Drum Nou, martie 1969 (Anul 26, nr. 7514-7539)

1969-03-01 / nr. 7514

Nuntiri din tails tipii?, uniţi-ul! ■ririn nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al R.C . ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN PROVIZORIU ANUL XXVI Nr. 7514 Simbata, 1 martie 1969 4 pagini 30 bani Cetăţeni! LA 2 MARTIE, VOTAŢI CANDIDAŢII FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE MAREA $1 ENTUZIASTA ADUNARE ELECTORALĂ DIN CAPITALĂ Campania electorală, care a dominat timp de două luni în­treaga viaţă politică a ţării, a culminat vineri cu o mare adunare electorală, în ca­drul căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, candidat al Frontului Unităţii Socialiste în circumscripţia electorală nr. 1 — 23 August pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională, a rostit o amplă cu­­vîntare. Stimulînd pe scara întregii naţiuni spiritul civic de înaltă responsabilitate faţă de prezen­tul şi viitorul patriei socialiste, campania electorală s-a desfă­șurat în atmosfera efervescentă a interesului politic unanim, al entuziasmului general cu care întregul popor se pregătește să sărbătorească împlinirea unui sfert de veac de la eliberarea patriei. Larga participare a maselor la dezbaterea multilaterală a problemelor politicii noastre in­terne şi externe, afirmarea ple­nară a iniţiativei cetăţeneşti în toate domeniile vieţii prilejui­te de întrunirile cetăţeneşti ilustrează democratismul pro­fund în climatul căruia popo­rul român îşi exercită liber po­litica sa suverană, croindu-şi soarta potrivit năzuinţelor sale supreme. Cu mult înainte de ora în care urma sa se desfăşoare marea întrunire electorala, mii de cetăţeni se îndreptau spre Pieţe Palatului, din inima Ca­pitalei, martora atîtor eveni­mente istorice din viaţa popo­rului nostru în ultimii 25 de ani. Treptat, spaţiul devine ne­încăpător­­ pe Calea Victoriei, pitici sunt Polk­itul Telefoanelor şi spre străzile care converg în marea Piaţă, numărul cetăţeni­lor creşte necontenit. Mulţi­mea poartă pancarte pe care sunt înscrise cuvinte pline de căldură şi încredere în Parti­dul Comunist, căruia îi dato­răm toate cuceririle în opera fără egal înfăptuită de popor. Un freamăt de entuziasm cu­prinde întreaga piaţă, izbuc­nesc urale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consi­liului Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste, împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat se îndreaptă din­spre sediul Comitetului Cen­­­­tral al partidului, printr-un cu­loar viu, format de cetăţeni, spre Palatul Republicii. Mulţi­mea ovaţionează puternic pen­tru Partidul Comunist Român şi conducerea sa, exprimînd dragostea fierbinte a oameni­lor muncii faţă de partid, faţă de patria socialistă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători răspund cu căldu­ră manifestărilor de înaltă pre­ţuire şi entuziasm unanim cu care sînt intîmpinaţi. In aceas­tă revărsare generală de entu­ziasm se scandează numele se­cretarului general al C.C. al partidului nostru: Ceauşescu! Ceauşescu ! Ceauşescu ! Aceas­tă vibrantă manifestare popu­lară reafirmă idealurile comune care sudează într-o unitate in­destructibilă întregul nostru po­por în jurul partidului şi gu­vernului, dă forţă de expresie adeziunii ferme a întregii noas­tre naţiuni la politica internă şi externă marxist-leninistă a partidului, izvorul viu al ener­giilor creatoare spre împlinirea marilor năzuinţe ale socialis­mului şi comunismului. Aceeaşi însufleţire domneşte şi în Sala Palatului. Răsună puternic chemarea „Trăiască victoria în alegeri a Frontului Unităţii Socialiste". Pe funda­lul scenei, pavoazat cu drape­lele partidului şi statului, do­mină stema ţării şi urarea: „Trăiască Frontul Unităţii So­cialiste". In sală sunt prezenţi meta­­lurgişti, constructori de maşini, textilişti, muncitori, ingineri şi tehnicieni din