Drum Nou, aprilie 1968 (Anul 25, nr. 7230-7255)

1968-04-02 / nr. 7230

erunt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN PROVIZORIU ANUL XXV NIr 7230 Marţi, 2 aprilie 1968 4 pagini 30 bani O VALOROASĂ ACŢIUNE PRIVIND CON­LUCRAREA ŞTIINŢEI CU PRODUCŢIA In cadrul preocupărilor pen­tru îndeplinirea hotărîrilor Con­ferinţei Naţionale a partidului, la Braşov a fost iniţiată o valo­roasă acţiune privind participa­rea cadrelor universitare şi din unităţile de cercetare ştiinţifică la soluţionarea problemelor ma­jore din activitatea întreprinde­rilor, în scopul ridicării eficien­ţei economice a proceselor de producţie. Amănuntele în legă­tură cu acţiunea, le-am cerut la Comisia de coordonare a acti­vităţii de cercetare ştiinţifică, care urmăreşte îndeaproape a­­ceasta problemă. — Faptul, ca atare, ne spunea tov. ALEX. CRIŞAN, secretarul Comisiei de coordonare a acti­vităţii de cercetare ştiinţifică — vine, desigur, să lege mai strîns cercetarea de la catedrele uni­versitare, de la Institutul de cercetări pentru automobile şi tractoare etc., cu activitatea ne­mijlocită de producţie, cu pro­blemele ei cele mai stringente, atît curente cit şi de perspec­tivă. Este interesant să mă opresc mai întîi asupra modului în care a fost demarată acţiunea. La indi­caţia biroului comitetului jude­ţean de partid a fost organizat un schimb­­ larg de păreri ale oamenilor de ştiinţă, cadrelor didactice de la Institutul poli­tehnic şi specialiştilor de la I.C.P.A.T. etc., cu inginerii din întreprinderi. A rezultat o largă gamă de probleme tehnice com­plexe din activitatea întreprin­derilor la a căror soluţionare îşi pot aduce contribuţia cerce­tătorii. Problemele ridicate de întreprinderi au fost analizate atent, ele constituind apoi nu­cleul unui plan concret de mun­că. S-au formulat temele, ter­mene de realizare şi specialiştii care vor lucra la elucidarea lor. In luna aceasta începe materia­lizarea efectivă a problemelor cuprinse în plan. — Am dori să vă referiţi și la temele ce vor fi luate în studiu.­­— De pildă, o temă este stu­diul cauzelor ruperii la obosea­lă a arborelui motor de la mo­torul D. 103 combinat cu studiul de rigiditate al blocului, bene­ficiarul fiind uzina „Tractorul“. Este vorba apei de un studiu privind îmbunătăţirea perfor­manţelor compresorului rotativ cu palete — fabricat la uzina „Hidromecanica“ — prin care se vor elucida posibilităţile e­­xecuţiei acestor palete din oţel sau aluminiu pentru a elimina importul. La uzina „Metrom" se va studia determinarea para­metrilor constructivi ai motoru­lui de motoretă care influenţea­ză creşterea puterii acestuia. La Uzina de autocamioane se va studia ansamblul ambreiaj al autocamioanelor, în vederea creşterii durabilităţii în exploa­tare. Am dat desigur numai cîte­­va exemple. In planul de ac­ţiune sunt peste 30 teme ale că­ror beneficiari vor fi, în afară de întreprinderile amintite şi uzinele „Rulmentul“, „Electro­­precizie“, ,,6 Martie“ Zărneşti, Fabrica de scule Rîşnov şi al­tele. „ Pentru cititori ar fi, desi­gur, interesant de ştiut şi cine participă la studierea acestor teme. I. CIUTACU (Continuare în pag. a 3-a) în parcul central a! Braşovului se amenajează aşa-zisele oglinzi de apă. UMT. .. CC *. Ieri, în laboratorul central al Uzinei de tractoare , cu microscopul electronic în lumea moleculelor. Specialiştii de la Institutul de cercetări pentru cultura cartofului şi sfeclei recomandă: SEMĂNATUL DE PRECIZIE AL SFECLEI DE ZAHAR Experienţele efectuate în cadrul institutului nostru au demonstrat că există­ posibilităţi pen­tru ridicarea pe o treaptă superioară a gradu­lui de mecanizare a culturii sfeclei de zahăr prin semănatul de precizie cu ajutorul maşinii S.P.C.