Drum Nou, august 1968 (Anul 25, nr. 7333-7359)
1968-08-02 / nr. 7334
Proletari din toate țărite,"u'nTft./a’furumnou ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN BRAȘOV AL P C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr 7334 Vineri, 2 august 1968 4 pagini 30 bani Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la Uzina de autocamioane HUVENEMM M EFRENEIMNK Luînd în dezbatere modul de îndeplinire a planului pe primul semestru, precum şi sarcinile pentru perioada următoare, constructorii de autocamioane din Braşov şi-au manifestat — prin reprezentanţii lor la adunarea generală a salariaţilor — dorinţa şi hotărîrea fermă de a duce pe trepte şi mai înalte activitatea economică a uzinei. In acest scop, participanţii la adunare au analizat temeinic activitatea desfăşurată pînă acum şi au căutat, cu spirit de răspundere şi exigenţă, să identifice principalele rezerve interne care pot fi valorificate în avantajul creşterii eficienţei economice. La baza viitoarelor succese, constructorii de autocamioane pun, cu îndreptăţit temei, bilanţul bogat al primului semestru al anului, în cursul căruia planul de producţie a fost realizat la toţi indicatorii. Este important de arătat că în perioada amintită, la producţia globală s-a realizat o depăşire de 6 milioane lei, iar la producţia marfă 77 milioane lei, fabricîndu-se peste prevederi 168 autocamioane de 5 tone, 22 autocamioane de trei tone, 204 motoare, piese de schimb în valoare de 19,5 milioane lei şi altele. De asemenea, productivitatea muncii a crescut cu 2,2 la sută, planul de investiţii s-a îndeplinit în proporţie de 112 la sută, planul de export s-a depăşit substanţial la motoare şi piese de schimb, a sporit indicele de utilizare a maşinilor şi a scăzut numărul întreruperilor neprogramate, cel al învoirilor şi absenţelor nemotivate etc. Din referatul preşedintelui comitetului de direcţie Gheorghe Trică — director general — am reţinut însă şi unele aspecte asupra cărora colectivul uzinei e chemat să-şi concentreze în mai mare măsură eforturile. Aşa, bunăoară, la consumul de materiale s-a înregistrat o depăşire de 132 tone metal, rebuturile s-au cifrat la peste 14 milioane lei, cheltuielile neeconomicoase la 429.000 lei, imobilizările în stocuri şi cheltuielile supranormative necreditate — 4,6 milioane lei, remanierile la autocamioane aflate în garanţie — 2,6 milioane lei şi altele. Ideea centrală care a călăuzit referatul prezentat a fost aceea că uzina dispune încă de mari rezerve insuficient valorificate, ceea ce impune luarea a noi măsuri tehnicoorganizatorice în toate compartimentele de muncă, cu atît mai mult cu cît sarcinile producţiei globale şi marfă de cel de-al doilea semestru al anului au fost suplimentate cu circa 100 milioane lei. Luînd cuvîntul, ing. Eugen Carp, din cadrul grupei de organizare a producţiei şi a muncii, după ce a arătat cîteva din succesele obţinute în această importantă acţiune mai ales pe linia reorganizării fluxurilor tehnologice şi a mecanizării transportului intern, a menţionat că măsurile de organizare pot să-şi aducă un aport mult mai mare la raţionalizarea locurilor de muncă. La rîndul său ing. I. Mateescu, şef adjunct al serviciului tehnologic, s-a referit la o serie de tehnologii ce trebuie modificate în scopul reducerii cheltuielilor materiale de producţie şi la activitatea de îmbunătăţire a parametrilor tehnicofuncţionali ai autocamioanelor, pentru a le face mai competitive pe piaţa internaţională. La acest din urmă aspect s-a referit şi ing. I. Finichiu, şeful serviciului export. Mai mulţi vorbitori printre care ing. I. Closan, mecanic şef la secţia prese, şi ing. I. Bordea, şeful atelierului modelărie, au adus în discuţie problema aprovizionării tehnicomateriale a locurilor de muncă, referindu-se concret la unele greutăţi pe care le întîmpină din lipsa unor stocuri de materiale, a unor depozite corespunzătoare etc. Metalurgul şef al uzinei, Ion Bratu, cît şi şeful adjunct al pregătirii fabricaţiei T. Potoky, au scos în evidenţă posibilităţile mari de reducere a rebuturilor (care se menţin încă ridicate — peste 8 la sută la turnătoriile de fontă şi oţel) cît şi a consumurilor mari de materiale, indicînd măsuri eficiente în această direcţie. Inginerul