Drum Nou, septembrie 1968 (Anul 25, nr. 7360-7384)

1968-09-11 / nr. 7368

r Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr. 7368 Miercuri, n septembrie 1968 4 pagini 30 ban* Schimb de păreri pe o temă de vacanţă. Foto: GH. BĂNUŢĂ uma BIBLIOTECA „ASTRA"| SIBIU Imperativul producţiilor mari de lapte CALITATEA EFECTIUUI MATCA In doi ani, un spor de 500 litri Certificate de „promovare“ Lucerna — plantă miracol ? Ferma nr. 1 a I.A.S. Feldioara este specializată în principal în producţia de lapte de vacă. Dacă la sfîrşitul anilor 1965 şi 1966, ac­tivitatea din sectorul zootehnic a fost deficitară, experienţa anului trecut, cînd ferma a devenit renta­bilă, ne-a demonstrat, fără drept de tăgadă, că perfecţionarea pro­reiese aşadar, că în numai doi ani am reuşit să urcăm treptele producţiei cu circa 500 litri. Cu toată seceta prelungită din prima parte a perioadei de păşu­­nat, situaţia din acest an este şi mai bună. Pînă­ la începutul lunii trecute, în ferma noastră, de la un efectiv de 870 capete, s-a realizat o producţie medie de 2.040 litri lapte pe vacă furajată, reprezentînd 65 la sută din planul anual. Pla­nul producţiei marfă, raportat la aceeaşi perioadă, s-a depăşit cu 1.850 de hl. Ca urmare, la încheie­rea bilanţului semestrial a rezultat un venit suplimentar de peste 300.000 lei. Deşi în perioada ac­tuală producţia medie zilnică este mai mică, dar cu tendinţe de creş­tere, apreciem că sunt create toate condiţiile ca pînă la sfîrşitul anu­lui să realizăm aproape 3.400 litri pe vacă furajată — cu 270 litri mai mult decît nivelul planificat. Creşterea continuă a producţiei de lapte este consecinţa faptului că am reuşit să ne formăm un e­­fectiv de vaci omogen, cu valoare biologică ridicată. Reîmprospătarea turmei de bază s-a făcut numai din prăsilă proprie, în care au fost in­cluse viţelele provenite din părinţii ducţiei zootehnice, care a avut drept consecinţă utilizarea mai ra­ţională a bazei tehnico-materiale, punerea în valoare a rezervelor interne, au contribuit din plin şi la creşterea eficienţei economice. Semnificativă în acest sens este di­namica producţiei de lapte pe ulti­mii trei ani , cei mai valoroşi. De altfel, între­gul efectiv de vaci este înscris în registrul de control al Centrului judeţean de selecţie şi reproduc­ţie, iar tineretul femei este pro­movat în loturile de prăsilă numai în baza certificatelor de origine şi productivitate eliberate de către a­­ceastă instituţie. Nu se poate vorbi însă de obţi­nerea unor producţii mari de lapte fără organizarea corespunzătoare a reproducţiei. Strînsa corelare din­tre aceşti doi factori reiese din aceea că, în anul 1965, cînd procen­tul de fecunditate a fost de numai 71 la sută, s-au realizat doar 2.798 litri lapte de vacă furajată. In a­­nul trecut însă, cînd acest procent a atins 90 la sută, producţia medie a fost cu 502 litri mai mare. Saltul înregistrat se datoreşte folosirii la întregul efectiv de vaci, începînd cu anul 1964, a însăminţărilor ar­tificiale. După cum se ştie, calitatea măt­­cii este influenţată în foarte mare măsură de felul cum este organi- Imng. OCTAVIAN POPA, şeful fermei nr. 1 a I.A.S. Feldioara (Continuare în pag. a 3-a) Anul Efectiv furajat mediu (vaci lapte) Producţia medie de lapte — litri Diferenţe + faţă de plan (litri) Plan Realizat 1965 1.043 2.900 2.798 3 102 1966 1.050 2.900 3.067 4­ 167 1967 1.060 2.925 3 301 4­ 376 ANCHETA NOASTRĂ Nu orice răspuns