Drum Nou, septembrie 1968 (Anul 25, nr. 7360-7384)
1968-09-01 / nr. 7360
StftiU Proletari dIn toate ţările, urtfţî-vâ!mmm nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr 7360 Duminică 1 septembrie 1968 4 pagini 30 bani Întîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu intelectualii din Cluj După cum am mai anunţat, in încheierea vizitei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşii Gheorghe Apostol şi Manea Mănescu au făcut-o in judeţulCluj a avut loc, vineri seara, o întîlnire cu intelectualii din Cluj. Importantă şi veche cetate universitară, centru ştiinţific şi umanistic de prim rang al ■ţării, Clujul anilor de construcţie socialistă a adăugat la frumoasa aureolă, în care au strălucit numele unor Babeş, Racoviţă, Sextil Puşcariu, Blaga, Haţieganu, noi şi noi valori care au întregit şi întregesc patrimoniul spiritual al patriei, în continuă înflorire. Ca şi in alte centre de veche tradiţie sau mai noi, cultura, ştiinţa, cercetarea în toate domeniile au fost şi sînt temeinic înzestrate, printr-o puternică bază materială, prin impulsul unui amplu avînt creator, care a captat toate energiile, impuls şi efervescenţă, specifice epocii noastre socialiste. Cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intelectualitatea clujeană s-a adunat să-şi exprime recunoştinţa faţă de partid şi guvern, să-şi afirme, încă o dată unanimitatea de simţire şi gîndire faţă de politica înţeleaptă a partidului nostru comunist, să-şi întărească hotărît legămîntul de a-şi înzeci eforturile în opera de edificare socialistă, a României. In sala mare a Casei Universitarilor, oaspeţii sunt primiţi cu multă căldură de intelectualii clujeni din toate generaţiile, care aplaudă şi ovaţionează puternic. Marea adunare a intelectualilor, la care sunt prezenţi şi acad. Ştefan Bălan, ministrul invăţămîntului, şi acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, este deschisă de Remus Bucşa, prim-secretar al Comitetului municipal al P.C.R. care, salutîndu-l pe secretarul general al C.C. al partidului în numele oamenilor de cul(Continuare în pag. a 4-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, vă rog să mă scuzaţi dacă nu voi reuşi să dau grai tuturor sentimentelor pe care le încerc în întîlnirea cu dv. Sînt după o zi de adunări, de multiple impresii, şi îmi e greu sa redau în cuvinte emoţia pe care mi-o provoacă întîlnirea cu oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj. (Aplauze entuziaste). Dv., ca întreaga intelectualitate a României socialiste, reprezentaţi un detaşament însemnat al poporului nostru, cu un rol de o deosebită importanţă în întreaga activitate de edificare a orînduirii socialiste. Socialismul, concepţia ştiinţifică despre lume şi viaţă a proletariatului, a sintetizat şi sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bun de-a lungul mileniilor şi a ridicat aceste cuceriri la rangul de ştiinţa socială menită să asigure făurirea unei societăţi în care omul să fie cu adevărat stăpîn pe destinele sale, făuritorul propriei sale istorii. (Aplauze puternice). Fără îndoiala, hotărîtoare în întreaga activitate umană este creaţia de bunuri materiale, pentru că aceasta determină în mare măsură schimbările care au loc în societate. Dar nu este mai puţin adevărat că gîndirea umană, ştiinţa, mai cu seamă în societatea de astăzi, au devenit o forţă materială cu un rol hotărîtor în întreaga viaţă socială, inclusiv în dezvoltarea materială a societăţii. (Aplauze). De aceea, partidul nostru, guvernul ţării noastre, preocupîndu-se de dezvoltarea bazei materiale, de dezvoltarea economiei naţionale, a industriei şi