A. Marincovici a vorbit despre stadiul lucrărilor de investiții, cerînd să se asigure aprovizionarea ritmică a şantierelor cu cantităţile necesare de materiale şi să se procure din timp proiectele pentru obiectivele anului viitor. Re- N. NICOLAU (Continuare în pag. a 2-a) tineririei, sa plătească încă din anii trecuţi, Direcţia generală de drumuri şi poduri a luat măsura plantării pe drumurile naţionale a unor indicatoare rutiere acoperite cu material reflectorizant. La începutul acestui an s-a luat o nouă măsură, menită să mărească gradul de siguranţă a circulaţiei, plantîndu-se stîlpi de ghidare, cu plăcuţe reflectorizante, atît pe D.N 1 între Predeal şi Braşov, cît şi pe D.N. 13 Pe direcţia Feldioara — Rupea. Ce s-a întîmplat însă cu plăcuţele reflectorizante de pe stîlpii de ghidare şi chiar cu unii dintre aceşti stîlpi ? Oricine circulă între Braşov şi Predeal, precum şi pe direcţia Feldioara — Rupea, vede cum din loc în loc plăcuţele reflectorizante au fost sparte, iar în unele locuri au dispărut chiar stîlpii cu totul. S-au găsit oameni răuvoitori care au spart, au rupt, au scos stîlpii, degradînd acest sistem de semnalizare de care alţii au o nevoie deosebit de mare. Conducătorii auto, ca şi alţi cetăţeni conştienţi, sunt indignaţi de lipsa de educaţie cetăţenească a celor care se ocupă cu asemenea lucruri. Pentru a descoperi pe făptaşi, organele de miliţie au întreprins verificările necesare, depistînd în scurt timp pe cei care se fac vinovaţi de aceasta. Ei au vîrste şi profesiuni diferite, începînd cu copii şi terminînd cu oameni maturi. Locuiesc în localităţi diferite, dar au o caracteristică comună şi anume : lipsa de educaţie cetăţenească. Astfel, un grup de Şapte copii de la Şcoala de 8 ani din Dîrste, şi anume : Păpuşoi Dumitru şi Szeghey Zolti, din clasa a IlI-a, Moise Dan, Corduneanu Dori şi Brebeanu Vasile din clasa a IV-a, Calinschi Ioan şi Neacşu Gheorghe din clasa a VI-a, au furat sau au distrus Un mare număr at col. IOAN DIACONU (Continuare în pap. a 3-a) Schimb de experienţă Timp de cîteva zile, un număr de 42 specialişti, care răspund în cadrul unităţilor agricole de sectoarele legumicol şi pomicol, vor face un schimb de experienţă în unităţile agricole din judeţele Prahova, Ilfov, Dolj şi Argeş, pe tema sporirii producţiei de legume şi fructe. In cadrul schimbului de experienţă, vor fi vizitate cooperative agricole, ferme de stat mari cultivatoare de legume şi pomi fructiferi, diferite sisteme de irigaţii, solarii, sere, precum şi staţiuni experimentale de profil. , blbVO'L_ASSIB astra^! u A început de bun augur 9 Cronică dramatică : „Madame Sans-Gene “ 160 de ani de la naşterea lui Simion Bărnuţiu în cuprinsul ziarului (pagina a 2-a) • Scrisori către redacţie • SPORT (pagina a 3-a) • Bolivia : Situaţia continuuă să se menţină explozivă . Războiul fără fronturi continuă... (pagina a 4-a) Il\l ACTUALITATE încheierea grabnică a secerișului! încheierea grabnică a recoltării griului continuă să rămînă una din lucrările agricole de cea mai mare actualitate. Aceasta, pentru că, în afară de cîteva cooperative — Cristian, Ghimbav, Codlea, Săcele, Tărlungeni, Drăguș — care au terminat sau mai au puţine hectare ce trebuie recoltate, în majoritatea unităţilor, mai ales din zonele Rupea şi Făgăraş, sunt încă suprafeţe întinse de grîu nesecerat. La data de 31 iulie, spre exemplu, în întregul judeţ mai erau de recoltat aproape 11.900 ha. de grîu secară, adică mai bine de 38 la sută din suprafaţa cultivată. La Beia şi Grînari, de exemplu, au fost recoltate doar 55 şi respectiv 42 ha. din cele peste 200 cultivate cu grîu în fiecare cooperativă, situaţie ce se întîlneşte de altfel şi la Bărcuţ, Cincu şi Felmer. Suprafeţe de ordinul sutelor de hectare există încă nerecoltate la C.A.P. din Lisa, Şercaia, Şinca Veche, Mîndra, Hîrseni şi în alte unităţi. Cauzele acestei stări de lucruri constau în neutilizarea la întreaga capacitate a mijloacelor şi forţei de muncă existente în fiecare cooperativă, a timpului bun de lucru, înaintea ploilor au fost zile cînd la Şercaia şi Şinca Veche au stat defecte la marginea lanurilor un important număr de combine. Din păcate consiliile de conducere n-au luat măsuri de mobilizare a tuturor braţelor de