Drum Nou, septembrie 1968 (Anul 25, nr. 7360-7384)
1968-09-12 / nr. 7369
mmm nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN BRAȘOV AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr 7369 ]oî, 12 septembrie 1968 4 pagini 30 bani Asigurarea şi pregătirea seminţeiCONDIŢIE ESENŢIALĂ A PRODUCŢIILOR MARI DE GRÎU Experienţa cooperativelor agricole fruntaşe în cultura griului a dovedit nu o dată că sămînţa constituie unul din principalii factori care concură la obţinerea unor recolte sporite. Faptul că în acest an la C.A.P. Stupini s-a realizat o producţie de peste 3.500 kg. grîu la hectar, iar la Bod 3.300 kg., dovedeşte în mod evident contribuţia adusă de încorporarea în sol a unei seminţe sănătoase, condiţionată şi tratată, din solul intensiv Bezostaia. Şi la Cristian, Ghimbav, Hărman şi în multe alte unităţi care au obţinut producţii mari, s-a utilizat numai sămînţă din acest soi cu o productivitate ridicată. Perioada începerii însămînţărilor de toamnă se apropie. Prin urmare, asigurarea şi condiţionarea întregii cantităţi de seminţe necesare este o sarcină de mare răspundere, îndeosebi pentru consiliile de conducere şi specialiştii din unităţi. în marea lor majoritate, cooperativele agricole din judeţ şi-au reţinut întreaga cantitate de sămînţă din loturile semincere, iar în prezent se lucrează la condiţionarea ei în unele cooperative agricole selectatul griului, orzului şi secarei s-a încheiat, trimiţindu-se şi probe la laboratorul judeţean pentru controlul seminţelor. De asemenea, s-au procurat şi cantităţile necesare de substanţe antimălurice. Sunt însă alte unităţi unde din păcate nu există o preocupare susţinută pentru asigurarea şi condiţionarea din timp a întregii cantităţi de seminţe. La cooperativa agricolă din Drăguş (preşedinte Vichente Socaciu, ing. Elisabeta Pop), pe lingă faptul că s-a reţinut o cantitate, insuficientă de sămînţă, aceasta este cu totul necorespunzătoare. Cele circa 45.000 kg. seminţe din soiul Nr. 301 reţinute sunt un fel de amestec de grîu, secară şi măzăriche, în care predomină secara. încercările de a alege la selector numai grîu curat din acest amestec n-au dat rezultate pozitive. „N-avem ce face — ne spunea preşedintele, îl însămînţăm aşa şi vom vedea ce-o ieşi“. A privi în acest fel problema şi a introduce în sol o astfel de sămînţă, înseamnă a compromite de la bun început întreaga cultură. Ori acest lucru nu este admis. Conducerea cooperativei din Drăguş, după cum se vede, n-a tras încă învăţăminte suficiente, din experienţa acestui an, cînd şi din cauza utilizării unor seminţe cu valoare culturală scăzută, s-a realizat o producţie medie de numai 1.030 kg. grîu la ha. Statul nostru, prin bazele de recepţionare, pune la dispoziţia cooperativelor agricole, pe bază de schimb, importante cantităţi de sămînţă condiţionată, din soiuri intensive. Prin urmare, e necesar ca şi cooperativa din Drăguş să schimbe în întregime şi cit mai urgent sămînţa de grîu necesară. Un alt neajuns ce poate fi întîlnit în unele cooperative agricole constă în faptul că, pe lîngă ritmul nesatisfăcător al lucrărilor de selectare şi trimiterea de probe la laborator, importantecantităţi I. BRAGHEŞ (Continuare în pag. a 2-a) înaltă conştiinţă şi cetăţenească Zilele trecute, din cauza descărcărilor electrice, la şirele de fin ale cooperativei agricole din Dumbrăviţa a izbucnit un incendiu, care ar fi putut distruge întreaga cantitate de circa 100 vagoane de nutreţ. Dînd dovadă de iniţiativă şi curaj, comunistul. Toma Micu a dat alarma în sat, după care a alergat la faţa locului intervenind pentru izolarea incendiului. Cu promptitudine şi hotărîre au intervenit mulţi alţi ţărani cooperatori