dovedeşte RĂSPUNDERE întemeiate pe dreptul de petiţio­nare al cetăţeanului, înscris în Constituţie, cererile, sesizările, propunerile, sunt o dovadă a în­crederii în organele noastre de par­tid şi de stat, obligînd lă o exami­nare atentă şi soluţionare promptă. Cele mai multe din cereri sînt re­zolvate satisfăcător, dar întîlnim şi situaţii cînd petiţionarul, pri­mind un răspuns incomplet sau fiind amînat cu lunile, îşi caută dreptatea la organe superioare. Măsurile pe care le-a luat con­ducerea partidului şi statului, pen­tru continua perfecţionare a evi-­­denţei, examinării, soluţionării ce­rerilor şi sesizărilor au determi­nat substanţiale îmbunătăţiri în a­­cest domeniu şi o creştere a apor­­­­tului oamenilor muncii la rezolva­rea unor probleme de interes ge­neral. A merge pe adîncirea apli­cării acestor măsuri, pe rezoluţii date cu promptitudine şi matur discernămînt în toate cazurile, con­stituie obligaţia tuturor organelor de partid şi de stat, organizaţiilor economice şi instituţiilor, In căutarea unor piese de dosar... „Ce s-a ales din reclamaţia dum­nealui ?“ In cursul anchetei pe care am întreprins-o, ne-am putut con­vinge că în unele cazuri nu se poate obţine un răspuns clar şi ime­diat la această întrebare. Şi, în pri­mul rînd, datorită deficienţelor la înregistrare şi la urmărirea mo­dului cum sunt soluţionate cererile primite. Decretul nr. 534/1966 subliniază „necesitatea îmbunătăţi­rii modului de organizare a pri­mirii, examinării şi rezolvării di­feritelor forme în care se reali­zează dreptul de petiţionare al ce­tăţenilor“, dar, cu toate că există o metodă unică, un registru tip bine gîndit, pentru evidenţa sesizărilor, propunerilor şi reclamaţiilor, sînt unităţi care ignorează acest instru­ment, făcînd înregistrări ad-hoc, cu toate consecinţele ce decurg din improvizaţii. O măsură bună constă în faptul ca, indiferent de modul cum sînt înregistrate, cererile şi sesizările trec, de obicei, pe la conducătorul instituţiei, sau pe la unul din cei care-l înlocuiesc, pentru repartizare şi fixarea unui termen de rezol­vare. Dar, la faza civilă contrac­tuală, sesizările şi reclamaţiile sunt înscrise doar în registrul de in­­trare-ieşire a corespondenţei şi de multe ori nu mai trec pe la direc­tor, nu li se fixează termen de so­luţionare. Unele instituţii, cum e şi Trustul zonal I.A.S., înregistrează mai întîi sesizările în registrul de intrare-ieşire, apoi într-un regis­tru special, care e departe de a avea rubricaţia tip pentru urmă­rirea soluţionării lor. Aici, şi în alte locuri, ni se oferă însă frec­vente cazuri cînd sesizările nu sunt trecute de loc în registrul special, fiind luate „în evidenţă“ abia după rezolvare. Te întrebi, ce garanţii oferă o asemenea „evidenţă" arbi­trară, formală, întocmită din me­morie ? Arbitrarul este evident şi atunci cînd vrei să stabileşti pe loc mo­dul cum s-a finalizat cercetarea unei cauze. O serie de organe, insti­tuţii, nu au un serviciu permanent, unde petiţionarul sau organul an­chetator să găsească oricînd pe cineva şi să poată avea acces la do­sarul, în speță, să poată stabili sta­diul de rezolvare, modul în care, s-a rezolvat problema. Contabilul șef al Inspectoratului forestier ne informa că dinsul se afla „doar în­­tîmplător“ la sediu, atunci cînd i-am vizitat. Inginerul șef era în concediu, directorul, care păstrează asupra sa registrul de audienţe, se afla pe teren, ca şi responsabilul personalului, care