Drum Nou, decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7438-7464)
1968-12-01 / nr. 7438
orum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN BRAȘOV Al R.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUl XXV Nr 7438 Duminică, 1 decembrie 1968 4 pagini 30 bani Gospodari care frînează accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante Accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante a devenit un obiectiv de seamă în cadrul preocupării majorităţii colectivelor întreprinderilor pentru sporirea eficacităţii activităţii lor economice. Aceasta înseamnă pentru întreprindere achitarea de dobânzi bancare mai mici, realizarea unor beneficii şi unei rentabilităţi sporite, iar pentru economia naţională obţinerea cu aceleaşi fonduri a unui volum mai mare de producţie. Mânuitorii fondurilor de la Uzina de autocamioane, de pildă, prin accelerarea cu numai 3 zile a vitezei de rotaţie planificate, au eliberat la finele trimestrului III a.c. un fond de aproape 20 milioane lei, care a putut astfel să-şi aducă aportul mai devreme la reluarea procesului de fabricaţie. Tot astfel, la „Muncitorul" Cristian, o acceleraţie de 13 zile s-a soldat cu economisirea a 80.000 lei la mijloacele circulante utilizate, la I.U.S. 6 zile au însemnat o eliberare de fonduri în valoare de 1.415.000 lei, iar la I.M.T.F. 13 zile — o economie de 2.556.000 lei. Am putea să continuăm cu asemenea exemple. Din nefericire însă, mai sînt destul de multe cadre cărora le este încredinţată gospodărirea mijloacelor circulante şi care, dintr-o înţelegere eronată a misiunii lor sau din nepricepere, frînează acceleraţia vitezei de rotaţie a acestor fonduri, aducînd astfel mari prejudicii financiare întreprinderii şi economiei naţionale în ansamblu. La Iprofil „Măgura Codlei", de pildă, la finele trimestrului III, printr-o încetinire a vitezei de rotaţie cu 4 zile au fost imobilizate fonduri în valoare de 2.898.000 lei, la Uzina mecanică de reparat automotoare, în două zile au fost imobilizate fonduri în valoare de peste 1 milion lei, iar la I.P.E.C. Brașov numai într-o singură zi 238.000 lei. Exemplele respective demonstrează o slabă muncă de conducere, de gospodărire a fondurilor financiare. Astfel de carenţe invită la meditaţie, la reflecţie comitetele de direcţie din unităţile cu fonduri imobilizate, scoase din circuitul productiv. Economia noastră naţională ar avea nevoie în astfel de cazuri de fonduri suplimentare pentru satisfacerea nevoilor producţiei cu mijloace circulante, fapt ce n-ar fi de loc avantajos, pentru că ar însemna încetinirea ritmului rapid de dezvoltare a ei. Prin urmare, accelerarea vitezei ele rotaţie nu este o problemă izolată a unuia sau altuia dintre şefii contabili — care la sfîrşitul trimestrelor sau al anului de plan , trebuie să întocmească rapoartele privind utilizarea fondurilor circulante și sa justifice plata eventualelor dobînzi penalizatoare di o problema vitală pentru toți salariații întreprinderilor, deoarece în circuitul de trecere a mijloacelor circulante din forma bănească în cea naturală, de produse, şi în fine din nou bănească, îşi aduc aportul într-un fel sau altul toţi salariaţii din sfera producţiei şi circulaţiei. Se întîmplă însă uneori ca în acest circuit să se ivească un şef al serviciului de aprovizionare, ca cel de la U.P.R.U.C. Făgăraş, care din dorinţa de a nu avea prea multă bătaie de cap, îşi creează nişte stocuri de materiale şi materii prime cu mişcare lentă sau fără mişcare, în valoare de peste 700.000 lei, un şef al serviciului C.T.C., ca cel de la F.A.T. Codlea, care trecînd cu vederea calitatea necorespunzătoare a butoaielor, să priveze întreprinderea de încasarea la timp şi în întregime a contravalorii lor, sau un şef al producţiei, ca cel de la Iprofil „Măgura Codlei", care admiţând introducerea în fabricaţie a unor produse ce nu au desfacerea asigurată, să imobilizeze fonduri de sute de mii de lei şi, ca urmare, să frîneze accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante. Deşi sîntem convinşi că toţi membrii comitetelor de