Drum Nou, februarie 1969 (Anul 26, nr. 7490-7513)
1969-02-01 / nr. 7490
Proletari din toate tarile, uniţi-vă frum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRA$OV Al P C R $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL XXVI Nr 7490 Sîmbătă, 1 februarie 1969 4 pagini 30 ban) Dinamica fondurilor destinate investiţiilor pentru dezvoltarea agriculturii judeţului Braşov (în milioane lei) •• i/::'. :'V • 103 1965 1968 110 (pag. a 3-a) In cuprinsul ziarului: 0 Candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste (pag. a 2-a) || însemnări pe marginea turului campionatului județean de fotbal # Anchetă sociala : Datorii uitate Programul TV Vie activitate în întîmpinarea alegerilor pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile populare LA I. A. S. RUPEA Agendă electorală ! La cluburile Uzinei de autocamioane, „Rulmentul" „Hidromecanica", Uzinei nr. 2, Complexului C.F.R. şi Fabricii de stofe din Braşov au avut loc întîlniri cu tinerii care votează pentru prima dată. Din oraşul Rîşnov, la Casa de cultură, Fabrica de scule şi la Liceul din localitate, s-au prezentat expuneri pe tema „Realizările obţinute de poporul nostru sub conducerea înţeleaptă a P.C.R.". 0 La Casa de cultură a oraşului Făgăraş a avut loc o seară literară pe tema „Alegerile de ieri şi de azi". 0 Programe alcătuite din montaje literare, recitări şi cîntece, dedicate construcţiei socialiste, au avut loc la căminele culturale din numeroase comune, între care Beclean, Calbor, Hălchiu, Crizbav etc. . Din iniţiativa comitetului comunal de partid, la Şercaia a fost editată o foaie volantă avînd ca tematică succesele economice şi social-culturale obţinute pe plan local în anii puterii populare. Mîine, duminică, Comitetul judeţean pentru cultură şi artă va trimite la sate conferenţiari care vor susţine în localităţile Prejmer, Hărman, Bod, Bran, Vulcan, Sînpetru, Hălchiu, Apaţa, Pârău, Caţa, Homorod, Veni, Hîrseni, Beclean, Recea etc., expuneri pe tema „Socialismul şi democraţia". Tot duminică, la Buneşti, I.A.S. Criţ, I.M.A. Rupea, la Zizin şi Şercăiţa vor poposi brigăzi ştiinţifice care vor răspunde populaţiei la întrebări legate de alegerile din 2 martie şi alte domenii. La Şercăiţa întilnirea cu brigada ştiinţifică va fi urmată de un spectacol dat de Şcoala populară de artă din Braşov, iar în celelalte localităţi spectacolele vor fi oferite de către căminele culturale gazdă. DE LA PIERDERI PLANIFICATE LA BENEFICII Aşa după cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea ţinută recent la plenara Consiliului Uniunii Naţionale a C.A.P., o influenţă pozitivă asupra sporirii producţiei vegetale şi animale au avut-o măsurile adoptate de partid şi guvern pentru perfecţionarea conducerii, planificării, finanţării şi organizării unităţilor agricole de fotat. Noua lor formă de organizare pe principiul întreprinderilor şi fermelor agricole a devenit terenul fertil pentru obţinerea de rezultate superioare în creşterea producţiei, rentabilităţii şi reducerii cheltuielilor materiale, întreprinderile agricole de stat contribuind în mai bună măsură la asigurarea nevoilor de produse agro-alimentare ale ţării. Semnificativă în acest sens este şi experienţa I.A.S. Rupea. Daca in anul 1967 bilanţul activităţii fostelor G.A.S. arondate întreprinderii a însumat o pierdere de aproape 11 milioane lei, în anul trecut planul de venituri al întreprinderii a fost depăşit cu circa 3 milioane lei, iar cheltuielile de producţie s-au redus cu aproximativ 2.000.000 lei. In final, I.A.S. Rupea şi-a încheiat bilanţul cu un beneficiu de