păstrează re­gistrul şi dosarele cu sesizări. A­­ceeaşi situaţie s-a repetat la Uniu­nea judeţeană a cooperativelor a­­gricole. Am pierdut zile în şir, ca să putem ajunge să consultăm evi­dențele, dosarele, persoanele cunos­cătoare în materie sau pe înlocui­torii lor temporari. Am vrut să știm cum a fost re­zolvată de către Trustul zonal I.A.S , o sesizare primită sub sem­nătură, la 18 iunie, de șe­ful serviciului personal. La re­gistratura generală, nici o urmă despre ea , în registrul de sesizări, de asemenea. „Dacă nu-i de găsit nicăieri, înseamnă că se află la cel care a semnat de primire“. Dar şeful personalului, după ce a fost timp de o lună internat în spital, şi-a luat legiuitul concediu de o­­dihnă, de aproape încă o lună. Re­clamanţii pot să aştepte mult şi bine, pînă cînd instituţia va lua măsuri, în cazul sesizat de dînşii. ... şi a spiritului de răspundere Tot în Decretul amintit sînt sta­bilite norme speciale privind întă­rirea răspunderii faţă de modul cum se procedează la primirea şi rezolvarea cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor. Hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R., din aprilie 1968 a constatat subaprecierea acestor sar­cini de către unele organe şi se reaminteşte obligaţia de a se ana­liza şi rezolva prompt problemele ridicate de cetăţeni, în spiritul le­gilor şi normelor în vigoare. Ceea ce reţine atenţia la Inspec­toratul forestier este faptul că di­ferite reclamaţii, privind Pe pădu­rari, sunt trimise spre cercetare ocoalelor silvice. Practic, aceasta înseamnă că sunt trimise aceloraşi unităţi care sunt efectiv puse în discuţie. In cazul care ne intere­sează, este vorba de reclamaţia u­­nor locuitori din Lovnic, împo­triva pădurarului Roşca Vasile. Deşi acelaşi pădurar a mai fost reclamat, iar ancheta făcută de­ şeful ocolului silvic a stabilit că faptele „nu se confirmă", a­ două anchetă este făcută tot cu concursul SANDU PIAJGARU (Continuare în pag. a 3-a) f în cuprinsul ziarului. Un crimpei sem­nificativ din vas­tul proces de urbanizare: COMUNA CINCU Pag. a 2-a Consfătuirile cadrelor didactice în mai multe localităţi din judeţul Braşov au început ieri dimineaţa tra­diţionalele consfătuiri ale cadrelor di­dactice, care, de obicei, preced des­chiderea fiecărui nou an şcolar. Des­­făşurîndu-se intr-un număr de 11 cen­tre (Braşov, Săcele, Făgăraş, Rupea, Codlea, Zărneşti, Oraşul Victoria, Rişnov, Şercaia, Feldioara şi Prejmer), între 10 şi 13 septembrie, consfătuirile didactice din anul acesta au loc sub semnul importantelor măsuri adop­tate de partid­ şi guvern privind îm­bunătăţirea şi perfecţionarea învăţă­­mîntului profesional şi de cultură generală. Antrenînd — la fieca­re centru în parte — un mare număr de cadre didactice, consfătui­rile la care participă membri a birou­lui comitetului judeţean de partid şi ai comitetului executiv al consiliului popular judeţean, reprezentanţi ai inspectoratului şcolar judeţean au luat în dezbatere în lumina hotărîri­­lor Plenarei C.C. al P.C.R. din apri­lie şi a sesiunii M.A.N. privind dez­voltarea învăţămîntului de toate gra­dele, probleme legate de trecerea la învăţămîntul de cultură generală de 12 ani, de activitatea liceelor de specialitate şi a şcolilor profesionale, cit şi uinele aspecte vizînd funcţiona­rea primelor clase de elevi de 6 ani. Participanţii la consfătuiri au ales delegaţii la consfătuirea judeţeană a cadrelor didactice. Adeziune