Drum Nou, septembrie 1968 (Anul 25, nr. 7360-7384)

1968-09-12 / nr. 7369

mmm nou ORGAN AL COMITETULUI JUDE­JEAN BRAȘOV AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr 7369 ]oî, 12 septembrie 1968 4 pagini 30 bani Asigurarea şi pregătirea seminţei­­CONDIŢIE ESENŢIALĂ A PRODUCŢIILOR MARI DE GRÎU Experienţa cooperativelor agri­cole fruntaşe în cultura griului a dovedit nu o dată că sămînţa constituie unul din principalii factori care concură la obţinerea unor recolte sporite. Faptul că în acest an la C.A.P. Stupini s-a realizat o producţie de peste 3.500 kg. grîu la hectar, iar la Bod 3.300 kg., dovedeşte în mod evident contribuţia adusă de încorpora­rea în sol a unei seminţe sănă­toase, condiţionată şi tratată, din solul intensiv Bezostaia. Şi la Cristian, Ghimbav, Hărman şi în multe alte unităţi care au obţi­nut producţii mari, s-a utilizat numai sămînţă din acest soi cu o productivitate ridicată. Perioada începerii însămînţări­­lor de toamnă se apropie. Prin urmare, asigurarea şi condiţiona­rea întregii cantităţi de seminţe necesare este o sarcină de mare răspundere, îndeosebi pentru con­siliile de conducere şi specialiştii din unităţi. în marea lor majoritate, coo­perativele agricole din judeţ şi-au reţinut întreaga cantitate de să­mînţă din loturile semincere, iar în prezent se lucrează la condi­ţionarea ei­ în unele cooperative agricole selectatul griului, orzu­lui şi secarei s-a încheiat, trimi­­ţindu-se şi probe la laboratorul judeţean pentru controlul semin­ţelor. De asemenea, s-au procurat şi cantităţile necesare de sub­stanţe antimălurice. Sunt însă alte unităţi unde din păcate nu există o preocupare susţinută pentru asigurarea şi condiţionarea din timp a întregii cantităţi de seminţe. La coope­rativa agricolă din Drăguş (pre­şedinte Vichente Socaciu, ing. E­lisabeta Pop), pe lingă faptul că s-a reţinut o cantitate, insuficientă de sămînţă, aceasta este cu totul necorespunzătoare. Cele circa 45.000 kg. seminţe din soiul Nr. 301 reţinute sunt un fel de ames­tec de grîu, secară şi măzăriche, în care predomină secara. încer­cările de a alege la selector nu­mai grîu curat din acest amestec n-au dat rezultate pozitive. „N-a­vem ce face — ne spunea preşe­dintele, îl însămînţăm aşa şi vom vedea ce-o ieşi“. A privi în acest fel problema şi a introduce în sol o astfel de sămînţă, în­seamnă a compromite de la bun început întreaga cultură. Ori a­­cest lucru nu este admis. Conducerea cooperativei din Drăguş, după cum se vede, n-a tras încă învăţăminte suficiente, din experienţa acestui an, cînd şi din cauza utilizării unor seminţe cu valoare culturală scăzută, s-a realizat o producţie medie de nu­mai 1.030 kg. grîu la ha. Statul nostru, prin bazele de recepţio­­nare, pune la dispoziţia coopera­tivelor agricole, pe bază de schimb, importante cantităţi de sămînţă condiţionată, din soiuri intensive. Prin urmare, e necesar ca şi cooperativa din Drăguş să schimbe în întregime şi cit mai urgent sămînţa de grîu necesară. Un alt neajuns ce poate fi în­­t­îln­it în unele cooperative agri­cole constă în faptul că, pe lîngă ritmul nesatisfăcător al lucrărilor de selectare şi trimiterea de probe la laborator, importante­­cantităţi I. BRAGHEŞ (Continuare în pag. a 2-a) înaltă conştiinţă ş­i cetăţenească Zilele trecute, d­in cauza descărcărilor electrice, la şirele de fin ale cooperativei agricole din Dumbrăviţa a izbucnit un in­cendiu, care ar fi putut distruge întreaga cantitate de circa 100 vagoane de nutreţ. Dînd dovadă de iniţiativă şi curaj, co­munistul. Toma Micu a dat alarma în sat, după care a alergat la faţa locului inter­venind pentru izolarea incendiului. Cu promptitudine şi hotărîre au intervenit mulţi alţi ţărani cooperatori în frunte cu membrii de