Drum Nou, aprilie 1969 (Anul 26, nr. 7540-7565)
1969-04-01 / nr. 7540
muu nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7540 Harţi, 1 aprilie 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vii Trei minieri_____ delin „secretul“ unei echnoații valutare de iun.uno.mno lei Fabrica de hîrtie cretată din Ghimbav Fabrica de celuloză și hîrtie Zărnești Combinatul chimic Victoria Dacă cineva e tentat să creadă că ambalajul — această „haină“ in care întreprinderile își livrează produsele — reprezintă doar un artificiu al spiritului comercial sau o simplă problemă de „modă", se inşală. In economia multor ţări la ora actuală „prozaicul“ ambalaj a devenit o problemă de existenţă a mărfurilor Haina cu care pleacă produsul din întreprindere trebuie să-i garanteze securitatea, să-i conserve parametrii, să-i confere o ţinută remarcabilă de prezentare. Diversificarea producţiei in economia noastră naţională, creşterea volumului exportului, au sporit intr-un ritm accelerat cerinţele de ambalaje. De la Camera de Comerţ a R.S.R., suntem în posesia rezultatelor unor cercetări care se impun atenţiei in mod deosebit. In anul 1967, de pildă, s-a importat 32 la sută din necesarul de ambalaje , în anul 1968 — 45 la sută, iar în anul 1969 se prevede aducerea din străinătate a circa 60 la sută din ambalajele necesare în sfera circulaţiei mărfurilor. Aceste cifre oglindesc implicit un transfer de fonduri valutare din alte domenii capitale ale economiei pentru a achiziţiona ambalaje (datorită neglijării de către cercetători, proiectanţi şi producătorii de hîrtie şi cartoane a problemei ambalajelor). Trei întreprinderi din judeţul Braşov: Fabrica de hîrtie cretată Ghimbav, Fabrica de hîrtie şi celuloză din Zărneşti şi Combinatul chimic Victoria, sunt verigile nr. 1 în domeniul fabricaţiei hîrtiei şi cartoanelor pentru ambalaje. Fabrica din Ghimbav deţine rolul de producător unic pe ţară al cartonului ondulat şi al confecţiilor de ambalaje, în realizarea producţiei ea colaborează, între alte colective, cu chimiştii din Oraşul Ictoria şi cei din Zărneşti. La Fabrica din Ghimbav numeroase fapte atestă o situaţie incredibilă în privinţa calităţii produse-lor. Numai în luna ianuarie din acest an, ca să luăm un exemplu recent, fabricii i-au fost refuzate ambalaje valorind 800.000 lei. Luată pe perioadele mai mari, cifra este de ordinul milioanelor. Calcule făcute de experţi în materie relevă totodată faptul că, datorită dezvoltării insuficiente a capacităţilor de fabricaţie a cartonului ondulat, la această fabrică, la nivelul economiei naţionale vor trebui să se importe în următorii trei ani cartoane pentru ambalaje valorind pe puţin 100 milioane lei valută. Pe baza unor studii temeinic fundamentate rezultă însă că cererile de ambalaje pot fi soluţionate mai bine, că pe această bază, importul se poate reduce prin forţele proprii ale unor întreprinderi din ţară, cu sprijinul nemijlocit al forurilor lor tutelare. Şi anume, prin lărgirea capacităţii de producţie la fabrica din Ghimbav şi prin îmbunătăţirea calităţii produselor la întreprinderile care colaborează în realizarea cartonului ondulat. Este lesne de înţeles deci că economisirea în perspectiva următorilor ani a celor aproximativ 100 milioane lei valută este posibilă nu cu eforturi extraordinare, ci prin urgentarea investiţiilor aprobate şi mai ales prin colaborarea fructuoasă a întreprinderilor care furnizează materia primă pentru fabricarea cartonului ondulat. întreţinerea pe mai departe a actualei stări de lucruri s-ar solda cu menţinerea într-o situaţie de slabă competitivitate a cartonului ondulat fabricat la Ghimbav şi deci şi a ambalajelor confecţionate din el, punînd economia naţională în faţa necesităţii de a importa în continuare