muncă, pentru a lucra cu coasele şi secerile, pentru a recupera rămînerea în urmă, cauzată de defectarea combinelor. Aşa s-a ajuns ca acum, cînd cea mai mare parte din grîu trebuia să fie în hambare sau în stoguri, să stea pe cîmp, în bătaia ploilor, aflîndu-se în pericol de scuturare. La Pârău, Şercăiţa, Lisa, Hîrseni, precum şi în alte cooperative, ploile au prins pe cîmp şi un număr mare de clăi de grîu, care, din cauză că nu s-au clădit bine, au fost pătrunse de ploi. Unele boabe din snopii de deasupra au şi încolţit., Iată deci o altă sursă a pierderilor. Asemenea situaţii se întîlnesc din nefericire în numeroase alte unităţi. In scopul înlăturării pierderilor de recoltă, colectivul judeţean de coordonare a lucrărilor agricole a indicat ca în toate cooperativele agricole rămase în urmă cu recoltatul să se acţioneze energic pentru folosirea din Plin a fiecărei ore şi zile bune de lucru. Pe parcelele unde culturile sînt îmburuierate ca şi acolo unde plantele au talie mică să se mobilizeze un număr sporit de braţe-muncă pentru a lucra cu coasele şi cu secerile, lăsînd ca recoltatul cu combinele săse facă numai pe suprafeţele unde griul prezintă garanţia că poate fi strîns fără să se scuture. Staţia meteorologică din Ghimbav ne-a comunicat că în următoarele zile timpul se va îmbunătăţi, fapt ce va permite să se lucreze cu toate forţele la recoltat. Organizaţiile de partid, consiliile de conducere sunt datoare să acţioneze în aşa fel, că în cîteva zile, întreaga recoltă de cereale păioase să fie pusă la adăpost. Este o cerinţă pentru rezolvarea căreia trebuie să acţioneze cu cea mai mare răspundere toţi lucratorii din agricultură. La stadionul cu 30.000 locuri, din cadrul viitorului complex sportiv din Bartolomeu, se execută în aceste zile montajul băncilor. Modernul stadion va fi dat în folosinţă, în cinstea zilei de 23 August. Foto : GH. BĂNUŢĂ DIN ŢARĂ Catalog de seminţe TIMIŞOARA — Staţiunea experimentală forestieră din Timişoara a întocmit noul catalog de seminţe, pe carespecialiştii săi le-au recoltat de la un număr de 237 de specii de arbori şi arbuşti de origine indigenă şi TURNU SEVERIN Două evenimente vin saconsemneze via activitate ce se desfăşoară în aceste zile în noul oraş dunărean Orşova. Este vorba de începerea construcţiei şantierului naval şi conturarea brîului de beton al cheiului noului port care se va întinde pe o lungime de 500 m. Şantierul naval va avea o hală de reparaţii cu o suprafaţă de peste 2.000 m.p. şi o cală de ridicare şi lansare a navelor, o centrală termică, fabrică de piese de schimb pentru,diverse tipuri de nave etc. exotică. Noul catalog a fost solicitat şi trimis pînă acum la peste 300 de grădini botanice, parcuri dendrologîce, institute de cercetări şi academii din 46 de ţări de pe toate continentele. Portul, străjuit de o gară fluvială modernă şi construcţii pentru depozitarea mărfurilor, se va întinde pe 9 ha., în zona viitorului lac de acumulare, într-un adevărat golf ferit d© curenţii apelor şi va permite ancorarea navelor fluviale indiferent de tonaj. Proiectele prevăd ca ambele obiective să fie terminate pînă la finele anului viitor (Agerpres) Două importante obiective în construcţie la Orşova Avanpremieră cinematografică pe ţară la Braşov Din iniţiativa Comitetului judeţean pentru cultură şi artă şi a întreprinderii cinematografice interjudeţene, aseară, la cinematograful ,,Patria" din Braşov , în prezenţa regizorului Mircea Drăgan, a scriitorului Titus Popovici (autorul scenariului) şi a actorului Amza Pellea (interpretul lui Decebal) al lui Constantin Toma (directorul filmului) şi a inginerului de sunet Salamanian — a avut loc avanpremiera pe ţară a noului film românesc ,,Columna". . . Evocînd una din cele mai frămmtate pagini din istoria formării limbii şi a poporului român, acest film — adevărată secvenţă cinematografică a unei epopei naţionale — a fost primit cu deosebită căldură de publicul braşovean. După avanpremieră, regizorul Mircea Dragan, scriitorul Titus Popovici şi actorul Amza Pellea au răspuns la unele întrebări ale ziariștilor. Vernisajul expoziţiei personale IACOB BRUJAN Ieri după-amiază, în sala Palatului culturii din Braşov, a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică a pictorului