direcţie şi inspectorii bancari ştiu că nu este eficient ca statul nostru să cheltuiască însemnate fonduri suplimentare pentru a acoperi neglijenţa sau nepriceperea unuia sau altuia dintre gospodarii fondurilor, totuşi întîrzie să ia măsuri pentru respectarea vitezei de rotaţie stabilite prin planul de stat. Credem că este timpul să se pună capăt acestei stări de lucruri, cu atît mai mult cu cît la data de 31 octombrie valoarea imobilizărilor în intreprinderile judeţului a crescut cu peste 18 milioane lei, faţă de data similară din anul trecut. Pentru aceasta se cere însă o exigenţă sporită pe toate verigile producţiei şi circulaţiei, faţă de activitatea tuturor celor chemaţi să gospodărească fondurile. Am vrea să consemnăm în coloanele ziarului nostru că în comitetele de direcţie citate aici, cutare sau cutare şef de secţie sau serviciu a fost sancţionat pentru faptul că s-a aprovizionat în mod neraţional cu materii prime sau scule, că a uitat pe fluxul tehnologic produse neterminate, că nu a livrat la timp produsele la destinaţie, sau că alţii au fost premiaţi pentru o iniţiativă gospodărească eficientă, care a imprimat o viteză sporită mijloacelor circulante. Fireşte că vinovaţii pentru încetinirea vitezei de rotaţie nu vor fi depistaţi atît de uşor. De cele mai multe ori, la imobilizări au contribuit numeroşi factori , aşa cum am arătat şi cu prilejul altei analize. Dar dacă la această acţiune, cu sprijinul organizaţiilor de partid, vor fi antrenate stoats cadrele cu munci de răspundere, ar putea fi identificaţi toţi vinovaţii şi se vor găsi şi căile cele mai eficiente pentru înlăturarea deficienţelor. A ne mulţumi însă cu simpla întocmire a unor grafice de lichidare a imobilizărilor şi mai ales a le cota ca fenomene inevitabile, ar însemna să renunţăm la o însemnată rezervă de sporire a eficacităţii activităţii economice. Luarea unor măsuri eficiente pentru lichidarea imobilizărilor se impune cu atît mai mult acum cînd nu au mai rămas decit cîteva săptămîni pînă la sfîrşitul anului şi cînd trebuie mobilizate toate rezervele pentru pregătirea temeinică a producţiei anului viitor. S. MARINESCU şi Z. FORT, economişti Instruirea lectorilor învăţămîntului agrozootehnic de masă La Braşov, Făgăraş şi Rupea au avut loc şedinţe de instruire a lectorilor din cadrul învăţămîntului agrozootehnic de masă. Cu acest prilej, specialişti de la Direcţia agricolă judeţeană au explicat în mod detaliat felul cum trebuie săse desfăşoare activitatea, in noul an de învăţămînt 1968—1969 şi mai ales modul cum trebuie să lucreze fiecare lector pentru a obţine rezultate cît mai bune. S-au dat indicaţii ca la întocmirea tematicii fiecărui cerc în parte să se ţină seama de specificul unităţii şi chiar al fiecărei brigăzi din care sînt recrutaţi cursanţii, în toate unităţile se găseşte un bogat material intuitiv care va trebui utilizat cu pricepere în orele de curs. Cu prilejul instructajului s-a indicat ca cel tîrziu pînă sîmbătă, 7 decembrie, să-şi înceapă activitatea absolut toate cercurile din învățămîntul agrozootehnic de masă. Prolejati din toate firile, uniţi-vă! Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii include în sine o coordonată de extremă importanţă. E vorba de factorul OMU care, punînd in mişcare forţele maşinii, dirijează şi controlează întreaga desfăşurare a fluxului tehnologic. De pregătirea şi capacitatea muncitorilor, de calificarea şi aptitudinile lor depind în primul rînd randamentul şi productivitatea oricărei unităţi industriale. Formarea şi Instruirea celor deşti înţeleagă exigenţele mediului în care va lucra. încercînd o deosebire între noţiunile de selecţie şi orientare profesională, trebuie arătat că prima porneşte de la profesiune, iar orientarea de la individ, ceea ce implică o cunoaştere amănunţită, atît a aptitudinilor de care dispune omul în cauză, cît şi cunoaşterea specificului muncii, a cerinţelor psihice implicate de respectiva activitate, tească şi realizările profesionale. O meserie astfel practicată duce la apatie şi dezinteres, la dezintegrare sufletească, la