Drum Nou, august 1968 (Anul 25, nr. 7333-7359)

1968-08-01 / nr. 7333

[BIBLIOTECA ASTRA"] rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr 7333 ]d­. 1 august 1968 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, untţi-vă! UN NOU SISTEM DE RETRIBUIRE A MUNCII PROIECTANŢILOR In cadrul măsurilor de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei naţionale, în mai multe institute de proiectare din ţară, printre care şi cel din Braşov, se aplică experimental un sistem îm­bunătăţit d­e retribuire a muncii în acord, urmînd ca pe baza con­cluziilor ce se vor desprinde, el să fie generalizat în toate unităţile de proiectare. I* legătură cu elementele specifice ale noului sistem şi cu re­zultatele obţinute PÎnă *n prezent, am luat un interviu tovarăşului î*g- GHEORGHE NEAGU, director tehnic al C.S.A.­ C. Braşov. — Ar fi util să faceţi la început o scurtă referire la modul de retribuire a proiec­tanţilor înainte de trecerea la experimentarea muncii în acord. — Pînă în anul trecut, retribui­rea proiectanţilor din unitatea noa­stră s-a făcut după sistemul sala­riilor­ tarifare, plus premii. Sala­riile erau acordate în funcţie de studii, pregătire, vechime, aportul la realizarea sarcinilor etc. La sfîrşitul fiecărei luni, proiectanţii primeau în raport cu lucrările pre­date pe parcursul lunii şi premiile corespunzătoare acestor lucrări. Procentul acestora varia în­tre­ 20—22 la suta. în ce privește lucrările executate de proiectanţi, ele­ erau normate în ore de proiec­tare, adică pentru fiecare lucrare era stabilit un anumit număr de ore, fără ca plata proiectanților să se facă­ după cantitatea de ore nor­mate. Ce neajunsuri avea, după păre­rea mea, sistemul descris ? Sala­riile tarifare fiind fixe, nu aveau darul de a stimula creşterea, fruc­tificarea pe un plan superior a ca­pacităţii de proiectare, a produc­tivităţii muncii proiectanţilor, în raport cu hărnicia şi priceperea fiecărui proiectant. A existat, e drept, un stimulent pentru proiectanţi: este vorba de primele lunare. Dar aceste prime, acordate pentru lucrările predate, nu reuşeau să diferenţieze pe pro­iectanţi în aşa fel încît cîştigurile lor­ să oglindească contribuţia fie­căruia din punct de vedere canti­tativ şi calitativ. — Ce elemente noi aduce imul sistem de retribuire a muncii în acord ? — El reprezintă, intr-adevăr, un mijloc puternic de creştere a coin­teresării proiectanţilor.­ Noul sis­tem a introdus retribuţia pe baza mun­cii în acord la personalul care lucrează proiecte. Pentru aceasta, a­plicind indicaţiile hotărîrii de stat cu privire­­ la experimentare, pentru toate lucrările care intră în specificul unităţii noastre au fost întocmite tarife. Criteriul de stabilire a acestora, l-a constituit media statistică a realizărilor din ultimii doi ani. Tarifele au fost a­­probate de forul tutelar şi urmă­resc în esenţă să nu depăşească cheltuielile realizate la acelaşi ger de proiecte, în ultimii doi ani, asi­­gurîndu-se totodată un beneficiu de 2,5 la sută. O dată fixate tarifele, se stabi­leşte apoi retribuţia proiectanţilor. Această retribuţie este echivalentă cu contracostul muncii proiectan­ţilor pentru fiecare lucrare în parte şi este denumită ,,cotă de acord“. In acest fel, cunoscîndu-se cu anticipaţie valoarea retribuţiei pen­tru întocmirea unui proiect sub formă de cote de acord, proiectan­tul este cointeresat în scurtarea termenelor de predare a lucrări­lor. De exemplu, dacă