-6. In anul trecut, această metodă a fost extinsă în condiţii de producţie într-un număr de 62 cooperative agricole, pe o suprafaţă de 1330 hectare. Rezultatele obţinute, ca şi obser­vaţiile riguroase făcute în unităţi ne-au permis să tragem unele concluzii valoroase, care reco­mandă extinderea acestei metode în anul 1968. Astfel, prin semănatul de precizie s-a realizat o repartizare mai uniformă şi mai rară a se­minţelor pe rînd, ceea ce a dus la înlăturarea concurenţei dintre plantele răsărite. Răsărirea a fost mai rapidă cu 2—3 zile, faţă de sămânţa normală, deoarece o parte din învelişul glome­­rulei a fost îndepărtat prin şlefuire şi astfel necesarul de apă pentru încolţire a fost mai mic. în acelaşi timp, semănatul se­ruinţei şlefuite a favorizat apariţia unui număr mare de plante solitare (42 la sută), fapt ce a uşurat conside­rabil răritul. Cronometrările făcute cu ocazia răritului au arătat că prin semănatul cu maşina S.P.C.-6 productivitatea muncii a crescut în medie cu 40 la sută faţă de culturile semănate cu maşina S.U.-29 şi s-au creat condiţii mai bune pentru recoltatul, cu combina, datorită asigurării unor rînduri drepte şi echidistante. La cooperativa agricolă din Hălchiu, unde metoda s-a aplicat pe 70 ha., răritul culturii s-a putut începe cu 3 zile mai devreme decit în cazul semănatului obișnuit, realizîndu-se cîte 0 08 ha., la zi-muncă, față de 0,05 ha. cît s-a rărit după metoda veche. Tot la această uni­tate, datorită timpului nefavorabil din perioada răritului, lucrarea a fost întîrziată pe două tarlale semănate una cu S.P.C.-6 si alta cu S.U.-29. La cea din urmă, acest fapt a produs o stagnare în creştere a plantelor, care s-a men­ţinut în toată perioada de vegetaţie, pe cînd Dr. ing. TON POPOVICI, directorul institutului (Continuare, în pag. a 3-a) De la Cabinetul de informare tehnico-ştiinţifică Prima expunere din programul de activi­tăţi are loc azi, 2 apri­lie, orele 17,30, în sala 316 a cabinetului de partid judeţean. Des­pre „INTRODUCERE IN ŞTIINŢA CONDU­CERII PRODUCŢIEI ŞI A STUDIULUI MUNCII" va vorbi ing. Eugen Carp. Curat murdară! Joia trecută, la chemarea repre­zentantului Consiliului popular al Ös min­­ is Proletari din toate ţările, uni­ţî-vâ! ACUM ESTE MOMENTUL PLANTĂRII CARTOFILOR! Condiţiile climatice din­ aceasta­ primăvara au făcut ca lucrările agricole să se suprapună. A­­ceasta impune o temeinică organizare a muncii, precum şi maximă operativitate, în vederea terminării grabnice a tuturor lucrărilor. Timpul frumos din ultimele zile a adus la ordinea zilei desfăşurarea din plin a plantării cartofilor, cultură care în agricultura judeţului nostru de­ţine o pondere însemnată. Pentru această cultură, cu perioadă lungă de vegetaţie, este deosebit de important ca plan­tarea să se facă primăvara cît mai de timpuriu. In cazul acesta lucrul poate începe atunci cînd este posibilă intrarea, în bune condiţiuni, a u­­neltelor tractate pe teren. Chiar dacă în sol survin temperaturi mai scăzute (circa 4 grade), vegetaţia cartofului continuă, mai ales dacă tuberculii sînt puţin încolţiţi. Or, în momentul de faţă, a început încolţirea la majoritatea car­tofilor care au fost păstraţi în pivniţe sau si­lozuri. Cum procesul însă nu-i prea avansat, ruperea colţilor este contraindicată. Ce se poate întîmpla dacă se intîrzie această lucrare ? Temperatura în silozuri crește, pro­ h­ig. EUGENIA TÄNÄSESCU (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA PREŞEDINTELUI 1111 DE MINIŞTRI,­I GHEORGHE HIDES I. Fili Duminică