Drum Nou, septembrie 1968 (Anul 25, nr. 7360-7384)

1968-09-18 / nr. 7374

pumn Proletari din 'TalTTTrí+i ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr 7374 Miercuri, 18 septembrie 1968 4 pagini 30 bani REDUCEREA CHELTUIELILOR NEECONOMICOASE - CERINŢĂ VITALA PENTRU SPORIREA EFICIENTEI ACTIVITĂŢII ECONOMICE in timp ce unii adune altii risipesc In contextul Imperativelor pri­vind sporirea acumulărilor socia­liste şi folosirea lor tot mai efi­cientă în reproducţia lărgită, redu­cerea sistematică şi substanţială a cheltuielilor de producţie, în toate ramurile producţiei materiale, o­­cupă un loc de prim ordin. Pre­ocupările organelor şi organiza­ţiilor de partid, ale comitetelor de direcţie din întreprinderile judeţu­lui nostru, pentru reducerea pre­ţului de cost al produselor, au fost analizate recent şi într-o plenară a comitetului judeţean de partid. Din analiza activităţii unităţilor economice braşovene rezultă că s-au obţinut rezultate îmbucurătoa­re în reducerea cheltuielilor mate­riale de producţie, a preţului de cost. Sarcina de reducere a pre­ţului de cost în industria republi­cană a fost îndeplinită, realizîn­­du-se, faţă de preţul de cost me­diu din anul 1967, o diminuare de aproape 3 la sută. Totuşi mai sunt încă rezerve importante de redu­cere a preţului de cost, îndeosebi prin micşorarea cheltuielilor ne­­economicoase. Cu toate că în cadrul acţiunilor pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii şi pentru rentabilizarea produselor şi între­prinderilor s-au luat o serie de măsuri care au dus la reducerea cheltuielilor neproductive şi im­plicit a cheltuielilor materiale de producţie, menţinerea acestora la un nivel ridicat este dovada unor neajunsuri în activitatea multor întreprinderi, ceea ce se oglindeşte, printre altele, în volumul ridicat al cheltuielilor cu caracter neeco­­nomicos, care încarcă nejustificat preţul de cost al produselor. In județul nostru, de pildă, s-au înre­gistrat în acest an peste 53 mili­oane lei cheltuieli neeconomicoase, în cadrul cărora pierderile din re­buturi reprezintă circa 85 la sută. Este drept că datorită măsurilor luate pe această linie, volumul cheltuielilor neeconomicoase este în scădere cu peste 10 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezultate bune s-au obţinut îndeosebi la Uzina de autocami­oane, care a redus aceste chel­tuieli cu circa 4 milioane de lei. ,,Tractorul“ cu peste 3 milioane lei, „Rulmentul“ cu 1,5 milioane lei, „6 Martie“ Zărneşti cu peste 1 milion lei. Uzina nr. 2, „Colo­rom“ Codlea, Fabrica de zahăr Rod, Combinatul chimic Victoria, Industria laptelui Braşov şi altele, însă menţinerea şi chiar creşterea acestor cheltuieli la unele între­prinderi ca I.M.T.F., cu aproape 200.0­10 lei, Fabrica de hîrtie cre­­tată Ghimbav cu 135.000 lei, Fa­brica de tricotaje Braşov cu 117.000 lei, F.A.T Codlea, F. S. Rîşnov, Uzina mecanică de auto­motoare, Filatura „Octombrie ro­şu“ Ghimbav, I. F. Braşov Şi al­tele, demonstrează slaba preocu­pare a comitetelor de direcţie res­pective şi în acelaşi timp a orga­nizaţiilor de partid pentru înlătu­rarea risipei, pentru prevenirea gospodăririi neeconomicoase a fon­durilor materiale şi băneşti. Din aceste date rezultă că mă­surile luate de către întreprinderi au oprit creşterea acestor chel­tuieli, dar nu au ajuns să le li­chideze definitiv din activitatea economică, folosirea unor mate­riale necorespunzătoare calitativ și rebuturile reprezentînd principala sursă a cheltuielilor neeconomicoa­­se, ele ridicîndu-se la peste 47 mi­lioane