Drum Nou, august 1968 (Anul 25, nr. 7333-7359)
1968-08-04 / nr. 7336
1 / Adunarea reprezentanţilor salariaţilor de la Combinatul chimic Făgăraş in Mie promemere esenţiale ale achiiitatii productive Prima adunare generală a reprezentanţilor salariaţilor de la Combinatul chimic Făgăraş a pus în faţa colectivului de muncă noi probleme menite să asigure dezvoltarea experienţei de pînă acum în îndeplinirea sarcinilor, creşterea eficienţei activităţii economice. Adunarea generală a salariaţilor a analizat pe larg realizările din primul semestru, sarcinile ce trebuie îndeplinite în a doua parte a acestui an. Astfel, pe primele 6 luni producţia marfă vîndută şi încasată a fost depăşită cu aproape 23.000.000 lei, economiile suplimentare se cifrează la peste 7.380.000 lei, iar beneficiile la mai mult de 12 milioane , a fost îndeplinit şi depăşit planul de export şi cel de investiţii. Referatul prezentat de preşedintele comitetului de direcţie, ing. TEODOR ŞUTEU, şi participanţii la discuţii, în intervenţiile lor au evidenţiat faptul că aceste succese se datoresc ridicării pe o treaptă superioară a activităţii, de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, adîncirii studiilor şi măsurilor luate în acest domeniu, folosirii mai bune a pîrghiilor de cointeresare materială a salariaţilor. Atît referatul cit şi discuţiile au scos în relief şi unele aspecte negative ca : nefolosirea completă a unor capacităţi de producţie la fabricile de mase plastice, aminoplast etc., goluri în aprovizionare tehnico-materială, utilizarea sub posibilităţi a timpului de muncă şi altele. — Dacă la secţia 10 n-au fost utilizate complet capacităţile de producţie. — arăta maistrul ION SUCIU, aceasta se datorează lipsei de comenzi. Eu propun să se alcătuiască colective care să ia legătura cu întreprinderile constructoare de maşini în vederea înlocuirii cu mase plastice a noi repere din metal. Insist şi asupra necesităţii ca serviciul de export să caute noi beneficiari pentru a lărgi gama sortimentelor la aminoplast, unde, de asemenea, nu avem comenzi. In referat s-a criticat faptul că în unele secţii aplicarea măsurilor de organizare ştiinţifică este tărăgănată, că unii conducători de secţii caută să se justifice în loc să depună eforturi pentru traducerea în viaţă a obiectivelor propuse. Dezvoltînd această problemă, inginerul AUREL ONIŢĂ, şeful serviciului A.M.A., a ridicat o chestiune extrem de importantă. — In organizarea ştiinţifică secţiile au neglijat, după părerea mea, un aspect esenţial — automatizarea instalaţiilor. Mai mult, în acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei la nivelul combinatului această problemă a fost neglijată ca să zic aşa. Cred că comitetul de direcţie va trebui să facă neintîrziat din automatizarea proceselor de producţie o problemă centrală a organizării ştiinţifice. In acest scop ar fi bine să se alcătuiască colective de tehnologi şi specialişti în automatizări care să studieze secţie de secţie fiecare instalaţie şi proces de muncă în vederea automatizării operaţiilor şi fazelor. El a criticat totodată faptul că deşi multe secţii beneficiază de automatizări, în afară de colectivul fabricii amoniac, niciuna n-a luat măsuri de redistribuire în alte secţii a muncitorilor disponibili. Cu exigenţă şi răspundere au fost analizate şi alte domenii unde organizatorii producţiei trebuie să acţioneze neîntîrziat. Inginerul AUREL TUTOR, adjunct şef de serviciu, a arătat : — Sistemul de informare tehnică în combinat nu mai corespunde cerinţelor. Se impune îmbogăţirea conţinutului buletinului de informare tehnică editat la noi. De asemenea, comitetul de direcţie va trebui să iniţieze forme adecvate de ridicare a pregătirii profesionale a inginerilor, iar în cadrul organizării ştiinţifice să fie abordată problema conducerii operative a producţiei de către maiştri şi tehnicieni, în vederea antrenării . CIUTACU (Continuare în pag. a 2-a) |*«lrOTÉcA//ASTRA^ sie | în numărul de azi: ■ Va învinge raţonamentul economic ? ■ Arghezi la Braşov ■ Caratele autenticităţii ■ Curs de recuperare funcţională a copiilor cu deficienţe fizice ■ Armata a luat