agriculturii, acordă o atenţie deosebită ştiinţei şi culturii ; sîntem conştienţi că fără aceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noastre. (Aplauze). Avem rezultate bune în dezvoltarea ştiinţei şi culturii în ţara noastră. In raport cu situaţia de acum douăzeci şi ceva de ani, nivelul general de cultură al poporului nostru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, numărul intelectualilor a crescut de mai multe ori, şi nu există sector al activităţii materiale şi sociale unde omul deştiinţă şi cultură, alături de muncitori şi ţărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forţă de gîndire şi de creaţie la făurirea societăţii noi socialiste. (Vii şi îndelungi aplauze). Noi, conducerea partidului şi statului, preţuim mult activitatea intelectualilor şi, în mod deosebit, daţi-mi voie să spun, preţuim aportul pe care îl aduc oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj — detaşament de valoare al intelectualităţii din România, socialistă. (Aplauze puternice).. Preţuim, de asemenea, faptul că aici, ca şi în alte centre universitare din ţară, muncesc laolaltă intelectuali români, imaghiaţi, germani, îşi unesc eforturile, capacitatea, pentru a contribui la ridicarea ştiinţei şiculturii patriei noastre pe culmi tot mai înalte, îşi însuşesc tot ce este mai bun pe plan internaţional în domeniul cunoaşterii, aducîndu-şi propria contribuţiei la îmbogăţirea tezaurului universal al civilizaţiei. Vă felicităm din toată inima pentru aportul deosebit de valoros pe care îl aduceţi la înflorirea ştiinţei şi culturii, a întregii creaţii spirituale a României socialiste. (Aplauze puternice). Desigur, tovarăşi, una din problemele importante în dezvoltarea societăţii omeneşti, acolo unde locuiesc împreună oameni de diferite naţionalităţi, este rezolvarea justă a raporturilor sociale dintre aceştia, asigurarea egalităţii depline a tuturor, în toate domeniile de activitate. Numai aşa omul poate să se simtă liber, poate să-şi pună cunoştinţele, întreaga sa capacitate, în serviciul bunăstării şi fericirii poporului. Putem spune, tovarăşi, că în patria noastră, în România, am realizat pe deplin această egalitate între oameni, indiferent de naţionalitate, în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuziaste, prelungite). Dumneavoastră, ca oameni de ştiinţă şi cultură, ştiţi foarte bine că, indiferent în ce limbă sunt exprimate, rezultatele cercetării ştiinţifice — ale fizicii, matematicii, chiar şi ale istoriei şi arheologiei — sunt aceleaşi atunci cind cercetarea se face cu adevărat corect. (Vii aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, muzica nu cunosc graniţe de limbă. Indiferent în ce limbă sunt create, marile opere de artă, — mă refer la literatură, căci muzica are limba ei proprie, internaţională, — aici, s-ar putea spune, s-a realizat internaţionalismul (animaţie în sală), — exprimăaceleaşi idei ,şi simţăminte. Depinde desigur de ceea ce doreşte scriitorul, poetul, sau artistul respectiv să redea, de modul în care înţelege el sensul vremii, preocupările şi aspiraţiile societăţii şi de măsura în care doreşte să se încadreze în aceste preocupări. Depinde de voinţa şi de puterea sa de a face din opera de artă pe care o făureşte o expresie a năzuinţelor de libertate şi dreptate socială ale omenirii Pentru că numai atunci arta serveşte cu adevărat cauza progresului, cauza socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). Aş putea spune că în ştiinţă, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea unităţii in creaţie, peste deosebirile de naţionalitate şi limbă, pentru că ştiinţa şi