marile întreprin­deri industriale de pe teritoriul circumscripţiei electorale 23 August şi de la alte mari uzine bucureştene, oameni de ştiinţă. (Continuare în pag. a 3-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România Doresc, în primul rînd, să exprim­ cele mai vii mulţumiri cetăţenilor din Circumscripţia I Bucureşti, care mi-au acordat încrederea lor, propunîndu-mă candidat în alegerile de depu­taţi pentru Marea Adunare Na­ţională. (Aplauze, urale). Tot­odată, folosesc acest prilej pen­tru a adresa calde mulţumiri oa­menilor muncii din întreaga ţară pentru încrederea manifestată faţă de toţi candidaţii Frontului Uni­tăţii Socialiste. în aceste manifes­tări noi vedem o expresie a în­crederii întregului popor în Par­tidul Comunist Român, în politica sa marxist-leninistă, politică pe deplin corespunzătoare intereselor vitale ale națiunii noastre socia­liste. (Aplauze îndelung repetate). în cursul depunerii candidaturi­lor pentru Marea Adunare Naţio­nală şi pentru consiliile populare, in cadrul campaniei electorale, au avut loc nenumărate întîlnîri, a­­dunări şi mitinguri la care au participat milioane de cetăţeni. Caracteristica principală a acestor manifestări este dezbaterea des­chisă şi multilaterală a probleme­lor dezvoltării patriei noastre, a căilor pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultu­ral al întregului popor. (Aplauze puternice). Se poate spune că în­treaga campanie electorală s-a transformat într-o uriaşă manifes­tare a unităţii poporului nostru în jurul partidului şi guvernului, a voinţei nestrămutate a tuturor celor ce muncesc de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi guvernului. (Aplau­ze puternice). Criticile aduse muncii unor con­silii populare şi altor instituţii de stat şi obşteşti, propunerile fă­cute cu acest prilej, sînt tot atîtea dovezi ale preocupării maselor largi populare de a asigura înfăptuirea fermă a politicii par­tidului. Marea Adunare Naţională, consiliile populare ce vor fi alese, toate organele de partid şi de stat au datoria de a studia cu toată atenţia problemele ridicate în dezbate­rile publice din cadrul campaniei electorale şi de a lua măsurile ce se impun pentru so­luţionarea lor corespunzătoare. Acum, la încheierea campaniei electorale, putem constata cu satisfacţie că ea a prilejuit o largă confruntare de păreri asupra tuturor problemelor economico-sociale actuale ale ţării, asupra activităţii desfăşurate pentru tra­ducerea în viaţă a programului de dezvoltare multilaterală a patriei. Campania electorală s-a desfăşurat sub sem­nul profundului democratism al noii noastre orînduiri, creat pe fundamentul cuceririlor re­voluţionare ale oamenilor muncii, al măsuri­lor adoptate de partid şi de stat pentru asigu­rarea condiţiilor necesare participării plenare a maselor populare la conducerea ţării. (A­­plauze). Democratismul nostru socialist îşi gă­seşte în aceste zile o puternică expresie în faptul că oamenii muncii dezbat principalele aspecte ale politicii noastre interne şi externe care privesc prezentul şi viitorul patriei, se consfătuiesc cu candidaţii Frontului Unităţii Socialiste, cei cărora la 2 martie urmează să le dea mandatul de reprezentanţi în organele puterii — Marea Adunare Naţională şi consi­liile populare — asupra problemelor gospo­dăririi ţării, a oraşelor şi comunelor, îşi ex­primă liber opinia, voinţa şi aspiraţiile. Cli­matul de intensă activitate socială şi politică existent în întreaga ţară demonstrează că po­porul nostru este cu adevărat liber şi stăpîn în patria sa, suveran în exercitarea puterii, că el îşi hotărăşte singur soarta, corespunzător intereselor sale supreme. (Aplauze îndelung repetate). Aceasta insuflă fiecărui cetăţean, indiferent de categoria socială, profesiune sau naţionalitate, convingerea că se poate afirma neîngrădit pe tărîmul vieţii sociale, că îşi