lei. In această privinţă ex­celează întreprinderile construc­toare de maşini. Mergînd pe firul cauzelor care au determinat astfel de pierderi, a reieşit că ele se datoresc în special slabei preocupări şi răspunderi în organizarea aprovizionării tehnico­­m­ateriale, în ridicarea calificării muncitorilor, şi folosirea cu price­pere a metodelor moderne de pro­ducţie, în respectarea proceselor tehnologice şi asigurarea unei asis­tenţe tehnice corespunzătoare în schimburile II—III şi altele. Nu­mai aşa se poate explica faptul că mai sunt şi astăzi întreprinderi care au înregistrat pierderi din rebuturi la nivelul anului trecut sau chiar mai mari, așa cum este MARIN STOIANOVICI, economist (Continuare în pag. a 3-a) Frezorul Graef Petre, unul dintre apreciaţii muncitori fruntaşi ai u­­zinei „Hidromecanica“. Foto : GH. BĂNUIA I biblioteca IstrAI S­l­B­I­u Vizita primarului Romei la Braşov Primarul Romei, Rinaldo Santini, care se află în ţara noastră la in­vitaţia Comitetului Executiv al Consiliului popular al municipiu­lui Bucureşti, şi persoanele oficia­le care îl însoţesc, au fost marţi oaspeţii locuitorilor din Braşov, însoţiţi de Ion Cosma, prim-vi­­cepreşedinte al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, membrii delegaţiei municipalităţii din Ro­ma au vizitat la Braşov monumen­te istorice şi Complexul turistic Poiana, interesîîidu-se totodată de gospodărirea municipiului. (Agerpres) Jurnal de Cînd se va termina recoltatul ovăzului şi tinetelor la Buneşti ? La C.A.P. Cuciulata (preşedinte Ion Rohan, inginer — Valeriu Bizdideanu), în numai 4 zile s-au recoltat 38 hectare sfeclă de zahăr din cele 65 cultivate. Conco­mitent, s-a organizat transportul acesteia din cîmp la centrul de preluare. De asemenea, aici se recoltează cu două maşini şi se însilozează porumbul, se pregă­teşte intens terenul pentru ca în zilele următoare să se înceapă semănatul orzului de toamnă etc. Nu la fel se petrec lucrurile la C.A.P. Buneşti, (pre­şedinte N. Albu, inginer Gh. Roman), unde domneşte o atmosferă de autoliniştire. Aici nu s-a fă­cut mai nimic pentru începerea recoltării culturilor tîrzii, nu s-a terminat nici recoltatul ovăzului, al inu­lui pentru fuior şi al fîneţelor naturale, într-una din zilele trecute, faţă de 75­ cooperatori planificaţi să participe la recoltatul ovăzului, au ieşit în cîmp numai ... 16. Conducerea cooperativei trebuie să înțeleagă că fără o urmărire atentă a realizării planurilor operative în­tocmite, nu se poate efectua la timp întreaga gamă de lucrări prevăzute din toamna acestui an. I NEGOESCU, instructor al Comitetului judeţean de partid campanie Benzi transportoare insuficient utilizate în afară de cele 19 benzi transportoare existente la centrele de preluare a cartofilor I.J.V.L.F. Braşov a mai procurat încă 6 asemenea utilaje noi. Avîndu-se in vedere faptul că recoltarea, preluarea și expedie­rea către beneficiari a cartofilor a început în tot jude­ţul, este necesar ca aceste utilaje să fie folosite la în­treaga lor capacitate. Dacă la centrele de preluare din Făgăraş, Voila, Şercaia și altele, unde s-au asigurat doua schimburi de muncitori, benzile transportoare sînt utilizate asa cum se cuvine, la Feldioara Bod și la alte centre, unde pînă în prezent nu s-a asigurat decît un singur schimb e­e muncitori, sînt „goluri" mari în funcționarea acestor mijloace mecanice, de mare capacitate pentru încăr­carea vagoanelor. Este necesar ca atît conducerile centrelor respective cît­ și conducerea I.J.V.L. F să ia toate măsurile pentru asigurarea cît­ mai grabnică și a schimbului doi de mun­citori pentru încărcatul vagoanelor cu cartofi, prin a­­ceasta putîndu-se utiliza din plin toate mijloacele de­ LA BRAŞOV­­O ACROPOLĂ A ROMÂNILOR Interviu cu conf. dr. DUMITRU ALMAŞ, directorul revistei „Magazin istoric" Abundenţa urmelor trecutului, nu­meroasele vestigii ale istoriei medie­vale prezente pretutindeni în Braşov, oferă istoricilor un vast material ine­dit a cărui studiere şi interpretare scoate la iveală mereu noi mărturii asupra culturii materiale şi spirituale a poporului român, asupra unităţii şi continuităţii poporului nostru pe aces­te meleaguri. Pe tovarăşul conf. dr. Dumitru Al­­maş, cunoscut istoric şi publicist, l-am surprins contemplînd, de pe Dealul Cetăţuii panorama strălucitoare a Bra­­şovului scăldat într-o ploaie de lu­mină. — Sînteţi un vizitator constant al Braşovului. Ce vă atrage mereu între zidurile acestui oraş ? — în tinereţe, ca student şi apoi ca tînăr gazetar veneam adesea aici. Mă atrăgeau în primul rînd peisajul, îmbinarea armonioasă de munte şi po­diş, abundenţa pădurilor şi îmbinarea surprinzătoare a vechiului, a stilului vechii cetăţi medievale cu elementele unei arhitecturi moderne. Ca istoric, Braşovul îmi aminteşte mereu de le­găturile sale cu Moldova şi cu Ţara Ro­mânească, în 1395 Mircea cel Bătrîn a găsit adăpost, arme şi bani în ceta­tea Braşovului, mai tîrziu saşii din acest ţinut au spus despre Ştefan că parcă l-a trimis dumnezeu să-i apere de turci. Tot aici s-au făurit arme pentru Vlad şi Ştefan şi pentru oame­nii lor. Petru Rareş a găsit în Braşov prieteni care l-au adăpostit, iar Mi­­hai Viteazul a avut şi el numeroşi prieteni şi susţinători printre locuito­rii burgului de sub Tîmpa. Luptele duse de Radu Şerban şi de Buzeşti se leagă de activitatea Braşovului. La Braşov a trăit Georg May II, care a lucrat toată argintăria ce constituie fala artei feudale la palatul brâncove­­nesc de la Mogoşoaia. Frăţia în lup­­tele duse împotriva cotropitorilor oto­mani, schimburile economice pe care braşovenii le-au avut cu Iaşii, Brăila şi Craiova, au întărit relaţiile dintre locuitorii tuturor plaiurilor şi melea­gurilor româneşti. Prin trecătorile Bran, Bratocea, Oituz, Predeal, toate drumurile duc la Braşov, care poate fi considerat în inima României, o i­­nimă vitează şi fierbinte. — Ce ne puteţi spune în legătură cu tradiţiile culturale ale Braşovului ? — O activitate materială, economi­că de importanţa celei care s-a dez­voltat în Braşov, nu putea să nu an­treneze şi în planul spiritualităţii la­ Interviu realizat de V. ŞT. POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) ADEZIUNE DEPLINĂ LA PRINCIPIILE POLITICII EXTERNE A PARTIDULUI ŞI GUVERNULUI Profund spirit umanitarist, patriotic şi internaţionalist ciarismului, mă simt obligată — mo­ral şi profesional — să-mi ad­uc, ală­turi de toţi colegii mei de catedră, contribuţia la dezvoltarea la elevi a respectului şi dragostei neţărmurite faţă de cuceririle obţinute de poporul nostru în anii socialismului, faţă de politica înţeleaptă a partidului, faţă de viitorul luminos al­ României so­cialiste. Noi, cadrele didactice, avem o pro­fesiune nobila — aceea de deschiză­tori de noi orizonturi, de luminători ai cugetelor şi suf­letelor copiilor. In virtutea acestei profesiuni, şi a obli­gaţiilor pe care eu le incumbă, ma angajez, la acest început de an şco­lar, să-mi concentrez toate eforturile pentru a trezi în elevii mei nu numai dragostea neţărmurită faţă de cuceri­rile inteligenţei şi spiritualităţii po­porului român, ci