Iacob Brujan. Deschisă cu ocazia împliniriia 70 de ani de către pictor, expoziţia cuprinde un număr de aproape o sută de lucrări (pictură — în ulei şi grafică) reprezentative pentru diferitele etape parcurse de Iacob Brujan, artistul despre a cărui activitate acad. George Oprescu scria că este a unui „pictor... desăvîrşit". La vernisaj au luat parte oameni de cultură şi artă din Braşov, , reprezentanţi ai unor instituţii de cultură, numeroşi vizitatori, ziarişti., • .......... y, . . . . • ... .Guvetul ,de deschidere , la vernisaj, a fost rostitde .Ovidiu..Drugăniuş, şef de secţie în Muzeul de artă braşovean. * Existenţa fiecărui om conţine un univers profund şi tainic în cuprinsul căruia are loc elaborarea lentă a valorilor, care o dată cristalizate continuă mişcare. Colectivitatea îl smulge pe individ din neantul reflexelor ancestrale şi, înzestrîndu-l cu grai şi cu gîndire, îl aşează în rindispensabilă o tendinţă continuă de asimilarea valorilor de societate elaborate, de interiorizarea normelor, principiilor şi legilor care alcătuiesc esenţa organizării sociale. Fără a intenţiona să epuizeze toate semnificaţiile legate de conceptele cuprinse în titlu, ancheta de faţă urmăreşte relevarea cîtorva aspecte legate de viaţa interioară a tineretului, întrucît la această vîrstă personalitatea se afirmă şi se edifică, acumulările ulterioare articulîndu-se doar, pe ceea ce s-a format in tinereţe. Solicitînd părerea conf. univ. ION LIPU, redactor şef al revistei „Astra“, în legătură cu fenomenul pus în discuţie, dînsul ne-a spus: „ Aparent opuşi, cei doi termeni se intercondiţionează reciproc, ba mai mult, îşi află determinarea unul în celălalt. Viaţa interioară dă omu- lui posibilitatea să patrundă exact sensul misiunii sale sociale şi să-şi cantifice cu precizie drepturile şi obligaţiile care-i revin. Viaţa anteterioară înseamnă totodată participare şi angajare politică. Există un fenomen care ţine oarecm de civilizaţia contemporană şi pe care doresc să-l semnalez : goana unor tineri după obiecte de confort , automobilul de pildă. Subordonarea faţă de asemenea valori goleşte personalitatea respectivilor, o simplifică şi o vulgarizează. VICTOR ŞT. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) Folosirea din plin a „ferestrelor luminoase“ pentru terminarea recoltării griului a devenit o problemă la ordinea zilei pentru lucrătorii fermei de stat din Cincul. In fotografie , Tractoristul Gölner Friedrich și Mancelu Nicolae recoltînd grîul de pe una din tarlale. Foto : A. VIERU Anchetă socială SOCIABILITATE si mmm dul fiinţelor cugetătoare. Procesul socializării individului este contradictoriu şi complex ; au loc în permanenţă restructurări şi reveniri, deoarece natura umană nu este un receptor pasiv al influenţelor mediului. Oamenii reacţionează diferit la solicitările şi impulsurile exterioare, specificitatea acestui fenomen fiind generată de potenţialul energetic moştenit la naştere, de particularităţile sistemului nervos etc. Astfel se explică diversitatea personalităţilor, faptul că chiar indivizi care trăiesc timp îndelungat in acelaşi mediu şi suportă, în general, influente similare, au structuri psihice deosebite. Subiectivitatea îi interferează continuu cu un flux neîntrerupt de influente educaţionale, care o îmbogăţesc, atribuindu-i noi dimensiuni, astfel incit pe drept cuvint personalitatea umană a fost considerată .,ansamblul relaţiilor soiale“. Individualitatea nu este însă pur şi simplu absorbită de către societate, deşi coordonatele sociale ale personalităţii cuprind însăşi esenţa acesteia. Pentru ca omul să dobindească mereu noi capacităţi de integrare în structura socială, este nualcătuiesc însăşi esenţa personalităţii sale. Funcţia de catalizatorşi creuzet al subiectivizării realităţii de către individ revine vieţii interioare, în fiecare clipă, personalitatea umană este egală cu ea însăşi, dar în acelaşi timp deosebită, pentru că realitatea socială care o determină este în COMCIIT In ziua de 23 iulie, orele 13:30 conducătorul troleibuzului nr. 109 a avut o comportare jignitoare faţă de călători, ceea ce denotă că la I. T. Braşov în problema educaţiei personalului mai sunt multe de făcut p lin „parcurs“foarte necesar. Desen • ( CAZACU