Drum Nou, septembrie 1968 (Anul 25, nr. 7360-7384)

1968-09-01 / nr. 7360

StftiU Proletari dIn toate ţările, urtfţî-vâ!­mmm nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr 7360 Duminică 1 septembrie 1968 4 pagini 30 bani Întîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu­­ cu intelectualii din Cluj După cum am mai anunţat, in încheierea vizitei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşii Gheor­­ghe Apostol şi Manea Mănes­­cu au făcut-o in judeţul­­Cluj a avut loc, vineri seara, o în­­tîlnire cu intelectualii din Cluj. Importantă şi veche cetate universitară, centru ştiinţific şi umanistic de prim rang al ■ţării, Clujul anilor de con­strucţie socialistă a adăugat la frumoasa aureolă, în care au strălucit numele unor Ba­­beş, Racoviţă, Sextil Puşcariu, Blaga, Haţieganu, noi şi noi valori care au întregit şi în­tregesc patrimoniul spiritual al patriei, în continuă înflori­re. Ca şi in alte centre de ve­che tradiţie sau mai noi, cul­tura, ştiinţa, cercetarea în toate domeniile au fost şi sînt temeinic înzestrate, printr-o puternică bază materială, prin impulsul unui­ amplu avînt creator, care a captat toate e­­nergiile, impuls şi efervescen­ţă, specifice epocii noastre so­cialiste. Cu prilejul vizitei tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, intelec­tualitatea clujeană s-a adunat să-şi exprime recunoştinţa fa­ţă de partid şi guvern, să-şi afirme, încă o­ dată unanimi­tatea de simţire şi gîndire fa­ţă­ de politica înţeleaptă a par­tidului nostru comunist, să-şi întărească hotărît legămîntul de a-şi înzeci eforturile în o­­pera de edificare socialistă, a României. In sala mare a Casei Uni­versitarilor, oaspeţii sunt pri­miţi cu multă căldură de in­telectualii clujeni din toate generaţiile, care aplaudă şi o­­vaţionează puternic. Marea adunare a intelectua­lilor, la care sunt prezenţi şi acad. Ştefan Bălan, ministrul invăţămîntului, şi acad. Miron Nicolescu, preşedintele Acade­miei, este deschisă de Remus Bucşa, prim-secretar al Comi­tetului­ municipal al P.C.R. care, salutîndu-l pe secretarul general al C.C. al partidului în numele oamenilor de cul­(Continuare în­ pag. a 4-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, vă rog să mă scuzaţi dacă nu voi reuşi să dau grai tuturor sentimentelor pe care le încerc în întîlnirea cu dv. Sînt după o zi de adunări, de multiple impresii, şi îmi e greu sa redau în cuvinte emoţia pe care mi-o provoacă întîlnirea cu oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj. (A­­plauze entuziaste). Dv., ca întreaga intelectualitate a României socialiste, reprezen­taţi un detaşament însemnat al poporului nostru, cu un rol de o deosebită importanţă în întreaga activitate de edificare a orîndui­­rii socialiste. Socialismul, con­cepţia ştiinţifică despre lume şi viaţă a proletariatului, a sinteti­zat şi sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bun de-a lungul mileniilor şi a ridicat a­­ceste cuceriri la rangul de ştiinţa socială menită să asigure făuri­rea unei societăţi în care omul să fie cu adevărat stăpîn pe des­tinele sale, făuritorul propriei sale istorii. (Aplauze puternice). Fără îndoiala, hotărîtoare în întreaga activitate umană este creaţia de bunuri materiale, pen­tru că aceasta determină în mare măsură schimbările care au loc în societate. Dar nu este mai puţin adevărat că gîndirea u­­mană, ştiinţa, mai cu seamă în societatea de astăzi, au devenit o forţă materială cu un rol hotărî­tor în întreaga viaţă socială, in­clusiv în dezvoltarea materială a societăţii. (Aplauze). De aceea, partidul nostru, gu­vernul ţării noastre, preocupîn­­du-se de dezvoltarea bazei ma­teriale, de dezvoltarea economiei naţionale, a