să le sădesc în suflete acel sentiment nepreţuit — prietenia, faţă de tot ce au creat prin muncă şi luptă toate popoarele lumii. Este ştiut că, în actualele condiţii ale revoluţiei tehnice, materiale, politice şi social-cul­tur­ale a lumii contempora­ne, pacea şi prietenia, bazate pe prin­cipiile sacre ale independenţei şi su­veranităţii naţionale, pe instaurarea unei egalităţi depline în drepturi şi interese— promovate cu consecvenţă şi clarviziune de partidul nostru în întreaga sa activitate — constituie premisa de bază, garanţia tuturor în­făptuirilor. Unde din altă parte decît de la catedră se pot transmite mai bine aceste sentimente de preţuire şi respect faţă de tot ce au creat mai bun şi mai frumos omenirea, ţările, popoarele ? Consider că dueîndu-mi la îndepli­nire acest angajament — in fiecare oră de curs, în cadrul fiecărei lecţii — nu-mi fac decît datoria faţă de patrie, faţă de partid. Prof. FRANZ GRETTE, Şcoala generală din comuna Ha­le­hiu­ împreună cu milioanele de oameni ai muncii din patria noastră — ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — ţin să-mi exprim şi eu, pe această cale, adeziunea totală faţă de principiile pătrunse de un profund spirit umanitar, patriotic şi internaţionalist in acelaşi timp, care călăuzesc întreaga activitate pe tâ­râ­m intern şi internaţional a partidu­lui şi statului nostru. Ca îndrumător şi formator al viitoa­relor generaţii de constructori ai sa- Pacc Medicul a fost şi rămîne imul dintre factorii social­­umani de primă importanţă în­ viaţa satelor noastre, im­portanţă pe care i-o con­feră însăşi natura de o deo­sebită frumuseţe şi respon­sabilitate a profesiei sale, înalta calificare profesiona­lă, pregătirea sa multilate­rală. De aceea, participa­rea activă a medicului la întreaga viaţă a colectivită­ţii din care face parte a de­venit, mai ales în anii de mari prefaceri pe care-i parcurgem, o necesitate o­­biectivă. Căci medicul nu este numai un ţ,tămăduitor de trupuri şi suflete, ci, în primul rînd, un membru al marii familii pe care, în­deobşte, o numim societate şi, ca atare, îi revin, la fel ca oricărui membru al a­­cesteia, responsabilităţi deo­sebite pe linia participării nemijlocite la realizarea marilor idealuri comune, a­­tît în planul dezvoltării ma­teriale cît şi spirituale. Deci, medicul nu trebuie să se considere sau să fie considerat un simplu „mar­tor" la toate transformările care se produc zi de zi în viaţa satului căci aceste ten­dinţe, care mai apar, ce-i drept destul de sporadic, favorizează apariţia unui fenomen în neconcordanţă cu interesele colectivităţii, şi anume izolarea medicului de realităţile sociale ime­diate, îl obligă să se retra­gă în ,,turnul de fildeş" al profesiei sale, să trăiască numai pentru şi prin aceas­ta, cu alte cuvinte, inter­­vine autoexilarea sau exi­larea lui voită în afara fră­­m­întărilor cotidiene. Aminteam că astfel de tendinţe apar izolat, spora­dic. Dar faptul că totuşi mai există denotă că nici pe parcursul anilor de stu­dii şi nici după aceea, la locurile de muncă — în circumscripţii, spitale, poli­clinici etc. — nu s-au de­pus suficiente eforturi pe linia educării moral-politi­ce, cetăţeneşti a personalu­lui medical şi mediu-sani­­tar, în a căror activitate­­ipar zilnic asemenea „simptome". Printre cauzele multiple care favorizează apariţia tendinţei de izolare, de ru­pere a contactului perma­nent cu realităţile comunei sau ale satului unde medi­cul este chemat să-şi des­făşoare activitatea, se nu­mără şi navetismul. „Sunt nevoit să mă scol în fieca­re dimineaţă la ora 5% să călătoresc din Braşov cu trenul de persoane pînă în sat, ca abia apoi, deja obo­sit, să încep consultaţiile — ne spunea medicul Aurel Croitorii, de la circumscrip­­ţia medico-sanitară din Ma­­eruş. Normal, naveta pe care o fac zilnic nu numai că îmi creează o stare de indispoziţie, de oboseala, dar ma abate şi de la alte sarcini ce-mi revin pe linia educării sanitare a popu­laţiei din circumscripţie, a igienizării comunei etc.