partid Mamina Toma, Mami­na Maria, Comănelea Elena şi alţii. Incendiul a fost izolat şi treptat înlătu­rat. Pierderile sunt minime, circa 200 kg fin Pentru intervenţia promptă şi înalta conştiinţă cetăţenească, cooperatorii me­rită toate felicitările ALEXANDRE ŞERBAN, secretarul Comitetului comunal de partid Dumbrăviţa I­b7bL*0 I CICA^ASTRA Proletari dîn toate ţările, unî'ț'î-val A ÎNCEPUT semănatul ORZULUI DE TOAMNĂ La C.A.P. Beia (preşedinte Teo­­fil Muşunoi, inginer Nicolae Po­pa), realizarea în timpul optim şi la un înalt nivel calitativ a pla­nului de însămînţări de toamnă se află în centrul atenţiei coope­ratorilor. După ce s-a pregătit întreaga suprafaţă de 20 hectare destinată orzului de toamnă, s-a început semănatul, lucrare ce s-a şi efectuat pe o suprafaţă de 3 hectare. O dată cu semănatul or­zului de toamnă, aici a început şi semănatul secarei masă­ verde. La întreprinderea agricolă de stat din Feldioara, pînă în pre­zent au fost însămînțate cu secară masă­ verde peste 50 hectare din cele 90 planificate. Terenul fiind pregătit în întregime, semănatul acestei culturi se va încheia în următoarele 2—3 zile. MAGAZIN In pagina a 3-a Formaţiune vo­luntară fruntaşă­­ pe judeţ In sala Consiliului popular al oraşului Codlea a avut loc zilele trecute o adunare festivă, în întîmpinarea „Zilei pompieri­lor“. Cu acest prilej a luat cuvîntul pt. co­lonel Constantin Guţu, comandantul gru­pului de pompieri Braşov. In încheierea adunării, formaţiunii P.C.I. voluntare din Codlea i-au­ fost îmninate drapelul şi di­ploma de formaţiune fruntaşă pe judeţ. Distincţii au mai fost înmînate şi for­maţiilor de pompieri voluntari din Bran. Apaţa, I.A.S. Rupea, Prejmer. N. SECELEANU, coresp. S­I­B­JU Psihologia „locului de muncă“ Există motive obiective care să scuze „migrarea profesională“ ? Pînă la descalificare nu e decît un pas Locul de muncă nu ex­primă numai o poziţie, în spaţiu — prezenţa la un birou, lingă o maşină, sau lîngă unelte — ci o multi­tudine de condiţii şi factori (materiali, profesionali, u­­mani şi culturali) care se dispun concentric, influen­­ţind firesc, necesar, drumul împlinirii omului. Este deci cit se poate de natural ca orice tulburare a acestui e­­chilibru perfect ce se sta­bileşte intre om şi locul său de muncă să ducă la insatisfacţii. Dimpotrivă, respectarea, cimentarea a­­cestui raport atrage după sine ridicarea randamentu­lui şi moralului muncii pe ansamblul întregii unităţi de producţie, influenţează aderenţa , salariatului la locul său de muncă. Con­ştiinţa sa de parte integran­tă a unui colectiv puternic şi unitar influenţează şi re­laţiile interpersonale din brigada, echipa, colectivul respectiv. Un sondaj sumar în rîn­­dul unui colectiv de muncă (de la secţia cuzineţi a u­­zinei „Rulmentul") ne-a re­levat, încă o dată, că efi­cienţa muncii, succesul pro­ducţiei depind de stabili­tatea la un loc de muncă, ceea ce este egal cu întă­rirea şi dezvoltarea unei concepţii unitare, formarea unei tradiţii în acest­ sens. Aceşti factori psiho-sociali au determinări precise asu­pra spiritului de disciplină şi a conştiinciozităţii în muncă. Competenţa profe­sională a muncitorului, mai­strului, inginerului, medicu­lui, profesorului etc., cupla­te cu aceste deziderate, constituie premise subiecti­ve, esenţiale ale eficacităţii. Nu de puţine ori se întîl­­nesc însă cazuri de adevăra­te „migrări" dintr-un loc de muncă în altul. Sociologia arată că între experienţă, deprinderi şi vechimea în acelaşi loc de muncă, este o legătură directă, aceasta din urmă condiţionîndu-le firesc, influenţînd în ultimă instanţă perfecţionarea profesională a individului. In unele cazuri — cînd este vorba, spre exemplu de constructorii de pe şan­tiere — plecarea permanen­tă