Drum Nou, august 1968 (Anul 25, nr. 7333-7359)

1968-08-04 / nr. 7336

1 / Adunarea reprezentanţilor salariaţilor de la Combinatul chimic Făgăraş in Mie­­ promemere esen­ţiale ale ach­iiitatii productive Prima adunare generală a repre­zentanţilor salariaţilor de la Com­binatul chimic Făgăraş a pus în faţa colectivului de muncă noi pro­bleme menite să asigure dezvolta­rea experienţei de pînă acum în îndeplinirea sarcinilor, creşterea eficienţei activităţii economice. A­­dunarea generală a salariaţilor a analizat pe larg realizările din pri­mul semestru, sarcinile ce trebuie îndeplinite în a doua parte a aces­tui an. Astfel, pe primele 6 luni producţia marfă vîndută şi încasată a fost depăşită cu aproape 23.000.000 lei, economiile suplimentare se ci­frează la peste 7.380.000 lei, iar be­neficiile la mai mult de 12 mili­oane , a fost îndeplinit şi depăşit planul de export şi cel de inves­tiţii. Referatul prezentat de preşedin­tele comitetului de direcţie, ing. TEODOR ŞUTEU, şi participanţii la discuţii, în intervenţiile lor au evidenţiat faptul că aceste succese se datoresc ridicării pe o treaptă superioară a activităţii, de organi­zare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, adîncirii studiilor şi măsu­rilor luate în acest domeniu, folo­sirii mai bune a pîrghiilor de co­interesare materială a salariaţilor. Atît referatul cit şi discuţiile au scos în relief şi unele aspecte ne­gative ca : nefolosirea completă a unor capacităţi de producţie la fa­bricile de mase plastice, amino­­plast etc., goluri în aprovizionare tehnico-materială, utilizarea sub posibilităţi a timpului­ de muncă şi altele. — Dacă la secţia 10 n-au fost u­­tilizate complet capacităţile de pro­ducţie. — arăta maistrul ION SU­­CIU, aceasta se datorează lipsei de comenzi. Eu propun să se alcă­tuiască colective care să ia legă­tura cu întreprinderile construc­toare de maşini în vederea înlo­cuirii cu mase plastice a noi re­pere din metal. Insist şi asupra ne­cesităţii ca serviciul de export să caute noi beneficiari pentru a lăr­gi gama sortimentelor la amino­­plast, unde, de asemenea, nu avem comenzi. In referat s-a criticat faptul că în unele secţii aplicarea măsurilor de organizare ştiinţifică este tără­gănată, că unii conducători de sec­ţii caută să se justifice în loc să depună eforturi pentru traducerea în viaţă a obiectivelor propuse. Dezvoltînd această problemă, ingi­nerul AUREL ONIŢĂ, şeful servi­ciului A.M.A., a ridicat o chestiune extrem de importantă. — In organizarea ştiinţifică sec­ţiile au neglijat, după părerea mea, un aspect esenţial — automatizarea instalaţiilor. Mai mult, în acţiunea de organizare ştiinţifică a produc­ţiei la nivelul combinatului această problemă a fost neglijată ca să zic aşa. Cred că comitetul de direcţie va trebui să facă neintîrziat din automatizarea proceselor de pro­ducţie o problemă centrală a orga­nizării ştiinţifice. In acest scop ar fi bine să se alcătuiască colective de tehnologi şi specialişti în auto­matizări care să studieze secţie de secţie fiecare instalaţie şi proces de muncă în vederea automatizării o­­peraţiilor şi fazelor. El a criticat totodată faptul că deşi multe secţii beneficiază de automatizări, în a­­fară de colectivul fabricii amo­niac, niciuna n-a luat măsuri de redistribuire în alte secţii a mun­citorilor disponibili. Cu exigenţă şi răspundere au