“. Este, oare, suficient să recunoaştem că navetismul impietează asupra desfăşu­rării în bune condiţii a a­­tribuţiilor profesionale şi extraprofesionale, asupra integrării active în viaţa complexă a satului ? Fără îndoială, nu. Exista, pînă nu de mult, obiceiul — moştenit şi per­petuat din generaţii în ge­neraţii de medici — ca o dată cu obţinerea diplomei de medic, proaspătul absol­vent să se angajeze print­­tr-un jurământ solemn să slujească cu devotament şi abnegaţie oamenilor, să se dăruiască cu întreaga sa fiinţă apărării sănătăţii se­menilor săi. La acest jură­­mint, înnobilat de profunde semnificaţii social-umane, acum s-a renunţat. Menirea medicului rămîne, însă, a- I­ceeaşi peste timp. Şi nu tre- I buie să căutăm neapărat exemple de dăruire totală,­­ de devotament printre mai­­ vechii urmaşi ai lui Aescu­­lap, să răscolim în arhive I pentru a dibui cîteva nume de „apostoli" ai satului, de­oarece asemenea oameni­­ pătrunşi de simţul răspun­derii găsim printre noi, la tot pasul. Am poposit cu ocazia u­­nui raid recent în comuna IToghiz. Medicul de aici, Iov. MEISTER FRANCISC, ne mărturisea : , Lucrez în această comună de 15 ani. Pot să spun, deci, că mă consider, pe drept, un lo­cuitor al ei. Cum este și normal, am ajuns în acest interval ele timp să-mi cu-­­ nosc consătenii nu numai din punct de vedere profe­sional­ să zic așa, ci să-i cunosc în adevăratul înțe­les al cu­vîntului, cu toate bucuriile, necazurile şi a­piraţiile lor, să cunosc­­e- , L. MUNTEANU (Continuare în pag a 3-a) LOCUL MEDICULUI NU ESTE „TURNUL DE FILDEŞ" ANCHETA NOASTRA ? IN După terminarea repa­rării asfaltului din fata magazinului „Alimenta­ _________ la“ din Piaţa Hidrome­canica — Brașov, exe­cutantul a lăsat niște cioturi de 25— 30 centimetri deasupra nivelului străzii, spre disperarea în special a trecătorilor nocturni. -- Trebuie să fie „marea de fabrică" a celor ce au reparat asfaltul. Desen : G. CAZACU O politică de colaborare şi­­ întrajutorare tovărăşească Astăzi, mai mult ca oricînd, toată suflarea românească — muncitori, ţă­rani, intelectuali, indiferent de naţio­nalitate, — strîns unită în jurul par­tidului nostru comunist, îşi înzeceşte eforturile pentru înfăptuirea neabătu­tă a politicii de desăvîrşire a construi­rii socialismului în patria noastră, ideal al întregului popor. Pentru a realiza planurile noastre de viitor, înscrise în documentele de partid şi de stat, avem nevoie de pa­ce, de bună înţelegere şi colaborare cu toate ţările lumii. Pătrunşi de aceste sentimente, aprobăm din toa­tă inima politica externă a partidului şi statului nostru, care — aşa cum se sublinia în Declaraţia Marii Adunări Naţionale —­ este îndreptată în mod consecvent spre întărirea prieteniei cu toate ţările socialiste, cu toate partidele comuniste, cu forţele care în lumea întreagă luptă împotriva imperialismului, pentru independenţă naţională, progres şi pace. Ca om al tehnicii, îmi dau seama de însemnătatea relaţiilor de colabora­re şi de întrajutorare tovărăşească dintre ţările socialiste şi constat cu satisfacţie că ţara noastră