Drum Nou, septembrie 1968 (Anul 25, nr. 7360-7384)
1968-09-18 / nr. 7374
pumn Proletari din 'TalTTTrí+i ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr 7374 Miercuri, 18 septembrie 1968 4 pagini 30 bani REDUCEREA CHELTUIELILOR NEECONOMICOASE - CERINŢĂ VITALA PENTRU SPORIREA EFICIENTEI ACTIVITĂŢII ECONOMICE in timp ce unii adune altii risipesc In contextul Imperativelor privind sporirea acumulărilor socialiste şi folosirea lor tot mai eficientă în reproducţia lărgită, reducerea sistematică şi substanţială a cheltuielilor de producţie, în toate ramurile producţiei materiale, ocupă un loc de prim ordin. Preocupările organelor şi organizaţiilor de partid, ale comitetelor de direcţie din întreprinderile judeţului nostru, pentru reducerea preţului de cost al produselor, au fost analizate recent şi într-o plenară a comitetului judeţean de partid. Din analiza activităţii unităţilor economice braşovene rezultă că s-au obţinut rezultate îmbucurătoare în reducerea cheltuielilor materiale de producţie, a preţului de cost. Sarcina de reducere a preţului de cost în industria republicană a fost îndeplinită, realizîndu-se, faţă de preţul de cost mediu din anul 1967, o diminuare de aproape 3 la sută. Totuşi mai sunt încă rezerve importante de reducere a preţului de cost, îndeosebi prin micşorarea cheltuielilor neeconomicoase. Cu toate că în cadrul acţiunilor pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii şi pentru rentabilizarea produselor şi întreprinderilor s-au luat o serie de măsuri care au dus la reducerea cheltuielilor neproductive şi implicit a cheltuielilor materiale de producţie, menţinerea acestora la un nivel ridicat este dovada unor neajunsuri în activitatea multor întreprinderi, ceea ce se oglindeşte, printre altele, în volumul ridicat al cheltuielilor cu caracter neeconomicos, care încarcă nejustificat preţul de cost al produselor. In județul nostru, de pildă, s-au înregistrat în acest an peste 53 milioane lei cheltuieli neeconomicoase, în cadrul cărora pierderile din rebuturi reprezintă circa 85 la sută. Este drept că datorită măsurilor luate pe această linie, volumul cheltuielilor neeconomicoase este în scădere cu peste 10 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezultate bune s-au obţinut îndeosebi la Uzina de autocamioane, care a redus aceste cheltuieli cu circa 4 milioane de lei. ,,Tractorul“ cu peste 3 milioane lei, „Rulmentul“ cu 1,5 milioane lei, „6 Martie“ Zărneşti cu peste 1 milion lei. Uzina nr. 2, „Colorom“ Codlea, Fabrica de zahăr Rod, Combinatul chimic Victoria, Industria laptelui Braşov şi altele, însă menţinerea şi chiar creşterea acestor cheltuieli la unele întreprinderi ca I.M.T.F., cu aproape 200.010 lei, Fabrica de hîrtie cretată Ghimbav cu 135.000 lei, Fabrica de tricotaje Braşov cu 117.000 lei, F.A.T Codlea, F. S. Rîşnov, Uzina mecanică de automotoare, Filatura „Octombrie roşu“ Ghimbav, I. F. Braşov Şi altele, demonstrează slaba preocupare a comitetelor de direcţie respective şi în acelaşi timp a organizaţiilor de partid pentru înlăturarea risipei, pentru prevenirea gospodăririi neeconomicoase a fondurilor materiale şi băneşti. Din aceste date rezultă că măsurile luate de către întreprinderi au oprit creşterea acestor cheltuieli, dar nu au ajuns să le lichideze definitiv din activitatea economică, folosirea unor materiale necorespunzătoare calitativ și rebuturile reprezentînd principala sursă a cheltuielilor neeconomicoase, ele ridicîndu-se la peste 47 milioane