poate manifesta nestingherit energia, capaci­tatea şi talentul în slujba patriei, a progresu­lui României pe drumul socialismului şi co­munismului. (Aplauze puternice, urale). Stimaţi tovarăşi, Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fas­cist­­ această împrejurare conferă alegerilor de la 2 martie 1969 o însemnătate şi o semni­ficaţie deosebită. Aceste alegeri prilejuiesc un bogat bilanţ de realizări, de succese remarca­bile obţinute de poporul român, sub conduce­rea partidului comunist, pe drumul făuririi so­cialismului, al înfloririi patriei, al bunăstării şi fericirii. Cei mai în vîrstă îşi reamintesc în ce situa­ţie se găsea ţara noastră acum 25 de ani. Subordonarea faţă de Germania nazistă, par­ticiparea, alături de forţele hitleriste, la războiul împotriva Uniunii Sovietice, jefuirea bogăţiilor ţării de către armatele germane a­­duseseră România la marginea catastrofei na­ţionale, în acele condiţii, dovedindu-se la înăl­ţimea răspunderii sale revoluţionare, naţionale, Partidul Comunist Român a acţionat cu fermi­tate, în unitate cu forţele muncitoreşti, demo­cratice, naţionale, pentru răsturnarea dicta­turii fasciste, ieşirea din războiul antisovietic şi alăturarea ţării noastre la coaliţia antihitle­­ristă în lupta pentru eliberarea deplină a pa­triei şi zdrobirea definitivă a Germaniei fas­ciste. (Aplauze puternice). Desfăşurarea evenimentelor este cunoscută şi nu doresc acum să mă opresc asupra lor. Vreau însă să subliniez că fără înfăptuirea actului istoric de la 23 August 1944 România s-ar fi găsit intr-o situaţie greu de imaginat. Consider că îndeplinesc o îndatorire sfîntă exprimînd, şi cu acest prilej, recunoştinţa în­tregului nostru popor faţă de cei care au luptat pentru eliberarea ţării şi care nu se mai află astăzi printre noi. (Aplauze puternice). Doresc, de asemenea, să subliniez şi acum că poporul nostru dă o înaltă preţuire contri­buţiei hotărîtoare adusă de Uniunea Sovie­tică, de Armata Roşie, la înfrîngerea fascis­mului şi la eliberarea totală a României. (A­­plauze puternice). Lupta purtată în comun de ostaşii români şi sovietici a pus bazele prieteniei de tip nou între popoarele noastre. Consider, de asemenea, de datoria mea, să amintesc şi de contribuţia ostaşilor celorlalte ţări aliate la zdrobirea fascismului. Vreau să subliniez totodată importanţa luptei eroice duse de toate popoarele cotropite, în frunte cu partidele comuniste, împotriva hitlerismu­­lui. Lupta forţelor patriotice împotriva ocu­panţilor fascişti a avut un rol deosebit în cu­cerirea victoriei, demonstrînd încă o dată că nici o forţă din lume nu poate îngenunchia popoarele hotărîte să-şi apere, cu preţul celor mai mari jertfe, libertatea şi independenţa. (Aplauze îndelung repetate). Am făcut această evocare pentru a pune mai clar în lumină profundele schimbări să­­vîrşite în cei 25 de ani care au trecut de la eliberarea ţării. Atît înfăptuirea actului isto­ric de la 23 August, cit şi toate marile trans­formări de pînă acum în structura societăţii noastre, în modul de viaţă al poporului, se da­­toresc Partidului Comunist Român care s-a dovedit la înălţimea măreţei sale misiuni isto­rice, la înălţimea răspunderii faţă de naţiunea noastră, faţă de cauza socialismului şi comu­nismului. (Aplauze puternice, urale şi ovaţii). Dragi tovarăşi, în cei patru ani care au trecut de la alege­rile precedente, întreaga energie creatoare a poporului nostru a fost îndreptată spre înde­plinirea programului adoptat de Congresul al IX-lea al partidului. Rezultatele obţinute în primii trei ani ai cincinalului, şi prevederile pe 1969 sunt superioare planului; ele dove­desc realismul Directivelor Congresului, dîn­­du-ne convingerea că cincinalul va fi nu numai realizat, ci şi depăşit. Ritmul anual de creştere a producţiei industriale a fost în a­­ceşti trei ani de peste 12 la sută ; în chimie