timpul pla­nificat pentru întocmirea unui pro­iect este de 4 luni și a fost rea­lizat numai în 3 luni, o dată cu predarea lucrării, proiectantul este retribuit cu întreaga cotă de acord planificată pentru 4 luni. Noul sistem îmbină judicios toate laturile muncii proiectantului : can­titate, calitate, respectarea terme­nelor, asistența tehnică etc. Acest lucru este concretizat prin modul de plată a cotei de acord alocată pentru o anumită lucrare. Pe par­cursul întocmirii proiectului se plătesc salarii tarifare, limitate la maximum 75 la sută din acordul total. In caz că salariile tarifare plătite nu au atins cota limită, la predarea lucrării se achită şi di­ferenţa dintre salariile tarifare şi procentul mai sus indicat. Alte 20 la sută din acordul total se plătesc pentru calitate, după ce organele Interviu realizat de : L. CIUTACU (Continuare în pag. a 3-a) AZI LA BRAŞOV AVANPREMIERA PE ŢARĂ CU FILMUL ROMĂNESC „COLUMNA" Astă-seară, la ora 20, pe e­­cranul cinematografului „Pa­tria“ din Braşov, va fi prezen­tată în avanpremieră pe ţară, noua producţie cinematogra­fică românească , „Colum­na", realizată de regizorul Mircea Drăgan, după un sce­nariu semnat de Titus Popo­vich Printre interpreţii acestui film se numără actorii : Ri­chard Johnson, Antonella Lual­­di, Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Ştefan Ciubotăraşu, Amza Pellea, Sidonia Mano­­lache, Amedeo Nazzari, Emil Bota, Gh. Dinică şi alţii. La avanpremieră vor lua parte şi unii dintre interpreţii şi realizatorii filmului, printre care regizorul Mircea Drăgan şi actorii Florin Piersic, Sido­nia Manolache şi Amza Pellea. în pagina a 2-a |­0_ comun I pe sup-W­A V amina | Cele două siluete fixate cu funii de peretele stincii nu sunt alpiniști, ei doi mineri de la cariera de calcar din Racoș. PAGINA A 4-a SEDINJA CONSILIULUI NATIONAL CEH Aspect din moderna Piață a gării Braşov. lra urma examenelor de admitere susţinute la licee şi facultăţi, s-au constatat unele deficien­ţe­ în pregătirea candida­ţilor. Printre cauzele acestora se numără şi meditaţiile particulare, devenite o adevărată maladie. Să vedem în ce măsură sînt ele oportu­ne sau nu în condiţiile imnvăţămîntului nostru. CIND ELEVUL, PĂ­RINTELE ŞI PRO­FESORUL NU-ŞI FAC DATORIA Profesorul, elevul şi părintele sunt cei trei factori principali de care depinde eficienţa proce­sului instructiv. Ideal ar fi ca toţi aceşti factori să funcţioneze optim. Con­diţii obiective avem. In realitate însă, există ele­vi, care în timpul orei nu sunt atenţi şi deci nu în­treg problemele predate. Nu este exclus ca aceiaşi elevi să fie neglijaţi­ şi de părinţi. Indiferent de ca­pacitatea profesorului, în aceste condiţii apare elevul slab. Vine însă o vreme cînd părintele îşi aminteşte de viitorul co­pilului, viitor pe care l-ar vrea cit mai frumos. Pentru aceasta are nevo-­­ie de o „forţă“ care să recupereze luni (cîteoda­­t­ă ani), de pasivitate şi dezinteres. Această „for­­■ ţa“ este — cred părinţii profesorul meditator. Nu mai puţin adevărat este că există şi cadre didactice slab pregătite sau comode, superficiale, care nu pun pasiune în muncă. . Rezultatul ? Nu asigură cunoştinţele n­e­­cesare elevului în con­fruntările viitoare, iar părinţii pentru a salva situaţia, recurg la ace­laşi profesor meditator. MULT PESTE MULT. STRICĂ UNEORI Ce se întîmplă însă cu elevii buni ? Paradoxal şi totuşi adevărat, mulţi dintre ei iau ore de me­ditaţie în vederea