alterare morală. Selecţia şi orientarea încă de pe băncile şcolii va facilita o repartizare mai justă a absolvenţilor, asigurînd premisele succesului în munca respectivă. Munca de îndrumare a elevilor in funcţie de aptitudini revine, în primul rînd, psihologilor şcolari. Din păcate, numărul 9 VOIM ŞI ORIENTARE PROFESIONALA naţi să mînuiască cu competenţă şi pricepere mecanismele complicate ale agregatelor moderne este de neconceput fără adaptarea adecvată a muncitorilor la profesiunile respective. Or, condiţia principală a adaptării omului la un tip de activitate bine stabilit, cu regulile şi exigenţele sale specifice, o constituie selecţia şi orientarea profesională. Alegerea profesiunii se realizează printr-o întreagă suită de decizii, extinsă pe o perioadă îndelungată. Scopul orientării nu-l constituie fixarea timpurie a unui obiectiv precis, ci facilitarea realizării potenţialului vocaţional de care dispune tînărul respectiv, ajutîndu-1 să se cunoască mai bine pe sine, să In afara orientării şi selecţiei profesionale efectuate în laboratoarele de psihologie, cu ajutorul testelor şi al aparatelor, este necesar ca, încă din şcoală, să se întreprindă acţiuni menite să depisteze aptitudinile elevilor şi îndrumarea acestora spre meseriile pentru care prezintă înclinaţie. Aceasta este cu atît mai necesar cu cît se constată că părinţii au adesea o imagine limitată sau chiar deformată asupra posibilităţilor reale ale copiilor şi, ca atare, le impun acestora o anumită profesiune, fără să ţină cont de capacitatea şi dorinţele lor. Drept urmare, meseria va fi exercitată fără pasiune, fără atracţie, influenţînd negativ starea sufleacestora este încă insuficient. Ar fi necesară înfiinţarea de laboratoare şcolare, dotate cu aparatură specifică, deoarece o îndrumare empirică, bazată cel mult pe teste, nu prezintă prea multă eficacitate. Un laborator bine dotat este cel din cadrul serviciului medical de pe lingă Direcţia regională C.F.R. Braşov, unde personalul de la siguranţa circulaţiei este riguros examinat, cei inapţi fiind îndepărtaţi la timp. In acest laborator, o dată cu de-EUCIA ŞERBAN, şefa laboratorului de psihologie de pe lingă Direcţia regională C.F.R. Braşov (Continuare în pag. a 3-a) Acţiuni pentru creşterea productivităţii pajiştilor naturale între acţiunile menite să contribuie la creşterea productivităţii pajiştilor naturale îmbunătăţite, proprietate de stat şi închiriate cooperativelor agricole, se numără şi administrarea în acest anotimp a îngrăşămintelor chimice. In total, pe cele peste 3000 hectare de păşune tarlalizată cu garduri fixe, în vederea organizării păşunatului raţional, se vor aplica 980 tone azotat de amoniu şi 210 tone superfosfat, ceea ce va avea drept consecinţă creşterea producţiei de masă verde la hectar, cu cel puţin 40 la sută faţă de anii anteriori. An de an, Uzina de tractoare din trescîndă. In fotografie: constru montaj-general. Braşov cunoaşte o dezvoltare ctorii de la I.C.I.M.B. mărind hala Foto : GH. BĂNUŢA s. ÎN NUMĂRUL DE AZI: I Semnificaţiile unei treceri în revistă a formaţiilor artistice (pag. a 3-a) I Sesiunea ONU. : Intervenţia reprezentantului României, în Comitetul politic (pag. a 4-a) BIBLIOTECA,, ASTRA"! SIBI MMNHSIĂM COmit MII UNIRII TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA" Spectacol festiv Ieri după-amiază, în prezenţa a numeroşi activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii, studenţi şi elevi, în sala Teatrului dramatic din Braşov, a avut loc un spectacol festiv consacrat semicentenarului unirii Transilvaniei cu România. După ce conf. dr. Nicolae Ceachir a evocat lupta maselor populare din ţara noastră pentru realizarea statului naţional unitar român, însemnătatea istorică a actului de la 1 decembrie 1918, colectivul artistic al Teatrului dramatic, în direcţia de scenă a regizorului Ion Maximilian, a prezentat, în premieră, piesa într-un act „La o piatră de hotar", de I. D. Sîrbu. A fost, de asemenea, prezentat poemul literar muzical „Sub trei culori" de Victor Tulbure, în interpretarea ansamblului coral al Teatrului muzical dirijat de Vlad Sava, Filarmonicii de stat , dirijată de Mircea Lucescu și a unui grup de actori ai Teatrului dramatic. Regia artistică a poemului a fost semnată de regizorul Ernest Ban. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Simpozion La Palatul culturii din Braşov a avut loc un simpozion la care au participat cadrele medicale din oraş. Au prezentat comunicări prof. Emil Micu: ,,Contribuţia braşovenilor la actul unirii", doctor în ştiinţe medicale Emil I. Bologa: „Medici şi farmacişti braşoveni " luptători pentru unire" şi prof. Ion Nicoară : ,,în Transilvania în urmă cu 50 de ani". Scenă din spectacolul festiv de la Teatrul dramatic din Braşov. Contracte între conducerile institutelor de invaţămint superior şi studenţi In prezent, potrivit noii legi privind învăţămintul în ţara noastră, studenţii anului I de la cursul de zi, încheie cu rectorul, ca împuternicit al statului, un contract prin care statul îşi asumă obligaţia de a asigura studentului condiţii adecvate de învăţămînt, iar studentul obligaţia de a respecta normele de activitate şi de comportare universitară şi de a efectua un stagiu de 2—3 ani la locul de muncă la care va fi repartizat. Printr-un recent decret al Consiliului de Stat se prevede încheierea de contracte similare şi pentru studenţii înscrişi anul acesta la învăţămintul de zi in anii II şi următori, cu excepţia celor din ultimul an de studiu. Măsurile luate corespund întru totul cerinţei ca studenţii să desfăşoare în perioada studiilor o activitate susţinută, iar după absolvire o muncă rodnică în locurile unde este nevoie de ei, care să justifice eforturile făcute de stat pentru pregătirea lor. Studenţii din toate centrele universitare dau urmare acestei îndatoriri, acţiunea de încheiere a contractelor fiind pe cale de încheiere. (Agerpres) i Afişul ilustrat-reclamă a fost împins, în zilele noastre, de unii artişti, cu o virtuozitate de magician, pînă la graniţele desăvîrşirii. Alături de afişul comercial, s-a dezvoltat reclama luminoasă, firma sugestivă, a înflorit afişajul cultural, de propagandă şi tuturor li s-a cerut, pe lingă împlinirea scopului lor precis, şi o contribuţie la educaţia estetică a populaţiei. Frescele acestea care acoperă peste noapte locurile anume rezervate în acest scop, alcătuiesc, de fapt, o galerie elocventă şi veselă de pictură legată nemijlocit de viaţa oamenilor, dintre care unii poate că n-au intrat prin expoziţiile şi galeriile de artă. Iată de ce afişajul trebuie să răspundă şi acestei cerinţe sociale. Afişajul, prin firmele luminoase, prin publicaţiile oficiale, face din stradă sau localurile publice, o uriaşă carte de citire. Dacă ne gîndim la rolul străzii în viaţa noastră şi a marilor instituţii ca : ministere, direcţii, poştă, telefoane, tribunale, gări, spitale, policlinici, instituţii de artă etc. etc. prin care se perindă sute de mii de cetăţeni, printre care copii şi tineri în plină formare, ne putem da seama de volumul mare de pagini pe care-l cuprinde această carte obştească. De aceea, nu trebuie să ne fie indiferenţi colaboratorii acestui manual instructiv-educativ, căci, pe lîngă virtuţile arătate mai ■ sus, afişajul are, sau trebuie să aibă, şi un rol instructiv. Or, ce rol pot avea firmele scrise anapoda ? Făcînd radiografia afişajului braşovean nu se poate să treci indiferent pe lingă petele pe care le descoperi. In unele cazuri este de ajuns să-ţi ridici ochii şi să citeşti firmele şi te izbeşte nepăsarea. Lăsînd la o parte lipsa de gust, la fiecare paste insultă greşelile ortografice. In aceasta direcţie excelează în special întreprinderea de legume şi fructe, O.C.L. „Alimentara" şi cooperaţia meşteşugărească. Şi pentru a concretiza afirmaţiile noastre, să-mi fie îngăduit a da cîteva exemple. Aproape toate centrele de legume şi tonetele- a pe frontispiciul lor firma : „Legume şi Fructe", cu f mare. E nevoie să subliniem că fruct, chiar cînd este la plural, rămîne un substantiv comun care se scrie cu literă mică ? La C.F.R. şi la P.T.T.R, prepoziţia compusă de la este scrisă invariabil