un mare volum de ambalaje. Trebuie avut în vedere însă şi următorul aspect. De la 1 ianuarie 1970 intră în vigoare convenţia Comisiei Economice Europene, la care a aderat şi ţara noastră, privind noile standarde referitoare la calitatea şi condiţiile ambalajelor. Potrivit cerinţelor acestor standarde, calitatea ambalajelor fabricate la Ghimbav trebuie reconsiderată aproape integral. Dat fiind rolul de verigi principale pe care îl au fabrica din Ghimbav ca producătoare de ambalaje, chimiştii din Zărneşti ca furnizori ai hîrtiei, iar cei din Oraşul Victoria ca furnizori de produse pentru ridicarea calităţii hîrtiei, redacţia ziarului nostru îşi propune să analizeze condiţiile în care se realizează cartonul ondulat, cauzele care grevează calitatea acestuia, motivul pentru care investiţiile de la fabrica din Ghimbav avansează cu încetineală. Totodată, punem coloanele ziarului nostru la dispoziţia tuturor specialiştilor din judeţ, cit şi din ţară, pentru a contribui la rezolvarea în cel mai scurt timp a problemei calităţii cartonului ondulat, la găsirea soluţiilor optime pentru acoperirea prin forţe proprii a nevoilor de ambalaje pentru piaţa internă cit şi pentru mărfurile exportate. Intr-un număr viitor al ziarului vom publica răspunsul Fabricii de hîrtie cretată din Ghimbav pe marginea acţiunii pe care ne-am propus s-o întreprindem. L. CIUTACU şi GH. NOVAC Secţia de filatură a Fabricii de stofe Braşov. In fotografie: filatoarea Maria Dragomir, lucrînd la maşina de filat cu inele. Foto: GH. BĂNUŢĂ wmtS Sesiuni de constituire a consiliilor populare comunale In judeţul nostru s-au încheiat sesiunile de constituire a consiliilor, populare comunale alese la 2 martie. Ca primari ai comunelor au fost aleşi : Barna Arpad (Apaţa), Ludu Aurel (Beclean), Ionescu loan (Bod), Moja loan (Bran), Roth Ioan (Buneşti), Moldoveanu Andrei (Budila), Colceriu Nicolae (Caţa), Savu Gheorghe (Cincu), Boldea loan (Comăna), Ţintea Victor (Cristian), Sinu Gheorghe (Dumbrăviţa), Grozea Gheorghe (Feldioara), Răpean loan (Fundata), Stăniloiu Nicolae (Ghimbav), Muşat Nicolae (Hălchiu), Răvar Eugen (Harman), Judele Gheorghe (Hîrseni), Nichi Virgil (Hoghiz), Gregor loan (Homorod), Kloos Ioan (Jibert), Greavu Traian (Lisa), Cucu Alexandru (Măeruş), Constantin Nicolae (Mindra), Voinescu Gheorghe (Moeciu), Husariu Viorel (Ormeniş), Itu Gheorghe (Poiana Mărului), Trenu Mihai (Prejmer), Nemeş Andrei (Racoş), Şerban Petru (Recea), Stoica Niculaie (Pârău), Lubeniţă Victor (Şercaia), Dobrian Virgil (Şinca), Neacşa Ştefan (Sînpetru), Bugneriu Ioan (Şoarş), Mihai Manole (Tărlungeni), Boriceanu Constantin (Teliu), Zosim Gheorghe (Ticuşu), Grecu loan (Ucea), Gălbează Vasile (Ungra), Chirilaş Milian (Vama Buzăului), Codrea Remus (Viştea), Achim Gheorghe (Voila) şi Ţintea loan (Vulcan). In cuprinsul ziarului: Sport (pag. a 2-a) Concurs pentru ocuparea unor catedre şi posturi didactice Miliţia ne informează MEMENTO (pag. a 3-a) Expoziţia pionierilor şi şcolarilor Ieri după-amiază la Palatul culturii s-a deschis expoziţia de artizanat a pionierilor şi şcolarilor din municipiul Braşov, organizată din iniţiativa Consiliului municipal al organizaţiei pionierilor. Expoziţia cuprinde obiecte de artă populară realizate în cercurile de „mîini mndermatice“, sculpturi in lemn, cusături artistice, costume naționale, metaloplastie, care dovedesc îndemânarea deosebită a micilor artiști. Primăvara şi-a anunţat, cel puţin calendaristic, prezenţa. Şi cum acest anotimp este considerat un anotimp al înnoirilor, ne-am gîndit să prezentăm cititorilor noştri cîteva noutăţi din domeniul comerţului. în legătură cu acestea i-am solicitat un interviu tovarăşului VIOREL GOICEA, director adjunct al Direcţiei comerciale judeţene. — In ce direcţii