Drum Nou, august 1968 (Anul 25, nr. 7333-7359)

1968-08-02 / nr. 7334

Proletari din toate țărite,"u'nTft./a’f­urumnou ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN BRAȘOV AL P C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr 7334 Vineri, 2 august 1968 4 pagini 30 bani Adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la Uzina de autocamioane H­­UVENEM­­M M EFREN­EIMNK Luînd în dezbatere modul de în­deplinire a planului pe primul­­ se­mestru, precum şi sarcinile pentru perioada următoare, constructorii de autocamioane din Braşov şi-au manifestat — prin reprezentanţii lor la adunarea generală a salaria­ţilor — dorinţa şi hotărîrea fermă de a duce pe trepte şi mai înalte activitatea economică a uzinei. In acest scop, participanţii la adunare au analizat temeinic activitatea des­făşurată pînă acum şi au căutat, cu spirit de răspundere şi exigenţă, să identifice principalele rezerve interne care pot fi valorificate în avantajul creşterii eficienţei econo­mice. La baza viitoarelor succese, con­structorii de autocamioane pun, cu îndreptăţit temei, bilanţul bogat al primului semestru al anului, în cursul căruia planul de producţie a fost realizat la toţi indicatorii. Este important de arătat că în pe­rioada amintită, la producţia glo­bală s-a realizat o depăşire de 6 milioane lei, iar la producţia marfă 77 milioane lei, fabricîndu-se peste prevederi 168 autocamioane de 5 tone, 22 autocamioane de trei tone, 204 motoare, pie­se de schimb în valoare de 19,5 milioane lei şi al­tele. De asemenea, productivitatea muncii a crescut cu 2,2 la sută, planul de investiţii s-a îndeplinit în proporţie de 112 la sută, planul de export s-a depăşit substanţial la motoare şi piese de schimb, a sporit indicele de utilizare a ma­şinilor şi a scăzut numărul între­ruperilor neprogramate, cel al în­voirilor şi absenţelor nemotivate etc. Din referatul preşedintelui comi­tetului de direcţie Gheorghe Trică — director general — am reţinut însă şi unele aspecte asupra cărora colectivul uzinei e chemat să-şi concentreze în mai mare măsură eforturile. Aşa, bunăoară, la con­sumul de materiale s-a înregistrat o depăşire de 132 tone metal, rebu­turile s-au cifrat la peste 14 mili­oane lei, cheltuielile neeconomi­­coase la 429.000 lei, imobilizările în stocuri şi cheltuielile supranorma­­tive necreditate — 4,6 milioane lei, remanierile la autocamioane aflate în garanţie — 2,6 milioane lei şi altele. Ideea centrală care a călăuzit re­feratul prezentat a fost aceea că uzina dispune încă de mari rezerve insuficient valorificate, ceea ce im­pune luarea a noi măsuri tehnico­­organizatorice în toate comparti­mentele de muncă, cu atît mai mult cu cît sarcinile producţiei globale şi marfă de cel de-al doilea se­mestru al anului au fost suplimen­tate cu circa 100 milioane lei. Luînd cuvîntul, ing. Eugen Carp, din cadrul grupei de organizare a producţiei şi a muncii, după ce a arătat cîteva din succesele obţinute în această importantă acţiune mai ales pe linia reorganizării fluxuri­lor tehnologice şi a mecanizării transportului intern, a menţionat că măsurile de organizare pot să-şi aducă un aport mult mai mare la raţionalizarea locurilor de muncă. La rîndul său ing. I. Mateescu, şef adjunct al serviciului tehnolo­gic, s-a referit la o serie de tehno­logii ce trebuie modificate în scopul reducerii cheltuielilor materiale de producţie şi la activitatea de îm­bunătăţire a parametrilor tehnico­­funcţionali ai