peste 1.450.000 lei, faţă de 3.113.000 lei pierderi planificate. Iniţiativa creatoare a şefului de fermă Folosindu-se de, autonomia acordată, împletind grijăric gîndirea tehnică cu cea economică, şefii de fermă au putut să intervină cu măsuri eficiente privind mărirea producţiei şi reducerea preţului de cost. Aşa, de exemplu, prin înlăturarea excesului de personal neproductiv, mărirea gradului de mecanizare a lucrărilor, aplicarea l rbhidării la culturile prăşitoare şi la cerealele păioase, prin creşterea productivităţii tractoarelor şi maşinilor agricole s-a realizat la nivelul întreprinderii o economie la fondul de salarii de peste 1 .500.000 lei, în condiţiile cînd volumul planificat al producţiei globale a fost simţitor depăşit. Atribuţiile lărgite acordate şefilor de fermă au avut ca efect şi creşterea răspunderii acestora faţă de unităţile pe care le conduc. Un exemiplu elocvent în această privinţă îl constituie activitatea şefului fermei nr. 7 Lovnic, ing. Ion Drăghici. El s-a îngrijit ca lucrările agricole să se facă in perioadele optime, de bună calitate, a supravegheat direct pregătirea solului, semănatul, întreţinerea şi recoltatul. In absolut toate campaniile, seară de seară, el a fost ultimul om care a părăsit cîmpul. Deci, nu întîmplător, la ferma pe care o conduce s-au obţinut producţii din cele mai mari: 4.230 kg. porumb boabe la hectar (plan 2.350 kc.), 3.290 kg. grîu, (plan 2.100 kg.) şi 2.340 kg. ovăz, (plan 1.300 kg.) la hectar. Pentru prima dată ferma nr. 7 Lovnic realizează un beneficiu de 430.000 lei, faţă de 739.000 lei pierderi planificate. Rezultatele bune obţinute, experienţa valoroasă acumulată de către unii şefi de fermă, demonstrează că la Rupea creşterea animalelor este o activitate la fel de rentabilă ca şi cultura plantelor de VIRGIL STOIAN, director, Ing. ALEX. MANIU, tehnolog şef, de la I.A.S. Rupea (Continuare în pag. a 2-a) Predealul trăieşte din turism. Ne-o arată faptul că in plin sezon, pe Ungă cei şapte mii de locuitori ai săi, mai pot fi numărate tot atîtea mii de turişti in sejur sau in tranzit, oameni ai muncii veniţi la odihnă sau tratament, participanţi la competiţii, congrese, cursuri sau întruniri pe care oraşul din cumpăna Prahovei cu Timişul le găzduieşte ospitalier. O mie de locuitori ai Predealului lucrează direct in industria turistică — hoteluri, cabane, sanatorii, baze sportive etc., în timp ce restul salariaţilor lucrează în domenii aferente sau apropiate turismului : comerţ, meserii, transport etc. La începutul veacului, Predealul era o modestă aşezare montană, marcată pe hărţi ca punct de vamă pe o graniţă artificială şi nedreaptă. Primele decenii ale secolului XX n-au adus nici ele mari înnoiri pe această şa a Carpaţilor. Au apărut cîteva vile de un lux orbitor ale protipendadei şi alte citeva căsuţe firave pentru odihna cu greu plătită a-populaţiei cu venituri mijlocii. Adevărata istorie a turismului la Predeal a început în anii socialismului, cînd trenurile, venind din toate părţile ţării, au început să aducă jurnalişti şi cazangii, mecanici şi învăţători, studenţi şi tinichigii, cu bilete plătite la preţuri aproape simbolice, spre a gusta din soarele şi aerul binefăcător al înălţimilor. Acolo unde urcau gîfîind din greu locomotivele fumegînde spre a se opri epuizate în faţa unei întunecoase gări de bîrne, lunecă azi locomotivele electrice fără zgomot şi fără fum, salutînd lejer pintenul de sticlă şi metal pe care gara cea nouă îl înalţă semeţ, parcă anume spre a se întrece cu munţii. Imaginea e tipică pentru deplasarea calitativă în timp a