Drum Nou, septembrie 1968 (Anul 25, nr. 7360-7384)
1968-09-11 / nr. 7368
r Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr. 7368 Miercuri, n septembrie 1968 4 pagini 30 ban* Schimb de păreri pe o temă de vacanţă. Foto: GH. BĂNUŢĂ uma BIBLIOTECA „ASTRA"| SIBIU Imperativul producţiilor mari de lapte CALITATEA EFECTIUUI MATCA In doi ani, un spor de 500 litri Certificate de „promovare“ Lucerna — plantă miracol ? Ferma nr. 1 a I.A.S. Feldioara este specializată în principal în producţia de lapte de vacă. Dacă la sfîrşitul anilor 1965 şi 1966, activitatea din sectorul zootehnic a fost deficitară, experienţa anului trecut, cînd ferma a devenit rentabilă, ne-a demonstrat, fără drept de tăgadă, că perfecţionarea proreiese aşadar, că în numai doi ani am reuşit să urcăm treptele producţiei cu circa 500 litri. Cu toată seceta prelungită din prima parte a perioadei de păşunat, situaţia din acest an este şi mai bună. Pînă la începutul lunii trecute, în ferma noastră, de la un efectiv de 870 capete, s-a realizat o producţie medie de 2.040 litri lapte pe vacă furajată, reprezentînd 65 la sută din planul anual. Planul producţiei marfă, raportat la aceeaşi perioadă, s-a depăşit cu 1.850 de hl. Ca urmare, la încheierea bilanţului semestrial a rezultat un venit suplimentar de peste 300.000 lei. Deşi în perioada actuală producţia medie zilnică este mai mică, dar cu tendinţe de creştere, apreciem că sunt create toate condiţiile ca pînă la sfîrşitul anului să realizăm aproape 3.400 litri pe vacă furajată — cu 270 litri mai mult decît nivelul planificat. Creşterea continuă a producţiei de lapte este consecinţa faptului că am reuşit să ne formăm un efectiv de vaci omogen, cu valoare biologică ridicată. Reîmprospătarea turmei de bază s-a făcut numai din prăsilă proprie, în care au fost incluse viţelele provenite din părinţii ducţiei zootehnice, care a avut drept consecinţă utilizarea mai raţională a bazei tehnico-materiale, punerea în valoare a rezervelor interne, au contribuit din plin şi la creşterea eficienţei economice. Semnificativă în acest sens este dinamica producţiei de lapte pe ultimii trei ani , cei mai valoroşi. De altfel, întregul efectiv de vaci este înscris în registrul de control al Centrului judeţean de selecţie şi reproducţie, iar tineretul femei este promovat în loturile de prăsilă numai în baza certificatelor de origine şi productivitate eliberate de către această instituţie. Nu se poate vorbi însă de obţinerea unor producţii mari de lapte fără organizarea corespunzătoare a reproducţiei. Strînsa corelare dintre aceşti doi factori reiese din aceea că, în anul 1965, cînd procentul de fecunditate a fost de numai 71 la sută, s-au realizat doar 2.798 litri lapte de vacă furajată. In anul trecut însă, cînd acest procent a atins 90 la sută, producţia medie a fost cu 502 litri mai mare. Saltul înregistrat se datoreşte folosirii la întregul efectiv de vaci, începînd cu anul 1964, a însăminţărilor artificiale. După cum se ştie, calitatea mătcii este influenţată în foarte mare măsură de felul cum este organi- Imng. OCTAVIAN POPA, şeful fermei nr. 1 a I.A.S. Feldioara (Continuare în pag. a 3-a) Anul Efectiv furajat mediu (vaci lapte) Producţia medie de lapte — litri Diferenţe + faţă de plan (litri) Plan Realizat 1965 1.043 2.900 2.798 3 102 1966 1.050 2.900 3.067 4 167 1967 1.060 2.925 3 301 4 376 ANCHETA NOASTRĂ Nu orice răspuns dovedeşte RĂSPUNDERE întemeiate pe dreptul de petiţionare al cetăţeanului, înscris în Constituţie, cererile, sesizările, propunerile, sunt o dovadă a încrederii în organele noastre de partid şi de stat, obligînd lă o examinare atentă şi soluţionare promptă. Cele mai multe din cereri sînt rezolvate satisfăcător, dar întîlnim şi situaţii cînd petiţionarul, primind un răspuns incomplet sau fiind amînat cu lunile, îşi caută dreptatea la organe superioare. Măsurile pe care le-a luat conducerea partidului şi statului, pentru continua perfecţionare a evi-denţei, examinării, soluţionării cererilor şi sesizărilor au determinat substanţiale îmbunătăţiri în acest domeniu şi o creştere a aportului oamenilor muncii la rezolvarea unor probleme de interes general. A merge pe adîncirea aplicării acestor măsuri, pe rezoluţii date cu promptitudine şi matur discernămînt în toate cazurile, constituie obligaţia tuturor organelor de partid şi de stat, organizaţiilor economice şi instituţiilor, In căutarea unor piese de dosar... „Ce s-a ales din reclamaţia dumnealui ?