la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, preşedintele Consiliului de Miniş­tri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, care, însoţit de ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitaţia guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenţi tovarăşii N­­ie Verdeţ, prim-vicepreşedinte ai Consiliului de Miniştri, Alexan­dru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîl­­cu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Klarin, membri ai guver­nului şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă : Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad­­interim al Finlandei la Bucureşti. HELSINKI 31 — Trimişii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Mircea S. Ionescu, transmit: Du­pă un zbor de aproximativ patru ore, avionul special la bordul că­ruia se aflau preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a ate­rizat pe aeroportul Seutula. Do­minat de maiestuoase păduri prin care şi-a răsfirat pistele, aeropor­tul capitalei finlandeze şi-a pri­mit oaspeţii într-o atmosferă săr­bătorească — expresie a relaţiilor de stimă şi „prietenie ce s-au dez­voltat în zilele noastre între Ro­mânia şi Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul c­erului nordic, drape­lele de stat ale României şi Fin­landei. La coborîrea din avion, oaspeţii români au fost salutaţi cu căl­dură de preşedintele Consiliului de Miniştri al Finlandei, Mauio Koivisto, şi de ministrul afaceri­lor externe, Ahti Karjalainen. Premierul finlandez a prezentat apoi oaspeţilor celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare. Au fost de faţă Niculai Ioan Vancea, ambasadorul României la Helsinki, membri ai ambasadei şi ai agenţiei economice ai ţării noas­tre în Finlanda, precum şi Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Fin­landei la Bucureşti. Erau, de asemenea, prezenţi nu­meroşi ziarişti finlandezi şi cores­pondenţi ai presei străine. O companie de elită a forţelor armate finlandeze a prezentat o­­norul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două ţări, pre­mierii României şi Finlandei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniştri ai celor două state, precum , şi celelalte perso­nalităţi au luat apoi loc în maşi­nile oficiale, îndreptîndu-se spre reşedinţa rezervată oaspeţilor ro­mâni, în marele Hotel Marski. La reşedinţă, premierul Mauio Koivisto şi ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen, s-au întreţinut cordial, la o cupă de şampanie, cu preşedintele Consi­liului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu. HELSINKI­­ — Trimişii spe­ciali . Agerpres, Nicolae Ionescu şi Mircea S. Ionescu, transmit : Cu prilejul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Finlanda, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu, a depus luni dimineaţă coroane de flori la monumentul soldatului necu­noscut şi la monumentul fostu­lui preşedinte al Finlandei, Man­­nerheim, situat în cimitirul Hiet­­aniemi, pe ţărmul Mării Baltice. In sunetele unui marş funebru, intonat de fanfara militară, co­roanele sunt purtate de-a lungul aleii străjuite de mesteceni albi la capătul căreia se înalţă — do­­minînd orizontul — o imensă cruce de marmură neagră. Ală­turi se află monumentul din granit roşu înălţat în memoria lui Mannerheim. Garda militară prezintă ono­rul. Premierul român, ministrul afacerilor externe şi celelalte personalităţi păstrează un mo­ment de reculegere. ★ Preşedintele Consiliului de M­i­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion, Gheorghe Maurer, în­soţit de ministrul afacerilor ext­­erne, Corneliu