cultura înaintată este una singură şi ea nu cunoaşte diferenţe de naţionalitate, nu cunoaşte decit o singură lege : progresul omenirii, realizarea unei vieţi mai bune pentru toţi oamenii. (Aplauze însufleţite). De aceea, consider că este necesar ca intelectualii noştri, indiferent în (Continuare în pag. a 4-a) Vizita tovarăşului ION GHEORGHE MAURER în judeţele Mureş şi Sibiu Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, a făcut în zilele de vineri şi sîmbătă o vizită de lucru în judeţele Mureş şi Sibiu. Oaspetele s-a întîlnit cu oameni ai muncii din industrie şi agricultură, cu intelectuali, activişti ai organelor locale de partid şi de stat, cu care a discutat pe larg despre modul în care sunt îndeplinite hotărârile Congresului al IX-lea şi Conferinţei Naţionale a P.C.R., măsurile luate de partid şi guvern pentru continua înflorire a României socialiste. Au fost vizitate Combinatul chimic din Tîrnăveni, cooperativa agricolă de producţie din Luduş, Combinatul de îngrăşăminte azotoase „Azomureş“ şi Institutul de medicină şi farmacie din Tg. Mureş. Oamenii muncii din unităţile vizitate, numeroşi cetăţeni din localităţile străbătute au făcut tovarăşului Ion Gheorghe Maurer o primire caldă, entuziastă, ovaţionînd îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru politica internă şi externă a partidului. Cu prilejul vizitelor făcute, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-a interesat de modul în care se realizează sarcinile ce revin unităţilor respective, de preocupările de perspectivă ale conducerilor acestora. Preşedintele Consiliului de Miniştri a indicat cadrelor de conducere să ia măsurile cele mai eficiente pentru valorificarea maximă a investiţiilor, ridicarea continuă a calităţii produselor, subliniind posibilităţile şi resursele de care dispune fiecare unitate pentru obţinerea unor succese şi mai mari. De asemenea, s-a interesat de profilul actual şi perspectivele de dezvoltare ale Centrului Universitar Tg.. Mureş, de activitatea de cercetare ştiinţifică a intelectualilor din localitate. La Tîrnăveni a avut loc o însufleţită adunare a activului de partid din oraş. Cei care au luat cuvîntul au exprimat, în numele tuturor oamenilor muncii din localitate, deplina adeziune faţă depolitica internă şi externă a partidului, hotărîrea fermă de a îndeplini măsurile luate de partid. Tovarăşul Ion Gheorghe Maure, a subliniat în cuvîntul său succesele obţinute de colectivul combinatului, marile transformări pe care oraşul Tîrnăveni le-a trăit în ultimele decenii. Vorbitorul a arătat că problema naţională a fost rezolvată în conformitate cu interesele naţionalităţilor conlocuitoare, cu principiile marxist-leniniste. In continuare el a subliniat că conducerea partidului şi statului vede în rezultatele oamenilor muncii încrederea cu care întregul popor înconjoară partidul. La întîlnirea de lucru cu intelectualii din Tg. Mureş, numeroşi vorbitori — oameni de ştiinţă, cultură şi artă1 — au adus în discuţie probleme privind activitatea lor de zi cu zi, exprimînd totodată hotărîrea de a milita cu abnegaţie pentru înfăptuirea politicii partidului nostru, izvorîtă din gîndurile, năzuinţele şi voinţa întregului nostru popor. Luînd cuvîntul, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a înfăţişat preocupările partidului şi statului pentru ridicarea continuă a activităţii ştiinţifice şi culturale, pentru asigurarea unor condiţii din ce în ce mai bune a acestei activităţi. El a remarcat preocupările intelectualilor din Tg. Mureş pentru educarea şi pregătirea tinerei generaţii. Seara, la Palatul culturii, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-a