fost analizate şi alte domenii unde organizatorii producţiei tre­buie să acţioneze neîntîrziat. In­ginerul AUREL TUTOR, adjunct şef de serviciu, a arătat : — Sistemul de informare tehnică în combinat nu mai corespunde cerinţelor. Se impune îmbogăţirea conţinutului buletinului de infor­mare tehnică editat la noi. De ase­menea, comitetul de direcţie va trebui să iniţieze forme adecvate de ridicare a pregătirii profesio­nale a inginerilor, iar în cadrul organizării ştiinţifice să fie abor­dată problema conducerii operative a producţiei de către maiştri şi tehnicieni, în vederea antrenării . CIUTACU (Continuare în pag. a 2-a) |*«lrOTÉcA//ASTRA^ sie | în numărul de azi: ■ Va învinge raţonamentul econo­mic ? ■ Arghezi la Braşov ■ Cara­tele autenticităţii ■ Curs de recupe­rare funcţională a copiilor cu defi­cienţe fizice ■ Armata a luat puterea la Brazzaville P­rote­jari din to­ate ţările, wl'tt­^â*!­unim mu ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU, ANUL XXV Nr 7336 Duminică, 4 august 1968 4 pagini 30 bani Jurnal de campanie Socoteala de-acasă Cinci vremea s-a îndreptat, coope­ratorii din Şinca Veche au răsuflat uşuraţi. Puteau de acum sa lucreze din nou la secerişul griului care a a­­juns într-o fază înaintată de coacere, fiind în pericol de a se scutura. In acelaşi timp, ei şi-au pus o mare nă­dejde şi în cele 14 combine, care au fost trimise în cooperativă, ca şi în presa de balotat paie. Au confecţionat şi o sanie pentru transportul baloţilor în vederea eliberării terenului care urmează să se însămînţeze cu culturi duble. Numai că socoteala de acasă nu s-a prea potrivit cu cea din... cîmp. In ziua de 2 august, pină către orele 15, un număr de patru combine au tre­ierat la un loc doar 7.000 kg. de grîu, adică atîta cît ar fi putut realiza o singură combină. Tractoristul Petru Debu strînsese doar 570 kg., iar com­bina lui Iosif Olteanu, după ce a fă­cut cîteva ture prin lan, s-a oprit ne­putincioasă, în aceeaşi zi, a stat încremenită şi presa de balotat. Cu toate că tracto­­ristu­l şi un mecanic trimis de I.M.A. Făgăraş s-au tot învîrtit pe lîngă ea, încercînd s-o pună în funcţiune. Şi, cam la fel s-au petrecut lucrurile cu aceşti mecanizatori şi în alte zile. Nu este deci de mirare că aportul adus de ei la recoltatul celor 475 ha, rea­lizat pînă acum este, am putea spune, minim. Noroc însă că membrii coope­ratori s-au pus serios pe treabă. Alt­fel.. . Urmați-le exemplul! Chemarea partidului, de a se livra cantități cît mai mari de produse agri­cole la fondul central a­l statului, a găsit un larg ecou în rîndul coopera­torilor din ■■ judeţul Braşov. Numărul cooperativelor agricole care şi-au su­plimentat contractul de grîu creşte de la o zi la alta. Alături de cele din Cristian, Ghimbav şi Codrea, despre care am mai amintit în ziarul nos­tru, alte cooperative, printre care Stupini, Sînpetru, Săcele, Crizbav, Făgăraş, Şercaia, au început să livre­ze statului importante cantităţi de grîu peste prevederi. Cooperativa a­­gricolă din Făgăraş, de exemplu, a valorificat peste obligaţiile contrac­tuale încă 25 tone de grîu, cea din Ser­caia 24 tone, Crizbav 29 tone, Stupini 26 tone etc. Urmaţi-le e­­xemplul ! Tentativă de record 11 în primul semestru al acestui an, cooperativele agricole d­in Sc Inp­et­ri şi Stupini au realizat, cu concursul larg al specialiştilor şi tovarăşilor din