autocamioanelor, pen­tru a le face mai competitive pe piaţa internaţională. La acest din urmă aspect s-a referit şi ing. I. Finichiu, şeful serviciului export. Mai mulţi vorbitori printre care ing. I. Closan, mecanic şef la secţia prese, şi ing. I. Bordea, şeful atelie­rului modelărie, au adus în discuţie problema aprovizionării tehnico­­materiale a locurilor de muncă, referindu-se concret la unele greu­tăţi pe care le întîmpină din lipsa unor stocuri de materiale, a unor depozite corespunzătoare etc. Metalurgul şef al uzinei, Ion Bratu, cît şi şeful adjunct al pre­gătirii fabricaţiei T. Potoky, au scos în evidenţă posibilităţile mari de reducere a rebuturilor (care se menţin încă ridicate — peste 8 la sută la turnătoriile de fontă şi oţel) cît şi a consumurilor mari de ma­teriale, indicînd măsuri eficiente în această direcţie. Inginerul A. Marincovici a vorbit despre stadiul lucrărilor de investi­­ții, cerînd să se asigure aprovizio­narea ritmică a şantierelor cu can­tităţile necesare de materiale şi să se procure din timp proiectele pen­tru obiectivele anului viitor. Re- N. NICOLAU (Continuare în pag. a 2-a) tine­ririei,­­ sa plătească­­ încă din anii trecuţi, Direcţia generală de drumuri şi poduri a luat măsura plantării pe dru­murile naţionale a unor indica­toare rutiere acoperite cu mate­rial reflectorizant. La începutul acestui an s-a luat o nouă mă­sură, menită să mărească gradul de siguranţă a circulaţiei, plan­­tîndu-se stîlpi de ghidare, cu plăcuţe reflectorizante, atît pe D.N 1 între Predeal şi Braşov, cît şi pe D.N. 13 Pe direcţia Fel­­dioara — Rupea. Ce s-a întîmplat însă cu­ plă­cuţele reflectorizante de pe­ stîl­­pii de ghidare şi chiar cu unii dintre aceşti stîlpi ? Oricine cir­culă între Braşov şi­­ Predeal, precum şi pe direcţia Feldioara — Rupea, vede cum din loc în loc plăcuţele reflectorizante au fost sparte, iar în unele locuri au dispărut chiar stîlpii cu totul. S-au găsit oameni răuvoitori care au spart, au rupt, au scos stîlpii, degradînd acest sistem de semnalizare de care alţii au o nevoie deosebit de mare. Condu­cătorii­­ auto, ca şi alţi cetăţeni conştienţi, sunt indignaţi de lipsa de educaţie cetăţenească a celor care se ocupă cu asemenea lu­cruri. Pentru a descoperi pe făp­taşi, organele de miliţie au în­treprins verificările necesare, de­­pistînd în scurt timp pe cei care se fac vinovaţi de aceasta. Ei au vîrste şi profesiuni diferite, începînd cu copii şi terminînd cu oameni maturi. Locuiesc în localităţi diferite, dar au o caracteristică comună şi anume : lipsa de educaţie ce­tăţenească. Astfel, un grup de Şapte copii de la Şcoala de 8 ani din Dîrste, şi anume : Păpuşoi Dumitru şi Szeghey Zolti, din clasa a IlI-a, Moise Dan, Corduneanu Dori­ şi Brebeanu Vasile din clasa a IV-a, Calinschi Ioan şi Neacşu Gheor­­ghe din clasa a VI-a, au furat sau au distrus Un mare număr­ at col. IOAN DIACONU­ (Continuare în pap. a 3-a) Schimb de experienţă Timp de cîteva zile, un număr de 42 specialişti, care răspund în cadrul unităţilor agricole de sec­toarele legumicol şi pomicol, vor face un schimb de experienţă în u­­nităţile agricole din judeţele Pra­hova, Ilfov, Dolj şi Argeş, pe tema sporirii producţiei de legume şi­ fructe. In cadrul schimbului de expe­rienţă, vor fi vizitate cooperative agricole, ferme de stat mari culti­vatoare de legume şi pomi fructi­feri, diferite sisteme de irigaţii, solarii, sere, precum şi staţiuni ex­perimentale de profil. , blbVO'­­L­_AS­S­I­B