Drum Nou, august 1968 (Anul 25, nr. 7333-7359)
1968-08-01 / nr. 7333
[BIBLIOTECA ASTRA"] rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr 7333 ]d. 1 august 1968 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, untţi-vă! UN NOU SISTEM DE RETRIBUIRE A MUNCII PROIECTANŢILOR In cadrul măsurilor de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei naţionale, în mai multe institute de proiectare din ţară, printre care şi cel din Braşov, se aplică experimental un sistem îmbunătăţit de retribuire a muncii în acord, urmînd ca pe baza concluziilor ce se vor desprinde, el să fie generalizat în toate unităţile de proiectare. I* legătură cu elementele specifice ale noului sistem şi cu rezultatele obţinute PÎnă *n prezent, am luat un interviu tovarăşului î*g- GHEORGHE NEAGU, director tehnic al C.S.A. C. Braşov. — Ar fi util să faceţi la început o scurtă referire la modul de retribuire a proiectanţilor înainte de trecerea la experimentarea muncii în acord. — Pînă în anul trecut, retribuirea proiectanţilor din unitatea noastră s-a făcut după sistemul salariilor tarifare, plus premii. Salariile erau acordate în funcţie de studii, pregătire, vechime, aportul la realizarea sarcinilor etc. La sfîrşitul fiecărei luni, proiectanţii primeau în raport cu lucrările predate pe parcursul lunii şi premiile corespunzătoare acestor lucrări. Procentul acestora varia între 20—22 la suta. în ce privește lucrările executate de proiectanţi, ele erau normate în ore de proiectare, adică pentru fiecare lucrare era stabilit un anumit număr de ore, fără ca plata proiectanților să se facă după cantitatea de ore normate. Ce neajunsuri avea, după părerea mea, sistemul descris ? Salariile tarifare fiind fixe, nu aveau darul de a stimula creşterea, fructificarea pe un plan superior a capacităţii de proiectare, a productivităţii muncii proiectanţilor, în raport cu hărnicia şi priceperea fiecărui proiectant. A existat, e drept, un stimulent pentru proiectanţi: este vorba de primele lunare. Dar aceste prime, acordate pentru lucrările predate, nu reuşeau să diferenţieze pe proiectanţi în aşa fel încît cîştigurile lor să oglindească contribuţia fiecăruia din punct de vedere cantitativ şi calitativ. — Ce elemente noi aduce imul sistem de retribuire a muncii în acord ? — El reprezintă, intr-adevăr, un mijloc puternic de creştere a cointeresării proiectanţilor. Noul sistem a introdus retribuţia pe baza muncii în acord la personalul care lucrează proiecte. Pentru aceasta, aplicind indicaţiile hotărîrii de stat cu privire la experimentare, pentru toate lucrările care intră în specificul unităţii noastre au fost întocmite tarife. Criteriul de stabilire a acestora, l-a constituit media statistică a realizărilor din ultimii doi ani. Tarifele au fost aprobate de forul tutelar şi urmăresc în esenţă să nu depăşească cheltuielile realizate la acelaşi ger de proiecte, în ultimii doi ani, asigurîndu-se totodată un beneficiu de 2,5 la sută. O dată fixate tarifele, se stabileşte apoi retribuţia proiectanţilor. Această retribuţie este echivalentă cu contracostul muncii proiectanţilor pentru fiecare lucrare în parte şi este denumită ,,cotă de acord“. In acest fel, cunoscîndu-se cu anticipaţie valoarea retribuţiei pentru întocmirea unui proiect sub formă de cote de acord, proiectantul este cointeresat în scurtarea termenelor de predare a lucrărilor. De exemplu, dacă timpul planificat pentru întocmirea unui proiect este de 4 luni și a fost realizat numai în 3 luni, o dată cu predarea lucrării, proiectantul este retribuit cu întreaga cotă de acord planificată pentru 4 luni. Noul sistem îmbină judicios toate laturile muncii proiectantului : cantitate, calitate, respectarea termenelor, asistența tehnică etc. Acest lucru este concretizat prin modul de plată a cotei de acord alocată pentru o anumită lucrare. Pe parcursul întocmirii proiectului se plătesc salarii tarifare, limitate la maximum 75 la sută din acordul total. In caz că salariile tarifare plătite nu au atins cota limită, la predarea lucrării se achită şi diferenţa dintre salariile tarifare şi procentul mai sus indicat. Alte 20 la sută din acordul total se plătesc pentru calitate, după ce organele Interviu realizat de : L. CIUTACU (Continuare în pag. a 3-a) AZI LA BRAŞOV AVANPREMIERA PE ŢARĂ CU FILMUL ROMĂNESC „COLUMNA" Astă-seară, la ora 20, pe ecranul cinematografului „Patria“ din Braşov, va fi prezentată în avanpremieră pe ţară, noua producţie cinematografică românească , „Columna", realizată de regizorul Mircea Drăgan, după un scenariu semnat de Titus Popovich Printre interpreţii acestui film se numără actorii : Richard Johnson, Antonella Lualdi, Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Ştefan Ciubotăraşu, Amza Pellea, Sidonia Manolache, Amedeo Nazzari, Emil Bota, Gh. Dinică şi alţii. La avanpremieră vor lua parte şi unii dintre interpreţii şi realizatorii filmului, printre care regizorul Mircea Drăgan şi actorii Florin Piersic, Sidonia Manolache şi Amza Pellea. în pagina a 2-a |0_ comun I pe sup-WA V amina | Cele două siluete fixate cu funii de peretele stincii nu sunt alpiniști, ei doi mineri de la cariera de calcar din Racoș. PAGINA A 4-a SEDINJA CONSILIULUI NATIONAL CEH Aspect din moderna Piață a gării Braşov. lra urma examenelor de admitere susţinute la licee şi facultăţi, s-au constatat unele deficienţe în pregătirea candidaţilor. Printre cauzele acestora se numără şi meditaţiile particulare, devenite o adevărată maladie. Să vedem în ce măsură sînt ele oportune sau nu în condiţiile imnvăţămîntului nostru. CIND ELEVUL, PĂRINTELE ŞI PROFESORUL NU-ŞI FAC DATORIA Profesorul, elevul şi părintele sunt cei trei factori principali de care depinde eficienţa procesului instructiv. Ideal ar fi ca toţi aceşti factori să funcţioneze optim. Condiţii obiective avem. In realitate însă, există elevi, care în timpul orei nu sunt atenţi şi deci nu întreg problemele predate. Nu este exclus ca aceiaşi elevi să fie neglijaţi şi de părinţi. Indiferent de capacitatea profesorului, în aceste condiţii apare elevul slab. Vine însă o vreme cînd părintele îşi aminteşte de viitorul copilului, viitor pe care l-ar vrea cit mai frumos. Pentru aceasta are nevo-ie de o „forţă“ care să recupereze luni (cîteodată ani), de pasivitate şi dezinteres. Această „for■ ţa“ este — cred părinţii profesorul meditator. Nu mai puţin adevărat este că există şi cadre didactice slab pregătite sau comode, superficiale, care nu pun pasiune în muncă. . Rezultatul ? Nu asigură cunoştinţele necesare elevului în confruntările viitoare, iar părinţii pentru a salva situaţia, recurg la acelaşi profesor meditator. MULT PESTE MULT. STRICĂ UNEORI Ce se întîmplă însă cu elevii buni ? Paradoxal şi totuşi adevărat, mulţi dintre ei iau ore de meditaţie în vederea examenelor. De altfel, este cunoscut că cei mai mulţi profesori meditatori nici nu primesc decit astfel de elevi cu care nu riscă, ci îşi sporesc faima. Ce-i determină pe aceşti elevi să ia ore suplimentare ? Prof. Petre Dudoşan, inspector şcolar şef, ne spunea: „Elevul poate să cîştige pregătindu-se suplimentar. Cunoştinţele i se adîncesc“. Dar acest „cîştig“, a■eastă „adîncire“ se poate realiza şi — cu unele excepţii — se realizează de către şcoală. Cînd se întîmplă altfel se creează mentalitatea greşită că în procesul instructiv-educativ normal rămîn sau pot rămîne (esenţa nu se schimbă) goluri pe care numai meditaţiile plătite le pot umple. Adevăratele motive care împing pe mulţi dintre elevii buni spre meditaţiile particulare izvorăsc din credinţa dăunătoare a atîtor părinţi că „mult peste mult nu strică“. ,,E bun copilul, dar să fie şi mai bun, să fim siguri că...“ Aşa se întîmplă că elevul în loc să devirţă excepţional, se surmenează şi rezultatele lui dezamăgesc. De asemenea există, din păcate, şi părinţi care iau copiilor meditatori pentru că n-au (?) încredere în ei, în şcoală şi profesori. O ultimă cauză care trimite copiii, spre meditaţiile plătite este alimentată de părinţii care vor cu orice preţ să facă din copiii lor ceea ce nu se poate. Or, se ştie că eficienţa procesului instructiv este condiţionată şi de înzestrarea nativă a copilului. Sînt însă părinţi care refuză cu încăpăţînare realitatea şi fac totul pentru a o forţa. E ambiţia care face să întîlneşti elevi surmenaţi la 14—15 ani, liceeni chinuiţi, studenţi sufocaţi de examene „extraordinar de grele“, şi care trebuie să ajungă — voinţa părinţilor este de „fier“ — ingineri, profesori