lei. In această privinţă excelează întreprinderile constructoare de maşini. Mergînd pe firul cauzelor care au determinat astfel de pierderi, a reieşit că ele se datoresc în special slabei preocupări şi răspunderi în organizarea aprovizionării tehnicomateriale, în ridicarea calificării muncitorilor, şi folosirea cu pricepere a metodelor moderne de producţie, în respectarea proceselor tehnologice şi asigurarea unei asistenţe tehnice corespunzătoare în schimburile II—III şi altele. Numai aşa se poate explica faptul că mai sunt şi astăzi întreprinderi care au înregistrat pierderi din rebuturi la nivelul anului trecut sau chiar mai mari, așa cum este MARIN STOIANOVICI, economist (Continuare în pag. a 3-a) Frezorul Graef Petre, unul dintre apreciaţii muncitori fruntaşi ai uzinei „Hidromecanica“. Foto : GH. BĂNUIA I biblioteca IstrAI SlBIu Vizita primarului Romei la Braşov Primarul Romei, Rinaldo Santini, care se află în ţara noastră la invitaţia Comitetului Executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, şi persoanele oficiale care îl însoţesc, au fost marţi oaspeţii locuitorilor din Braşov, însoţiţi de Ion Cosma, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, membrii delegaţiei municipalităţii din Roma au vizitat la Braşov monumente istorice şi Complexul turistic Poiana, interesîîidu-se totodată de gospodărirea municipiului. (Agerpres) Jurnal de Cînd se va termina recoltatul ovăzului şi tinetelor la Buneşti ? La C.A.P. Cuciulata (preşedinte Ion Rohan, inginer — Valeriu Bizdideanu), în numai 4 zile s-au recoltat 38 hectare sfeclă de zahăr din cele 65 cultivate. Concomitent, s-a organizat transportul acesteia din cîmp la centrul de preluare. De asemenea, aici se recoltează cu două maşini şi se însilozează porumbul, se pregăteşte intens terenul pentru ca în zilele următoare să se înceapă semănatul orzului de toamnă etc. Nu la fel se petrec lucrurile la C.A.P. Buneşti, (preşedinte N. Albu, inginer Gh. Roman), unde domneşte o atmosferă de autoliniştire. Aici nu s-a făcut mai nimic pentru începerea recoltării culturilor tîrzii, nu s-a terminat nici recoltatul ovăzului, al inului pentru fuior şi al fîneţelor naturale, într-una din zilele trecute, faţă de 75 cooperatori planificaţi să participe la recoltatul ovăzului, au ieşit în cîmp numai ... 16. Conducerea cooperativei trebuie să înțeleagă că fără o urmărire atentă a realizării planurilor operative întocmite, nu se poate efectua la timp întreaga gamă de lucrări prevăzute din toamna acestui an. I NEGOESCU, instructor al Comitetului judeţean de partid campanie Benzi transportoare insuficient utilizate în afară de cele 19 benzi transportoare existente la centrele de preluare a cartofilor I.J.V.L.F. Braşov a mai procurat încă 6 asemenea utilaje noi. Avîndu-se in vedere faptul că recoltarea, preluarea și expedierea către beneficiari a cartofilor a început în tot judeţul, este necesar ca aceste utilaje să fie folosite la întreaga lor capacitate. Dacă la centrele de preluare din Făgăraş, Voila, Şercaia și altele, unde s-au asigurat doua schimburi de muncitori, benzile transportoare sînt utilizate asa cum se cuvine, la Feldioara Bod și la alte centre, unde pînă în prezent nu s-a asigurat decît un singur schimb ee muncitori, sînt „goluri" mari în funcționarea acestor mijloace mecanice, de mare capacitate pentru încărcarea vagoanelor. Este necesar ca atît conducerile centrelor respective cît și conducerea I.J.V.L. F să ia toate măsurile pentru asigurarea cît mai