Mănescu, a făcut luni dimineaţă o vizită de curtoa­zie preşedintelui Consiliului de Miniştri al Finlandei, Mauio Koivisto. La întrevedere, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă prieteneas­că, de înţelegere reciprocă, au fost de faţă ministrul afacerilor externe al Finlandei, Ahti Kar­jalainen, ambasadorul României la Helsinki, Niculai Ioan Vancea, ambasadorul Finlandei la Bucu­reşti, Kaarlo Makela, şi alte per­soane oficiale. ★ In aceeaşi dimineaţă, ministrul afacerilor, externe al României, Corneliu Mănescu, a făcut o vizită de curtoazie ministrului afaceri­lor externe al Finlandei, Ahti Karjalainen. La întrevedere, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă cordială au fost de faţă ambasadorul Ro­r­mâniei la Helsinki, N. I. Vancea, şi ambasadorul Finlandei la Bu­cureşti, K. Makela. HELSINKI­­ — Trimisul special Agerpres, N. Ionescu, transmite : Oaspeţii români însoţiţi de mi­nistrul industriei al Finlandei, (Continuare în pag. a 4-a) Instantaneu Ia parade. Meotajelor. pat vechea haină ponosită şi ne­închis de două săptămîni din lipsă spălată. Deci încă un „motiv“ pen­de... gestionar. Probabil că în­tru Mihai Imbrea, şeful secţiei gos­materie de deservire auto şi foto­podărie a municipiului Braşov şi sunt necesare undeva, fie nişte „pre­rng. Gh. Păltînea, directorul I.S.Bv., de­ a declara această stradă .. . cu­rat murdară ! Ce ziceţi ? Uşi închise La brigada din Grid, a G.A.P. municipiului Braşov, cetăţenii de Unicul magazin de desfacere a Părău a fost însămînţată sfeclă de pe str. Brîncoveanu au curăţat stra­pieselor de schimb auto de pe B-dul zahăr, în teren pregătit de .. . do­la exemplar. Grămezile de gunoi Lenin — Braşov a fost închis per­iul lelii. La toamnă, cînd produc­însă, nefiind ridicate de salubritate tru inventar, pe timp de o săptă­ţia de sfeclă va fi compromisă, cine nici pînă ieri, au fost răvăşite de mină. Magazinul de articole fa­c s-o sfeclească ? Ce zici, tovarăşe vehicule, incit strada şi-o îmbră­te de pe strada Republicii este inginer, Eugen Itoafă ? se de schimbă, fie niște luări... în obiectiv, foarte hotărîte. „TOLERANŢELE1 CONTRACTULUI : • ' • ••. Puncte de vedere Nu spunem o noutate cînd afir­măm că, datorită unor condiţii o­­biective, în perioada de început a economiei noastre socialiste, în jurul contractului care reglemen­tează raporturile dintre furnizor şi beneficiar s-au creat, în mod util, şi unele toleranţe — să le zi­cem aşa — concretizate în onorarea unor sortimente în locul altora, dirijarea unui produs planificat într-o unitate, spre alta care avea mai mare nevoie de el etc. Actualul stadiu de dezvoltare a economiei, posibilităţile de care dispunem acum impun in ce pri­veşte contractul economic, indi­ferent de obiectul lui, ca acesta să se distingă prin respectarea cu rigurozitate a elementelor cantita­tive şi calitative, a termenelor de livrare ş.a.m.d. Experienţa,­ activitatea curentă a unor întreprinderi, ne arată însă că în raporturile dintre ele, inter­vin nu o dată nerespectarea con­diţiilor contractuale, aşa-zisele „concesii colegiale", amînarea ter­menelor de execuţie sau livrare şi, în fine, „greutăţile obiective“ pro­vocate de ceilalţi furnizori, toate acestea diminuînd vădit puterea executivă, logică, a contractului. De pildă, cu prilejul unui con­trol bancar la întreprinderea 10 in­stalaţii Braşov s-a constatat exis­tenţa unui important număr de ele­mente de radiatoare, provenite de la întreprinderea „Feroemail“ Plo­ieşti, care zăceau fără întrebuin­ţare — fiind scoase din instalaţii datorită unor deficienţe de fabri­caţie. Evident, acesta e exemplul