Drum Nou, aprilie 1969 (Anul 26, nr. 7540-7565)

1969-04-01 / nr. 7540

muu nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7540 Harţi, 1 aprilie 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vii Trei minieri­­_____ delin „secretul“ unei echnoații valutare de iun.uno.mno lei Fabrica de hîrtie cretată din Ghimbav Fabrica de celuloză și hîrtie Zărnești Combinatul chimic Victoria Dacă cineva e tentat să creadă că ambalajul — această „haină“ in care întreprinderile își livrează produsele — reprezintă doar un artificiu al spiritului comercial sau o simplă problemă de „modă", se inşală. In economia multor ţări la ora actuală „prozaicul“ ambalaj a de­venit o problemă de existenţă a mărfurilor Haina cu care pleacă produsul din întreprindere trebuie să-i garanteze securitatea, să-i con­serve parametrii, să-i confere o ţi­nută remarcabilă de prezentare. Diversificarea producţiei in eco­nomia noastră naţională, creşterea volumului exportului, au­­ sporit intr-un ritm accelerat cerinţele de ambalaje. De la Camera de Co­merţ a R.S.R., suntem­ în posesia rezultatelor unor cercetări care se impun atenţiei in mod deosebit. In anul 1967, de pildă, s-a impor­tat 32 la sută din necesarul de am­balaje , în anul 1968 — 45 la sută, iar în anul 1969 se prevede aduce­rea din străinătate a circa 60 la sută din ambalajele necesare în sfera circulaţiei mărfurilor. Aceste cifre oglindesc implicit un transfer de fonduri valutare din alte dome­nii capitale ale economiei pentru a achiziţiona ambalaje (datorită neglijării de­­ către cercetători, proiectanţi şi producătorii de hîr­tie şi cartoane a problemei amba­lajelor). Trei întreprinderi din judeţul Braşov: Fabrica de hîrtie cretată Ghimbav, Fabrica de hîrtie şi ce­luloză din Zărneşti şi Combinatul chimic Victoria, sunt verigile nr. 1 în domeniul fabricaţiei hîrtiei şi cartoanelor pentru ambalaje. Fa­brica din Ghimbav deţine rolul de producător unic pe ţară al car­tonului ondulat şi al confecţiilor de ambalaje, în realizarea produc­ţiei ea colaborează, între alte co­lective, cu chimiştii din Oraşul Ictoria şi cei din Zărneşti. La Fabrica din Ghimbav nume­roase fapte atestă o situaţie incre­dibilă în privinţa calităţii produse-­­lor. Numai în luna ianuarie din acest an, ca să luăm un exemplu recent, fabricii i-au fost refuzate ambalaje valorind 800.000 lei. Lua­tă pe perioadele mai mari, cifra este de ordinul milioanelor. Calcule făcute de experţi în ma­terie relevă totodată faptul că, da­torită dezvoltării insuficiente a ca­pacităţilor de fabricaţie a cartonu­lui ondulat, la această fabrică, la nivelul economiei naţionale vor trebui să se importe în următorii trei ani cartoane pentru ambalaje valorind pe puţin 100 milioane lei valută. Pe baza unor studii temeinic fundamentate rezultă însă că ce­rerile de ambalaje pot fi soluţio­nate mai bine, că pe această bază, importul se poate reduce prin for­ţele proprii ale unor întreprin­deri din ţară, cu sprijinul nemij­locit al forurilor lor tutelare. Şi anume, prin lărgirea capacităţii de producţie la fabrica din Ghim­bav şi prin îmbunătăţirea calităţii produselor la întreprinderile care colaborează în realizarea cartonu­lui ondulat. Este lesne de înţeles deci că e­­conomisirea în perspectiva urmă­torilor ani a celor aproximativ 100 milioane lei valută este posi­bilă nu cu eforturi extraordinare, ci prin urgentarea investiţiilor a­­probate şi mai ales prin colabora­rea fructuoasă a întreprinderilor care furnizează materia primă