con­siliile de conducere, un ,,record" greu de egalat : nu şi-au îndeplinit planul producţiei marfă la lapte cu peste 1.200, respectiv 770 hi. Nu este un secret pentru nimeni iar cei răspunzători o spun cu mîna pe inimă — că această deosebită performanţă este în principal rodul „antrenării" prelungite şi intense a animalelor cu... lipsa de furaje. Şi, se pare că această metodă se va a­­dopta şi în continuare. Ne întemeiem afirmaţia pe faptul că la Sînpetru, din cele 150 hectare planificate a se insămînta cu plante de nutreţ■ in cultură dublă, nu s-au semănat pină in prezent decit 20, iar la Stupini din 200, numai 59 hectare. Dacă luăm în considerare şi indiciul că, deşi la cele două unităţi s-au re­coltat 228 şi respectiv 280 hectare ocupate cu grîu, nu s-au făcut pre­gătiri pentru impulsionarea însamîn­­ţărilor, avem certitudinea că se va crea un astfel de gol, în balanţa fura­jelor, încît la sfîrşitul acestui an, de­ficitul de lapte faţă de plan va fi omologat ca... record absolut. Organele agricole județene sunt de altă părere ? Secţie de prelucrat lentile Cooperativa „Tehnica“ a des­chis în strada Armatei Roşii nr. 33, o nouă unitate. Este vorba de secţia­­de prelucrat lentile.. Pe baza reţetelor date de medici, specialişti de înaltă calificare prelucrează lentile pentru ochelari. Un nou jot de tractoare S-1300 pregătit pentru a fi livrat beneficiarilor. Noi unităţi pentru deservirea populaţiei săteşti în primele şapte luni ale anului, pe lîngă cooperativele de consum din satele judeţului nostru, au luat fiinţă 70 noi unităţi de prestări servicii, numărul acestora ridicîn­­du-se în prezent la 410. Este vor­ba îndeosebi de ateliere de croi­torie, cizmărie, frizerie, tîmplărie, zidărie etc., care, prin activitatea ce o desfăşoară, contribuie la lăr­girea ariei deservirii populaţiei. Cu rezultate bune funcţionează şi cele 16 brutării existente la Şercaia, Feldioara, Hălchiu, Dum­­brăviţa, Şinca, Poiana Mărului şi în alte localităţi din judeţul nos­tru, în prezent se lucrează la ame­najarea şi darea în folosinţă a 5 noi brutării la Viştea de Jos, Hîr­­seni şi în alte localităţi. La poarta unuia din spi­talele­ braşovene, e fumie multă şi felurită. Fiecare are un frate, o soră, un ta­tă sau o mamă, un prieten sau un tovarăş de munca, acolo, în saloanele interzi­se ale spitalului. Dar omul de pază e in­transigent . — Vizitele sunt permise numai joi şi duminică între orele 15—17. Aşa prevede regulamentul. Portarul nu permite nimă­nui să se apropie de feres­tre. Regulamentul e sfînt. Vine un delegat de la o instituţie judeţeană. Are interes de serviciu la direc­ţia spitalului. Portarul pri­veşte neîncrezător legiti­maţia. Telefonează la birou să se asigure. Cere buleti­nul. Completează ceremo­nios rubrici cu nume şi da­te personale. Apoi delega­tul intră urmărit de priviri vigilente. Regulamentul e sfînt ! Iată însă că apare o li­muzină cu număr străin, cu simbolul unei alte ţări. Por­tarul tresare servil. Deschi­de larg poarta şi salută cu plecăciune. Maşina debra­­iază puternic şi dispare în curtea spitalului. — Cine este domnul ? — E un străin ! răspunde încînt­at, portarul. — Şi unde s-a dus ? —• La cardiologie. Are o cunoştinţă acolo. — Şi cu regulamentul cum rămîne ? Nu-i ceri le­gitimaţia, paşaportul ? Portarul face ochii mari. Nedumerirea i se opreşte în gît : — Regulamentul ? care