în frunte cu membrii de partid Mamina Toma, Mamina Maria, Comănelea Elena şi alţii. Incendiul a fost izolat şi treptat înlăturat. Pierderile sunt minime, circa 200 kg fin Pentru intervenţia promptă şi înalta conştiinţă cetăţenească, cooperatorii merită toate felicitările ALEXANDRE ŞERBAN, secretarul Comitetului comunal de partid Dumbrăviţa Ib7bL*0 I CICA^ASTRA Proletari dîn toate ţările, unî'ț'î-val A ÎNCEPUT semănatul ORZULUI DE TOAMNĂ La C.A.P. Beia (preşedinte Teofil Muşunoi, inginer Nicolae Popa), realizarea în timpul optim şi la un înalt nivel calitativ a planului de însămînţări de toamnă se află în centrul atenţiei cooperatorilor. După ce s-a pregătit întreaga suprafaţă de 20 hectare destinată orzului de toamnă, s-a început semănatul, lucrare ce s-a şi efectuat pe o suprafaţă de 3 hectare. O dată cu semănatul orzului de toamnă, aici a început şi semănatul secarei masă verde. La întreprinderea agricolă de stat din Feldioara, pînă în prezent au fost însămînțate cu secară masă verde peste 50 hectare din cele 90 planificate. Terenul fiind pregătit în întregime, semănatul acestei culturi se va încheia în următoarele 2—3 zile. MAGAZIN In pagina a 3-a Formaţiune voluntară fruntaşă pe judeţ In sala Consiliului popular al oraşului Codlea a avut loc zilele trecute o adunare festivă, în întîmpinarea „Zilei pompierilor“. Cu acest prilej a luat cuvîntul pt. colonel Constantin Guţu, comandantul grupului de pompieri Braşov. In încheierea adunării, formaţiunii P.C.I. voluntare din Codlea i-au fost îmninate drapelul şi diploma de formaţiune fruntaşă pe judeţ. Distincţii au mai fost înmînate şi formaţiilor de pompieri voluntari din Bran. Apaţa, I.A.S. Rupea, Prejmer. N. SECELEANU, coresp. SIBJU Psihologia „locului de muncă“ Există motive obiective care să scuze „migrarea profesională“ ? Pînă la descalificare nu e decît un pas Locul de muncă nu exprimă numai o poziţie, în spaţiu — prezenţa la un birou, lingă o maşină, sau lîngă unelte — ci o multitudine de condiţii şi factori (materiali, profesionali, umani şi culturali) care se dispun concentric, influenţind firesc, necesar, drumul împlinirii omului. Este deci cit se poate de natural ca orice tulburare a acestui echilibru perfect ce se stabileşte intre om şi locul său de muncă să ducă la insatisfacţii. Dimpotrivă, respectarea, cimentarea acestui raport atrage după sine ridicarea randamentului şi moralului muncii pe ansamblul întregii unităţi de producţie, influenţează aderenţa , salariatului la locul său de muncă. Conştiinţa sa de parte integrantă a unui colectiv puternic şi unitar influenţează şi relaţiile interpersonale din brigada, echipa, colectivul respectiv. Un sondaj sumar în rîndul unui colectiv de muncă (de la secţia cuzineţi a uzinei „Rulmentul") ne-a relevat, încă o dată, că eficienţa muncii, succesul producţiei depind de stabilitatea la un loc de muncă, ceea ce este egal cu întărirea şi dezvoltarea unei concepţii unitare, formarea unei tradiţii în acest sens. Aceşti factori psiho-sociali au determinări precise asupra spiritului de disciplină şi a conştiinciozităţii în muncă. Competenţa profesională a muncitorului, maistrului, inginerului, medicului, profesorului etc., cuplate cu aceste deziderate, constituie premise subiective, esenţiale ale eficacităţii. Nu de puţine ori se întîlnesc însă cazuri de adevărate „migrări" dintr-un loc de muncă în altul. Sociologia arată că între experienţă, deprinderi şi vechimea în acelaşi loc de muncă, este o legătură directă, aceasta din urmă condiţionîndu-le firesc, influenţînd în ultimă instanţă perfecţionarea profesională a individului. In unele cazuri — cînd este vorba, spre exemplu de constructorii de pe şantiere — plecarea permanentă dintr-un loc într-altul. Puncte de vedere ÎNTRE OBIECTIV ŞI ARBITRAR după închiderea şantierului, este nu numai firească, dar şi necesară. Alteori în, mutaţiile profesionale se efectuează în cadrul unor meserii care nu justifică cu nimic astfel de migrări. De cele mai multe ori mobilul acestei „plimbări" de colo-colo este subiectiv, ţinînd fie de mentalitatea unora, de caracterul lor (superficialitate, neseriozitate, uşurinţă, inconsecvenţă, etc.), fie de anumite împrejurări arbitrare. Alteori, absolventul de şcoală profesională sau de facultate dă înapoi în faţa greutăţilor, inerente oricărui început, şi pleacă în mare grabă de la locul unde a fost repartizat, ducîndu-se să-şi caute aiurea un post mai ,,călduţ". Vina, e drept, nu este întotdeauna numai a absolventului, ci şi a factorilor desemnaţi să-i asigure, în primă instanţă, condiţii de cazare mulţumitoare. Şi un exemplu concret: doi proaspeţi absolvenţi ai Facultăţii de mecanică din Iaşi, repartizaţi la uzina „Tractorul", deşi au spus clar că nu au rude şi pe nimeni cunoscut în Braşov la care să locuiască, au fost lăsaţi să-şi caute singuri un adăpost, şi, negăsind, să doarmă, nopţi în şir pe unde au apucat. Dacă mai adăugăm şi faptul că unul dintre ei are şi familie, copil, şi că tot ceea ce a găsit a fost o gazdă care-i pretindea pentru o cameră nici mai mult, nici mai puţin de 600 de lei pe lună, vom pricepe de ce, descurajaţi, au hotărît să renunţe (cu părere de rău) şi să plece la o întreprindere din alt oraş, unde vor găsi, poate, mai multă înţelegere. Lucruri similare se mai întîmplă şi în unele comune unde organele de stat locale, directorul de şcoală, deşi au indicaţii . FLORESCU (Continuare în pag. a 2-a) ADEZIUNE DEPUNĂ LA PRINCIPIILE POLITICII EXTERNE A PARTIDULUI ȘI GUVERNULUI O politică profund internaţionalistă Ca om de teatru, care mi-am închinat viaţa năzuinţei de a face din scenă cu adevărat o tribună a sunetului omenesc, a ideilor de dreptate şi umanitate, a marilor sentimente, am redescoperit, in aceste zile, cu mare bucurie, faptul că politica internă şi externă a Partidului Comunist Român răspunde in cel mai inait, grad cerinţelor actuale legate de construcţia socialismului in ţara noastră, ea fiind in acelaşi timp o politică profund internaţionalistă. Cuvintările conducătorilor noştri de partid şi de stat, poziţia partidului nostru faţă de evenimentele din Cehoslovacia au fost pătrunse de grija plină de răspundere faţă de cauza prieteniei şi colaborării dintre toate ţările socialiste, a întăririi sistemului socialist şi a unităţii mişcării comuniste mondiale. Am, ascultat şi cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită aici ,la Braşov, şi am avut senzaţia că simt bătăile inimilor zecilor de mii de oameni — români, maghiarii germani şi de alte naţionalităţi — prezenţi la miting, răsunind asemeni unui cor uriaş, de parcă fiecare cuvînt ar fi stîrnit în fiecare inimă rezonanţe tonice şi noi elanuri, conturind metafora grăitoare a unităţii întregului nostru popor în jurul partidului. Şi intr-adevăr, politica partidului nostru este izvorul principal al izbîlizilor pe care poporul nostru Ie obţine în. .construcţia socialismului în ţara noastră, sursa fericirii fiecărui om în parte. Personal, în calitatea mea de om de artă, mă simt şi pe viitor chemat să-mi aduc aportul la înfăptuirea acestei politici. MIŞU FOTINO, artist al poporului De mai bine de o săptămînă, la C.A.P. Hărman se desfăşoară cu intensitate lucrările de strîngere a recoltei de cartofi. Pînă în prezent a şi fost strînsă recolta de pe o suprafaţă de 70 hectare. Producţia realizată depăşeşte cu 4.000—5.000 kg. pe cea planificata la hectar, în