grabnică și a schimbului doi de muncitori pentru încărcatul vagoanelor cu cartofi, prin aceasta putîndu-se utiliza din plin toate mijloacele de LA BRAŞOVO ACROPOLĂ A ROMÂNILOR Interviu cu conf. dr. DUMITRU ALMAŞ, directorul revistei „Magazin istoric" Abundenţa urmelor trecutului, numeroasele vestigii ale istoriei medievale prezente pretutindeni în Braşov, oferă istoricilor un vast material inedit a cărui studiere şi interpretare scoate la iveală mereu noi mărturii asupra culturii materiale şi spirituale a poporului român, asupra unităţii şi continuităţii poporului nostru pe aceste meleaguri. Pe tovarăşul conf. dr. Dumitru Almaş, cunoscut istoric şi publicist, l-am surprins contemplînd, de pe Dealul Cetăţuii panorama strălucitoare a Braşovului scăldat într-o ploaie de lumină. — Sînteţi un vizitator constant al Braşovului. Ce vă atrage mereu între zidurile acestui oraş ? — în tinereţe, ca student şi apoi ca tînăr gazetar veneam adesea aici. Mă atrăgeau în primul rînd peisajul, îmbinarea armonioasă de munte şi podiş, abundenţa pădurilor şi îmbinarea surprinzătoare a vechiului, a stilului vechii cetăţi medievale cu elementele unei arhitecturi moderne. Ca istoric, Braşovul îmi aminteşte mereu de legăturile sale cu Moldova şi cu Ţara Românească, în 1395 Mircea cel Bătrîn a găsit adăpost, arme şi bani în cetatea Braşovului, mai tîrziu saşii din acest ţinut au spus despre Ştefan că parcă l-a trimis dumnezeu să-i apere de turci. Tot aici s-au făurit arme pentru Vlad şi Ştefan şi pentru oamenii lor. Petru Rareş a găsit în Braşov prieteni care l-au adăpostit, iar Mihai Viteazul a avut şi el numeroşi prieteni şi susţinători printre locuitorii burgului de sub Tîmpa. Luptele duse de Radu Şerban şi de Buzeşti se leagă de activitatea Braşovului. La Braşov a trăit Georg May II, care a lucrat toată argintăria ce constituie fala artei feudale la palatul brâncovenesc de la Mogoşoaia. Frăţia în luptele duse împotriva cotropitorilor otomani, schimburile economice pe care braşovenii le-au avut cu Iaşii, Brăila şi Craiova, au întărit relaţiile dintre locuitorii tuturor plaiurilor şi meleagurilor româneşti. Prin trecătorile Bran, Bratocea, Oituz, Predeal, toate drumurile duc la Braşov, care poate fi considerat în inima României, o inimă vitează şi fierbinte. — Ce ne puteţi spune în legătură cu tradiţiile culturale ale Braşovului ? — O activitate materială, economică de importanţa celei care s-a dezvoltat în Braşov, nu putea să nu antreneze şi în planul spiritualităţii la Interviu realizat de V. ŞT. POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) ADEZIUNE DEPLINĂ LA PRINCIPIILE POLITICII EXTERNE A PARTIDULUI ŞI GUVERNULUI Profund spirit umanitarist, patriotic şi internaţionalist ciarismului, mă simt obligată — moral şi profesional — să-mi aduc, alături de toţi colegii mei de catedră, contribuţia la dezvoltarea la elevi a respectului şi dragostei neţărmurite faţă de cuceririle obţinute de poporul nostru în anii socialismului, faţă de politica înţeleaptă a partidului, faţă de viitorul luminos al României socialiste. Noi, cadrele didactice, avem o profesiune nobila — aceea de deschizători de noi orizonturi, de luminători ai cugetelor şi sufletelor copiilor. In virtutea acestei profesiuni, şi a obligaţiilor pe care eu le incumbă, ma angajez, la acest început de an şcolar, să-mi concentrez toate eforturile pentru a trezi în elevii mei nu numai dragostea neţărmurită faţă de cuceririle inteligenţei şi spiritualităţii poporului român, ci