regulament ? A fi ospitalier nu înseam­nă a fi servil, slugarnic. Asta înţelege tot omul ca­re dispune de 33 de verte­bre şi a învăţat de la na­tură să-şi poarte în lume spinarea oablă. Imaginea portarului care încerca să atingă pămîntul cu vîrful nasului la trecerea limuzi­nei cu număr străin, mi-a revenit în minte zilele tre­cute. Mă aflam la Inspec­toratul judeţean al securi­tăţii de stat şi încercam să deapăn pe măsura unui re­portaj de gazetă, firul în­­cîlcit al unor întîmplări. Reîntîlneam în cele ce a­­flam, personaje caracteriza­te printr-o aceeaşi menta­litate de slugoi. Numai că în întîmplările pe care vreau să vi le relatez, nu este vorba de un biet por­tar­­neinstruit, ci de' titraţi' cu diplome şi funcţii. Colegul de liceu încă nu aterizase la Bă­­neasa avionul care îl adu­cea pe domnul Paul R. că organele securităţii de stat cunoşteau de-acum scopul subtil al deplasării sale. Proaspăt inginer texti­­list, voiajorul îşi petrecuse copilăria şi tinereţea la Braşov. A urmat şi liceul aici. A hoinărit pe sub Tîmpa şi a jucat fotbal în curtea Bisericii Negre, ca atîţia alţi puşti din cartie­rul cel vechi al oraşului. în 1950 a plecat cu întreaga familie, stabilindu-se într-o ţară a Europei apusene. A terminat studiile inginereşti şi... iată-l acum sosit ,,cu acte în regulă" delegat la o întreprindere textilă din Moldova pentru a suprave­ghea montarea unor maşini de import. Paul R. avea mulţi co­legi şi prieteni la Braşov. Dorinţa de a-i revedea n-ar fi surprins pe nimeni. Şi totuşi, el a evitat întâlnirile în oraşul copilăriei lui. A preferat să corespondeze cu ei şi să-i întîlnească „întîmplător" la Ghimbav sau la Cristian, la Sînpetru sau Codlea, în Bucureşti sau pe malul Mării Negre. Colegii de liceu nu mai jucau de mult fotbal şi nu mai căutau cuiburi de vră­bii în teii de la Liceul Şa­­guna. Erau ingineri, profe­sori, meseriaşi, învăţători, tehnicieni... răspîndiţi , în toate sectoarele vieţii so­­cial-economice. Paul R. şi-a făcut un calcul isteţ. Nu instalaţiile din Moldo­va îl pasionau în primul rînd, ci constituirea unei reţele de informatori docili care să-i furnizeze prompt şi sistematic ştiri, documen­te şi fotografii. Numărul, mare de foşti colegi şi prie­teni i se părea a fi de bun augur. Preţul unui compliment I. M. este unul dintre ei. Lucra ca laborant la o ma­re uzină braşoveană. Tova­răşii săi de muncă îl carac­terizează ca avînd „cunoş­tinţe practice şi teoretice remarcabile în domeniul metalografiei. A activat la U.T.C. tot timpul, fiind mulţi ani propagandist la învăţământul politic". Paul R. l-a acostat pe litoral. Din vorbă în vorbă, au ajuns să discute proble­mele uzinei la care lucra ca laborant I. M. — Faptul că, fiind text­i­­list, se interesa atît de mult de metalurgie, mi-a creat bănuieli — declară I. M. Punea întrebări, îl interesau DANIEL DRĂGAN (Continuare în pag. a 3-a) SCURTA CARIERA A UNUI SPION Omul cu spinarea încovoiată Unde duce vorba dulce Valiza cu cadouri în căutarea unui vechi amor Paradisul promis 1 ZIUA MARINEI In fiecare an, în prima du­minică a lunii august, poporul nostru sărbătoreşte Ziua Mari­nei Republicii Socialiste Ro­mânia, zi de evocare şi cinstire a trecutului glorios al flotei româneşti, de trecere în revis­tă a remarcabilelor realizări de astăzi. Chemarea mării, ca senti­ment al datoriei faţă de pa­trie, s-a născut pe