clişeu , cooperatoare din brigada I de cîmp lucrînd la sortatul cartofilor. Foto : GH. BANUŢA Pe urmele materialelor publicate F. A. T. Codlea Muncă fragmentară, energie risipită într-un articol publicat în ziarul nostru din 7 august a.c. se arătau o serie de deficienţe la Fabrica de articole din tablă din Codlea, în privinţa modului în care factorii de răspundere din întreprindere se preocupă de luarea unor măsuri concrete în acţiunea de reducere a cheltuielilor materiale de producţie. De atunci a trecut mai mult de o lună şi, fiind convinşi că între timp situaţia s-a schimbat, am fost în aceste zile „la faţa locului“, pentru a vedea cum stau treburile. Din discuţiile avute cu unii din organizatorii producţiei de aici, se poate face o primă apreciere : în fabrică există preocupări pentru găsirea unor soluţii, a unor modalităţi de reducere a consumurilor de materiale, în special de metal. Astfel, aşa cum ne relata ing. Ioan Şuraru, tehnolog şef, şi tehnicianul Aurelian Cintez, responsabil cu inovaţiile, în prezent se aplică cîteva inovaţii şi raţionalizări al căror efect principal este reducerea consumului de spetal. Printre acestea putem enumera : înlocuirea sudurii oxiacetilenice cu cea prin rezistenţă electrică la „îmbinarea inelului cu carcasa filtrului grosolan“, care aduce economii de oxigen, carbid şi sîrmă sudură. De altfel, această inovaţie se prevede a fi extinsă — cum ne spune tov. Şuraru — şi la sudura capacului şi mantalei de la toba de eşapament cu parascîntei a tractorului U-650, iar în perspectivă se prevede chiar reproiectarea acestei tobe. Se mai aplică încă trei inovaţii dintre care cea mai importantă ni se pare cea care prevede folosirea la butoiul cu capac amovibil a tablei de format 870x1820x1 mm, în locul celei de format 1000x2000x1 mm. şi care aduce o economie de metal de 3.250 kg./buc. Se poate preciza că numai în luna august au fost economisite în acest fel aproape 8.000 kg. metal. După cum se vede, în întreprindere există destule rezerve pentru reducerea consumului de materiale şi, cu siguranţă, ele nu sunt încă epuizate. S-ar părea deci că acţiunea de reducere a cheltuielilor materiale capătă la F.A.T. Codlea extindere şi eficienţă. Din păcate însă, ansamblul situaţiei din întreprindere nu ne îndreptăţeşte să fim atît de optimişti. Afirmăm acest lucru în urma constatării faptului că, din motive greu de explicat, în urma studiilor făcute de un colectiv de ingineri şi economişti de aici, întreprinderea îşi propune ca Pe semestrul II a.c. cheltuielile materiale la mia de lei producţie marfă să crească atît faţă de prevederile de plan ale semestrului (de 565 lei), cît şi faţă de realizările semestrului I (de 535 lei), şi anume la 571,9 lei. Aceeaşi situaţie rezultă şi din cifrele reprezentînd ponderea cheltuielilor materiale în preţul de cost . Se propune — după studiul făcut ■— ca ea să fie de 81,2 la sută, faţă de cifra planificată pe semestrul doi de 80,8 la sută şi cea realizată pe semestrul I — 81,1 la sută. Desigur că acest lucru nedumireşte pe oricine--încearcă să judece cît de cît lucrurile. Cum motivează economiştii din întreprindere această situaţie ? In lipsa tov. Badea Criveanu, contabil şef, şi a tov. Ene Valeriu, şeful serviciului plan, care sunt în concediu, am discutat cu tov. Maria Buică, şef serviciu preţ de cost, şi cu tov. GH. NOVAC, economist (Continuare în pag. a 2-a) La Pompa de vid pentru v I V I ■ li spălătorii La uzina „Hidromecanica" din Braşov s-a asimilat în ultimul timp fabricaţia unui nou produs. Este vorba de pompa de vid, necesară instalaţiilor moderne ale complexelor de boiangerii, curăţătorii, spălătorii şi călcătorii. Noul produs, realizat