deplină la principiile politicii externe a partidului şi guvernului Expresia năzuinţelor întregului nostru popor tidului, deoarece ea corespunde în­tru totul intereselor fundamentale al® poporului nostru. Succesele ob­ţinute de cooperativa agricolă din Tungra, în care îmi desfăşor acti­vitatea, viaţa tot mai îmbelşugată a membrilor săi ca şi a întregului nostru popor, stau mărturie schim­bărilor înnoitoare, socialiste, pe care le trăim cu toţii. Aş dori, de asemenea, să-mi ex­prim deplina aprobare pentru stră­duinţa pe care o depun partidul şi guvernul nostru în vederea în­tăririi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, dez­voltării continue a legăturilor de sinceră prietenie şi întrajutorare cu toate ţările socialiste. Princi­piile care stau la baza politicii ex­terne a partidului nostru cores­pund nu numai intereselor poporu­lui român, dar şi intereselor gene­rale ale socialismului şi păcii, iar pentru traducerea lor în viaţă sun­tem­ hotărîţi a ne sluji cu devota­ment patria noastră socialistă. ION HICA, medic veterinar, comuna Ungra Fiind unul­­din miile de specia­lişti care lucrează în satele patriei, martor şi participant activ la pro­fundele înnoiri înfăptuite la tot pasul şi în mediul rural, îmi ex­prim totala adeziune faţă de poli­tica ştiinţifică, consecventă, a par­ Continuator al ide­alurilor de libertate și dreptate sociali Politica partidului este politica întregului nostru popor. Ea cores­punde întru totul aspiraţiilor mele, gîndurilor mele despre dreptatea umană şi de aceea o sprijin din tot sufletul. îmi stăruie vii în memorie ideile generoase, nobile, cuprinse în recentele documente­ de partid. Continuînd măreţele idealuri de libertate şi dreptate socială, care au animat de secole lupta poporu­lui nostru pentru libertate, politica de construcţie a socialismului, pro­movată cu fermitate şi consecven­tă de Partidul Comunist Român, ne luminează paşii pe calea făuririi unei vieţi prospere şi fericite, ast­fel ca fiecare să se poată bucura în pace şi libertate de roadele muncii sale. Fiecare cifră, reprezentînd depăşi­rea planului, înseamnă concretiza­rea efortului nostru colectiv şi al muncitorilor români, germani şi maghiari, animaţi de aceleaşi gîn­­duri şi idealuri — de a da viaţă cuvîntului înţelept al partidului. BARF GERHARD, strungar la Uzina de reparaţii — Braşov Plenara Comitetului judeţean de partid Ieri după-amiază a avut loc plenara Comitetului judeţean Bra­­­şov al P.C.R. Plenara a dezbătut referatul cu privire la preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid, a co­mitetelor de direcţie din între­prinderi, pentru continua redu­cere a preţului de cost al produ­selor , prezentat de tovarăşul ing. Ioan Bordáş, secretar al­­Co­mitetului judeţean Braşov al P.C.R. Participanţii la discuţii au evi­denţiat eficacitatea măsurilor lua­te, la indicaţia conducerii parti­dului, pentru mai buna organi­zare a producţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor de fabri­caţie şi sporirea rentabilităţii în­treprinderilor şi a produselor. S-a subliniat totodată necesitatea va­lorificării mai depline a mijloace­lor tehnice, umane şi materiale, în vederea îmbunătăţirii calitati­ve a întregii activităţi­­economice în toate întreprinderile şi pe toa­te verigile fabricaţiei. In încheierea discuţiilor a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Pa­nă, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. Vorbi­torul