militează neobosit pentru extinderea unor for­me eficiente şi variate de cooperare economică. Pentru că văd în întreaga politică a partidului reflectarea inte­reselor oamenilor muncii din patria noastră, îmi exprim încă o dată pro­funda adeziune faţă de poziţia adop­tată de partidul nostru în diferite­le probleme internaţionale actuale, aşa cum s-a reflectat în documentele de partid şi îndeosebi în cuvântările secretarului general al partidului nos­tru,­­şi consider că forma cea mai bu­nă de a-mi manifesta ataşamentul faţă de politica partidului este aceea de a contribui ca întreprinderea noastră să obţină noi realizări, să dea­­pro­duse cît mai multe şi de bună cali­tate. ILARIE DEBU, tehnolog la N­.L. Făgăraş, secţia Şercaia Din partea Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România Ca urmare a Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la reabi­litarea unor activiști de partid, Procurorul general al Republicii Socialiste România, analizînd ho­­tărîrea de condamnare și materia­lele dosarului, a introdus recurs în supraveghere împotriva sentin­ţei nr. 180 din 8 octombrie 1954 a Colegiului militar al Tribunalului Suprem, prin care Vasile Luca, Iacob Alexandru, Sólymos Ivan şi Cernicica Dumitru au fost con­damnaţi la diferite pedepse, sub învinuirea de subminare a econo­miei naţionale şi activitate in­tensă contra clasei muncitoare. Judecind recursul în suprave­ghere, Plenul Tribunalului Suprem a constatat nevinovăţia celor con­damnaţi, nelegalitatea şi netemei­nicia sentinţei şi, prin decizia nr. 29/1968, a admis recursul în supra­veghere, a casat sentinţa de con­damnare şi i-a achitat de orice penalitate. De asemenea, judecind recursul în supraveghere împotriva sentin­ţelor nr. 1 din 1 septembrie 1952 şi nr. 99 din 14 octombrie 1952 ale Tribunalului militar teritorial Bucureşti şi deciziei nr. 27 din 4 octombrie 1952 a colegiului militar al Tribunalului Suprem, prin care inculpaţii Rozei Aurel Rozenberg, Vasilescu Nicolae, Nichita Dumi­tru, Cernătescu Petre, Georgescu Gheorghe-Topazlău, Ciorapoiu Mir­­cea, Niţescu Constantin, Ionescu Oprişan, Frangopol Nicolae şi Vieru Petre au fost­ condamnaţi la diferite pedepse, sub învinuirea de subminare a economiei naţio­nale, Plenul Tribunalului Suprem a constatat nevinovăţia acestora, n­elegalitatea şi netemeinicia­ hotă­­rîrilor şi, prin decizia nr. 31/1968, a admis recursul în supraveghere, a casat aceste hotărîri și i-a achitat de orice penalitate. !!Farfurii zburătoare“ şi la Cluj ? Redactorii Agenţiei „Agerpres®, Ludovic Roman şi Gh. Brătescu, relatează : Un grup de excursionişti din Cluj a observat deasupra unei păduri din apropierea oraşului, un obiect zburător care-şi schimba cu rapiditate poziţia şi direcţia de înaintare. Obiectul avea o formă rotundă, cu un diametru de circa 10 m, şi emitea o lumină de culoare albă. Timp de­­ cîteva minute a evoluat vizibil cu ochiul liber, apoi s-a îndepărtat cu repe­ziciune de pămînt. El a putut fi fotografiat de tînărul Emil Barnea, de la Direcţia de sistematizare şi arhitectură din Cluj. Imaginile ob­ţinute sunt de o deosebită clari­tate. Fotografiile, după cum a re­marcat inginerul electronist Florin Gheorghiţă, de la C.S.A.P.C . Cluj, un pasionat cercetător al acestui fenomen, indică o simili­tudine între obiectul observat la Cluj cu un altul înregistrat pe pe­liculă în ziua de 3 august 1965 la Santa Ana din California (S.U.A.). Observatorul astronomic din Cluj a primit sesizări asemănătoare și din partea altor martori oculari în diferite rînduri.

Next