“ In cursul anchetei pe care am întreprins-o, ne-am putut convinge că în unele cazuri nu se poate obţine un răspuns clar şi imediat la această întrebare. Şi, în primul rînd, datorită deficienţelor la înregistrare şi la urmărirea modului cum sunt soluţionate cererile primite. Decretul nr. 534/1966 subliniază „necesitatea îmbunătăţirii modului de organizare a primirii, examinării şi rezolvării diferitelor forme în care se realizează dreptul de petiţionare al cetăţenilor“, dar, cu toate că există o metodă unică, un registru tip bine gîndit, pentru evidenţa sesizărilor, propunerilor şi reclamaţiilor, sînt unităţi care ignorează acest instrument, făcînd înregistrări ad-hoc, cu toate consecinţele ce decurg din improvizaţii. O măsură bună constă în faptul ca, indiferent de modul cum sînt înregistrate, cererile şi sesizările trec, de obicei, pe la conducătorul instituţiei, sau pe la unul din cei care-l înlocuiesc, pentru repartizare şi fixarea unui termen de rezolvare. Dar, la faza civilă contractuală, sesizările şi reclamaţiile sunt înscrise doar în registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi de multe ori nu mai trec pe la director, nu li se fixează termen de soluţionare. Unele instituţii, cum e şi Trustul zonal I.A.S., înregistrează mai întîi sesizările în registrul de intrare-ieşire, apoi într-un registru special, care e departe de a avea rubricaţia tip pentru urmărirea soluţionării lor. Aici, şi în alte locuri, ni se oferă însă frecvente cazuri cînd sesizările nu sunt trecute de loc în registrul special, fiind luate „în evidenţă“ abia după rezolvare. Te întrebi, ce garanţii oferă o asemenea „evidenţă" arbitrară, formală, întocmită din memorie ? Arbitrarul este evident şi atunci cînd vrei să stabileşti pe loc modul cum s-a finalizat cercetarea unei cauze. O serie de organe, instituţii, nu au un serviciu permanent, unde petiţionarul sau organul anchetator să găsească oricînd pe cineva şi să poată avea acces la dosarul, în speță, să poată stabili stadiul de rezolvare, modul în care, s-a rezolvat problema. Contabilul șef al Inspectoratului forestier ne informa că dinsul se afla „doar întîmplător“ la sediu, atunci cînd i-am vizitat. Inginerul șef era în concediu, directorul, care păstrează asupra sa registrul de audienţe, se afla pe teren, ca şi responsabilul personalului, care păstrează registrul şi dosarele cu sesizări. Aceeaşi situaţie s-a repetat la Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole. Am pierdut zile în şir, ca să putem ajunge să consultăm evidențele, dosarele, persoanele cunoscătoare în materie sau pe înlocuitorii lor temporari. Am vrut să știm cum a fost rezolvată de către Trustul zonal I.A.S , o sesizare primită sub semnătură, la 18 iunie, de șeful serviciului personal. La registratura generală, nici o urmă despre ea , în registrul de sesizări, de asemenea. „Dacă nu-i de găsit nicăieri, înseamnă că se află la cel care a semnat de primire“. Dar şeful personalului, după ce a fost timp de o lună internat în spital, şi-a luat legiuitul concediu de odihnă, de aproape încă o lună. Reclamanţii pot să aştepte mult şi bine, pînă cînd instituţia va lua măsuri, în cazul sesizat de dînşii. ... şi a spiritului de răspundere Tot în Decretul amintit sînt stabilite norme speciale privind întărirea răspunderii faţă de modul cum se procedează la primirea şi rezolvarea cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor. Hotărîrea plenarei C.C. al P.C.R., din aprilie 1968 a constatat subaprecierea acestor sarcini de către unele organe şi se reaminteşte obligaţia de a se analiza şi rezolva prompt problemele ridicate de cetăţeni, în spiritul legilor şi normelor în