legat: de la, orele x la orele y. Cooperativa „Munca Colectivă" (de ce „colectivă" cu litera mare ?) este mult mai zeloasă în colecţionarea greşelilor ortografice şi ortoepice. La unitatea nr. 35 întîlnim, într-o singură frază, nu mai puţin de cinci greşeli flagrante. lată-te : „Plăpumi şi Saltele Executăm la Comandă de diferite dimensiuni şi Modele". Dar dacă greşelile de mai sus pot fi privite cu scuza că sunt vechi şi au fost concepute de responsabili în curs de calificare, oare ce are de spus Grădiniţa nr. 1 care afişa următorul anunţ: Se mai primesc copiii la grădiniţa nr. 1 str. 7 noembrie Direcţiunea". Pe aceeaşi linie a superficialităţii a mers şi direcţiunea întreprinderii cinematografice atunci cînd a tipărit, în două variante, afişul cinematografului „Arta" pentru filmul „Dă laba, prietene!" Pe afişul comun a apărut cu p mic, deci corect, în schimb pe afişele mari, în versiunea r,u, p mare: „Dă la bat Prietene!" Întîlnim aici aceeaşi confuzie între substantivul comun şi cel propriu. La fel ne sare în ochi „pata" de pe str. Republicii : „îngheţată şi băuturi Răcoritoare" cu r mare în loc de r mic. Tot în afara gramaticii este şi greşeala de la chioşcul de ziare de lîngă poşta centrală, pe care putem citi: „Difuzarea Presei" cu p mare. Ce să mai spunem atunci de CooperativaHigiena", care şi-a botezat unitatea de pe str. Ciucaş : „Cabinet de Malaj". Prof. V. COPILU-CHIATRA (Conţinuare în pag. a 3-a) ERATĂ LA RECLAMA BRAŞOVEANA # 0 „artă“ care face pui # Cine sînt redactorii marelui „manual obştesc“? • 0 „vînătoare“ cu intenţii profilactice şi curative Sesiune ştiinţifică In Capitală au început sîmbătă dimineaţa lucrările Sesiunii ştiinţifice consacrate sărbătoririi semicentenarului unirii Transilvaniei cu România, organizată de Academia Republicii Socialiste România, Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă G.G. al P.C.R., Ministerul Învăţămîntului, Academia de ştiinţe social-politice „Ştefan Gheorghiu" de pe lingă G.G. al P.G.R., şi Academia Militară Generală. Iau parte conducători de instituţii centrale, academicieni, profesori univeristari, generali şi ofiţeri, istorici, cercetători ştiinţifici, militanţi pentru unire şi participanţi la Adunarea naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Cuvîntul de deschidere a sesiunii a fost rostit de acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei. (Agerpres) Să ne fie îngăduit să reţinem atenţia cititorilor cu două cazuri de încălcare a moralei, dar cu reacţii civice diferite. Primul. Un salariat dintr-o întreprindere profită de încredere, de lipsa de vigilenţă, şi fură din avutul obştesc. Fără dubiu, el este un infractor. Al doilea caz. Un salariat din aceeaşi întreprindere îşi neglijează căminul, îşi maltratează sofia, copiii... Evident, ambele cazuri fiind în fond încălcări ale omeniei, bunei cuviinţe, a legii în ultimă instanţă, ajung în faza în care organul de justiţie e nevoit să delibereze asupra lor. Cei cu care respectivii au muncit în fabrică sau au fost SEMNAI Nu credeţi că e un paradox ? colocatari, cum reacţionează ? Negreşit, că dacă am întreba 10, 100, 1000 de cititori, toţi ar răspunde : — In cel de-al doilea caz suntem datori să intervenim, să ajutăm la reconsolidarea familiei, pentru că sancţiunea judecătorească nu în toate cazurile linişteşte apele tulburi dintr-o casă, în aceste situaţii face mai mult opinia publică. Pentru infractor ? Nici o compasiune... Intr-adevăr, acesta pare punctul de vedere logic, onest. Dar... —v-aş putea arăta zeci de caracterizări primite din partea unor conduceri de întreprinderi, care, sfidînd normele de morală, de etică profesională, încearcă să prezinte eronat chipul ripostorului, uzînd de false epitete, pentru a influenţa instanţa în luarea deciziei — ne spune tov. Olimpia Stoica, preşedintele Tribunalului din Făgăraş. — Dar în al doilea caz ? — încă nu s-a întîmplat ca vreunul din aceşti conducători să intervină pe lingă instanţa de judecată sau să dea o garanţie că familia X sau Y va fi ajutată să se reconsolideze. Paradoxal, dar adevărat. L. CIUTACU