etc. Dacă i s-ar fi respectat personalitatea, un astfel de om ar fi putut ajunge un, minunat strungar, tehnician etc. care ar fi făcut din munca lui o artă, o sursă permanentă de satisfacţie şi optimism. CONSECINŢE NEFASTE Neajunsul imediat provocat de meditaţiile particulare este supraîncărcarea elevului. Profesoara Tothpal Klara de la Şcoala generală nr. 1 Săcele spunea : „Meditaţiile extraşcolare ar trebui interzise prin lege. N-aveţi idee ce mult surmenează copiii“, iar inspectorul Petre Ludoşan, releva un alt aspect : „Elevului i se răpeşte din timpul pe care ar trebui să-l afecteze altor obiecte de studiu, ştiut fiind că se iau mai ales ore de română şi matematică. Datorită acestui fapt, în clasele de liceu se întâmpină greutăţi mari la disciplinele neglijate, unde elevii au serioase lacune. Unii se împotmolesc tocmai din această cauză“. Lectorul univ. Marcela Bobescu, remarca — pe de altă parte — pericolul pe care goana după meditaţii plătite îl reprezintă pentru formarea şi consolidarea deprinderilor de studiu individual care, precum bine se ştie, nu poate fi cu nimic înlocuit. Apoi se ştie că pentru un elev aflat în plin proces de formare intelec- Prof. I COMAN (Continuare în pag. a 3-a) ANCHETĂ PEDAGOGICĂ MALADIA MEDITAŢIILOR PLĂTITE ŞI IMPLICAŢIILE EI I !_ BAZA FURAJERA POATE FI ASIGURATĂ CU FORTE PROPRII Cooperativa noastră agricolă dispune de un efectiv de peste 1.000 de taurine, din care mai bine de 50 la sută sunt vaci și juninci. Ca urmare, problema asigurării unei baze furajere echilibrate, care în prezent a devenit — am putea spune — problema hotărîtoare pentru realizarea producţiilor de lapte şi carne prevăzute, stă nu numai în atenţia consiliului de conducere, ci şi a tuturor cooperatorilor de la noi. Urmările secetei din prima jumătate a acestui an se resimt şi în producţia de furaje. Un singur exemplu este edificator în această privinţă : dacă în anul trecut am recoltat şi depozitat circa 130 vagoane de fînuri, în acest an n-am reuşit să strîngem nici 50 de vagoane. Pentru acoperirea deficitului de fibroase, trebuie, bineînţeles, să apelăm nu la ajutoare din afară, ci să valorificăm la maximum resursele şi posibilităţile existente în cooperativă. Cum procedăm ? In acest an, am avut cultivată lucernă pe 108 hectare, care pînă în prezent a şi fost cosită de două ori. Am avut şi o suprafaţă cu trifoi, însă din cauză că a ieşit slab din iarnă, am fost nevoiţi să-l arăm, iar în locul lui să însămînţăm porumb-siloz. Această cultură ocupă acum o suprafaţă de 80 hectare. Una dintre cele mai mari resurse pentru acoperirea deficitului în balanţa furajeră, o constituie culturile duble. De aceea, am stabilit să însămînţăm în mirişti 180 de hectare cu porumb furajer, secară şi soarea-soarelui, din care pînă în prezent s-au şi însămînţat 121 ha. O altă resursă pe care o vom folosi la maximum anul acesta o constituie paiele culturilor cerealiere. Recoltatul griului de pe cele 220 hectare s-a încheiat cu rezultate bune, obţinînd o producţie de peste 3200 kg boabe la hectar. Paiele au fost balotate, transportate şi depozitate în apropierea locurilor de consum. Atît paiele de grîu, cit şi cele de orzoaica şi ovăz vor fi utilizate exclusiv pentru furajare, iar pentru aşternut vom folosi rumeguş. Pleava, de asemenea, a fost strînsă în întregime şi depozitată în condiţiuni bune. Cooperativa noastră nu dispune de ovine. Am luat însă măsuri pentru asigurarea unor cantităţi importante de frunzare de salcie şi răchită, pe care le vom utiliza in hrana vacilor cu lapte. Pînă acum am pregătit peste două vagoane de asemenea frunzare, urmînd ca lucrarea să fie continuată. Bineînţeles că nu vom neglija nici utilizarea celorlalte resurse furajere ca frunzele şi coletele de sfeclă de zahăr, precum şi borhotul pe care îl vom primi de la fabrica de zahăr. Iată, deci, că şi în condiţiileacestui an, noi putem procura pe plan local întregul necesar de furaje pentru toate efectivele de animale proprietate obştească. " In încheiere, am"vrea să subliniem că, CU toate condiţiile vitrege din prima jumătate a acestui an, producţia de lapte la vacile proprietate obştească s-a menţinut ridicată. Faţă de 2.550 litri lapte pe vacă furajată planificaţi pe