dintr-un loc într-altul. Puncte de vedere ÎNTRE OBIECTIV ŞI ARBITRAR după închiderea şantieru­lui, este nu numai firească, dar şi necesară. Alteori în­­, mutaţiile profesionale se efectuează în cadrul unor meserii care nu justifică cu nimic astfel de migrări. De cele mai multe ori mobi­lul acestei „plimbări" de colo-colo este subiectiv, ţinînd fie de mentalitatea unora, de caracterul lor (superficialitate, neseriozi­tate, uşurinţă, inconsecven­ţă, etc.), fie de anumite îm­prejurări arbitrare. Alteori, absolventul de şcoală pro­fesională sau de facultate dă înapoi în faţa greutăţi­lor, inerente oricărui înce­put, şi pleacă în mare gra­bă de la locul unde a fost repartizat, ducîndu-se să-şi caute aiurea un post mai ,,călduţ". Vina, e drept, nu este întotdeauna numai a absolventului, ci şi a fac­torilor desemnaţi să-i asi­gure, în primă instanţă, condiţii de cazare mulţumi­toare. Şi un exemplu con­cret: doi proaspeţi absol­venţi ai Facultăţii de meca­nică din Iaşi, repartizaţi la uzina „Tractorul", deşi au spus clar că nu au rude şi pe nimeni cunoscut în Bra­şov la care să locuiască, au fost lăsaţi să-şi caute sin­guri un adăpost, şi, negă­sind, să doarmă, nopţi în şir pe unde au apucat. Da­că mai adăugăm şi faptul că unul dintre ei are şi familie, copil, şi că tot ceea ce a găsit a fost o gazdă care-i pretindea pentru o cameră nici mai mult, nici mai puţin de 600 de lei pe lună, vom pricepe de ce, descurajaţi, au hotărît să renunţe (cu părere de rău) şi să plece la o întreprin­dere din alt oraş, unde vor găsi, poate, mai multă în­ţelegere. Lucruri similare se mai întîmplă şi în unele co­mune unde organele­ de stat­ locale, directorul de şcoală, deşi au indicaţii . FLORESCU (Continuare în pag. a 2-a) ADEZIUNE DEPUNĂ LA PRINCIPIILE POLITICII EXTERNE A PARTIDULUI ȘI GUVERNULUI O politică profund internaţionalistă Ca om de teatru, ca­re mi-am închinat via­ţa năzuinţei de a face din scenă cu adevărat o tribună a sun­etului omenesc, a ideilor de dreptate şi umanitate, a marilor sentimente, am redescoperit, in aceste zile, cu mare bucurie, faptul că politica inter­nă şi externă a Parti­dului Comunist Român răspunde in cel mai inait, grad cerinţelor ac­tuale legate de construc­ţia socialismului in ţa­ra noastră, ea fiind in acelaşi timp o politică profund internaţionalis­tă. Cuvintările conducă­torilor noştri de partid şi de stat, poziţia parti­dului nostr­u faţă de e­­venimentele din Ceho­slovacia au fost pătrun­se de grija plină de răs­pundere faţă de cauza prieteniei şi colaborării dintre toate ţările so­cialiste, a întăririi sis­temului socialist şi­­ a unităţii mişcării comu­niste mondiale. Am, as­cultat şi cuvîntarea to­varăşului Nicolae Ceau­­­şescu, rostită aici ,la­ Braşov, şi am avut sen­zaţia că simt bătăile ini­milor zecilor de mii de oameni — români, ma­ghiarii germani şi de alte naţionalităţi — pre­zenţi la miting, răsunind asemeni unui cor uriaş, de parcă fiecare cuvînt ar fi stîrnit în fiecare inimă rezonanţe tonice şi noi elanuri, conturind metafora grăitoare a unităţii întregului nos­tru popor în jurul par­tidului. Şi intr-adevăr, politi­ca partidului nostru es­te izvorul principal al izbîlizilor pe­ care po­porul nostru Ie obţine în. .construcţia socialis­mului în ţara noastră, sursa fericirii fiecărui om în parte. Personal, în calitatea mea de om de artă, mă simt şi pe viitor chemat să-mi a­­duc aportul la înfăptui­rea acestei politici. MIŞU FOTINO, artist al poporului De mai bine de o săptămînă, la C.A.P. Hărman se desfăşoară cu intensitate lucrările de strîngere a recoltei de cartofi. Pînă în pre­zent a şi fost strînsă recolta de pe o suprafaţă de 70 hectare. Pro­ducţia realizată depăşeşte cu 4.000—5.000 kg. pe cea planificata la hectar, în