vigoare. Ceea ce reţine atenţia la Inspectoratul forestier este faptul că diferite reclamaţii, privind Pe pădurari, sunt trimise spre cercetare ocoalelor silvice. Practic, aceasta înseamnă că sunt trimise aceloraşi unităţi care sunt efectiv puse în discuţie. In cazul care ne interesează, este vorba de reclamaţia unor locuitori din Lovnic, împotriva pădurarului Roşca Vasile. Deşi acelaşi pădurar a mai fost reclamat, iar ancheta făcută de şeful ocolului silvic a stabilit că faptele „nu se confirmă", a două anchetă este făcută tot cu concursul SANDU PIAJGARU (Continuare în pag. a 3-a) f în cuprinsul ziarului. Un crimpei semnificativ din vastul proces de urbanizare: COMUNA CINCU Pag. a 2-a Consfătuirile cadrelor didactice în mai multe localităţi din judeţul Braşov au început ieri dimineaţa tradiţionalele consfătuiri ale cadrelor didactice, care, de obicei, preced deschiderea fiecărui nou an şcolar. Desfăşurîndu-se intr-un număr de 11 centre (Braşov, Săcele, Făgăraş, Rupea, Codlea, Zărneşti, Oraşul Victoria, Rişnov, Şercaia, Feldioara şi Prejmer), între 10 şi 13 septembrie, consfătuirile didactice din anul acesta au loc sub semnul importantelor măsuri adoptate de partid şi guvern privind îmbunătăţirea şi perfecţionarea învăţămîntului profesional şi de cultură generală. Antrenînd — la fiecare centru în parte — un mare număr de cadre didactice, consfătuirile la care participă membri a biroului comitetului judeţean de partid şi ai comitetului executiv al consiliului popular judeţean, reprezentanţi ai inspectoratului şcolar judeţean au luat în dezbatere în lumina hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie şi a sesiunii M.A.N. privind dezvoltarea învăţămîntului de toate gradele, probleme legate de trecerea la învăţămîntul de cultură generală de 12 ani, de activitatea liceelor de specialitate şi a şcolilor profesionale, cit şi uinele aspecte vizînd funcţionarea primelor clase de elevi de 6 ani. Participanţii la consfătuiri au ales delegaţii la consfătuirea judeţeană a cadrelor didactice. Adeziune deplină la principiile politicii externe a partidului şi guvernului Expresia năzuinţelor întregului nostru popor tidului, deoarece ea corespunde întru totul intereselor fundamentale al® poporului nostru. Succesele obţinute de cooperativa agricolă din Tungra, în care îmi desfăşor activitatea, viaţa tot mai îmbelşugată a membrilor săi ca şi a întregului nostru popor, stau mărturie schimbărilor înnoitoare, socialiste, pe care le trăim cu toţii. Aş dori, de asemenea, să-mi exprim deplina aprobare pentru străduinţa pe care o depun partidul şi guvernul nostru în vederea întăririi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, dezvoltării continue a legăturilor de sinceră prietenie şi întrajutorare cu toate ţările socialiste. Principiile care stau la baza politicii externe a partidului nostru corespund nu numai intereselor poporului român, dar şi intereselor generale ale socialismului şi păcii, iar pentru traducerea lor în viaţă suntem hotărîţi a ne sluji cu devotament patria noastră socialistă. ION HICA, medic veterinar, comuna Ungra Fiind unuldin miile de specialişti care lucrează în satele patriei, martor şi participant activ la profundele înnoiri înfăptuite la tot pasul şi în mediul rural, îmi exprim totala adeziune faţă de politica ştiinţifică, consecventă, a par Continuator al idealurilor de libertate și dreptate sociali Politica partidului este politica întregului nostru popor. Ea corespunde întru totul aspiraţiilor mele, gîndurilor mele despre dreptatea umană şi de aceea o sprijin din tot sufletul. îmi stăruie vii în memorie ideile generoase, nobile, cuprinse în recentele documente de partid. Continuînd măreţele idealuri de libertate şi dreptate socială, care au animat de secole lupta poporului nostru pentru libertate, politica de construcţie a socialismului, promovată cu fermitate şi consecventă de Partidul Comunist Român, ne luminează paşii pe calea făuririi unei vieţi prospere şi fericite, astfel ca fiecare să se poată bucura în pace şi libertate de roadele muncii