întreg anul, am realizat pînă în prezent aproape 1.500 litri şi suntem hotăriţi ca, prin înlăturarea risipei de furaje şi buna lor gospodărire, să îndeplinim şi să depăşim plaftul producţiei de lapte, cit şi al celorlalţi indicatori din zootehnie. DUMITRU STANCIU, preşedintele C.A.F. Ghimbav Tractor forestier cu şasiu articulat telierele din Brașov ale Institutului de cercetări forestiere un prototip de tractor cu şasiu articulat. Avînd capacitatea de a circula ușor pe terenurile accidentate, acesta poate pătrunde în exploatări inaccesibile pînă acum actualelor tractoare. Noul tip de tractor forestier a fost experimentat cu bune rezultate la exploatările forestiere din cadrul Ocolului silvic Azuga şi, recent, a fost omologat în vederea trecerii la producţia lui pe cale industrială. Cercetătorii de la laboratorul de mecanizare a exploatărilor forestiere au elaborat și realizat în a- ă -mi pimi. Aici, în Piaţa Unirii din Scheii Braşovului, a fost cîndva un parc. Cu verdeaţă şi bănci. A mai rămas verdeaţa. Dar cum aceasta trebuia „reîmprospătată“, gospodari, „harnici“ şi „grijulii“ au semănat, în primăvară, o parte din teren, cu... cartofi. Pe cît a mai rămas, a avut grijă natura să crească bălării. Foto : GH. BANUTA . PUNCTE DE VEDERE MEDICUL CURANT - MEDICUL FAMILIEI Circumscripția sanitară urbană, ca formaţie sanitară teritorială de bază, are în sarcina sa rezolvarea unor probleme complexe, trasate de actualul regulament de funcţionare a spitalului unificat. Pentru ca personalul r medico-sanitar din aceste unităţi să se poată achita cu cinste de toate aceste sarcini, este necesar în primul rînd ca numărul populaţiei deservite să nu depăşească baremul impus de Ministerul Sănătăţii. Or, teritorializarea acestor circumscripţii, aşa cum este ea în prezent, are implicaţii negative atît pentru activitatea medicului, cit şi pentru populaţia care apelează la asistenţa medicală, prin însăşi faptul că se ignorează temelia relaţiei medic-pacient, şi anume, încrederea pe care bolnavul trebuie s-o aibă in medicul său curant. Un simplu schimb de domiciliu, de pildă, atrage după sine ruperea pacientului de medicul care-i cunoaşte bine starea morbidă şi care, prin rezultatele practice obţinute, a reuşit să-i cîştige această încredere. Respectarea principiului teritorializării îşi are, desigur, raţiunea şi valabilitatea sa, dar numai atunci cînd este vorba despre profilaxia bolilor transmisibile, a bolilor cu extindere în masă, a acţiunilor de ocrotire a gravidelor şi copiilor sugari, precum şi în cazul problemelor de igienă şi sanitaţie , dar chiar şi în unele din aceste cazuri, imobilismul nu-şi mai are locul. Pornind de la aceste considerente, precum , şi de la altele pe care nu Ie mai enumerăm aici, ele fiind îndeobşte cunoscute, cred că este momentul sa se treacă la asistenţa medicală preferenţială, dîndu-se pacientului posibilitatea şi libertatea să-şi aleagă medicul lui curant dintre medicii de medicină generală de la oricare circumscripţie sau întreprindere de pe teritoriul oraşului. Faptul acesta ar legifera un aspect care s-a practicat şi pînă în prezent — în ciuda îngrădirilor impuse superficial de vechiul regulament al spitalelor — şi ar revoluţiona întreg sistemul actual de asistenţă medicală, în acest fel, s-ar putea asigura o nouă redistribuire a populaţiei între medicii de medicina generală şi specialiştii tuturor policlinicilor, utilizarea mai raţională a medicilor de circumscripţie, de întreprindere şi a specialiştilor. Ar dispare aglomeraţia de la unele circumscripţii şi cabinete de specialitate — favorizată de teritorializarea iraţională — şi, ceea ce este mai important, s-ar asigura gruparea populaţiei in jurul acelor medici sau specialişti care, prin randamentul muncii lor au cucerit încrederea bolnavilor pe care i-au îngrijit. Noul sistem ar impulsiona cultivarea în rîndul corpului medicala trasaturilor etice și deontologice înaintate ale. ,,medicului de familie", ar ,stimula interesul medicului curant pentru sănătatea pacientului sări şi pentru ridicarea continuă a nivelului propriei pregătiri profesionale. Medicul, în actualul sistem de orga nîr,. TRAIAN SAPLACAN, medic primar de circumscripţie, Braşov (Continuare în pag. a 3-a)