industriei şi agricul­turii, acordă o atenţie deosebită ştiinţei şi culturii ; sîntem con­ştienţi că fără aceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noastre. (Aplauze). Avem rezultate bune în dez­voltarea ştiinţei şi culturii în ţara noastră. In raport cu situaţia de acum douăzeci şi ceva de ani, ni­­­velul general de cultură al po­porului nostru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, numărul in­telectualilor a crescut de mai multe ori, şi nu există sector al activităţii materiale şi sociale unde omul de­­ştiinţă şi cultură, alături de muncitori şi ţărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forţă de gîndire şi de creaţie la făuri­rea societăţii noi socialiste. (Vii şi îndelungi aplauze). Noi, conducerea partidului şi statului, preţuim mult activitatea intelectualilor şi, în mod deose­bit, daţi-mi voie să spun, pre­ţuim aportul pe care îl aduc oa­menii de ştiinţă şi cultură­­ din Cluj — detaşament de valoare al intelectualităţii din România, so­cialistă. (Aplauze puternice).. Preţuim, de asemenea, faptul că aici, ca şi în alte centre uni­versitare din ţară, muncesc lao­laltă intelectuali români, ima­­ghiaţi, germani, îşi unesc e­for­­turile, capacitatea, pentru a con­tribui la ridicarea ştiinţei şi­­cul­turii patriei noastre pe culmi tot mai înalte, îşi însuşesc tot­ ce este mai bun pe plan internaţio­nal în domeniul cunoaşterii, adu­­cîndu-şi propria contribuţiei la îmbogăţirea tezaurului universal al civilizaţiei. Vă felicităm­­ din toată inima pentru aportul deo­sebit de valoros pe care îl adu­ceţi la înflorirea ştiinţei şi cul­turii, a întregii creaţii spirituale a României socialiste. (Aplauze puternice). Desigur, tovarăşi, una din pro­blemele importante în dezvolta­rea societăţii omeneşti, acolo unde locuiesc împreună oameni de di­ferite naţionalităţi, este rezolva­rea justă a raporturilor sociale dintre aceştia, asigurarea egali­tăţii depline a tuturor, în toate domeniile de activitate. Numai aşa omul poate să se simtă liber, poate să-şi pună cunoştinţele, în­treaga sa capacitate, în serviciul bunăstării şi fericirii poporului. Putem spune, tovarăşi, că în pa­tria noastră, în România, am realizat pe deplin această egali­tate între oameni, indiferent de naţionalitate, în toate domeniile de activitate. (Aplauze entuziaste, prelungite). Dumneavoastră, ca oameni de ştiinţă şi cultură, ştiţi foarte bine că, indiferent în ce limbă sunt exprimate, rezultatele cerce­tării ştiinţifice — ale fizicii, ma­tematicii, chiar şi ale istoriei şi arheologiei — sunt aceleaşi atunci cind cercetarea se face cu adevă­rat corect. (Vii aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, mu­zica nu cunosc graniţe de limbă. Indiferent în ce limbă sunt create, marile opere de artă, — mă re­fer la literatură, căci muzica are limba ei proprie, internaţio­nală, — aici, s-ar putea spune, s-a realizat internaţionalismul (animaţie în sală), — exprimă­­a­­celeaşi idei ,şi simţăminte. De­pinde desigur de ceea ce do­reşte scriitorul, poetul, sau artis­tul respectiv să redea, de modul în care înţelege el sensul vremii, preocupările şi aspiraţiile socie­­tăţii şi de măsura în care do­reşte să se încadreze în aceste preocupări. Depinde de voinţa şi de puterea sa de a face din opera de artă pe care o făureşte o ex­presie a năzuinţelor de libertate şi dreptate socială ale omenirii Pentru că numai atunci arta ser­veşte cu adevărat cauza pro­gresului, cauza socialismului. (A­­plauze puternice, prelungite). Aş putea spune că în ştiinţă, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea unităţii in creaţie, peste deosebirile de naţionalitate şi limbă, pentru că ştiinţa şi cultura înaintată