a accentuat asupra necesi­tăţii valorificării mai depline a capacităţii cadrelor noastre tehni­ce şi economice, iniţiativei crea­toare a salariaţilor, lichidării nea­junsurilor ce mai persistă în a­­provizionarea tehnico-materială, în urmărirea cheltuielilor de fa­bricaţie şi în munca de concepţie, în vederea obţinerii de produse cu cheltuieli materiale la nive­lul produselor similare de pe piaţa internaţională. Plenara a adoptat un plan de măsuri pentru reducerea continuă a preţului de cost al produselor industriale fabricate în întreprin­derile din judeţul nostru. Cu privire la funcţionarea şcolilor de specializare postliceală Se aduce la cunoştinţă celor in­teresaţi că, începînd cu anul şco­lar 1968/1969, vor funcţiona secţii serale în cadrul şcolilor de specia­lizare postliceală. Pentru speciali­tăţile cu caracter economic-finan­­ciar şi administrativ vor funcţiona şi secţii fără frecvenţă. La concursul de admitere ,pentru aceste forme de învăţămînt se pot înscrie absolvenţi ai liceului de cultură generală (cu sau fără di­plomă de bacalaureat) sau ai altor şcoli echivalente, care lucrează în domeniul specialităţii în care do­resc să se pregătească, înscrierile pentru concursul de admitere se fac între 20 septem­brie şi 4 octombrie la sediul şco­lilor de specializare postliceală. Concursul de admitere se­­desfă­şoară între 5 şi 10 octombrie şi constă din aceleaşi probe ca la în­văţămîntul de zi, publicate în în­drumătorul pentru admiterea în şcolile de specializare postliceală, care se găseşte de vizare în li­brării sau poate fi consultat la şco­lii© respective, înscrierea la concurs se face pe baza unei cereri însoţite de urmă­toarele acte : certificat de naşte­re (original şi o copie) ; actul de studii în original ; certificat medi­cal eliberat de circumscripţia me­­dico-sanitară la care candidatul se află în evidenţă ; idovadă­­de înca­drare în muncă,­­cu precizarea me­seriei sau­­ funcţiei­ îndeplinite, eli­berată de întreprinderea sau insti­tuţia în care lucrează candidatul. Publicăm­ mai jos reţeaua­ şi pro­­­­filul şcolilor­­ de specializare post­liceală cu învăţămînt seral şi fără frecvenţă. REŢEAUA ŞI PROFILUL ŞCO­LILOR DE SPECIALIZARE POSTLICEALE — ÎNVĂŢĂMÎNT DE ZI — ÎN CADRUL CĂRORA SE ÎNFIINŢEAZĂ SECŢII DE ÎNVĂŢĂM­NT SERAL — IN ANUL ŞCOLAR 1968—1969, Judeţul Braşov I Şcoala de specializare post­liceală pentru industria construcţii­lor de maşini — „Steagul roşu" Braşov, str Poienelor nr. 5, Minis­terul Industriei Construcţiilor de Maşini. — tehnician proiectant pentru industria construcţiilor de ma­şini . (Continuare în pag. a 4-a) I Fabrica de postav __., ’a unui nou sortiment de stofă destinat exportului ■ Fotografia noastră o prezintă pe laboranta Székely Etelka, de la 'Fabrica de postav din Prejmer, determinînd rezistența la rupere Foto : A. VIERI Bunul gospodar nu aşteaptă să cadă ul­tima frunză pentru a înţelege că iarna nu are de gînd să-l oco­lească. Zorul pregăti­rilor hibernale se face simţit şi în preajma cantinelor, unde gos­podinele robotesc in­tens cu gogonele şi castraveciori, cu varză la murat şi bulion. Cum îţi vei aşterne aşa vei dormi — zice proverbul şi înţelep­ciunea lui poate fi a­­plicată­ deopotrivă cînd este vorba de spiritul de prevedere care trebuie să patroneze aprovizionările ali­mentare. Şeful cantinei din Oraşul Victoria este acum preocupat de hrana pe care va tre­bui să o ofere la iarnă unui