sale. Fiecare cifră, reprezentînd depăşirea planului, înseamnă concretizarea efortului nostru colectiv şi al muncitorilor români, germani şi maghiari, animaţi de aceleaşi gînduri şi idealuri — de a da viaţă cuvîntului înţelept al partidului. BARF GERHARD, strungar la Uzina de reparaţii — Braşov Plenara Comitetului judeţean de partid Ieri după-amiază a avut loc plenara Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. Plenara a dezbătut referatul cu privire la preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid, a comitetelor de direcţie din întreprinderi, pentru continua reducere a preţului de cost al produselor , prezentat de tovarăşul ing. Ioan Bordáş, secretar alComitetului judeţean Braşov al P.C.R. Participanţii la discuţii au evidenţiat eficacitatea măsurilor luate, la indicaţia conducerii partidului, pentru mai buna organizare a producţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor de fabricaţie şi sporirea rentabilităţii întreprinderilor şi a produselor. S-a subliniat totodată necesitatea valorificării mai depline a mijloacelor tehnice, umane şi materiale, în vederea îmbunătăţirii calitative a întregii activităţieconomice în toate întreprinderile şi pe toate verigile fabricaţiei. In încheierea discuţiilor a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Pană, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. Vorbitorul a accentuat asupra necesităţii valorificării mai depline a capacităţii cadrelor noastre tehnice şi economice, iniţiativei creatoare a salariaţilor, lichidării neajunsurilor ce mai persistă în aprovizionarea tehnico-materială, în urmărirea cheltuielilor de fabricaţie şi în munca de concepţie, în vederea obţinerii de produse cu cheltuieli materiale la nivelul produselor similare de pe piaţa internaţională. Plenara a adoptat un plan de măsuri pentru reducerea continuă a preţului de cost al produselor industriale fabricate în întreprinderile din judeţul nostru. Cu privire la funcţionarea şcolilor de specializare postliceală Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că, începînd cu anul şcolar 1968/1969, vor funcţiona secţii serale în cadrul şcolilor de specializare postliceală. Pentru specialităţile cu caracter economic-financiar şi administrativ vor funcţiona şi secţii fără frecvenţă. La concursul de admitere ,pentru aceste forme de învăţămînt se pot înscrie absolvenţi ai liceului de cultură generală (cu sau fără diplomă de bacalaureat) sau ai altor şcoli echivalente, care lucrează în domeniul specialităţii în care doresc să se pregătească, înscrierile pentru concursul de admitere se fac între 20 septembrie şi 4 octombrie la sediul şcolilor de specializare postliceală. Concursul de admitere sedesfăşoară între 5 şi 10 octombrie şi constă din aceleaşi probe ca la învăţămîntul de zi, publicate în îndrumătorul pentru admiterea în şcolile de specializare postliceală, care se găseşte de vizare în librării sau poate fi consultat la şcolii© respective, înscrierea la concurs se face pe baza unei cereri însoţite de următoarele acte : certificat de naştere (original şi o copie) ; actul de studii în original ; certificat medical eliberat de circumscripţia medico-sanitară la care candidatul se află în evidenţă ; idovadăde încadrare în muncă,cu precizarea meseriei sau funcţiei îndeplinite, eliberată de întreprinderea sau instituţia în care lucrează candidatul. Publicăm mai jos reţeaua şi profilul şcolilor de specializare postliceală cu învăţămînt seral şi fără frecvenţă. REŢEAUA ŞI PROFILUL ŞCOLILOR DE SPECIALIZARE POSTLICEALE — ÎNVĂŢĂMÎNT DE ZI — ÎN CADRUL CĂRORA SE ÎNFIINŢEAZĂ SECŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SERAL — IN ANUL ŞCOLAR 1968—1969, Judeţul Braşov I Şcoala de specializare postliceală pentru industria construcţiilor de maşini — „Steagul roşu" Braşov, str Poienelor nr. 5, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. — tehnician proiectant pentru industria construcţiilor de maşini . (Continuare în pag. a 4-a) I Fabrica de postav __., ’a unui nou sortiment de stofă destinat exportului ■ Fotografia