astra^! u A început de bun augur 9 Cronică dramatică : „Ma­dame Sans-Gene “ 160 de ani de la naşterea lui Simion Bărnuţiu în cuprinsul ziarului (pagina a 2-a) • Scrisori către redacţie • SPORT (pagina a 3-a) • Bolivia : Situaţia continuuă să se menţină explozivă . Războiul fără fronturi continuă... (pagina a 4-a) Il\l ACTUALITATE încheierea grabnică a secerișului! încheierea grabnică a recoltării griului continuă să rămînă una din lucrările agricole de cea mai mare actualitate. Aceasta, pentru că, în afară de cîteva cooperative — Cris­tian, Ghimbav, Codlea, Săcele, Tărlungeni, Drăguș — care au ter­minat sau mai au puţine hectare ce trebuie recoltate, în majoritatea unităţilor, mai ales din zonele Ru­pea şi Făgăraş, sunt încă suprafeţe întinse de grîu nesecerat. La data de 31 iulie, spre exemplu, în între­gul judeţ mai erau de recoltat a­­proape 11.900 ha. de grîu secară, adică mai bine de 38 la sută din suprafaţa cultivată. La Beia şi Grînari, de exemplu, au fost recoltate doar 55 şi respec­tiv 42 ha. din cele peste 200 culti­vate cu grîu în fiecare cooperativă, situaţie ce se întîlneşte de altfel şi la Bărcuţ, Cincu şi Felmer. Su­prafeţe de ordinul sutelor de hec­tare există încă nerecoltate la C.A.P. din Lisa, Şercaia, Şinca Ve­che, Mîndra, Hîrseni şi în alte uni­tăţi. Cauzele acestei stări de lucruri constau în neutilizarea la întreaga capacitate a mijloacelor şi forţei de muncă existente în fiecare coo­perativă, a timpului bun de lucru, înaintea ploilor au fost zile cînd la Şercaia şi Şinca Veche au stat defecte la marginea lanurilor un important număr de combine. Din păcate consiliile de conducere n-au luat măsuri de mobilizare a tuturor braţelor de muncă, pentru a lucra cu coasele şi secerile, pentru a re­cupera rămînerea în urmă, cauzată de defectarea combinelor. Aşa s-a ajuns ca acum, cînd cea mai mare parte din grîu trebuia să fie în hambare sau în stoguri, să stea pe cîmp, în bătaia ploilor, aflîn­­du-se în pericol de scuturare. La Pârău, Şercăiţa, Lisa, Hîrseni, precum şi în alte cooperative, ploi­le au prins pe cîmp şi un număr mare de clăi de grîu, care, din cau­ză că nu s-au clădit bine, au fost pătrunse de ploi. Unele boabe din snopii de deasupra au şi încolţit., Iată deci o altă sursă a pierderilor. Asemenea situaţii se întîlnesc din nefericire în numeroase alte uni­tăţi. In scopul înlăturării pierderilor de recoltă, colectivul judeţean de coordonare a lucrărilor agricole a indicat ca în toate cooperativele a­­gricole rămase în urmă cu recol­tatul să se acţioneze energic pen­tru folosirea din Plin a fiecărei ore şi zile bune de lucru. Pe par­celele unde culturile sînt îmburuie­­rate ca şi acolo unde plantele au talie mică să se mobilizeze un nu­măr sporit de braţe-muncă pentru a lucra cu coasele şi cu secerile, lăsînd ca recoltatul cu combinele să­­se facă numai pe suprafeţele unde griul­­ prezintă garanţia că poate fi strîns fără să se scuture. Staţia meteorologică din Ghimbav ne-a comunicat că în următoarele zile timpul se va îmbunătăţi, fapt ce va permite să se lucreze cu toate forţele la recoltat. Organizaţiile de partid, consiliile de conducere sunt datoare să acţioneze în aşa fel, că în cîteva zile, întreaga recoltă de cereale păioase să fie pusă la adă­post. Este o cerinţă pentru rezol­varea căreia trebuie să acţioneze cu cea mai mare răspundere toţi lucratorii din agricultură. La stadion­ul cu 30.000 locuri, din cadrul viito­rului complex sportiv din Bartolomeu, se