ritmul a fost de 21 la sută, în construcţiile de maşini de 16 la sută, în energia electrică de 20 la sută, în industria uşoară de 12 la sută. Un accent deosebit s-a pus pe producţia de maşini-unelte, pe electronică şi electrotehnică, ramuri pentru care s-au întocmit programe speciale conţinînd prevederi de dezvoltare cu mult superioare celor cuprinse în planul cincinal. în ultimii ani au fost adoptate o serie de măsuri în direcţia or­ganizării mai bune a muncii, fo­losirii mai raţionale a capacităţi­lor de producţie, reducerii chel­tuielilor materiale de producţie, creşterii eficacităţii economice. Rezultatele pozitive obţinute în aceste direcţii intr-un mare nu­măr de întreprinderi evidenţiază rezervele deosebite existente în industria noastră, în domeniul agriculturii, cu toate condiţiile climaterice nefa­vorabile din 1968, în ultimii trei ani producţia a crescut cu circa 12 la sută, asigurîndu-se în con­diţii bune aprovizionarea popu­laţiei cu produse agroalimentare. Merită subliniate rezultatele po­zitive obţinute de întreprinderile agricole de stat ca urmare a mă­surilor de îmbunătăţire a organi­zării activităţii lor. Recenta ple­nară a conducerii uniunilor coo­peratiste a reliefat, de asemenea, progresele obţinute în consolida­rea economică a unui număr tot ixtai mare de cooperative agricole de producţie. Agricultura noastră socialistă — cooperatistă şi de stat — şi-a dovedit din plin trăinicia, superioritatea. în aceşti ani, statul a alocat peste 160 de miliarde lei pentru in­vestiţii, cea mai mare parte a mijloacelor materiale şi financiare fiind îndreptată spre dezvoltarea bazei tehnico-materiale a indus­triei şi agriculturii. în ultimii trei ani au intrat în producţie circa 700 mari capacităţi industriale. în­semnate sume au fost alocate pentru dezvoltarea învăţămintului şi cercetării ştiinţifice. în acelaşi timp, statul a acordat o atenţie sporită con­strucţiilor de locuinţe, spitale, creşe şi alte edificii social-culturale. în perioada la care mă refer, venitul na­ţional a crescut cu circa 8 la sută anual, ceea ce a permis atît alocarea unor sume sporite pentru acumulări —­ circa 30 la sută din ve­nitul naţional — cit şi creşterea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. După cum se ştie, încă în 1967, cu un an mai de­vreme decit se prevăzuse, au fost mărite sa­lariile mai mici; de aceste sporuri au benefi­ciat peste 1.000.000 de salariaţi. Pensiile au fost majorate cu circa 30 la sută, iar anul acesta se măresc salariile oamenilor muncii din toate ramurile de activitate. Este adevă­rat, în acelaşi timp, unele preţuri au fost co­rectate în sensul măririi lor; aceste măsuri au fost determinate de faptul că activitatea sectoarelor respective era deficitară. Paralel, însă, preţurile la o serie de produse au fost reduse. Bilanţul ansamblului măsurilor luate în domeniul nivelului de trai este pozitiv; veniturile reale ale salariaţilor au crescut cu peste 14 la sută în 1968 faţă de 1965; în ace­eaşi perioadă veniturile reale ale ţărănimii au crescut cu circa 13 la sută; în felul acesta, sunt condiţii ca prin măsurile de majorare a salariilor, în 1970 să se realizeze prevederile Congresului al IX-lea cu privire la creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc. (Aplau­ze puternice). Ţinînd seama că salariaţii cu venituri mai mici şi cu copii fac mai greu faţă cerinţelor traiului, Comitetul Executiv a hotă­­rît ca, începînd de la 1 martie a.c., să se spo­rească alocaţia pentru copii cu 30 de lei de fiecare copil, pentru salariaţii care au salarii pînă la 1.300 lei. (Aplauze). în acest fel, a­­ceastă categorie a populaţiei va beneficia a­­nual de venituri suplimentare de circa 700 mi­lioane de lei. (Aplauze puternice). Dezvoltarea impetuoasă a economiei naţio­nale a asigurat crearea a numeroase noi locuri de muncă, numărul salariaţilor crescînd cu