să le sădesc în suflete acel sentiment nepreţuit — prietenia, faţă de tot ce au creat prin muncă şi luptă toate popoarele lumii. Este ştiut că, în actualele condiţii ale revoluţiei tehnice, materiale, politice şi social-culturale a lumii contemporane, pacea şi prietenia, bazate pe principiile sacre ale independenţei şi suveranităţii naţionale, pe instaurarea unei egalităţi depline în drepturi şi interese— promovate cu consecvenţă şi clarviziune de partidul nostru în întreaga sa activitate — constituie premisa de bază, garanţia tuturor înfăptuirilor. Unde din altă parte decît de la catedră se pot transmite mai bine aceste sentimente de preţuire şi respect faţă de tot ce au creat mai bun şi mai frumos omenirea, ţările, popoarele ? Consider că dueîndu-mi la îndeplinire acest angajament — in fiecare oră de curs, în cadrul fiecărei lecţii — nu-mi fac decît datoria faţă de patrie, faţă de partid. Prof. FRANZ GRETTE, Şcoala generală din comuna Halehiu împreună cu milioanele de oameni ai muncii din patria noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — ţin să-mi exprim şi eu, pe această cale, adeziunea totală faţă de principiile pătrunse de un profund spirit umanitar, patriotic şi internaţionalist in acelaşi timp, care călăuzesc întreaga activitate pe târâm intern şi internaţional a partidului şi statului nostru. Ca îndrumător şi formator al viitoarelor generaţii de constructori ai sa- Pacc Medicul a fost şi rămîne imul dintre factorii socialumani de primă importanţă în viaţa satelor noastre, importanţă pe care i-o conferă însăşi natura de o deosebită frumuseţe şi responsabilitate a profesiei sale, înalta calificare profesională, pregătirea sa multilaterală. De aceea, participarea activă a medicului la întreaga viaţă a colectivităţii din care face parte a devenit, mai ales în anii de mari prefaceri pe care-i parcurgem, o necesitate obiectivă. Căci medicul nu este numai un ţ,tămăduitor de trupuri şi suflete, ci, în primul rînd, un membru al marii familii pe care, îndeobşte, o numim societate şi, ca atare, îi revin, la fel ca oricărui membru al acesteia, responsabilităţi deosebite pe linia participării nemijlocite la realizarea marilor idealuri comune, atît în planul dezvoltării materiale cît şi spirituale. Deci, medicul nu trebuie să se considere sau să fie considerat un simplu „martor" la toate transformările care se produc zi de zi în viaţa satului căci aceste tendinţe, care mai apar, ce-i drept destul de sporadic, favorizează apariţia unui fenomen în neconcordanţă cu interesele colectivităţii, şi anume izolarea medicului de realităţile sociale imediate, îl obligă să se retragă în ,,turnul de fildeş" al profesiei sale, să trăiască numai pentru şi prin aceasta, cu alte cuvinte, intervine autoexilarea sau exilarea lui voită în afara frămîntărilor cotidiene. Aminteam că astfel de tendinţe apar izolat, sporadic. Dar faptul că totuşi mai există denotă că nici pe parcursul anilor de studii şi nici după aceea, la locurile de muncă — în circumscripţii, spitale, policlinici etc. — nu s-au depus suficiente eforturi pe linia educării moral-politice, cetăţeneşti a personalului medical şi mediu-sanitar, în a căror activitateipar zilnic asemenea „simptome". Printre cauzele multiple care favorizează apariţia tendinţei de izolare, de rupere a contactului permanent cu realităţile comunei sau ale satului unde medicul este chemat să-şi desfăşoare activitatea, se numără şi navetismul. „Sunt nevoit să mă scol în fiecare dimineaţă la ora 5% să călătoresc din Braşov cu trenul de persoane pînă în sat, ca abia apoi, deja obosit, să încep consultaţiile — ne spunea medicul Aurel Croitorii, de la circumscripţia medico-sanitară din Maeruş. Normal, naveta pe care o fac zilnic nu numai că îmi creează o stare de indispoziţie, de oboseala, dar ma abate şi de la alte sarcini ce-mi revin pe linia educării sanitare a populaţiei din circumscripţie, a igienizării comunei etc.