exe­cută în aceste zile mon­tajul băncilor. Modernul stadion va fi dat în fo­losinţă, în cinstea zilei de­ 23 August. Foto : GH. BĂNUŢĂ DIN ŢARĂ Catalog de seminţe TIMIŞOARA — Staţiunea experi­mentală forestieră din Timişoara a întocmit noul catalog de seminţe, pe care­­specialiştii săi le-au recoltat de la un număr de 237 de specii de ar­bori şi arbuşti de origine indigenă şi TURNU SEVERIN Două eveni­mente vin sa­­consemneze via activi­tate ce se desfăşoară în aceste zile în noul oraş dunărean Orşova. Este vorba de­ începerea construcţiei şan­tierului naval şi conturarea brîului de beton al cheiului noului port care se va întinde pe o lungime de 500 m. Şantierul­ naval va avea o hală de reparaţii cu o suprafaţă de peste 2.000 m­.p. şi o cală de ridicare şi lansare a navelor, o centrală termică, fabri­că de piese de­ schimb pentru,diverse tipuri de nave etc. exotică. Noul catalog a fost­ solicitat şi trimis pînă acum la peste 300 de grădini botanice, parcuri dendrologî­­ce, institute de cercetări şi academii din 46 de ţări de pe toate continen­tele. Portul, străjuit de o gară fluvială modernă şi construcţii pentru depozi­tarea mărfurilor, se va întinde pe 9 ha., în zona viitorului lac de acumu­lare, într-un adevărat golf ferit d© curenţii apelor şi va permite ancora­rea navelor fluviale indiferent de tonaj. Proiectele prevăd ca ambele obiec­tive­­ să fie terminate pînă la finele anului viitor (Agerpres) Două importante obiective în construcţie la Orşova Avanpremieră cinematografică pe ţară la Braşov Din iniţiativa Comi­tetului judeţean pentru cultură şi artă şi a în­treprinderii cinemato­grafice interjudeţene, a­­seară, la­ cinematograful ,,Patria" din­ Braşov , în prezenţa regizorului Mircea Drăg­an, a scrii­torului Titus Pop­ovi­ci (autorul scenariului) şi a actorului Amza Pellea (in­terpretul lui Decebal) a­l lui Constantin Toma (directorul filmului) şi a inginerului de su­net Salamanian — a avut loc avanpre­miera pe ţară a nou­­­lui film românesc ,,Co­lumna". . . Evocî­nd una din cele mai frămmtate pagini din istoria formării lim­bii şi a poporului ro­mân, acest film — ade­vărată secvenţă cine­matografică a unei epo­pei naţionale — a fost primit cu deosebită căl­dură de publicul braşo­vean. După avanpremieră, regizorul Mircea Dragan, scriitorul Titus Popo­­vici şi actorul Amza Pellea au răspuns la unele întrebări ale zia­riștilor. Vernisajul expoziţiei personale IACOB BRUJAN Ieri după-amiază, în sala Palatului culturii din Braşov, a avut­ loc vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică a pictorului Iacob Brujan. Deschisă cu ocazia împlinirii­­a 70 de ani de către pictor, expo­ziţia cuprinde un număr de aproape o sută de lucrări (pictură — în ulei şi grafică) reprezentative pentru diferitele etape parcurse de Iacob Brujan, artistul despre a cărui activitate acad. George Opres­­cu scria că este a unui „pictor... desăvîrşit". La vernisaj au luat­­ parte oameni de cultură şi artă din Braşo­v, , reprezentanţi ai unor instituţii de cultură, numeroşi vizitatori, zia­rişti., • .......... y, . . . . • ...­­ .Guvetul ,de deschidere , la vernisaj, a­­ fost­ ros­tit­­de .Ovidiu.