este una singură şi ea nu cunoaşte diferenţe de naţionalitate, nu cu­noaşte decit o singură lege : pro­gresul omenirii, realizarea unei vieţi mai bune pentru toţi oame­nii. (Aplauze însufleţite). De a­­ceea, consider că este necesar ca intelectualii noştri, indiferent în (Continuare în pag. a 4-a) Vizita tovarăşului ION GHEORGHE MAURER în judeţele Mureş şi Sibiu Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, a făcut în zilele de vineri şi sîmbătă o vizită de lucru în judeţele Mureş şi Sibiu. Oaspetele s-a întîlnit cu oameni ai­ muncii din industrie şi agri­cultură, cu intelectuali, activişti ai organelor locale de partid şi de stat, cu care a discutat pe larg despre modul în care sunt înde­plinite hotărârile Congresului al IX-lea şi Conferinţei Naţionale a P.C.R., măsurile luate de partid şi guvern pentru continua înflorire a României socialiste. Au fost vizitate Combinatul chi­mic din Tîrnăveni, cooperativa a­­gricolă de producţie din Luduş, Combinatul de îngrăşăminte azo­­toase „Azomureş“ şi Institutul de medicină şi farmacie din Tg. Mureş. Oamenii muncii din unităţile vi­zitate, numeroşi cetăţeni din loca­lităţile străbătute au făcut tovară­şului Ion Gheorghe Maurer o pri­mire caldă, entuziastă, ovaţionînd îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Cen­tral, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru politica internă şi externă a partidului. Cu prilejul vizitelor făcute, to­varăşul Ion Gheorghe Maurer s-a interesat de modul în care se rea­lizează sarcinile ce revin unităţi­lor respective, de preocupările de perspectivă ale conducerilor aces­tora. Preşedintele Consiliului de Miniştri a indicat cadrelor de con­ducere să ia măsurile cele mai eficiente pentru valorificarea ma­ximă a investiţiilor, ridicarea con­­tinuă a calităţii produselor, sub­liniind posibilităţile şi resursele de care dispune fiecare unitate pentru obţinerea unor succese şi mai mari. De asemenea, s-a inte­resat de profilul actual şi perspec­tivele de dezvoltare ale Centrului Universitar Tg.. Mureş, de activi­tatea de cercetare ştiinţifică a in­telectualilor din­­ localitate. La Tîrnăveni a avut loc o însu­fleţită adunare a activului de par­tid din oraş. Cei care au luat cuvîntul au exprimat, în numele tuturor oamenilor muncii din lo­calitate, deplina adeziune faţă de­­politica internă şi externă a par­­tidului, hotărîrea fermă de a înde­plini măsurile luate de partid. Tovarăşul Ion Gheorghe Maure, a subliniat în cuvîntul său succe­sele obţinute de colectivul com­binatului, marile transformări pe care oraşul Tîrnăveni le-a trăit în ultimele decenii. Vorbitorul a arătat că problema naţională a fost rezolvată în con­formitate cu interesele naţionali­tăţilor conlocuitoare, cu principiile marxist-l­eniniste. In continuare el a subliniat că conducerea partidu­lui şi statului vede în rezultatele oamenilor muncii încrederea cu care întregul popor înconjoară par­tidul. La întîlnirea de lucru cu inte­lectualii din Tg. Mureş, numeroşi vorbitori — oameni de ştiinţă, cul­tură şi artă1 — au adus în discuţie probleme privind activitatea lor de zi cu zi, exprimînd totodată hotă­rîrea de a milita cu abnegaţie pen­tru înfăptuirea politicii partidului nostru, izvorîtă din gîndurile, nă­zuinţele şi voinţa întregului nostru popor. Luînd cuvîntul, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a înfăţişat pre­ocupările partidului şi statului pen­tru ridicarea continuă a activităţii ştiinţifice şi culturale, pentru asi­gurarea unor condiţii din ce în ce mai bune a acestei activităţi. El­ a remarcat preocupările intelectuali­lor din Tg. Mureş pentru educarea şi pregătirea tinerei generaţii. Seara, la Palatul culturii,­­ tova­răşul