exame­nelor. De altfel, este cu­noscut că cei mai mulţi profesori meditatori nici nu primesc decit astfel de elevi cu care nu riscă, ci îşi sporesc faima. Ce-i determină pe aceşti elevi să ia ore suplimentare ? Prof. Petre Dudoşan, in­spector şcolar şef, ne spu­nea: „Elevul poate să cîş­­tige pregătindu-se supli­mentar. Cunoştinţele i se adîncesc“. Dar acest „cîştig“, a­­■eastă „adîncire“ se poa­te realiza şi — cu unele excepţii — se realizează de către şcoală. Cînd se întîmplă altfel se cre­ează mentalitatea gre­şită că în procesul in­­structiv-educativ normal rămîn sau pot rămîne (esenţa nu se schimbă) goluri pe care numai me­ditaţiile plătite le pot umple. Adevăratele motive ca­re împing pe mulţi din­tre elevii buni spre me­ditaţiile particulare izvo­răsc din credinţa dăună­toare a atîtor părinţi că „mult peste mult nu strică“. ,,E bun copilul, dar să fie şi mai bun, să fim siguri că...“ Aşa se întîmplă că elevul în loc să devirţă excepţional, se surmenează şi rezultatele lui dezamăgesc. De ase­menea există, din păcate, şi părinţi care iau copi­ilor meditatori pentru că n-au (?) încredere în ei, în şcoală şi profesori. O ultimă cauză care trimite copiii,­ spre medi­taţiile plătite este ali­mentată de părinţii care vor cu orice preţ să facă din copiii lor ceea ce nu se poate. Or, se ştie că eficienţa procesului in­structiv este condiţionată şi de înzestrarea nativă a copilului. Sînt însă pă­rinţi care refuză cu în­căpăţînare realitatea şi fac totul pentru a o forţa. E ambiţia care face să întîlneşti elevi surme­naţi la 14—15 ani, liceeni chinuiţi, studenţi sufo­caţi de examene „extra­ordinar de grele“, şi care trebuie să ajungă — vo­inţa părinţilor este de „fier“ — ingineri, profe­sori etc. Dacă i s-ar fi respectat personalitatea, un astfel de­ om ar fi putut ajunge un, minunat strungar, tehnician etc. care ar fi făcut din munca lui o artă, o sursă permanentă de satisfacţie şi optimism. CONSECINŢE NEFASTE Neajunsul imediat pro­vocat de meditaţiile par­ticulare este supraîncăr­carea elevului. Profesoara Tothpal Klara de la Şcoala generală nr. 1 Să­­cele spunea : „Medita­ţiile extraşcolare ar tre­bui interzise prin lege. N-aveţi idee ce mult sur­menează copiii“, iar ins­pectorul Petre Ludoşan, releva un alt aspect : „E­­levului i se răpeşte din timpul pe care ar trebui să-l afecteze altor obiecte de studiu, ştiut fiind că se iau mai ales ore de română şi matematică. Datorită acestui fapt, în clasele de liceu se întâm­­pină greutăţi mari la dis­ciplinele neglijate, unde elevii au serioase lacu­ne. Unii se împotmolesc tocmai din această cauză“. Lectorul univ. Marcela Bobescu, remarca — pe de altă parte — perico­lul pe care goana după meditaţii plătite îl re­prezintă pentru formarea şi consolidarea deprinde­rilor de studiu individual care, precum bine se ştie, nu poate fi cu ni­mic înlocuit. Apoi se ştie că pentru un elev aflat în plin pro­ces de formare intelec- Prof. I COMAN (Continuare în pag. a 3-a) ANCHETĂ PEDAGOGICĂ MALADIA MEDI­TAŢIILOR PLĂTITE ŞI IMPLICAŢIILE EI I !