este orientată atenţia organizatorilor comerţului braşovean la acest început de sezon ? — Am putea spune, în toate direcţiile, mai ales că în comerţ pregătirile se fac de pe acum şi pentru sezonul estival. Pregătirea fondului de marfă şi a unităţilor rămîn ca principale preocupări. Depozitele au primit deja cantităţi mari de articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru adulţi şi copii, specifice anotimpului cald, urmînd ca, pe parcurs, acestea să fie livrate unităţilor de desfacere. Peste 30.000 metri imprimeuri din mătase în 14 sortimente şi poziţii coloristice diverse, aproximativ 32.000 perechi de pantofi şi ghetuţe pentru copii, pantofi din pînză şi înlocuitori, pentru femei şi bărbaţi, pardesie, rochii, costume din tergal ş.a., sînt doar cîteva dintre articolele, care vor fi puse la dispoziţia cumpărătorilor. — In sectorul alimentaţiei publice ? — Pregătirile pentru sezonul cald au început de pe acum. Mai precis, se lucrează la amenajarea grădinilor de vară şi a teraselor, în unele unităţi aceste pregătiri aflîndu-se în stadiul final. Vrem, în orice caz, să nu mai aşteptăm sosirea zilei de 1 Mai pentru a inaugura oficial aceste grădini, ci, în funcţie de timp, să le putem deschide. In plus, pe lîngă bufetele „Ardealul" (cartierul Steagul roşu) şi „Măgura" (Bartolomeu) se amenajează grădini de vară noi. Legat de acestea, aş vrea să amintesc că in acest sezon vor fi puse la dispoziţia consumatorilor 2.000.000 sticle de sucuri şi răcoritoare, precum şi 70 tone de ingheţată mai mult ca în anul trecut. Avînd în vedere experienţa anilor precedenţi, ce măsuri s-au luat pentru apropierea comerțului de cumpărători, mai precis, în legătură cu extinderea comerțului bulant ? — Am constatat asemenea comerț ___ mult mai rentabil, mai operativ. De aceea, ne-am gîndit să extindem desfacerea de produse în acest sistem. Ca urmare, în diferite zone ale oraşului, în special în cele mai populate, vom „planta“ anul acesta 24 de tonete, atît pentru produse de cofetărie şi patiserie, cit şi pentru sectoarele metalo-chimice şi ale I.G.S.T.I. Pentru aprovizionarea operativă cu legume şi fructe a populaţiei din Braşov, au fost confecţionate 25 cărucioare cu covertine, urmează, de asemenea, să fie deschise şase chioşcuri noi, iar în cartierul Bartolomeu, în pieţele Vasile Roaită şi Traian vor funcţiona, pe întregul sezon, expoziţii permanente cu vînzare. în plus, toate organizaţiile comerciale vor ieşi cu produse la târgurile ce se vor organiza în acest an. Nu ne-au scăpat din atenţie nici locurile de ingrement. La Noua sunt în curs de amenajare şapte chioşcuri, care vor desface produse de cofetărie şi patiserie, băuturi răcoritoare şi alcoolice etc. Pentru deschiderea sezonului la Poiana Narciselor — care va avea loc la 19 mai — s-au luat măsuri de pe acum ca toate sectoarele comerţului să fie prezente cu un sortiment bogat de produse. Ce unităţi noi de deservire vor fi date în folosinţă în acest sezon ? — In primul rînd, complexul comercial din Poiana Braşov, a cărui lipsă se făcea încă mai demult simţită. Vor funcţiona aici o unitate cu produse alimentare, legume-fimete, un magazin cu produse nealimentare şi artizanat, unităţi de prestaţii de servicii pentru turişti. Acest complex va fi gata pînă la finele trimestrului al H-lea , la fel şi complexul de deservire din Predeal, ale cărui lucrări s-au tergiversat şi aşa prea mult. Bineînţeles, se vor face o serie de amenajări şi modernizări la unităţile existente în reţea. L. MUNTEANU Comerţul braşovean in pragul unui nou sezon a încă nu este Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei de activişti ai Partidului Comunist din Cehoslovacia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit luni, 31 martie a.c., delegaţia