Ion Gheorghe Maurer s-a întîlnit cu activul de partid din judeţul Mureş. La întîlnir­e au luat cuvîntul activişti de partid şi de stat, mun­citori, cadre didactice. In cuvinte calde, vorbitorii au r­eafirmat uni­tatea de nezdruncinat­­ a'poporului în jurul partidului' — conducător înţelept, încercat şi hotărît, a că­rui politică profund principială, a­­sigură dezvoltarea tuturor forţelor (Continuare în pag. a 4-a) — * ______­-di.OILLA.ASTRA* 32 tone de metal economisit De la începutul anu­lui şi pînă acum cîteva zile, la uzina „Electro­­precizie" din Săcele a fost realizată o econo­mie de metal de 32 tone,. Aceasta se datoreşte în primul rînd aplicării unor importante măsuri tehnice de către proiec­tanţii şi tehnologii uzi­nei, cum sînt: reproiec­­tarea a două tipuri de motoare, executarea noi planuri combinate pentru croirea tablei si­licioase pentru rolele rotor-stator, cît­ și folo­sirea unor deșeuri din debitare de la gabarite­le mari de electromo­toare, la gabaritele mici; V SECAREANU coresp. Deplină adeziune la principiile politicii externe a partidului şi guvernului POLITICA PARTIDULUI, O POLITICA A ADEVĂRULUI M-am născut in zilele „Comunei din Paris“, sub zodia revoluţiilor, a luptei pentru libertate, egalitate şi fraternitate. Mă apropii, aşadar, de pragul veacului, vîrstă pe care v-o urez şi vouă, dragi cititori. Aceeaşi urare o fac pentru iubiţii conducători ai acestui popor mîn­­dru şi curajos, a acestei patrii, la sinul căreia ne simţim atît de fe­riciţi toţi laolaltă, români, ma­ghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi , pentru că împreună mun­cim înfrăţiţi pe aceeaşi glie şi îm­preună ne înfruptăm din mierea aceluiaşi pămînt frumos şi rodnic, faţă de care n-avem datorie mai sfîntă decît de a-1 apăra şi înfru­museţa prin munca şi dăruirea noa­stră totală şi comună. In viaţa această îndelungată, vă daţi seama, am trecut prin multe. Am fost publicist timp de 70 de ani, deci în permanenţă în clocotul evenimentelor, la curent cu toate frămîntările politice. După atîta amar de experienţă, poate cea mai de preţ convingere cu care m-am ales şi pe care în scrierile mele doresc să v-o fac mesaj, este că adevărul şi înţelepciunea triumfă întotdeauna. Partidul şi guvernul n­ostru sunt în slujba adevărului şi politica lor va triumfa.­­­a triumfa pentru că partidul şi guvernul, ca niciodată în istoria ţării, se iden­tifică cu masele de oameni, cu întregul popor, cu voinţa lui. Şi dacă astăzi avem atîţia prieteni în toată lumea, e pentru că politica P.C.R. şi a statului nostru socialist a fost şi va rămîne mereu o poli­tică a adevărului, de prietenie, de înţelegere şi respect, de stimă şi colaborare cu toate popoarele, cu toate statele. Aşa e bine şi altfel nu se poate. Să mergem, deci, pe acest drum, al adevărului și certi­tudinilor. HALÁSZ GYULA, publicist Tăria noastră este unitatea în jurul partidului Vorbesc in dubla postură, de om al muncii şi de mamă a 7 copii. îmi sunt, la fel de dragi, peste măsură de dragi, şi munca, şi familia. Nimeni n-ar pu­tea vreodată sa se atingă de aceste comori ale noastre. Grija noastră de fiecare zi este să muncim cu sîrg, cu conştiinciozitate, ca să avem produse mai multe şi mai bune pentru copiii noştri, pentru co­piii ţării. Totodată ne străduim din tot sufletul şi inimile noastre sa ne creştem şi educăm copiii cărora avem datoria să le asigurăm un viitor fe­ricit, plin de bucurii şi de zîmbete. în ultimele zile am simţit mai mult ca oricînd inimile noastre bătînd a­­lături de inimile femeilor din Ceho­slovacia, ale întregului popor ceho­slovac ; le-am înţeles şi le-am îm­­­părtăşit durerea. Pentru că noi ştim că şi prietenii şi prietenele­ noastre