“. Este, oare, suficient să recunoaştem că navetismul impietează asupra desfăşurării în bune condiţii a atribuţiilor profesionale şi extraprofesionale, asupra integrării active în viaţa complexă a satului ? Fără îndoială, nu. Exista, pînă nu de mult, obiceiul — moştenit şi perpetuat din generaţii în generaţii de medici — ca o dată cu obţinerea diplomei de medic, proaspătul absolvent să se angajeze printtr-un jurământ solemn să slujească cu devotament şi abnegaţie oamenilor, să se dăruiască cu întreaga sa fiinţă apărării sănătăţii semenilor săi. La acest jurămint, înnobilat de profunde semnificaţii social-umane, acum s-a renunţat. Menirea medicului rămîne, însă, a- Iceeaşi peste timp. Şi nu tre- I buie să căutăm neapărat exemple de dăruire totală, de devotament printre mai vechii urmaşi ai lui Aesculap, să răscolim în arhive I pentru a dibui cîteva nume de „apostoli" ai satului, deoarece asemenea oameni pătrunşi de simţul răspunderii găsim printre noi, la tot pasul. Am poposit cu ocazia unui raid recent în comuna IToghiz. Medicul de aici, Iov. MEISTER FRANCISC, ne mărturisea : , Lucrez în această comună de 15 ani. Pot să spun, deci, că mă consider, pe drept, un locuitor al ei. Cum este și normal, am ajuns în acest interval ele timp să-mi cu- nosc consătenii nu numai din punct de vedere profesional să zic așa, ci să-i cunosc în adevăratul înțeles al cuvîntului, cu toate bucuriile, necazurile şi apiraţiile lor, să cunosce- , L. MUNTEANU (Continuare în pag a 3-a) LOCUL MEDICULUI NU ESTE „TURNUL DE FILDEŞ" ANCHETA NOASTRA ? IN După terminarea reparării asfaltului din fata magazinului „Alimenta _________ la“ din Piaţa Hidromecanica — Brașov, executantul a lăsat niște cioturi de 25— 30 centimetri deasupra nivelului străzii, spre disperarea în special a trecătorilor nocturni. -- Trebuie să fie „marea de fabrică" a celor ce au reparat asfaltul. Desen : G. CAZACU O politică de colaborare şi întrajutorare tovărăşească Astăzi, mai mult ca oricînd, toată suflarea românească — muncitori, ţărani, intelectuali, indiferent de naţionalitate, — strîns unită în jurul partidului nostru comunist, îşi înzeceşte eforturile pentru înfăptuirea neabătută a politicii de desăvîrşire a construirii socialismului în patria noastră, ideal al întregului popor. Pentru a realiza planurile noastre de viitor, înscrise în documentele de partid şi de stat, avem nevoie de pace, de bună înţelegere şi colaborare cu toate ţările lumii. Pătrunşi de aceste sentimente, aprobăm din toată inima politica externă a partidului şi statului nostru, care — aşa cum se sublinia în Declaraţia Marii Adunări Naţionale — este îndreptată în mod consecvent spre întărirea prieteniei cu toate ţările socialiste, cu toate partidele comuniste, cu forţele care în lumea întreagă luptă împotriva imperialismului, pentru independenţă naţională, progres şi pace. Ca om al tehnicii, îmi dau seama de însemnătatea relaţiilor de colaborare şi de întrajutorare tovărăşească dintre ţările socialiste şi constat cu satisfacţie că ţara noastră militează neobosit