de activişti ai Comisiei Centrale de Control şi Revizie a Partidului Comunist din Cehoslovacia, condusă de tovarăşul "Milos Jakes, preşedintele Comisiei, care la invitaţia P.G. al P.C.R. face o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Dumitru Goliu, membru supleant al Comitetului Executiv al G.G. al P.C.R., preşedintele Colegiului Central de Partid, Ioan Gluvacov, membru al G.C. al P.C.R., membru al Colegiului Central de Partid, Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la CC. al P.C.R. A fost de faţă Karel Kurka, ambasadorul Republicii Socialiste Cehoslovace la București. Întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Telefericul Braşov — Timpa în construcţie, în zona restaurantului-braserie „Timpa" au început recent lucrările de construcţie a telefericului Braşov — Tîmpa. Noul obiectiv va avea o lungime de 500 m., iar instalaţia este cu circuit închis (dus-întors). Telefericul va putea transporta circa 420 pasageri pe oră cu o viteză de 6 m, pe secundă. In fotografie, macheta staţiei telefericului. LA BAZA RECOLTELOR MARI - PERFECŢIONAREA CONTINUĂ A TEHNOLOGIEI CULTURILOR In anul trecut, Întreprinderea agricolă de stat Homorod a realizat una din Cele mai bune recolte ri,, jv.ir-nmb : 'L586 I*' • S. -H«. !„ S-, -tar. Cu toate acestea, între ferme au existat mari diferenţieri. De exemplu, pe suprafeţe de cultură relativ egale, la fermele Drăuşeni şi Mercheaşa, producţia medie de boabe obţinută la hectar a fost de 4360 şi respectiv 4120 kg., în timp ce la Homorod şi Ticuşul Vechi, nivelul maxim atins s-a situat sub 3.000 kg. Ce anume a determinat sporurile mari de recoltă realizate de ferma Drăuşeni ? în primul rînd, modul cum a fost efectuată fertilizarea solului. Pe jumătate din suprafaţa destinată cultivării porumbului s-au încorporat, sub arătura adîncă de toamnă, cite 40 tone gunoi de grajd şi 300 kg. superfosfat la hectar. Pe restul suprafeţei, lipsa îngrăşămintelor naturale a fost suplinită prin aplicarea, cu două săptămîni înainte de executarea discuitului şi semănatului, a cîte 300 kg. azotat de amoniu la ha. Şi cu toate că, în acelaşi timp, pe parcelele fertilizate în toamnă s-au mai dat cîte 200 kg, îngrăşăminte cu azot la ha., practic nu au existat diferenţe de producţie de la o solă la alta, deşi media obţinută pe fermă cm mai mare din ultimii ani. Un efect deosebit de pozitiv asupra creşterii producţiei la hectar l-a avut, pe de altă parte, faptul că semănatul a fost efectuat în perioada 18-—25 aprilie (cu o săptămîna mai devreme decît în fermele cu rezultate mai slabe), ca şi erbicidarea culturii. Diferenţele au fost evidente încă din primele stadii de vegetaţie a culturii. Găsind suficiente rezerve de apă în sol, ca urmare a semănatului mai timpuriu, la Drăuşeni plantele au răsărit repede şi uniform, au crescut şi s-au dezvoltat viguros. La celelalte ferme însă — cu excepţia Mercheasei — a fost suficientă o întîrziere de numai o săptămînă pentru ca porumbul să resimtă din plin efectele secetei care a survenit între timp. In acest an, I.A.S. Homorod va însămînţa cu porumb peste 500 hectare. Pentru a obţine o producţie ridicată la hectar, consiliul de administraţie a stabilit pentru fiecare fermă în parte, potrivit cu condiţiile locale, cea mai bună tehnologie. Cu toate acestea, condiţiile actuale impun adoptarea de noi măsuri. Despre aceste probleme vă relatam, p® -stort, nu cele ce urmează. Cea mai mare parte din suprafaţa ce se va însămînţa cu porumb, a fost arată adine din toamnă. Pe circa 260 de hectare însă, lucrarea s-a executat începind cu cea de-a treia decadă a lunii februarie şi numai noaptea, spre dimineaţă, evitîndu-se astfel patinarea roţilor tractoarelor. Parcelele pe care s-a putut intra cu plugul au fost