pentru prima dată în ţară, are parametri la nivelul utilajelor similare de pe piaţa mondială. El produce un vid de 135 tori. Debitul său este de 580 m.c. n./oră, puţind deservi simultan circa 30 de maşini consumatoare de vid. Bunul nostru cel mai de preţ Declaraţia Marii Adunări Naţionale, cuvintările rostite în ultima vreme de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conturează limpede principiile care călăuzesc politicaexternă a partidului şi a guvernului nostru. Ca tînăr cetăţean al României, socialiste, îmi , exprim gîndul meu, adeziuneamea fermă la aceste principii. Tineretului, ca şi întregului nostru popor, îi sînt scumpe perspectivele dezvoltării spre comunism şi bunăstare, pacea şi colaborareacu toate popoarele lumii. Una din ideile luminoase ale principiilor politicii externe a ţării noastre este aceea că ţările socialiste trebuie să-şi unească eforturile pentru slujirea idealurilor comuune, să-şi întărească unitatea, alianţa şi coeziunea pe baza respectului reciproc, independenţei şi suveranităţii. Accelerarea propăşirii fiecărei ţări socialiste în parte va spori prestigiul socialismului în lume, puterea lui de atracţie şi, la nevoie, putinţa de a opune imperialismului o forţă invincibilă, capabilă să garanteze pacea şi progresul umanităţii. In prezent se desfăşoară în satele noastre ample lucrări de înfrumuseţare, amenajări edilitare, construcţii social-culturale etc Pe ogoare se fac lucrări care pun bazele unei recolte bogate pentru anul ce vine. Ca activist U.T.C. şi salariat al consiliului popular comunal, mă angajez să lucrez cu toată dăruirea, împreună cu toţi concetăţenii mei, pentru sporirea puterii economice a comunei şi ridicarea nivelului ei gospodăresc edilitar şi cultural. Acesta este răspunsul nostru la politica înţeleaptă a partidului. FLORIN MUNTEANU, secretar al Comitetului comunal U.T.C. Şercaia Recunoştinţă profundă partidului In aceste zile frumoase de toamnă, cînd strîngem recoltele bogate gîndul ni se îndreaptă cu profundă recunoştinţă către Parrtidul Comunist Român, care ne-a îndrumat şi ajutat să smulgem pămîntului roade tot mai mari, să ne făurim o viaţă tot mai înfloritoare. In comuna noastră, ca şi în celelalte localităţi din ţară, au avut loc profunde înnoiri. Acestea toate oglindesc politica înţeleaptă a partidului şi statului. Sîntem ferm convinşi că şi în viitor, mergînd pe drumul arătat de partid, vom face ca cooperativa, comuna, patria, viaţa noastră să fie tot mai frumoase, tot mai bogate, în vederea realizării planurilor pe care le-am făcut, a dorinţelor noastre fierbinţi şi sincere, avem trebuinţă de pace şi de bună înţelegere şi colaborare între toate popoarele. Politica profund ştiinţifică a partidului şi statului nostru este îndreptată tocmai spre îmbunătăţirea relaţiilor de prietenie cu ţările socialiste, cu celelalte partide comuniste şi muncitoreşti, cu toate popoarele dornice de pace şi bunăstare. Această politică înţeleaptă exprimă întru totul sentimentele şi năzuinţele noastre ale tuturor ţăranilor cooperatori, ca şi ale întregului nostru popor. De aceea o aprobăm şi o sprijinim cu toată puterea, cu toată fiinţa noastră. NICOLAE BOGDAN, brigadier de cîmp la C.A.P. Hărman In urmă cu cîteva luni, la Pietrele lui Solomon, din Braşov, a fost instalată o sondă pentru foraj. Intr-o bună zi, sonda a dispărut, rămînînd doar „urmele“, adică peste o sută de saci conţinînd un produs special destinat forajului. Lăsat pradă intemperiilor, produsul numai „special" nu mai este. După îndelungate „sondaje“, am aflat că sacii ar aparţine Institutului geologic de explorări Bucureşti, care nu aruncă banii statului pe „apa sîmbetei“, ci pe... Pietrele lui Solomon.