_ BAZA FURAJERA POATE FI ASIGURATĂ CU FORTE PROPRII Cooperativa noastră agricolă dis­pune de un efectiv de peste 1.000 de taurine, din care mai bine de 50 la sută sunt vaci și juninci. Ca urmare, problema asigurării unei baze furajere echilibrate, care în prezent a devenit — am putea spune — problema hotărîtoare pen­tru realizarea producţiilor de lapte şi carne prevăzute, stă nu numai în atenţia consiliului de conducere, ci şi a tuturor cooperatorilor de la noi. Urmările secetei din prima ju­mătate a acestui an se resimt şi în producţia de furaje. Un singur e­­xemplu este edificator în această privinţă : dacă în anul trecut am recoltat şi depozitat circa 130 va­goane de fînuri, în acest an n-am reuşit să strîngem nici 50 de­ va­goane. Pentru acoperirea deficitu­lui de fibroase, trebuie, bineînţe­les, să apelăm nu la ajutoare din afară, ci să valorificăm la maxi­mum resursele şi posibilităţile exis­tente în cooperativă. Cum procedăm ? In acest an, am avut cultivată lucernă pe 108 hec­tare, care pînă în prezent a şi fost cosită de două ori. Am avut şi o suprafaţă cu trifoi, însă din cauză că a ieşit slab din iarnă, am fost nevoiţi să-l arăm, iar în locul lui să însămînţăm porumb-siloz. A­­ceastă cultură ocupă acum o supra­faţă de 80 hectare. Una dintre cele mai mari resurse pentru acoperirea deficitului în ba­lanţa furajeră, o constituie cultu­rile duble. De aceea, am stabilit să însămînţăm în mirişti 180 de hec­tare cu porumb furajer, secară şi soarea-soarelui, din care pînă în prezent s-au şi însămînţat 121 ha. O altă resursă pe care o vom folosi la maximum anul acesta o constituie paiele culturilor cerea­liere. Recoltatul griului de pe cele 220 hectare s-a încheiat cu rezul­tate bune, obţinînd o producţie de p­este 3­200 kg boabe la hectar. Paiele au fost balotate, transpor­tate şi depozitate în apropierea locurilor de consum. Atît paiele de grîu, cit şi cele de orzoaica şi ovăz vor fi utilizate exclusiv pentru furajare, iar pentru aşternut vom folosi rumeguş. Pleava, de aseme­nea, a fost strînsă în întregime şi depozitată în condiţiuni bune. Cooperativa noastră nu dispune de ovine. Am luat însă măsuri pen­tru asigurarea unor cantităţi im­portante de frunzare de salcie şi răchită, pe care le vom utiliza in hrana vacilor cu lapte. Pînă acum am pregătit peste două vagoane de asemenea frunzare, urm­înd ca lucrarea să fie continuată. Bine­înţeles că nu vom neglija nici uti­lizarea celorlalte resurse furajere ca frunzele şi coletele de sfeclă de zahăr, precum şi borhotul pe care îl vom primi de la fabrica de zahăr. Iată, deci, că şi în condiţiile­­a­­cestui an, noi putem procura pe plan local întregul necesar de fu­raje pentru toate efectivele de a­­nimale proprietate obştească.­ "­ In încheiere, am­"vrea să subli­niem că, CU toate condiţiile vitrege din prima jumătate a acestui an, producţia de lapte la vacile pro­prietate obştească s-a menţinut ri­dicată. Faţă de 2.550 litri lapte pe vacă furajată planificaţi pe întreg anul, am realizat pînă în prezent aproape 1.500 litri şi suntem­ hotă­­riţi ca, prin înlăturarea risipei de furaje şi buna lor gospodărire, să îndeplinim şi să depăşim plaftul producţiei de lapte, cit şi al ce­lorlalţi indicatori din zootehnie. DUMITRU STANCIU, preşedintele C.A.F. Ghimbav Tractor forestier cu şasiu articulat telierele din Brașov ale Institutu­lui de cercetări forestiere un pro­totip de tractor cu şasiu articulat. Avînd capacitatea de a circula ușor pe terenurile accidentate, acesta poate pătrunde în exploatări inac­cesibile pînă acum actualelor trac­toare. Noul tip de tractor forestier a fost experimentat cu bune rezul­tate la exploatările forestiere din cadrul Ocolului silvic Azuga şi, re­cent, a fost omologat în vederea trecerii la producţia lui pe cale industrială. Cercetătorii de la laboratorul de mecanizare a exploatărilor