-a primit oaspeţii într-o atmosferă sărbătorească — expresie a relaţiilor de stimă şi „prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre între România şi Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nordic, drapelele de stat ale României şi Finlandei. La coborîrea din avion, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de preşedintele Consiliului de Miniştri al Finlandei, Mauio Koivisto, şi de ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlandez a prezentat apoi oaspeţilor celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare. Au fost de faţă Niculai Ioan Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei şi ai agenţiei economice ai ţării noastre în Finlanda, precum şi Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. Erau, de asemenea, prezenţi numeroşi ziarişti finlandezi şi corespondenţi ai presei străine. O companie de elită a forţelor armate finlandeze a prezentat onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, premierii României şi Finlandei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniştri ai celor două state, precum , şi celelalte personalităţi au luat apoi loc în maşinile oficiale, îndreptîndu-se spre reşedinţa rezervată oaspeţilor români, în marele Hotel Marski. La reşedinţă, premierul Mauio Koivisto şi ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen, s-au întreţinut cordial, la o cupă de şampanie, cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu. HELSINKI — Trimişii speciali . Agerpres, Nicolae Ionescu şi Mircea S. Ionescu, transmit : Cu prilejul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Finlanda, preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a depus luni dimineaţă coroane de flori la monumentul soldatului necunoscut şi la monumentul fostului preşedinte al Finlandei, Mannerheim, situat în cimitirul Hietaniemi, pe ţărmul Mării Baltice. In sunetele unui marş funebru, intonat de fanfara militară, coroanele sunt purtate de-a lungul aleii străjuite de mesteceni albi la capătul căreia se înalţă — dominînd orizontul — o imensă cruce de marmură neagră. Alături se află monumentul din granit roşu înălţat în memoria lui Mannerheim. Garda militară prezintă onorul. Premierul român, ministrul afacerilor externe şi celelalte personalităţi păstrează un moment de reculegere. ★ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion, Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a făcut luni dimineaţă o vizită de curtoazie preşedintelui Consiliului de Miniştri al Finlandei, Mauio Koivisto. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească, de înţelegere reciprocă, au fost de faţă ministrul afacerilor externe al Finlandei, Ahti Karjalainen, ambasadorul României la Helsinki, Niculai Ioan Vancea, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, Kaarlo Makela, şi alte persoane oficiale. ★ In aceeaşi dimineaţă, ministrul afacerilor, externe al României, Corneliu Mănescu, a făcut o vizită de curtoazie ministrului afacerilor externe al Finlandei, Ahti Karjalainen. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială au fost de faţă ambasadorul Rormâniei la Helsinki, N. I. Vancea, şi ambasadorul Finlandei la Bucureşti, K. Makela. HELSINKI — Trimisul special Agerpres, N. Ionescu, transmite : Oaspeţii români însoţiţi de ministrul industriei al Finlandei, (Continuare în pag. a 4-a) Instantaneu Ia parade. Meotajelor. pat vechea haină ponosită şi neînchis de două săptămîni din lipsă spălată. Deci încă un „motiv“ pende... gestionar. Probabil că întru Mihai Imbrea, şeful secţiei gosmaterie de deservire auto şi fotopodărie a municipiului Braşov şi sunt necesare undeva, fie nişte „prerng. Gh. Păltînea, directorul I.S.Bv., de a declara această stradă .. . curat murdară ! Ce ziceţi ? Uşi închise La brigada din Grid, a G.A.P. municipiului Braşov, cetăţenii de Unicul magazin de desfacere a Părău a fost însămînţată sfeclă de pe str. Brîncoveanu au curăţat strapieselor de schimb auto de pe B-dul zahăr, în teren pregătit de .. . dola exemplar. Grămezile de gunoi Lenin — Braşov a fost închis periul lelii. La toamnă, cînd producînsă, nefiind ridicate de salubritate tru inventar, pe timp de o săptăţia de sfeclă va fi compromisă, cine nici pînă ieri, au fost răvăşite de mină. Magazinul de articole fac s-o sfeclească ? Ce zici, tovarăşe vehicule, incit strada şi-o îmbrăte de pe strada Republicii este inginer, Eugen Itoafă ? se de schimbă, fie niște luări... în obiectiv, foarte hotărîte. „TOLERANŢELE1 CONTRACTULUI : • ' • ••. Puncte de vedere Nu spunem o noutate cînd afirmăm că, datorită unor condiţii obiective, în perioada de început a economiei noastre socialiste, în jurul contractului care reglementează raporturile dintre furnizor şi beneficiar s-au