­.Dru­­găniuş, şef de secţie în Muzeul de artă braşovean. * Existenţa fiecărui om conţine un univers pro­fund şi tainic în cuprin­sul căruia are loc ela­borarea lentă a valorilor, care o dată cristalizate continuă mişcare. Colec­tivitatea îl smulge pe in­divid din neantul reflexe­lor ancestrale şi, înzes­­trîndu-l cu grai şi cu gîndire, îl aşează în rin­dispensabilă o tendinţă continuă de asimilarea valorilor de societate e­­laborate, de interioriza­rea normelor, principii­lor şi legilor care alcă­tuiesc esenţa organizării sociale. Fără a intenţiona să e­­puizeze toate semnifica­ţiile legate de conceptele cuprinse în titlu, ancheta de faţă urmăreşte releva­rea cîtorva aspecte le­gate de viaţa interioară a tineretului, întrucît la această vîrstă personali­tatea se afirmă şi se edi­fică, acumulările ulteri­oare articulîndu-se doar, pe ceea ce s-a format in tinereţe. Solicitînd părerea conf. univ. ION LI­PU, redac­tor şef al revistei „As­­tra“, în legătură cu feno­menul pus în discuţie, dînsul ne-a spus: „ Aparent opuşi, cei doi termeni se intercon­­diţionează reciproc, ba mai mult, îşi află deter­minarea unul în celălalt. Viaţa interioară dă omu- lui posibilitatea să pa­­trundă exact sensul mi­siunii sale sociale şi să-şi cantifice cu precizie drepturile şi obligaţiile care-i revin. Viaţa ante­­terioară înseamnă totoda­­tă participare şi angajare politică. Există un feno­men care ţine oarecm­ de civilizaţia contempo­rană şi pe care doresc să-l semnalez : goana u­­nor tineri după obiecte de confort , automobilul de pildă. Subordonarea faţă de asemenea valori goleşte personalitatea res­pectivilor, o simplifică şi o vulgarizează. VICTOR ŞT. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) Folosirea din plin a „ferestrelor luminoase“ pentru terminarea recoltării griului a devenit o problemă la ordinea zilei pentru lucrătorii fermei de stat din Cincul. In fotografie , Tractoristul Gölner Friedrich și Mancelu Nicolae recoltînd grîul de pe una din tarlale. Foto : A. VIERU Anchetă socială SOCIABILITATE si mmm dul fiinţelor cugetătoare. Procesul socializării in­dividului este contradic­toriu şi complex ; au loc în permanenţă restructu­rări şi reveniri, deoarece natura umană nu este un receptor pasiv al influ­enţelor mediului. Oame­nii reacţionează diferit la solicitările şi impulsurile exterioare, specificitatea acestui fenomen fiind ge­nerată de potenţialul energetic moştenit la naştere, de particula­rităţile sistemului ner­vos etc. Astfel se ex­plică diversitatea per­sonalităţilor, faptul că­­ chiar indivizi care trăiesc timp îndelungat in ace­­­laşi mediu şi suportă, în general, influente simi­lare, au structuri psihice deosebite. Subiectivitatea îi interferează continuu cu un flux neîntrerupt d­e influente educaţiona­le, care o îmbogăţesc, a­­tribuindu-i noi dimen­siuni, astfel incit pe drept cuvint personalitatea u­­mană a fost considerată .,ansamblul relaţiilor so­­iale“. Individualitatea nu este însă pur şi simplu ab­sorbită de către societa­­te, deşi coordonatele so­ciale ale personalităţii cuprind însăşi esenţa a­­cesteia. Pentru ca omul să dobindească mereu noi capacităţi de integrare în structura socială, este nu­alcătuiesc însăşi esenţa personalităţii sale. Func­ţia de catalizator­­şi creu­zet al subiectivizării rea­lităţii de către individ revine vieţii interioare, în fiecare clipă, persona­litatea umană este egală cu ea însăşi, dar în ace­laşi timp deosebită, pen­tru că realitatea socială care o determină este în ­ COMCIIT In ziua de 23 iulie, orele 13:30 condu­cătorul troleibuzului nr. 109 a avut o comportare jignitoare faţă de călători, ceea ce denotă că la I. T. Braşov în pro­blema educaţiei personalului mai sunt multe de făcut p lin „parcurs“foarte necesar. Desen • ( CAZACU

Next