puterea la Brazzaville Protejari din toate ţările, wl'tt^â*!unim mu ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU, ANUL XXV Nr 7336 Duminică, 4 august 1968 4 pagini 30 bani Jurnal de campanie Socoteala de-acasă Cinci vremea s-a îndreptat, cooperatorii din Şinca Veche au răsuflat uşuraţi. Puteau de acum sa lucreze din nou la secerişul griului care a ajuns într-o fază înaintată de coacere, fiind în pericol de a se scutura. In acelaşi timp, ei şi-au pus o mare nădejde şi în cele 14 combine, care au fost trimise în cooperativă, ca şi în presa de balotat paie. Au confecţionat şi o sanie pentru transportul baloţilor în vederea eliberării terenului care urmează să se însămînţeze cu culturi duble. Numai că socoteala de acasă nu s-a prea potrivit cu cea din... cîmp. In ziua de 2 august, pină către orele 15, un număr de patru combine au treierat la un loc doar 7.000 kg. de grîu, adică atîta cît ar fi putut realiza o singură combină. Tractoristul Petru Debu strînsese doar 570 kg., iar combina lui Iosif Olteanu, după ce a făcut cîteva ture prin lan, s-a oprit neputincioasă, în aceeaşi zi, a stat încremenită şi presa de balotat. Cu toate că tractoristul şi un mecanic trimis de I.M.A. Făgăraş s-au tot învîrtit pe lîngă ea, încercînd s-o pună în funcţiune. Şi, cam la fel s-au petrecut lucrurile cu aceşti mecanizatori şi în alte zile. Nu este deci de mirare că aportul adus de ei la recoltatul celor 475 ha, realizat pînă acum este, am putea spune, minim. Noroc însă că membrii cooperatori s-au pus serios pe treabă. Altfel.. . Urmați-le exemplul! Chemarea partidului, de a se livra cantități cît mai mari de produse agricole la fondul central al statului, a găsit un larg ecou în rîndul cooperatorilor din ■■ judeţul Braşov. Numărul cooperativelor agricole care şi-au suplimentat contractul de grîu creşte de la o zi la alta. Alături de cele din Cristian, Ghimbav şi Codrea, despre care am mai amintit în ziarul nostru, alte cooperative, printre care Stupini, Sînpetru, Săcele, Crizbav, Făgăraş, Şercaia, au început să livreze statului importante cantităţi de grîu peste prevederi. Cooperativa agricolă din Făgăraş, de exemplu, a valorificat peste obligaţiile contractuale încă 25 tone de grîu, cea din Sercaia 24 tone, Crizbav 29 tone, Stupini 26 tone etc. Urmaţi-le exemplul ! Tentativă de record 11 în primul semestru al acestui an, cooperativele agricole din Sc Inpetri şi Stupini au realizat, cu concursul larg al specialiştilor şi tovarăşilor din consiliile de conducere, un ,,record" greu de egalat : nu şi-au îndeplinit planul producţiei marfă la lapte cu peste 1.200, respectiv 770 hi. Nu este un secret pentru nimeni iar cei răspunzători o spun cu mîna pe inimă — că această deosebită performanţă este în principal rodul „antrenării" prelungite şi intense a animalelor cu... lipsa de furaje. Şi, se pare că această metodă se va adopta şi în continuare. Ne întemeiem afirmaţia pe faptul că la Sînpetru, din cele 150 hectare planificate a se insămînta cu plante de nutreţ■ in cultură dublă, nu s-au semănat pină in prezent decit 20, iar la Stupini din 200, numai 59 hectare. Dacă luăm în considerare şi indiciul că, deşi la cele două unităţi s-au recoltat 228 şi respectiv 280 hectare ocupate cu grîu, nu s-au făcut pregătiri pentru impulsionarea însamînţărilor, avem certitudinea că se va crea un astfel de gol, în balanţa furajelor, încît la sfîrşitul acestui an, deficitul de lapte faţă de plan va fi omologat ca... record absolut. Organele agricole județene sunt de altă părere ? Secţie de prelucrat lentile Cooperativa „Tehnica“ a deschis în strada Armatei Roşii nr. 33, o nouă unitate. Este vorba de secţiade prelucrat lentile.. Pe baza reţetelor date de medici, specialişti de înaltă calificare prelucrează lentile pentru ochelari. Un nou jot de tractoare S-1300 pregătit pentru a fi livrat beneficiarilor. Noi unităţi pentru deservirea populaţiei săteşti în primele şapte luni ale anului, pe lîngă cooperativele de consum din satele judeţului nostru, au luat fiinţă 70 noi unităţi de prestări servicii, numărul acestora ridicîndu-se în prezent la 410. Este vorba îndeosebi de ateliere de