întîlnit cu activul de partid din judeţul Mureş. La întîlnire au luat cuvîntul activişti de partid şi de stat, muncitori, cadre didactice. In cuvinte calde, vorbitorii au reafirmat unitatea de nezdruncinat a'poporului în jurul partidului' — conducător înţelept, încercat şi hotărît, a cărui politică profund principială, asigură dezvoltarea tuturor forţelor (Continuare în pag. a 4-a) — * ______-di.OILLA.ASTRA* 32 tone de metal economisit De la începutul anului şi pînă acum cîteva zile, la uzina „Electroprecizie" din Săcele a fost realizată o economie de metal de 32 tone,. Aceasta se datoreşte în primul rînd aplicării unor importante măsuri tehnice de către proiectanţii şi tehnologii uzinei, cum sînt: reproiectarea a două tipuri de motoare, executarea noi planuri combinate pentru croirea tablei silicioase pentru rolele rotor-stator, cît și folosirea unor deșeuri din debitare de la gabaritele mari de electromotoare, la gabaritele mici; V SECAREANU coresp. Deplină adeziune la principiile politicii externe a partidului şi guvernului POLITICA PARTIDULUI, O POLITICA A ADEVĂRULUI M-am născut in zilele „Comunei din Paris“, sub zodia revoluţiilor, a luptei pentru libertate, egalitate şi fraternitate. Mă apropii, aşadar, de pragul veacului, vîrstă pe care v-o urez şi vouă, dragi cititori. Aceeaşi urare o fac pentru iubiţii conducători ai acestui popor mîndru şi curajos, a acestei patrii, la sinul căreia ne simţim atît de fericiţi toţi laolaltă, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi , pentru că împreună muncim înfrăţiţi pe aceeaşi glie şi împreună ne înfruptăm din mierea aceluiaşi pămînt frumos şi rodnic, faţă de care n-avem datorie mai sfîntă decît de a-1 apăra şi înfrumuseţa prin munca şi dăruirea noastră totală şi comună. In viaţa această îndelungată, vă daţi seama, am trecut prin multe. Am fost publicist timp de 70 de ani, deci în permanenţă în clocotul evenimentelor, la curent cu toate frămîntările politice. După atîta amar de experienţă, poate cea mai de preţ convingere cu care m-am ales şi pe care în scrierile mele doresc să v-o fac mesaj, este că adevărul şi înţelepciunea triumfă întotdeauna. Partidul şi guvernul nostru sunt în slujba adevărului şi politica lor va triumfa.a triumfa pentru că partidul şi guvernul, ca niciodată în istoria ţării, se identifică cu masele de oameni, cu întregul popor, cu voinţa lui. Şi dacă astăzi avem atîţia prieteni în toată lumea, e pentru că politica P.C.R. şi a statului nostru socialist a fost şi va rămîne mereu o politică a adevărului, de prietenie, de înţelegere şi respect, de stimă şi colaborare cu toate popoarele, cu toate statele. Aşa e bine şi altfel nu se poate. Să mergem, deci, pe acest drum, al adevărului și certitudinilor. HALÁSZ GYULA, publicist Tăria noastră este unitatea în jurul partidului Vorbesc in dubla postură, de om al muncii şi de mamă a 7 copii. îmi sunt, la fel de dragi, peste măsură de dragi, şi munca, şi familia. Nimeni n-ar putea vreodată sa se atingă de aceste comori ale noastre. Grija noastră de fiecare zi este să muncim cu sîrg, cu conştiinciozitate, ca să avem produse mai multe şi mai bune pentru copiii noştri, pentru copiii ţării. Totodată ne străduim din tot sufletul şi inimile noastre sa ne creştem şi educăm copiii cărora avem datoria să le asigurăm un viitor fericit, plin de bucurii şi de zîmbete. în ultimele zile am simţit mai mult ca oricînd inimile noastre bătînd alături de inimile femeilor din Cehoslovacia, ale întregului popor cehoslovac ; le-am înţeles şi le-am împărtăşit durerea. Pentru că noi ştim că şi prietenii şi prietenele