clişeu , cooperatoare din brigada I de cîmp lucrînd la sortatul cartofilor. Foto : GH. BANUŢA Pe urmele materialelor publicate F. A. T. Codlea Muncă fragmentară, energie risipită într-un­ articol publicat în ziarul nostru din 7 august a.c. se arătau o serie de deficienţe la Fabrica de articole din tablă din Codlea, în privinţa modului în care factorii de răspundere din întreprindere se preocupă de luarea unor măsuri concrete în acţiunea de reducere a cheltuielilor materiale de pro­ducţie. De atunci a trecut mai mult de o lună şi, fiind convinşi că între timp situaţia s-a schim­bat, am fost în aceste zile „la faţa locului“, pentru a vedea cum stau treburile. Din discuţiile avute cu unii din organizatorii producţiei de aici, se poate face o primă apreciere : în fabrică există preocupări pentru găsirea unor soluţii, a unor mo­dalităţi de reducere a consumuri­lor de materiale, în special de me­tal. Astfel, aşa cum ne relata ing. Ioan Şuraru, tehnolog şef, şi teh­nicianul Aurelian Cintez, responsa­bil cu inovaţiile, în prezent se a­plică cîteva inovaţii şi raţionalizări al căror efect principal este redu­cerea consumului de spetal. Prin­tre acestea putem enumera : înlo­cuirea sudurii oxiacetilenice cu cea prin rezistenţă electrică la „îmbi­narea inelului cu carcasa filtrului grosolan“, care aduce economii de oxigen, carbid şi sîrmă sudură. De altfel, această inovaţie se prevede a fi extinsă — cum ne spune tov. Şuraru — şi la sudura capacului şi mantalei de la toba de eşapa­ment cu parascîntei a tractorului U-650, iar în perspectivă se pre­vede chiar reproiectarea acestei tobe. Se mai aplică încă trei ino­vaţii dintre care cea mai impor­tantă ni se pare cea care prevede folosirea la butoiul cu capac amo­vibil a tablei de format 870x1820x1 mm, în locul celei de format 1000x2000x1 mm. şi care aduce o economie de metal de 3.250 kg./buc. Se poate preciza că numai în luna august au fost economisite în acest fel aproape 8.000 kg. m­etal. După cum se vede, în întreprin­dere există destule rezer­ve pentru reducerea consumului de materiale şi, cu siguranţă, ele nu sunt încă epuizate. S-ar părea deci că acţiu­nea de reducere a cheltuielilor ma­teriale capătă la F.A.T. Codlea ex­tindere şi eficienţă. Din păcate însă, ansamblul situaţiei din între­prindere nu ne îndreptăţeşte să fim atît de optimişti. Afirmăm a­­cest lucru în urma constatării fap­tului că, din motive greu de expli­cat, în urma studiilor făcute de un colectiv de ingineri şi economişti de aici, întreprinderea îşi propune ca Pe semestrul II a.c. cheltuielile materiale la mia de lei producţie marfă să crească atît faţă de pre­vederile de plan ale semestrului (de 565 lei), cît şi faţă de realiză­rile semestrului I (de 535 lei), şi anume la 571,9 lei. Aceeaşi situaţie rezultă şi din cifrele reprezentînd ponderea cheltuielilor materiale în preţul de cost . Se propune — după studiul făcut ■— ca ea să fie de 81,2 la sută, faţă de cifra planificată pe semestrul doi de 80,8 la sută şi cea realizată pe semestrul I — 81,1 la sută. Desigur că acest lucru ne­dumireşte pe oricine--încearcă să judece cît de cît lucrurile. Cum motivează economiştii din între­prindere această situaţie ? In lipsa tov. Badea Criveanu, contabil şef, şi a tov. Ene Valeriu, şeful servi­ciului plan, care sunt în concediu, am discutat cu tov. Maria Buică, şef serviciu preţ de cost, şi cu tov. GH. NOVAC, economist (Continuare în pag. a 2-a) La Pompa de vid pentru v I V I ■ li spălătorii La uzina „Hidromecanica" din Braşov s-a asimilat în ultimul timp fabricaţia unui nou produs. Este vorba de pompa de vid, necesară instalaţiilor moderne ale comple­xelor de boiangerii, curăţătorii, spălătorii şi călcătorii. Noul produs, realizat pentru pri­ma dată în