meleagurile noastre din vremuri străbune, încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrîn, al cărui nu­me îl poartă nava-şcoală de pe ca­­re-şi iau zborul în viaţa de marinar promoţiile de ofiţeri, luntraşii se băteau vitejeşte în războaie, alături de ceilalţi oşteni. Pînzarele lui Ştefan cel Mare, cu capul de bour dese- ’ nat pe vele, au apărat porţile Moldovei, pe Dunăre. Pagini de glorie au înscris vedeta „Prîndunica“ în bătălia de la 1877 împotriva navei cuira­­sate „Hivzi Rahman“, mari­narii şi ofiţerii marinei româ­ne în luptele de pe Dunăre pentru înfăptuirea insurecţiei armate de la 23 August 1944 şi eliberarea ţării de cotropi­torii hitlerişti. Continuind şi îmbogăţind tradiţiile înaintaşilor, profund devotaţi patriei, poporului şi partidului, marinarii militari îşi consacră toată puterea de muncă perfecţionării neîntre­rupte a pregătirii lor de luptă politică şi de specialitate, în­tăririi capacităţii combative a navelor şi unităţilor. De la luntrele voievodale la moder­nele nave de azi, pe care elec­tronica şi automatica sunt la ele acasă, s-au scurs veacuri, dar la capătul lor, graniţele de apă ale patriei socialiste sunt străjuite cu fermitate de aceiaşi oameni cutezători, care împreună cu toţi militarii for­ţelor noastre armate apăra cu­ceririle revoluţionare ale oa­menilor muncii, independenţa şi suveranitatea naţională. Angrenaţi în munca avântată a întregului popor pentru a da viaţă procesului de înflorire şi dezvoltare multilaterală a patriei, stabilit de Congresul al IX-lea al partidului şi Confe­rinţa Naţională, marinarii flo­tei comerciale, harnicii munci­tori, tehnicieni şi ingineri de pe şantierele navale şi din por­turi, aduc o contribuţie meri­torie la dezvoltarea continuă a transporturilor maritime şi fluviale. S-a creat o puternică industrie constructoare de na­ve care a lansat sute de vase, printre care cargouri de 12.500 tone şi remorchere de 1200 C.P. In dotaţia flotei comer­ciale au intrat mineraliere, tancuri petroliere, cargouri şi traulere de mare tona­j. Trans­portând mărfurile româneşti spre ţări din cele mai înde­părtate colţuri ale pămîn­tului şi aducînd de acolo mărfuri necesare economiei noastre, marinarii flotei comerciale poartă cu cinste pavilionul Ro­mâniei socialiste pe mările şi oceanele lumii. Cu prilejul Zilei Marinei, po­porul nostru trimite marinari­lor săi militari şi civili salu­tul frăţesc şi urări de noi şi însemnate succese. drum nou ACŢIUNI TINEREŞTI ♦ în colaborare cu O.N.T.-ul, Comitetul judeţean Braşov al U.T.C. a organizat — cu ocazia „Zilei marinei" — o excursie la Mangalia, la care participă 750 de tineri din oraşul Braşov şi împre­jurimi. ♦ în cadrul fazei pe zona a „Cupei tineretului" astăzi, în lo­calităţile Bod­, Prejmer şi Homo­­rod se desfăşoară întreceri de a­­tletism, ţintă, volei,­ handbal şi fotbal. Prima zi a Festivalului filmului turistic Luni, 5 august, în cadrul Festi­valului filmului turistic, la Casa prieteniei, începînd cu orele 18, vor rula următoarele filme: Bucu­reşti; Frumuseţea mişcării; Sibiu; Mînăstirile Moldovei; România, ţara vacanţelor şi Carpaţi — dia­pozitive celor prezentate de Emi­lian Cristea. n COMCIIT Operatorul Posztos Eugen de la cinema­tograful sătesc din Teliu obişnuieşte să ajus­teze şi să dea peste cap rularea filmelor. Un autor de „scurt“ metraje. Desen : C. CAZACU­

Next