noastre din Cehoslovacia sînt însufleţiţi de aceeaşi dorinţă ca şi noi, de a-şi făuri prin muncă cinstită un trai fericit lor şi copiilor lor. Nu putem să nu ne exprimăm acum bucuria, că lucrurile au reintrat pe făgaşul lor normal, că poporul frate cehoslovac are din nou posibilitatea să-şi continue munca de zi cu zi, care are, ca, şi la noi, aceleaşi ţeluri. Bucuria noastră este cu atît mai mare cu cît ştim că în această problemă spinoasă ca şi în multe altele de altfel, partidul nostru a avut o poziţie principială, realistă şi foarte fermă, care corespunde năzuinţelor şi intereselor poporului nostru, idealurilor lui de dreptate socială. Glasul partidului răsună amplificat în inimile noastre, ale celor care zi de zi, printr-un efort necontenit, ne construim viitorul, care nu poate fi altul decît socialismul. Este o unitate totală şi sinceră între partid şi noi toţi — tineri şi vîrstnici, femei şi bărbaţi, români, maghiari, germani — o unitate de neclintit, care dă însăşi măsura tăriei noastre de granit. ANA ARDELEANU, muncitoare la Uzina de autocamioane Braşov în cuprinsul ziarului: • O concepţie eronată şi implicaţiile ei 9 Pag. 2 • „Lin om declarat „nebun“ Pag. 2 Magazin Pag. 3 Ne-am obişnuit să punem la originea mai tuturor accidentelor de circulaţie cauze care ţin de profilul moral şi profesional al omului de la volan, care zi de zi străbate sute de kilometri. Acuzaţiile noastre sunt, în parte, justificate şi cei aoizaţi sperăm că vor trage maximum de învăţăminte. Ne-am convins însă că Ancheta noastră PIETONUL a văzut prin parbriz optica prin care majoritatea dintre noi privim accidentele de circulaţie este unilaterală. De ce ? Pentru că noi, cei care facem reproşuri conducătorilor auto, privim lucrurile de pe poziţia şi din unghiul de vedere al pietonului, al simplului trecător. Să încercăm să inversăm puţin „prisma“, să urmărim „spectacolul“ străzii prin parbrizul maşinii. Vom porni mai întîi de la două constatări, care nu se mai cer demonstrate. Prima: în judeţul Braşov traficul de circulaţie este foarte intens, datorită faptului că această zonă geografico-administrativă este străbătută de cîteva importante drumuri naţionale, are nenumărate frumuseţi şi obiective turistice, des frecventate, numeroase întreprinderi mari, care-şi ramifică legăturile în toată ţara etc. A doua: judeţul nostru posedă un serios parc de autovehicule, fie aparţinînd întreprinderilor şi instituţiilor, fie persoanelor particulare. In aceste condiţii obiective, atît conducătorii auto cit şi pietonii sînt chemaţi, au datoria să respecte cu stricteţe regulile de circulaţie, să nu precupeţească nimic din atenţie — această facultate indispensabilă omului modern ■ încrezându-se în grija pe care i-o poartă celălalt. Aşadar, obligaţiile sunt reciproce. Mulţi dintre cetăţeni au însă o concepţie foarte ciudată şi cu totul personală despre obligaţiile lor ca pietoni, despre ■ responsabilitatea şi grija pentru buna desfăşurare a circulaţiei pe drumurile publice. I. Nicolae, student: „De ce să fiu atent la maşini? Are şoferul de grijă să nu mă calce, doar el posedă carnet de conducere (!?) Eu nu am aşa ceva...“. N. Viorel: „Cind sînt grăbit, nu pot da întîietate şoferului. El îşi poate permite să piardă un minut, două, că le recuperează repede, dar eu...“. C.L., tînără: „De ce fac cu mîna şoferilor? Uneori pentru că am nevoie să călătoresc şi eu într-o direcţie sau alta îi caut o ocazie. Alteori, aşa, din amuzament... E vina lor, a şoferilor, că opresc sau întorc privirile după mine... încurcînd circulaţia !