creat, în mod util, şi unele toleranţe — să le zicem aşa — concretizate în onorarea unor sortimente în locul altora, dirijarea unui produs planificat într-o unitate, spre alta care avea mai mare nevoie de el etc. Actualul stadiu de dezvoltare a economiei, posibilităţile de care dispunem acum impun in ce priveşte contractul economic, indiferent de obiectul lui, ca acesta să se distingă prin respectarea cu rigurozitate a elementelor cantitative şi calitative, a termenelor de livrare ş.a.m.d. Experienţa, activitatea curentă a unor întreprinderi, ne arată însă că în raporturile dintre ele, intervin nu o dată nerespectarea condiţiilor contractuale, aşa-zisele „concesii colegiale", amînarea termenelor de execuţie sau livrare şi, în fine, „greutăţile obiective“ provocate de ceilalţi furnizori, toate acestea diminuînd vădit puterea executivă, logică, a contractului. De pildă, cu prilejul unui control bancar la întreprinderea 10 instalaţii Braşov s-a constatat existenţa unui important număr de elemente de radiatoare, provenite de la întreprinderea „Feroemail“ Ploieşti, care zăceau fără întrebuinţare — fiind scoase din instalaţii datorită unor deficienţe de fabricaţie. Evident, acesta e exemplul unui mod defectuos de îndeplinire a contractelor, care nu întruneşte nici pe departe condiţiile de a fi acceptat de furnizori. Normal era ca Întreprinderea 10 să ceară furnizorului să plătească paguba. Beneficiarul însă, avînd planul preţului de cost larg calculat, a luat decizia „colegială“ să restituie treptat furnizorului cantitatea de marfă, compromisă, spre a nu periclita cumva încadrarea în preţul de cost şi dreptul de premiere al întreprinderii producătoare. Probabil, aceeaşi concesie afăcut-o şi întreprinderea ploieşteană, în calitate de client, furnizorilor săi, care la rîndul lor e posibil să se fi dovedit indulgenţi la recepţia materiei prime. Aşadar, concesii la extracţie, la furnal, la turnare, la montare ş.a.m.d. întrebarea e ce facilitează o asemenea anomalie, care are repercusiuni negative asupra economiei naţionale ? Un prim aspect îl reprezintă, după părerea mea, calitatea contractului. Acesta nu e suficient să prevadă — aşa cum, de fapt, se petrec lucrurile în prezent — doar cantităţi şi termeni», ci şi caracteristicile, însuşirile produsului, adică parametrii riguroşi calitativi ai mărfii furnizate. Aceasta ar evita în mare măsură fenomenul actual de angrenare de eforturi suplimentare pentru acoperirea pierderilor pricinuite de nerespectarea contractelor. Dar cu aceasta încă problema nu e soluţionată. După cum se ştie, în cazul cînd un beneficiar e păgubit de furnizorii lui datorită nerespectării contractelor, el se poate adresa arbitrajului de stat şi departamental, însă nu sînt puţine cazurile cînd starea de fapt este judecată în funcţie de argumentele părţilor direct interesate. Dacă partea reclamată documentează că nerespectarea propriilor obligaţii a depins de alţi furnizori este ori absolvită de penalizare ori că primeşte o pedeapsă mai mult simbolică. Aşa, de pildă, arbitrajul departa . I. VASILIU, economist la sucursala judeţeană Braşov a Băncii de investiţii (Continuare în pag. a 3-a) ECONOMIC Parada tricotajelor In programul de sîmbătă al barului de noapte „Carpaţi" a fost inclusă o paradă a modei, limitată însă exclusiv la prezentarea unor articole de tricot pentru femei. ,,Aceasta este prima confruntare a Fabricii de tricotaje din Braşov cu publicul", ne declara directoarea întreprinderii, Maria Datcu. Privind cele a peste 120 articole prezentate, ne-am putut uşor da seama că producătorii au avut în vedere în primul rînd utilitatea şi partea practică a activităţii lor. Potrivit acestui criteriu, au fost excluse orice stridenţe şi extravaganţe, nu însă şi fantezia şi originalitatea. Se reţin drept caracteristici esenţiale ale modei preconizate de creatorii de frumos de la Fabrica de tricotaje, decenţa, croiala simplă şi lejeră, predominarea culorilor mai calde (variaţii şi combinaţii de alb, galben, gri, roz, vernil ş.a.). Creatorii de modele at-au străduit să valorifice cîteva elemente ale artei vestimentare populare din Ţara Bîrsei şi Ţara Făgăraşului, cum sunt unele motive şi decoraţii folclorice, sau chiar înste şi fi stilizate în atelierul de creaţie. Intenţia producătorilor de la Fabrica de tricotaje din Braşov este ca toate articolele prezentate să intre în producţie de serie şi, bineînţeles, în magazine. Deşi dezideratul pare a fi uşor de realizat, este necesară, totuşi, o adevărată confruntare cu publicul larg. Şi am mai dori să se facă tot posibilul ca să se scurteze perioada omologărilor, a contractărilor, pentru ca consumatorii să-și poată procura din magazine, în cît mai scurt timp, articolele preferate. TONI ALBARU