ţară, are parametri la nivelul utilajelor similare de pe piaţa mondială. El produce un vid de 135 tori. Debitul său este de 580 m.c. n./oră, puţind deservi si­multan circa 30 de maşini consu­matoare de vid. Bunul nostru cel mai de preţ Declaraţia Marii Adunări Naţio­nale, cuvintările rostite în ultima vreme de tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu, conturează limpede princi­piile care călăuzesc politica­­exter­nă a partidului­ şi a guvernului nostru. Ca tînăr cetăţean al Ro­mâniei, socialiste, îmi , exprim gîn­­dul meu, adeziunea­­mea fermă la aceste principii. Tineretului, ca şi întregului nostru popor, îi sînt scumpe perspectivele dezvoltării spre comunism şi bunăstare, pacea şi colaborarea­­cu toate popoarele lumii. Una din ideile luminoase ale principiilor politicii externe a ţării noastre este aceea că ţările socia­liste trebuie să-şi unească efortu­rile pentru slujirea idealurilor co­­muune, să-şi întărească unitatea, a­­lianţa şi coeziunea pe baza respec­tului reciproc, independenţei şi su­veranităţii. Accelerarea propăşirii fiecărei ţări socialiste în parte va spori prestigiul socialismului în lume, puterea lui de atracţie şi, la nevoie, putinţa de a opune impe­rialismului o forţă invincibilă, ca­pabilă să garanteze pacea şi pro­gresul umanităţii. In prezent se desfăşoară în sa­tele noastre ample lucrări de în­frumuseţare, amenajări edilitare, construcţii social-culturale etc Pe ogoare se fac lucrări care pun ba­zele unei recolte bogate pentru a­­nul ce vine. Ca activist U.T.C. şi salariat al consiliului popular co­munal, mă angajez să lucrez cu­ toată dăruirea, împreună cu toţi concetăţenii mei, pentru sporirea puterii economice a comunei şi ri­dicarea nivelului ei gospodăresc edilitar şi cultural. Acesta este răs­punsul nostru la politica înţeleap­tă a partidului. FLORIN MUNTEANU, secretar al Comitetului comu­nal U.T.C. Şercaia Recunoştinţă profundă partidului In aceste zile frumoase de toam­nă, cînd strîngem recoltele bogate gîndul ni se îndreaptă cu profundă recunoştinţă către Parrtidul Comu­nist Român, care ne-a îndrumat şi ajutat să smulgem pămîntului roa­de tot mai mari, să ne făurim o viaţă tot mai înfloritoare. In comuna noastră, ca şi în cele­lalte localităţi din ţară, au avut loc profunde înnoiri. Acestea toate oglindesc politica­ înţeleaptă a par­tidului şi statului. Sîntem ferm convinşi că şi în viitor, mergînd pe drumul arătat de partid, vom face ca cooperativa, comuna, patria, via­ţa noastră să fie tot mai frumoa­se, tot mai bogate, în vederea realizării planurilor pe care le-am făcut, a dorinţelor noastre fierbinţi şi sincere, avem trebuinţă de pace şi de bună înţe­legere şi colaborare între toate po­poarele. Politica profund ştiinţifică a partidului şi statului nostru este îndreptată tocmai spre îmbunătăţi­rea relaţiilor de prietenie cu ţările socialiste, cu celelalte partide co­muniste şi muncitoreşti, cu toate popoarele dornice de pace şi bună­stare. Această politică înţeleaptă exprimă întru totul sentimentele şi năzuinţele noastre ale tuturor ţă­ranilor cooperatori, ca şi ale între­gului nostru popor. De aceea o a­­probăm şi o sprijinim cu toată pu­terea, cu toată fiinţa noastră. NICOLAE BOGDAN, brigadier de cîmp la C.A.P. Hărman In urmă cu cîteva luni, la Pietrele lui Solomon, din Braşov, a fost instalată o sondă pentru foraj. Intr-o bună zi, sonda a dispă­rut, rămînînd doar „urmele“, adică peste o sută de saci conţinînd un produs special destinat forajului. Lăsat pradă intemperiilor, produsul numai „special" nu mai este. După îndelungate „sondaje“, am aflat că sacii ar aparţine Institutului geologic de explorări Bucureşti, care nu aruncă banii statului pe „apa sîmbetei“, ci pe... Pietrele lui Solomon.

Next