“. Am transcris aici doar cîteva ...perle“ de gîndire, a căror fragilitate şi vulnerabilitate este vizibilă pentru oricine şi, deci,ne scuteşte de comentariu. I. AL. BARBU (Continuare în pag. a 2-a) La Fabrica de stofe din Braşov, unitatea a 2-a, secţia filatură, a fost montată o maşină de filat cu inele tip M.A.R. de mare productivitate. Montarea acestei maşini reduce consumul de energie şi personalul de deservire. Foto : O. ROATIŞ O nouă manifestare internaţională de mare prestigiu la Braşov Colocviul de teoria probabilităţilor statistică matematică442 SI * începînd de luni, 2, pînă vineri, 6 septembrie, se vor desfăşura la Braşov, lucrările „Colocviului de teoria probabilităţilor şi statistică matematică" organizat de Academia R.S.R., în colaborare cu Societatea de ştiinţe matematice. Ne-am adresat acad. OCTAV ONICESCU, cu rugămintea de a ne vorbi despre acest colocviu. „ Şcoala românească de teoria probabilităţilor şi statistică matematică se bucură de un înalt prestigiu internaţional , prin contribuţiile sale originale aduse în teoretizarea proceselor aleatoare probabiliste care au o deosebită importanţă în ştiinţa teoretică ca şi în aplicaţii. Ea a adus şi contribuţii remarcabile la organizarea pe baze noi a ştiinţei probabilităţilor. Şcoala românească a creat noţiunea de procesul cu legături complete pe baza căruia ştiinţa americană şi cea românească a construit teoria modernă a învăţării. Este cunoscut că procesul de învăţare se face în trepte. La fiecare pas probabilitatea de a cîştiga o noţiune nouă depinde de cunoştinţele anterioare şi de probabilităţile lor. De aceea invitaţiile noastre au avut un mare ecou în lumeaspecialiştilor din întreaga lume, care şi-au anunţat sosirea într-un număr impresionant. Din ţara noastră participă la acest colocviu toţi cei care se ocupă cu teoria probabilităţilor, cu statistica matematică şi aplicaţiile ei, specialişti din institute şi întreprinderi etc. Lucrările colocviului se vor desfăşura în trei secţii şi in cîteva seminare speciale. Unul din aceste seminarii este grupat în jurul preocupărilor actuale ale profesorului Paul Levy de la Paris, care neputînd să se deplaseze (din cauza vîrstei) ne-a trimis două lucrări deosebit de importante, iar altul în jurul unor probleme de mare actualitate practică promovată de profesorul A. Gvedenko de la Universitatea din Moscova. Şi-au mai anunţat sosirea, de asemenea, şi alţi cunoscuţi, specialişti de peste hotare: Deţineţii de la Roma, Kendal de la Londra, Smerever de la Viena etc., etc. Problemele dominante ale comunicărilorgravitează în jurul teoriei proceselor aleatoare şi al aplicaţiilor lor în diversele domenii ale ştiinţei. Profesorului Gh. Mihoc care promovează cu deosebit avînt actualele cercetări româneşti, atît în domeniul proceselor cu legături complete, cît şi în disciplinele anexe, denumite îndeobşte operaţional, ale teoriei probabilităţii, conduce organizarea care va pune la Braşov împreună , pe atîţi invitaţi străini cu tinerii noştri probabilişti şistatisticieni. HARALAMBIE LEREA Trotuare asfaltate Acţiunea de construire a trotuarelor pe diferite străzi ale oraşului Codlea, este îmbrăţişată de tot mai mulţi cetăţeni. Bunăoară, cetăţenii străzii Libertăţii iau parte activă la construirea trotuarului pe o porţiune de 200 m.l. Pînă în prezent a fost nivelat terenul de turnare a plăcilor de beton şi s-a stabilit bordura în fruntea acestei acţiuni se află cetăţenii : Cojocaru Mihai, Ion Seceleanu, Rizea Tudor, Ion Adam şi alţii. Asemenea lucrări sunt întreprinse şi pe alte străzi ale oraşului Trotuarele construite prin contribuţia cetăţenilor, de la începtul acestui an, însumează peste 4.000 m.p. NIŢU MARIN, eoresp.