fores­tiere au elaborat și realizat în a- ă -mi pimi. Aici, în Piaţa Unirii din Sch­eii Braşovului, a fost cîndva un parc. Cu verdeaţă şi bănci. A mai rămas verdeaţa. Dar cum aceasta trebuia „reîmprospătată“, gospodari, „harnici“ şi „grijulii“ au se­mănat, în primăvară, o parte din teren, cu... cartofi. Pe cît a mai rămas, a avut grijă natura să crească bălării. Foto : GH. BANUTA . P­UNCTE DE VEDERE MEDICUL CURANT - MEDICUL FAMILIEI Circumscripția sanitară urbană, ca formaţie sanitară teritorială de bază, are în sarcina sa rezolvarea unor pro­bleme complexe, trasate de actualul regulament de funcţionare a spitalu­lui unificat. Pentru ca personalul r me­­dico-sanitar din aceste unităţi să se poată achita cu cinste de toate aceste sarcini, este necesar în primul rînd ca numărul populaţiei deservite să nu depăşească baremul impus de Mi­nisterul Sănătăţii. Or, teritorializarea acestor circumscripţii, aşa cum este ea în prezent, are implicaţii negative atît pentru activitatea medicului, cit şi pentru populaţia care apelează la asistenţa medicală, prin însăşi faptul că se ignorează temelia relaţiei m­e­­dic-pacient, şi anume, încrederea pe care bolnavul trebuie s-o aibă in me­dicul său curant. Un simplu schimb de domiciliu, de pild­ă, atrage după sine ruperea pacientului de medicul care-i cunoaşte bine starea morbidă şi care, prin rezultatele practice obţi­nute, a reuşit să-i cîştige această în­credere. Respectarea principiului teri­­torializării îşi are, desigur, raţiunea şi valabilitatea sa, dar num­ai atunci cînd este vorba despre profilaxia bo­lilor transmisibile, a bolilor cu extin­dere în masă, a acţiunilor de ocrotire a gravidelor şi copiilor sugari, pre­cum şi în cazul problemelor de igienă şi sanitaţie , dar chiar şi în unele din aceste cazuri, imobilismul nu-şi mai are locul. Pornind de la aceste considerente, precum , şi de la altele pe care nu Ie mai enumerăm aici, ele fiind îndeobşte cunoscute, cred că este momentul sa se treacă la asistenţa medicală pre­ferenţială, dîndu-se pacientului posi­bilitatea şi libertatea să-şi aleagă me­dicul lui curant dintre medicii de me­dicină generală de la oricare circum­scripţie sau întreprindere de pe teri­toriul oraşului. Faptul acesta ar le­gifera un aspect care s-a practicat şi pînă în prezent — în ciuda îngrădi­rilor impuse superficial de vechiul re­gulament al spitalelor — şi ar revo­luţiona întreg sistemul actual de asis­tenţă medicală, în acest fel, s-ar pu­tea asigura o nouă redistribuire a populaţiei între medicii de medicina generală şi specialiştii tuturor poli­clinicilor, utilizarea mai raţională a medicilor de circumscripţie, de între­prindere şi a specialiştilor. Ar dis­pare aglomeraţia de la unele circum­scripţii şi cabinete de specialitate — favorizată de teritorializarea iraţio­­nală — şi, ceea ce este mai important, s-ar asigura gruparea populaţiei in jurul acelor medici sau specialişti ca­re, prin randamentul mun­cii lor au cucerit încrederea bolnavilor pe care i-au îngrijit. Noul sistem ar im­pulsiona cultivarea în rîndul corpului medical­­a trasaturilor etice și deon­tologice înaintate ale. ,,medicului de familie", ar ,stimula interesul medicu­lui curant pentru sănătatea pacientu­lui sări şi pentru­ ridicarea continuă a nivelului propriei pregătiri profesio­nale. Medicul, în actualul sistem de orga­­ nîr,. TRAI­AN SAPLACAN, medic primar de circumscrip­ţie, Braşov (Continuare în pag. a 3-a)

Next