a­­proape o jumătate de milion. Aceasta a făcut ca şi fondul de salarii să sporească pe an­samblu cu peste 14 miliarde lei. Ca urmare, fondul de mărfuri desfăcute prin comerţul de stat şi cooperatist a sporit cu 28,8 la sută în 1968 faţă de 1965. Aceste date sintetice vorbesc elocvent des­pre consecvenţa cu care partidul şi guvernul înfăptuiesc programul de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului — ţelul suprem al politicii noastre, al întregii noastre activităţi. (Aplauze îndelungate). De­sigur, vorbind despre creşterea nivelului de trai, nu uităm nici un moment că mai sunt numeroase familii de oameni ai muncii care au încă venituri mici şi care fac cu greu faţă necesităţilor vieţii. Trebuie să spunem că (Continuare în pag- a 2-a) Aspect din noua secţie a Fabricii de articole tehnice din cauciuc­ua Braşov, înzestrată cu maşini de înaltă tehnicitate. Foto: GH. BANUŢĂ La uzina „Tractorul" 12,8 km. transportoare in cadrul acţiunii cu­ organ­i­­z­are ştiinţificei a producţiei şi î. muncii,--conctructorii de trac­­ toare acordă o importanţă deo­sebită mecanizării transportu­lui interoperaţii. Lungimea to­tală a acestor transportoare a atins în prezent 12,8 km. din A 1 r\ r\r\r\ a­: —— — — . V.UJ.C în.wv mau tr­ans poi­­toare aeriene, 2.000 m. benzi transportoare orizontale și 800 d­. benzi de premontaj și mon­taj final. Aceste mijloace mecanice și automate de deplasare a pro­duselor pe fluxul lor de pre­lucrare au fost realizate în to-FolÎFofr» rvrîrv 0« lurnuio îc/r yo |^i. 1 li 111 cadrul acțiunii de autotutilare. Prima şarjă de polivinilformal în cadrul experimentărilor care se fac la fabrica chimică Rîşnov în colaborare cu Institutul de cer­cetări chimice din Bucureşti, la instalaţia pilot s-a obţinut prima şarjă de polivinilformal, o nouă răşină sintetică din familia poli­vinilacetalilor, cu multiple între­buinţări în diverse domenii ale economiei naţionale. Importanţa acestor experimentări constă în faptul că prin rezultatele lor se definitivează datele necesare pro­iectării unei viitoare instalaţii ca­re se va construi aici în perioada 1971—1975, iar pe de altă parte, pentru stabilirea parametrilor ca­litativi noului produs. Pliantul „Braşov ieri, azi, mîine", editat de Consiliul municipal Bra­şov al Frontului Unităţii Socialis­te, înfăţişează, într-un aspect grafic atractiv, puternica dezvoltare a economiei, ştiinţei, învăţămintului, culturii şi activităţii edilitare în anii socialismului, perspectivele de viitor ale oraşului. ­---------------------------------------------­Meridiane Rareori andorenii s-au bucu­rat de atîta atenţie din partea cercurilor ziaristice ca în ulti­mele zile. Mica lor ţărişoară, principatul de Andora, situat între Franţa şi Spania, pe ver­santul sudic al munţilor Piri­nei, se întinde abia pe 453 km pătrați și are numai 11.000 de locuitori. Interesul a fost stîrnit de stabilirea bugetului ŞTIŢI CARE ESTE STATUL CU UN BUGET MILITAR DE 5 DOLARI? militar pe „exerciţiul financiar în curs" — 1969, la suma de ... 300 pesetas, sau în monedă „forte" — 5 dolari. „Bugetul“ este destinat „întăririi capaci­tăţii de apărare a ţării", ceea ce în limbajul localnicilor în­seamnă, pur şi simplu, procu­rarea muniţiei necesare celor 20 de poliţişti ai statului pen­tru ... a trage salvele de o­­noare în cinstea demnitarilor străini veniţi în vizite oficiale. Ştirea a făcut înconjurul globului. Aflînd despre acest lucru, o staţie de radio din Canada a trimis un cec de 5 dolari autorităţilor principatu­lui pentru a acoperi întregul buget militar Andorean. Destul se pare însă că n-a fost la înălţimea aşteptărilor, mai ales datorită formei „neprotoco­lare“, şi a fost primit ca atare. Primul ministru al Andorei a mulţumit directorului postului de radio pentru atenţie şi i-a înapoiat cei cinci dolari, rugân­t (Continuare în pag. a 4-a) l ___________/

Next