croitorie, cizmărie, frizerie, tîmplărie, zidărie etc., care, prin activitatea ce o desfăşoară, contribuie la lărgirea ariei deservirii populaţiei. Cu rezultate bune funcţionează şi cele 16 brutării existente la Şercaia, Feldioara, Hălchiu, Dumbrăviţa, Şinca, Poiana Mărului şi în alte localităţi din judeţul nostru, în prezent se lucrează la amenajarea şi darea în folosinţă a 5 noi brutării la Viştea de Jos, Hîrseni şi în alte localităţi. La poarta unuia din spitalele braşovene, e fumie multă şi felurită. Fiecare are un frate, o soră, un tată sau o mamă, un prieten sau un tovarăş de munca, acolo, în saloanele interzise ale spitalului. Dar omul de pază e intransigent . — Vizitele sunt permise numai joi şi duminică între orele 15—17. Aşa prevede regulamentul. Portarul nu permite nimănui să se apropie de ferestre. Regulamentul e sfînt. Vine un delegat de la o instituţie judeţeană. Are interes de serviciu la direcţia spitalului. Portarul priveşte neîncrezător legitimaţia. Telefonează la birou să se asigure. Cere buletinul. Completează ceremonios rubrici cu nume şi date personale. Apoi delegatul intră urmărit de priviri vigilente. Regulamentul e sfînt ! Iată însă că apare o limuzină cu număr străin, cu simbolul unei alte ţări. Portarul tresare servil. Deschide larg poarta şi salută cu plecăciune. Maşina debraiază puternic şi dispare în curtea spitalului. — Cine este domnul ? — E un străin ! răspunde încîntat, portarul. — Şi unde s-a dus ? —• La cardiologie. Are o cunoştinţă acolo. — Şi cu regulamentul cum rămîne ? Nu-i ceri legitimaţia, paşaportul ? Portarul face ochii mari. Nedumerirea i se opreşte în gît : — Regulamentul ? care regulament ? A fi ospitalier nu înseamnă a fi servil, slugarnic. Asta înţelege tot omul care dispune de 33 de vertebre şi a învăţat de la natură să-şi poarte în lume spinarea oablă. Imaginea portarului care încerca să atingă pămîntul cu vîrful nasului la trecerea limuzinei cu număr străin, mi-a revenit în minte zilele trecute. Mă aflam la Inspectoratul judeţean al securităţii de stat şi încercam să deapăn pe măsura unui reportaj de gazetă, firul încîlcit al unor întîmplări. Reîntîlneam în cele ce aflam, personaje caracterizate printr-o aceeaşi mentalitate de slugoi. Numai că în întîmplările pe care vreau să vi le relatez, nu este vorba de un biet portarneinstruit, ci de' titraţi' cu diplome şi funcţii. Colegul de liceu încă nu aterizase la Băneasa avionul care îl aducea pe domnul Paul R. că organele securităţii de stat cunoşteau de-acum scopul subtil al deplasării sale. Proaspăt inginer textilist, voiajorul îşi petrecuse copilăria şi tinereţea la Braşov. A urmat şi liceul aici. A hoinărit pe sub Tîmpa şi a jucat fotbal în curtea Bisericii Negre, ca atîţia alţi puşti din cartierul cel vechi al oraşului. în 1950 a plecat cu întreaga familie, stabilindu-se într-o ţară a Europei apusene. A terminat studiile inginereşti şi... iată-l acum sosit ,,cu acte în regulă" delegat la o întreprindere textilă din Moldova pentru a supraveghea montarea unor maşini de import. Paul R. avea mulţi colegi şi prieteni la Braşov. Dorinţa de a-i revedea n-ar fi surprins pe nimeni. Şi totuşi, el a evitat întâlnirile în oraşul copilăriei lui. A preferat să corespondeze cu ei şi să-i întîlnească „întîmplător" la Ghimbav sau la Cristian, la Sînpetru sau Codlea, în Bucureşti sau pe malul Mării Negre. Colegii de liceu nu mai jucau de mult fotbal şi nu mai căutau cuiburi de vrăbii în teii de la Liceul Şaguna. Erau ingineri, profesori, meseriaşi, învăţători, tehnicieni... răspîndiţi , în toate sectoarele vieţii social-economice. Paul R. şi-a făcut un calcul isteţ. Nu instalaţiile din Moldova îl pasionau în primul rînd, ci constituirea unei reţele de informatori docili care să-i furnizeze prompt şi sistematic ştiri, documente şi fotografii. Numărul, mare de foşti colegi şi prieteni i se părea a fi de bun augur. Preţul unui compliment I. M. este unul dintre ei. Lucra ca laborant la o mare uzină braşoveană. Tovarăşii săi de muncă îl caracterizează ca avînd „cunoştinţe practice şi teoretice remarcabile în domeniul metalografiei. A activat la U.T.C. tot timpul, fiind