identificate în ziua premergătoare, prin încercări repetate efectuate de cei mai experimentaţi tractorişti. Experienţa practică de pînă acum ne-a dovedit că arătura executată în astfel de condiţii, prin alternanţa îngheţ-dezgheţ, capătă aproape aceleaşi însuşiri ca şi aceea efectuată toamna. Mai sînt de atat circa 20 de hectare la ferma Homorod. Condiţiile actuale, însă, impun ca îndată ce terenul se va zvînta pe o adincime de cîţiva centimetri, lucrarea să se execute numai cu grapa cu discuri, în agregat cu grapa cu colţi, evitîndu-se în acest fel formarea de bulgări şi pierderile Ing. CONSTANTIN STÂNIŞOR, director ing. VASILE GROZAVU, tehnolog şef la I.A.S, Homorod (Continuare în pag. a 3-a) Radiatoare pentru autoturismul „Dacia“ fabricate la Braşov Specialiştii Fabricii de radiatoare şi cabluri din Braşov au asimilat un nou prototip de radiator destinat autoturismului românesc „Dacia“. Noul prototip se ridică la nivelul realizărilor similare din străinătate. Primele cinci exemplare au şi fost expediate constructorilor de autoturisme din Piteşti. O dată cu aceasta, colectivul Fabricii de radiatoare şi cabluri a pregătit şi condiţiile de trecere la fabricaţia de serie. in ajutorul gospodinelor Pentru a veni in sprijinul populaţiei în ce priveşte aprovizionarea cu semipreparate şi preparate de bucătărie, T.A.P.L. Braşov va deschide săptămîna următoare două noi unităţi „Gospodina“. Aceste unităţi vor fi amplasate una la parterul blocului turn nr. 5 din Calea Bucureștiului, iar cealaltă în str. Karl Marx nr. 23. Concurs de inovaţii pe tema reducerii rebuturilor De curînd, la Uzina de autocamioane, s-a iniţiat un concurs de inovaţii pe tema îmbunătăţirii calităţii produselor şi a reducerii rebuturilor în sectoarele calde. In acest scop au şi fost prezentate un număr de 10 propuneri de inovaţii. Dintre acestea se remarcă aceea a colectivului condus de maistrul Constantin Drăghici, de la turnătoria de fontă, privitoare la modificarea amplasării modelelor pe placa post-model a palierului pentru motor, prin care se elimină rebuturile provocate de incluziunile nemetalice și se sporește productivitatea muncii la turnarea acestui reper cu peste 58 la sută. Meridiane Ordinatorul „model 360“ în capcana MECIURILE DE BASCHET ŞI FRAUDA FISCALĂ, CELE MAI POPULARE ACTIVITĂŢI FAMILIA SOMOZA DISPUNE DE UN SFERT DIN AVEREA NAŢIONALĂ A STATULUI NICARAGUA. MISIUNEA TOT MAI GREA A ORDINATORULUI „MODEL 360“ O recentă întîmplare a convins, definitiv maşinile electronice să nu mai aibă încredere în oameni. Ordinatorul „model 860", care reprezenta mîndria Nicaraguei, a căzut în capcana escrocilor. „Este drept că o clipă a ezitat, recunosc aceştia, în faţa imitaţiei semnăturii care i-a fost prezentată, dar în cele din urmă a acceptat". După meciurile de baschet, frauda fiscală este activitatea cea mai populară din Nicaragua. In mod paradoxal, această practică pare încurajată de taxa de impozit modestă : 4 la sută pînă la 15.000 din venitul anual. Marile societăţi care exploatează resursele naturale ale tării depun în Trezorerie un fel de pomană. In 1961, companiile forestiere au achitat 3 la sută din valoarea lemnului exportat în cursul anului. Politică „liberală“ care explică prezența neîntreruptă la putere, în această mică republică „ereditară" a Americii centrale, a puternicei familii Somoza. Preşedintele Anastasio Somoza, (al treilea succesor la preşedinţie din familia sa) în vîrstă de 43 de ani, l-a urmat pe fratele său Luis, care ocupase în 1956 locul cald încă, lăsat de tatăl lor „Tacho“, asasinat după 20 de ani de regenţă, în timpul unui bal în care focurile ucigaşului s-au pierdut in sunetele duioase ale unui tango. Familia Somoza dispune de un sfert din averea naţională. (Continuare In pag a 4-al