efectiv de aproximativ 1 000 de oamenii chimişti, e­­levi, constructori, sau angajaţi ai altor insti­tuţii şi întreprinderi din oraş. Consultînd „planul de aprovizionare“ în­tocmit cu termene pre­cise (şi pînă­­ acum ri­guros respectate), vi­­zitînd silozurile, că­mările şi laboratoa­rele unde se prepară conservele putem con­stata ordinea, hărni­cia şi spiritul prevă­zător al şefului de cantină, Vasile Piep­ten, şi al întregului personal. Folosind ex­perienţa anilor tre­cuţi şi anumite surse de aprovizionare ve­rificate, şeful cantinei a izbutit să-şi asi­gure aprovizionarea cu legume şi zarzava­turi de la cooperati­vele agricole vecine la preţuri mai mici decît cele ale pieţei sau cele stabilite de O.L.F. — Primim produse de bună calitate şi — cu cîteva excepţii — furnizorii noştri ne a­­duc marfa direct în cămară, fără a mai trebui să cheltuim cu transportul. Spre exemplificare am văzut camionul cooperativei din Ucea descărcînd cîteva mii de kilograme de car­tofi. în aceeaşi zi­, ur­mau să mai aducă, conform graficului, şi alte produse.. In piv­niţe se aflau conser­vate 2.500 kg. castra­veţi şi gogonele. Su­pravegherea punerii conservelor a fost în­credinţată Elisabetei Hăldan, femeie pri­cepută, care dispune de o experienţă în­delungată şi poate ga­­ im­ ­anta calitatea pro­duselor şi eficacitatea conservării. La cantina similară a chimiştilor din Fă­găraş se lucrează de asemenea. Există şi aici un plan de apro­vizionare dar fără ter­mene exacte şi fără a se prevedea sursa de aprovizionare. — Cumpărăm mai mult de la O.L.F., ne spune Carol Kunz, şeful cantinei. — Cunoaşteţi pre­ţul ? * — Nu ştim. Depinde cum va hotărî O . F.­u­l. Este un amănunt care celor de la Ora­şul Victoria nu a scă­pat. In vreme ce la Făgăraş preţul de cumpărare a­­legume­lor e lăsat la voia pie­ţei şi a O.L.F., cei din Oraşul­­V­ictoria şi-au asigurat prin contract produse mai ieftine decit pe piaţă. Cantităţile aprovi­zionate diferă şi ele proporţional. Iată cî­teva exemple. La O­­raşul Victoria, pentru 1.000 de oameni, 60 tone cartofi, 6 tone ceapă, 12 tone varză etc. La Făgăraş, pen­tru 700 de oameni nu­mai 10 tone cartofi, numai 3 tone ceapă, numai 3 tone varză etc. Desigur, fiecare îşi cunoaşte mai bine propriile nevoi şi pre­ferinţe. Dar nu pu­tem să nu observăm că termenii după care se desfăşoară aprovi­zionarea la Făgăraş, sunt mai vagi, mai a­­proximativi, nu au la bază­ un calcul precis şi un contract ferm, prevăzător. De aceea, credem că nu ar fi lipsit de oportunitate ca tovarăşii din direc­ţia administrativă a combinatului (şeful cantinei este nou în această muncă) să mai pună încă o dată mîna pe hîrtie şi creion, să refacă socoteala con­sumurilor aproximati­ve şi dacă se constată că sînt prea mici can­tităţile prevăzute, să se completeze cit încă nu este prea tîrziu. Orice bun gospodar se gîndeşte tot timpul la preţul pe care tre­buie să-l plătească pentru fiecare lucru. Nu este indiferent dacă cu aceeaşi bani poate să ofere o masă bună sau una foarte bună. De altfel, unele diferenţe de preţ se constată deja între cele două cantine. La Făgăraş, fără a fi mai bună sau mai substan­ţială, masa este mai scumpă decît, la Ora­şul Victoria. Un fapt pozitiv pen­tru ambele cantine este creşterea proprie de porci, care asigură o producţie de carne la preţ foarte scăzut, folosindu-se deşeurile proprii. V. DUMBRAVA (Continuare în pag. 1 *~a) T­oamna prin cămara cantinelor

Next