pentru extinderea unor forme eficiente şi variate de cooperare economică. Pentru că văd în întreaga politică a partidului reflectarea intereselor oamenilor muncii din patria noastră, îmi exprim încă o dată profunda adeziune faţă de poziţia adoptată de partidul nostru în diferitele probleme internaţionale actuale, aşa cum s-a reflectat în documentele de partid şi îndeosebi în cuvântările secretarului general al partidului nostru,şi consider că forma cea mai bună de a-mi manifesta ataşamentul faţă de politica partidului este aceea de a contribui ca întreprinderea noastră să obţină noi realizări, să deaproduse cît mai multe şi de bună calitate. ILARIE DEBU, tehnolog la N.L. Făgăraş, secţia Şercaia Din partea Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România Ca urmare a Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la reabilitarea unor activiști de partid, Procurorul general al Republicii Socialiste România, analizînd hotărîrea de condamnare și materialele dosarului, a introdus recurs în supraveghere împotriva sentinţei nr. 180 din 8 octombrie 1954 a Colegiului militar al Tribunalului Suprem, prin care Vasile Luca, Iacob Alexandru, Sólymos Ivan şi Cernicica Dumitru au fost condamnaţi la diferite pedepse, sub învinuirea de subminare a economiei naţionale şi activitate intensă contra clasei muncitoare. Judecind recursul în supraveghere, Plenul Tribunalului Suprem a constatat nevinovăţia celor condamnaţi, nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei şi, prin decizia nr. 29/1968, a admis recursul în supraveghere, a casat sentinţa de condamnare şi i-a achitat de orice penalitate. De asemenea, judecind recursul în supraveghere împotriva sentinţelor nr. 1 din 1 septembrie 1952 şi nr. 99 din 14 octombrie 1952 ale Tribunalului militar teritorial Bucureşti şi deciziei nr. 27 din 4 octombrie 1952 a colegiului militar al Tribunalului Suprem, prin care inculpaţii Rozei Aurel Rozenberg, Vasilescu Nicolae, Nichita Dumitru, Cernătescu Petre, Georgescu Gheorghe-Topazlău, Ciorapoiu Mircea, Niţescu Constantin, Ionescu Oprişan, Frangopol Nicolae şi Vieru Petre au fost condamnaţi la diferite pedepse, sub învinuirea de subminare a economiei naţionale, Plenul Tribunalului Suprem a constatat nevinovăţia acestora, nelegalitatea şi netemeinicia hotărîrilor şi, prin decizia nr. 31/1968, a admis recursul în supraveghere, a casat aceste hotărîri și i-a achitat de orice penalitate. !!Farfurii zburătoare“ şi la Cluj ? Redactorii Agenţiei „Agerpres®, Ludovic Roman şi Gh. Brătescu, relatează : Un grup de excursionişti din Cluj a observat deasupra unei păduri din apropierea oraşului, un obiect zburător care-şi schimba cu rapiditate poziţia şi direcţia de înaintare. Obiectul avea o formă rotundă, cu un diametru de circa 10 m, şi emitea o lumină de culoare albă. Timp de cîteva minute a evoluat vizibil cu ochiul liber, apoi s-a îndepărtat cu repeziciune de pămînt. El a putut fi fotografiat de tînărul Emil Barnea, de la Direcţia de sistematizare şi arhitectură din Cluj. Imaginile obţinute sunt de o deosebită claritate. Fotografiile, după cum a remarcat inginerul electronist Florin Gheorghiţă, de la C.S.A.P.C . Cluj, un pasionat cercetător al acestui fenomen, indică o similitudine între obiectul observat la Cluj cu un altul înregistrat pe peliculă în ziua de 3 august 1965 la Santa Ana din California (S.U.A.). Observatorul astronomic din Cluj a primit sesizări asemănătoare și din partea altor martori oculari în diferite rînduri.