noastră o prezintă pe laboranta Székely Etelka, de la 'Fabrica de postav din Prejmer, determinînd rezistența la rupere Foto : A. VIERI Bunul gospodar nu aşteaptă să cadă ultima frunză pentru a înţelege că iarna nu are de gînd să-l ocolească. Zorul pregătirilor hibernale se face simţit şi în preajma cantinelor, unde gospodinele robotesc intens cu gogonele şi castraveciori, cu varză la murat şi bulion. Cum îţi vei aşterne aşa vei dormi — zice proverbul şi înţelepciunea lui poate fi aplicată deopotrivă cînd este vorba de spiritul de prevedere care trebuie să patroneze aprovizionările alimentare. Şeful cantinei din Oraşul Victoria este acum preocupat de hrana pe care va trebui să o ofere la iarnă unui efectiv de aproximativ 1 000 de oamenii chimişti, elevi, constructori, sau angajaţi ai altor instituţii şi întreprinderi din oraş. Consultînd „planul de aprovizionare“ întocmit cu termene precise (şi pînă acum riguros respectate), vizitînd silozurile, cămările şi laboratoarele unde se prepară conservele putem constata ordinea, hărnicia şi spiritul prevăzător al şefului de cantină, Vasile Piepten, şi al întregului personal. Folosind experienţa anilor trecuţi şi anumite surse de aprovizionare verificate, şeful cantinei a izbutit să-şi asigure aprovizionarea cu legume şi zarzavaturi de la cooperativele agricole vecine la preţuri mai mici decît cele ale pieţei sau cele stabilite de O.L.F. — Primim produse de bună calitate şi — cu cîteva excepţii — furnizorii noştri ne aduc marfa direct în cămară, fără a mai trebui să cheltuim cu transportul. Spre exemplificare am văzut camionul cooperativei din Ucea descărcînd cîteva mii de kilograme de cartofi. în aceeaşi zi, urmau să mai aducă, conform graficului, şi alte produse.. In pivniţe se aflau conservate 2.500 kg. castraveţi şi gogonele. Supravegherea punerii conservelor a fost încredinţată Elisabetei Hăldan, femeie pricepută, care dispune de o experienţă îndelungată şi poate ga im anta calitatea produselor şi eficacitatea conservării. La cantina similară a chimiştilor din Făgăraş se lucrează de asemenea. Există şi aici un plan de aprovizionare dar fără termene exacte şi fără a se prevedea sursa de aprovizionare. — Cumpărăm mai mult de la O.L.F., ne spune Carol Kunz, şeful cantinei. — Cunoaşteţi preţul ? * — Nu ştim. Depinde cum va hotărî O . F.ul. Este un amănunt care celor de la Oraşul Victoria nu a scăpat. In vreme ce la Făgăraş preţul de cumpărare alegumelor e lăsat la voia pieţei şi a O.L.F., cei din OraşulVictoria şi-au asigurat prin contract produse mai ieftine decit pe piaţă. Cantităţile aprovizionate diferă şi ele proporţional. Iată cîteva exemple. La Oraşul Victoria, pentru 1.000 de oameni, 60 tone cartofi, 6 tone ceapă, 12 tone varză etc. La Făgăraş, pentru 700 de oameni numai 10 tone cartofi, numai 3 tone ceapă, numai 3 tone varză etc. Desigur, fiecare îşi cunoaşte mai bine propriile nevoi şi preferinţe. Dar nu putem să nu observăm că termenii după care se desfăşoară aprovizionarea la Făgăraş, sunt mai vagi, mai aproximativi, nu au la bază un calcul precis şi un contract ferm, prevăzător. De aceea, credem că nu ar fi lipsit de oportunitate ca tovarăşii din direcţia administrativă a combinatului (şeful cantinei este nou în această muncă) să mai pună încă o dată mîna pe hîrtie şi creion, să refacă socoteala consumurilor aproximative şi dacă se constată că sînt prea mici cantităţile prevăzute, să se completeze cit încă nu este prea tîrziu. Orice bun gospodar se gîndeşte tot timpul la preţul pe care trebuie să-l plătească pentru fiecare lucru. Nu este indiferent dacă cu aceeaşi bani poate să ofere o masă bună sau una foarte bună. De altfel, unele diferenţe de preţ se constată deja între cele două cantine. La Făgăraş, fără a fi mai bună sau mai substanţială, masa este mai scumpă decît, la Oraşul Victoria. Un fapt pozitiv pentru ambele cantine este creşterea proprie de porci, care asigură o producţie de carne la preţ foarte scăzut, folosindu-se deşeurile proprii. V. DUMBRAVA (Continuare în pag. 1 *~a) Toamna prin cămara cantinelor