din Cehoslovacia sînt însufleţiţi de aceeaşi dorinţă ca şi noi, de a-şi fău­ri prin muncă cinstită un trai fericit lor şi copiilor lor. Nu putem să nu ne exprimăm a­­cum bucuria, că lucrurile au reintrat pe făgaşul lor normal, că poporul frate cehoslovac are din nou posibi­litatea să-şi continue munca d­e zi cu zi, c­ar­e are, ca, şi la­ noi, aceleaşi ţeluri. Bucuria noastră este cu atît mai ma­re cu cît ştim că în această problemă spinoasă ca şi în multe altele de alt­fel, partidul nostru a avut o poziţie principială, realistă şi foarte fermă, care corespunde năzuinţelor şi inte­reselor poporului nostru, idealurilor lui de dreptate socială. Glasul parti­dului răsună amplificat în inimile noastre, ale celor care zi de zi, prin­­tr-un efort necontenit­, ne construim viitorul, care nu poate fi altul decît socialismul. Este o unitate totală şi sinceră între partid şi noi toţi — ti­neri şi vîrstnici, femei şi bărbaţi, ro­mâni, maghiari,­ germani — o unitate de neclintit, care dă însăşi măsura tăriei noastre de granit. ANA ARDELEANU, muncitoare la Uzina de autocamioane Braşov în cuprinsul ziarului: • O concepţie eronată şi impli­caţiile ei 9 Pag. 2 • „Lin om declarat „nebun“ Pag. 2 Magazin Pag. 3 Ne-am obişnuit să pu­nem la originea mai tu­turor accidentelor de cir­culaţie cauze care ţin de profilul moral şi profe­sional al omului de la volan, care zi de zi stră­bate sute de kilometri. Acuzaţiile noastre sunt, în parte, justificate şi cei aoizaţi sperăm că vor trage maximum de în­văţăminte. Ne-am convins însă că Ancheta noastră PIETONUL a văzut prin parbriz optica prin care majori­tatea dintre noi privim accidentele de circulaţie este unilaterală. De ce ? Pentru că noi, cei care facem reproşuri condu­cătorilor auto, privim lu­crurile de pe poziţia şi din unghiul de vedere al pietonului, al simplului trecător. Să încercăm să inversăm puţin „prisma“, să urmărim „spectacolul“ străzii prin parbrizul maşinii. Vom porni mai întîi de la două constatări, care nu se mai cer demonstra­te. Prima: în judeţul Braşov traficul de circu­laţie este foarte intens, datorită faptului că acea­stă zonă geografico-admi­­nistrativă este străbătută de cîteva importante dru­muri naţionale, are ne­numărate frumuseţi şi o­­biective turistice, des frecventate, numeroase întreprinderi mari, care-şi ramifică legăturile în toată ţara etc.­ A doua: judeţul nostru posedă un serios parc de autovehi­cule, fie aparţinînd între­prinderilor şi instituţii­lor, fie persoanelor par­ticulare. In aceste condiţii obiec­tive, atît conducătorii auto cit şi pietonii sînt chemaţi, au datoria să respecte cu stricteţe re­gulile de circulaţie, să nu precupeţească nimic din atenţie — această facul­tate indispensabilă omu­lui modern ■ încrezân­­du-se în grija pe care i-o poartă celălalt. Aşadar, obligaţiile sunt reciproce. Mulţi dintre cetăţeni au însă o concepţie foarte ciudată şi cu totul per­sonală despre obligaţiile lor ca pietoni, despre ■ responsabilitatea şi grija pentru buna desfăşurare a circulaţiei pe drumu­rile publice. I. Nicolae, student:­ „De ce să fiu atent la maşini? Are şoferul de grijă să nu mă calce, doar el po­sedă carnet de conduce­re (!?) Eu nu am aşa ceva...“. N. Viorel: „Cind sînt grăbit, nu pot da întîie­­tate şoferului. El îşi poa­te permite să piardă un minut, două, că le recu­perează repede, dar eu...“. C.L., tînără: „De ce fac cu mîna şoferilor? Uneori pentru că am nevoie să călătoresc şi eu într-o di­recţie sau alta îi caut o ocazie. Alteori, aşa, din amuzament... E vina lor, a şoferilor, că opresc sau întorc privirile după mi­ne... încurcînd circula­ţia !