Predealului către ceea ce numim azi oaşezaremodernă, intr-o geografie de civilizaţie şi progres. La Predeal, iarna e lungă şi darnică în zăpadă şi soare. După ce astrul strălucitor al zilei lunecă peste Clăbucetul Baiului parcă absorbit de neobositele ape ale Pîrîului Rece, pe splendida pirtie de schi se aprind sorii de neon şi mercur, iluminînd feeric fulgerătoarele lunecări ale schiorilor într-un peisaj de basm. Atunci Predealul îşi prelungeşte viaţa sportivă care continuă intr-o loială şi dorită concurenţă cu ademenitoarele divertismente oferite de sălile de muzică, dans, cinema, jocuri distractive şi baruri cu şlagăre şi cîntăreţi. De la poalele muntelui Clăbucet, două teleferice (unul inaugural de curînd) transportă zilnic în vîrful muntelui mii de pasageri. lată unul din ei, îşi adună schiurile şi se pregăteşte să intre în Cabana-hotel construită şi ea de curînd la Clăbucet sosire. Aflăm că se numeşte Niţu Sever şi este arhitect la C.S.A. P.C. Ploieşti. — Ca arhitect, Predealul mi-a făcut o foarte frumoasă impresie. Am DANIEI DRAGAN (Continuare în pag. a 2-a) PREDEALUL, LA COTA MODERNITĂŢII II Tractorul „SFRON într-o nouă ipostaza Specialiştii de la întreprinderea pentru mecanizarea transporturilor forestiere Braşov au pregătit pentru omologare noi accesorii destinate tractorului de 65 CP, denumit şi „IFRON“, care lărgesc gama de lucrări ce le poate efectua acest utilaj în construcţia şi întreţinerea de drumuri forestiere. Tractorului „IFRON“ i-au fost, bunăoară, adaptate cupe pentru încărcarea şi descărcarea nisipului, pietrişului etc., scarificatoare folosite la scarificarea platformelor drumurilor şi lama de buldozer. Datorită acestor perfecţionări, tractorul „IFRON" va deveni un agregat tot mai complex care înlocuieşte munca manuală a circa 30—34 de muncitori. Cei care poposesc cu treburi sau ca turişti în oraşul Gh. Gheorghiu- Dej, sunt găzduiţi în noul hotel dat în folosinţă anul trecut. Generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor in industriile ușoară si alimentară STIMULENT IN VALORIFICAREA EFICIENTA A TUTUROR MIJLOACELOR UMANE, TEHNICE SI MATERIALE Recentele hotărîri ale Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor, începînd cu 1 februarie a.c. în toate întreprinderile republicane din ramura industriei uşoare şi alimentare, au fost primite cu un viu interes şi deosebită satisfacţie de unităţile economice din judeţul Braşov, ce aparţin acestor ramuri. Colectivul Fabricii de zahăr din Bod şi-a exprimat ieri, în cadrul unei adunări, adeziunea unanimă faţă de politica ştiinţifică, consecventă, a partidului îndreptată spre propăşirea patriei şi ridicarea nivelului de trai al poporului, în telegrama adresată Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personal, muncitorii, inginerii şi tehnicienii acestei întreprinderi s-au angajat să răspundă grijii deosebite a partidului şi statului prin depăşirea, cu o producţie de aproape 1 000 tone, a sarcinilor anuale de plan. Intr-o discuţie avută cu tovarăşa Maria Tănăsescu, secretara comitetului de partid de la Fabrica de stofe din Braşov, aceasta ne-a declarat : „ Sunt convinsă că noile măsuri luate de conducerea partidului şi statului vor reprezenta, printre altele, un puternic stimulent pentru continua ridicare a calificării salariaţilor întreprinderii ""Anul trecut Îs, noi în fabricol au participat la cursurile de calificare şi ridicare a calificării un număr de 169 muncitori, care au avut astfel posibilitatea să treacă într-o categorie de salarizare superioară. Avem însă şi muncitori care nu se prea preocupă de pregătirea lor profesionala. Recenta hotărîre va determina, fară îndoială, şi pentru aceştia, o mai mare cointeresare în această direcţie, deoarece de aceasta depinde, în ultimă analiză, şi cîştigul pe care-l realizează. Noi ne-am şi propus ca în acest an să încadrăm Z. FORT şi GH. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a) ZIARUL NOSTRU ORGANIZEAZĂ UN CONCURS CU PREMII PE,TEMA : „Ce ştiţi despre ediţia I a Festivalului internaţional de ,, muzică uşoară Braşov-România?“ , cu duminică, 2 vom publica Începînd februarie, zilnic o întrebare însoţită de cuponul de participare. ► La concurs pot lua parte cei care vor trimite toate răspunsurile însoţite de acest cupon, pînă în ziua de 23 februarie — data poştei. ► Se vor acorda DOUĂ PREMII constînd din cite UN ABONAMENT la toate cele 5 zile ale „FESTIVALULUI DE MUZICĂ UŞOARA BRAŞOV — ROMÂNIA“. ► în cazul în care mai mulţi concurenţi întrunesc numărul maxim de răspunsuri exacte, cele două premii vor fi acordate prin tragere la sorţi, care va avea loc joi, 27 februarie , orele 20, la Café-clubul ziariştilor. ► Participanţii vor trimite în plic toate răspunsurile odată, cu specificaţia : „Pentru concurs“. Cei care nu posedă toate cupoanele, nu vor intra în concurs. Azi şi mîine „Cupa Poiana“ C.J.E.F.S., în colaborare cu Administraţia de stat Loto-Pronosport a judeţului Braşov, organizează cea de-a IX-a ediţie a concursului internaţional de schi dotat cu „Cupa Poiana". Participă sportivi din Italia, R. F. a Germaniei şi România. întrecerile vor avea loc în masivul Postăvarul azi (slalom special) şi mîine (slalom uriaş), începînd de la orele 11. A APĂRUT „Săptămîna faraşoveană“ nr. 6, februarie 1969 De vînzare la chioşcurile de difuzere presei şi debitele de tutun. I FESTIVALUL Kamon. DE muzicii UŞOARA Imii-Mîh PINA ACUM, PARTICIPANŢI DIN 21 DE ŢÂRI CÎTEVA DINTRE FESTIVALULUI Fiecare zi care trece ne apropie tot mai mult de a doua ediţie a Festivalului internaţional de muzică uşoară „Braşov-Romănia“, încă de pe acum el trezeşte un larg interes în rîndul cercurilor muzicale şi al companiilor de televiziune din diferite ţări ale Europei. ■Zilnic primim noi veşti despre pregătirile care se fac în diferite centre muzicale pentru a se trimite la Braşov concurenţi şi vedete pe măsura unei, competiţii artistice de reputaţie continentală. 21 de ţări şi-au anunţat pînă azi participarea, printre care: Italia, Franţa, Uniunea Sovietică, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Elveţia, Irlanda, R. D. Germană, Grecia, Anglia, Iugoslavia, Cipru, Ungaria R. F. a Germaniei, Turcia, Spania, Portugalia. Şi interpreţii de muzică uşoară din Olanda, Norvegia, Suedia şi Danemarca manifestă un deosebit interes faţă de festival. Va fi una dintre cele mai bogate participări cunoscute pînă acum la festivalurile muzicale europene. Printre vedetele care vor evolua în cadrul spectacolelor de gală, se numără Udo ,Jürgens (Austria), Gigliola Cinquetti (Italia), Barbara (Franța), Ciuli Chocheli (Uniunea Sovietică) Weldemar Matuska (Cehoslovacia), Tereza Kosovia (Iugoslavia), iar din partea României se are în vedere ca posibilă participarea ,,hors concurs" a Doinei Badea, Margaretei Pîslaru şi a lui Aurelian Andreescu. A fost editat, în mai multe limbi de circulaţie mondială, regulamentul concursului şi o plachetă cuprinzind fotografii şi reportaje despre participanţii ediţiei precedente. In atelierele de decoruri se lucrează din plin. Sub tipar se află afişele festivalului, in curînd se vor pune in vînzare biletele spectacolelor programate intre 5 si 9 martie. VEDETELE