mulţi ani propagandist la învăţământul politic". Paul R. l-a acostat pe litoral. Din vorbă în vorbă, au ajuns să discute problemele uzinei la care lucra ca laborant I. M. — Faptul că, fiind textilist, se interesa atît de mult de metalurgie, mi-a creat bănuieli — declară I. M. Punea întrebări, îl interesau DANIEL DRĂGAN (Continuare în pag. a 3-a) SCURTA CARIERA A UNUI SPION Omul cu spinarea încovoiată Unde duce vorba dulce Valiza cu cadouri în căutarea unui vechi amor Paradisul promis 1 ZIUA MARINEI In fiecare an, în prima duminică a lunii august, poporul nostru sărbătoreşte Ziua Marinei Republicii Socialiste România, zi de evocare şi cinstire a trecutului glorios al flotei româneşti, de trecere în revistă a remarcabilelor realizări de astăzi. Chemarea mării, ca sentiment al datoriei faţă de patrie, s-a născut pe meleagurile noastre din vremuri străbune, încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrîn, al cărui nume îl poartă nava-şcoală de pe care-şi iau zborul în viaţa de marinar promoţiile de ofiţeri, luntraşii se băteau vitejeşte în războaie, alături de ceilalţi oşteni. Pînzarele lui Ştefan cel Mare, cu capul de bour dese- ’ nat pe vele, au apărat porţile Moldovei, pe Dunăre. Pagini de glorie au înscris vedeta „Prîndunica“ în bătălia de la 1877 împotriva navei cuirasate „Hivzi Rahman“, marinarii şi ofiţerii marinei române în luptele de pe Dunăre pentru înfăptuirea insurecţiei armate de la 23 August 1944 şi eliberarea ţării de cotropitorii hitlerişti. Continuind şi îmbogăţind tradiţiile înaintaşilor, profund devotaţi patriei, poporului şi partidului, marinarii militari îşi consacră toată puterea de muncă perfecţionării neîntrerupte a pregătirii lor de luptă politică şi de specialitate, întăririi capacităţii combative a navelor şi unităţilor. De la luntrele voievodale la modernele nave de azi, pe care electronica şi automatica sunt la ele acasă, s-au scurs veacuri, dar la capătul lor, graniţele de apă ale patriei socialiste sunt străjuite cu fermitate de aceiaşi oameni cutezători, care împreună cu toţi militarii forţelor noastre armate apăra cuceririle revoluţionare ale oamenilor muncii, independenţa şi suveranitatea naţională. Angrenaţi în munca avântată a întregului popor pentru a da viaţă procesului de înflorire şi dezvoltare multilaterală a patriei, stabilit de Congresul al IX-lea al partidului şi Conferinţa Naţională, marinarii flotei comerciale, harnicii muncitori, tehnicieni şi ingineri de pe şantierele navale şi din porturi, aduc o contribuţie meritorie la dezvoltarea continuă a transporturilor maritime şi fluviale. S-a creat o puternică industrie constructoare de nave care a lansat sute de vase, printre care cargouri de 12.500 tone şi remorchere de 1200 C.P. In dotaţia flotei comerciale au intrat mineraliere, tancuri petroliere, cargouri şi traulere de mare tonaj. Transportând mărfurile româneşti spre ţări din cele mai îndepărtate colţuri ale pămîntului şi aducînd de acolo mărfuri necesare economiei noastre, marinarii flotei comerciale poartă cu cinste pavilionul României socialiste pe mările şi oceanele lumii. Cu prilejul Zilei Marinei, poporul nostru trimite marinarilor săi militari şi civili salutul frăţesc şi urări de noi şi însemnate succese. drum nou ACŢIUNI TINEREŞTI ♦ în colaborare cu O.N.T.-ul, Comitetul judeţean Braşov al U.T.C. a organizat — cu ocazia „Zilei marinei" — o excursie la Mangalia, la care participă 750 de tineri din oraşul Braşov şi împrejurimi. ♦ în cadrul fazei pe zona a „Cupei tineretului" astăzi, în localităţile Bod, Prejmer şi Homorod se desfăşoară întreceri de atletism, ţintă, volei, handbal şi fotbal. Prima zi a Festivalului filmului turistic Luni, 5 august, în cadrul Festivalului filmului turistic, la Casa prieteniei, începînd cu orele 18, vor rula următoarele filme: Bucureşti; Frumuseţea mişcării; Sibiu; Mînăstirile Moldovei; România, ţara vacanţelor şi Carpaţi — diapozitive celor prezentate de Emilian Cristea. n COMCIIT Operatorul Posztos Eugen de la cinematograful sătesc din Teliu obişnuieşte să ajusteze şi să dea peste cap rularea filmelor. Un autor de „scurt“ metraje. Desen : C. CAZACU