“. Am transcris aici doar cîteva ...perle“ de gîndi­­re, a căror fragilitate şi vulnerabilitate este vizi­bilă pentru oricine şi, deci,­­ne scuteşte de co­mentariu. I. AL. BARBU (Continuare în pag. a 2-a) La Fabrica de stofe din Braşov, unitatea a 2-a, secţia filatură, a fost montată o maşină de filat cu inele tip M.A.R. de mare productivitate. Montarea aces­tei maşini reduce consumul de energie şi personalul de de­servire. Foto : O. ROATIŞ O nouă manifestare internaţională de mare prestigiu la Braşov Colocviul de teoria probabilităţilor statistică matematică44­­2 SI * începînd de luni, 2, pînă vineri, 6 septembrie, se vor desfăşura la Bra­şov, lucrările „Colocviului de teo­ria probabilităţilor şi statistică ma­tematică" organizat de Academia R.S.R., în colaborare cu Societa­­tea de ştiinţe matematice. Ne-am adresat acad. OCTAV ONICESCU, cu rugămintea de a ne vorbi despre acest colocviu. „ Şcoala românească de teoria probabilităţilor şi statistică mate­matică se bucură de un înalt pres­tigiu internaţional , prin contri­buţiile sale originale aduse în teo­retizarea proceselor aleatoare pro­babiliste care au o deosebită im­portanţă în ştiinţa teoretică ca şi în aplicaţii. Ea a adus şi contribu­ţii remarcabile la organizarea pe baze noi a ştiinţei probabilităţilor. Şcoala românească a creat noţiunea de procesul cu legături complete pe baza căruia ştiinţa americană şi cea românească a construit teo­ria modernă a învăţării. Este cu­noscut că procesul de învăţare se face în trepte. La fiecare pas pro­babilitatea de a cîştiga o noţiune nouă depinde de cunoştinţele an­terioare şi de probabilităţile lor. De aceea invitaţiile noastre au avut un mare ecou în lumea­­spe­cialiştilor din întreaga lume, care şi-au anunţat sosirea într-un nu­măr impresionant. Din ţara noastră participă la a­­cest colocviu toţi cei care se ocupă cu teoria probabilităţilor, cu statis­tica matematică şi aplicaţiile ei, specialişti din institute şi între­prinderi etc. Lucrările colocviului se vor des­făşura în trei secţii şi in cîteva seminare speciale. Unul din aceste seminarii este grupat în jurul pre­ocupărilor actuale ale profesorului Paul Levy de la Paris, care ne­­putînd să se deplaseze (din cauza vîrstei) ne-a trimis două lucrări deosebit de importante, iar altul în jurul unor probleme de mare actualitate practică promovată de profesorul A. Gvedenko de la Uni­versitatea din Moscova. Şi-au mai anunţat sosirea, de asemenea, şi alţi cunoscuţi, specialişti de peste hotare: De­ţineţii de la Roma, Kendal de la Londra, Smerever de la Viena etc., etc. Problemele dominante ale comu­nicărilor­­gravitează în jurul teo­riei proceselor aleatoare şi al apli­caţiilor lor în diversele domenii ale ştiinţei. Profesorului Gh. Mihoc care­ promovează cu deosebit avînt actualele cercetări româneşti, atît în domeniul proceselor cu legături complete, cît şi în­­ disciplinele a­­nexe, denumite îndeobşte operaţio­nal, ale teoriei probabilităţii, con­duce organizarea care va pune la Braşov împreună , pe atîţi invitaţi străini cu tinerii noştri probabi­lişti şi­­statisticieni. HARALAMBIE LEREA Trotuare asfaltate Acţiunea de construire a trotuarelor pe diferite străzi ale oraşului Codlea, este­ îmbrăţişată de tot mai mulţi cetăţeni. Bunăoară, cetăţenii străzii Libertăţii iau parte activă la construirea trotuarului pe o porţiune de 200 m.l. Pînă în­ prezent a fost nivelat terenul de turnare a plăcilor de beton şi s-a stabilit bordura în fruntea acestei acţiuni se află cetăţenii : Cojo­caru­ Mihai, Ion Seceleanu, Rizea Tudor, Ion Adam şi alţii. Asemenea lucrări sunt întreprinse­­ şi pe alte străzi ale oraşului Trotuarele construite prin contribuţia cetăţenilor, de la începtul acestui an, însumează peste 4.000 m.p. NIŢU MARIN, eoresp.

Next