unui mod defectuos de îndeplinire a contractelor, care nu întruneşte nici pe departe condiţiile de a fi accep­tat de furnizori. Normal era ca În­treprinderea 10 să ceară furnizo­rului să plătească paguba. Benefi­ciarul însă, avînd planul preţului de cost larg calculat, a luat deci­zia „colegială“ să restituie treptat furnizorului cantitatea de marfă, compromisă, spre a nu periclita cumva încadrarea în preţul de cost şi dreptul de premiere al între­prinderii producătoare. Probabil, aceeaşi concesie a­­fă­­cut-o şi întreprinderea ploieşteană, în calitate de client, furnizorilor săi, care la rîndul lor e posibil să se fi dovedit indulgenţi la recep­ţia materiei prime. Aşadar, concesii la extracţie, la furnal, la turnare, la montare ş.a.m.d. întrebarea e ce facilitează o ase­menea anomalie, care are reper­cusiuni negative asupra economiei naţionale ? Un prim aspect îl re­prezintă, după părerea mea, cali­tatea contractului. Acesta nu e su­ficient să prevadă — aşa cum, de fapt, se petrec lucrurile în pre­zent — doar cantităţi şi termeni», ci şi caracteristicile, însuşirile pro­dusului, adică parametrii riguroşi calitativi ai mărfii furnizate. A­­ceasta ar evita în mare măsură fenomenul actual de angrenare de eforturi suplimentare pentru aco­perirea pierderilor pricinuite de nerespectarea contractelor. Dar cu aceasta încă problema nu e solu­ţionată. După cum se ştie,­ în cazul cînd un beneficiar e păgubit de furni­zorii lui datorită nerespectării con­tractelor, el se poate adresa arbi­trajului de stat şi departamental, însă nu sînt puţine cazurile cînd starea de fapt este judecată în funcţie de argumentele părţilor direct interesate. Dacă partea re­clamată documentează că nerespec­tarea propriilor obligaţii a depins de alţi furnizori este­ ori absol­vită de penalizare ori că primeşte o pedeapsă mai mult simbolică. Aşa, de pildă, arbitrajul departa­ . I. VASILIU, economist la sucursala jude­ţeană Braşov a Băncii de investiţii (Continuare în pag. a 3-a) ECONOMIC Parada tricotajelor In programul de sîm­­bătă al barului de noap­te „Carpaţi" a fost in­­­clusă o paradă a modei, limitată însă exclusiv la prezentarea unor artico­le de tricot pentru fe­mei. ,,Aceasta este pri­ma confruntare a Fa­bricii de tricotaje din Braşov cu publicul", ne declara directoarea în­treprinderii, Maria Dat­­cu. Privind cele a peste 120 articole prezentate, ne-am putut uşor da seama că producătorii au avut în vedere în primul rînd utilitatea şi partea practică a acti­vităţii lor. Potrivit a­­cestui criteriu, au fost excluse orice stridenţe­ şi extravaganţe, nu în­să şi fantezia şi origi­nalitatea. Se reţin drept caracteristici esenţiale ale modei preconizate de creatorii de frumos de la Fabrica de trico­taje, decenţa, croiala simplă şi lejeră, predo­minarea culorilor mai calde (variaţii şi com­binaţii de alb, gal­ben, gri, roz, vernil ş.a.). Creatorii de mo­dele at-au străduit să valorifice cîteva ele­mente ale artei vesti­mentare populare din Ţara Bîrsei şi Ţara Fă­găraşului, cum sunt u­­nele motive şi decoraţii folclorice, sau chiar înste şi fi stilizate în atelierul de creaţie. Intenţia producătorilor de la Fabrica de trico­taje din Braşov este ca toate articolele prezen­tate să intre în produc­ţie de serie şi, bineîn­ţeles, în magazine. Deşi dezideratul pare a fi uşor de realizat, este necesară, totuşi, o ade­vărată confruntare cu publicul larg. Şi am mai dori să se facă tot posibilul ca să se scurteze perioada o­­mologărilor, a contrac­tărilor, pentru ca con­sumatorii să-și poată procura din magazine, în cît mai scurt timp, articolele preferate. TONI ALBARU

Next