pen­tru fabricarea cartonului ondulat. întreţinerea pe mai departe a actualei stări de lucruri s-ar solda cu menţinerea într-o situaţie de slabă competitivitate a cartonu­lui ondulat fabricat la Ghimbav şi deci şi a ambalajelor confec­ţionate din el, punînd economia naţională în faţa necesităţii de a importa în continuare un mare vo­lum de ambalaje. Trebuie avut în vedere însă şi următorul aspect. De la 1 ianuarie 1970 intră în vi­goare convenţia Comisiei Econo­mice Europene, la care a aderat şi ţara noastră, privind noile stan­darde referitoare la calitatea şi condiţiile ambalajelor. Potrivit ce­rinţelor acestor standarde, calitatea ambalajelor fabricate la Ghimbav trebuie reconsiderată aproape in­tegral. Dat fiind rolul de verigi princi­pale pe care îl au fabrica din Ghimbav ca producătoare de am­balaje, chimiştii­ din Zărneşti ca furnizori ai hîrtiei, iar cei din Oraşul Victoria ca furnizori de produse pentru ridicarea calităţii hîrtiei, redacţia ziarului nostru îşi propune să analizeze condiţiile în care se realizează cartonul on­dulat, cauzele care grevează cali­tatea acestuia, motivul pentru ca­re investiţiile de la fabrica din Ghimbav avansează cu încetineală. Totodată, punem coloanele ziaru­lui nostru la dispoziţia tuturor specialiştilor din judeţ, cit şi din ţară, pentru a contribui la rezolva­rea în cel mai scurt timp a pro­blemei calităţii cartonului ondu­lat, la găsirea soluţiilor optime pentru acoperirea prin forţe pro­prii a nevoilor de ambalaje pen­tru piaţa internă cit şi pentru mărfurile exportate. Intr-un număr viitor al ziarului vom publica răspunsul Fabricii de hîrtie cretată din Ghimbav pe marginea acţiunii pe care ne-am propus s-o întreprindem. L. CIUTACU şi GH. NOVAC Secţia de filatură a Fabricii de stofe Braşov. In fotografie: fila­­toarea Maria Dragomir, lucrînd la maşina de filat cu inele. Foto: GH. BĂNUŢĂ w­­m­tS Sesiuni de constituire a con­siliilor populare comunale In judeţul nostru s-au în­cheiat sesiunile de constituire a consiliilor, populare comunale alese la 2 martie. Ca primari ai comunelor au fost aleşi : Barna Arpad (Apaţa), Ludu Au­rel (Beclean), Ionescu loan (Bod), Moja loan (Bran), Roth Ioan (Buneşti), Moldoveanu Andrei (Budila), Colceriu Nico­­lae (Caţa), Savu Gheorghe (Cincu), Boldea loan (Comăna), Ţintea Victor (Cristian), Sinu Gheorghe (Dumbrăviţa), Grozea Gheorghe (Feldioara), Răpean loan (Fundata), Stăniloiu Nico­­lae (Ghimbav), Muşat Nicolae (Hălchiu), Răvar Eugen (Har­man), Judele Gheorghe (Hîr­­seni), Nichi Virgil (Hoghiz), Gregor loan (Homorod), Kloos Ioan (Jibert), Greavu Traian (Lisa), Cucu Alexandru (Măe­­ruş), Constantin Nicolae (Min­­dra), Voinescu Gheorghe (Moe­­ciu), Husariu Viorel (Ormeniş), Itu Gheorghe (Poiana Mărului), Trenu Mihai (Prejmer), Nemeş Andrei (Racoş), Şerban Petru (Recea), Stoica Niculaie (Pâ­rău), Lubeniţă Victor (Şerca­­ia), Dobrian Virgil (Şinca), Neacşa Ştefan (Sînpetru), Bug­­neriu Ioan (Şoarş), Mihai Ma­nole (Tărlungeni), Boriceanu Constantin (Teliu), Zosim Gheorghe (Ticuşu), Grecu loan (Ucea), Gălbează Vasile (Un­­gra), Chirilaş Milian (Vama Bu­zăului), Codrea Remus (Viştea), Achim Gheorghe (Voila) şi Ţintea loan (Vulcan). In cuprinsul ziarului: Sport (pag. a 2-a) Concurs pentru ocuparea unor catedre şi pos­turi didactice Miliţia ne informează MEMENTO­­ (pag. a 3-a) Expoziţia pionierilor şi şcolarilor Ieri după-amiază la Palatul culturii s-a deschis expoziţia de artizanat a pionieri­lor şi şcolarilor din municipiul Braşov, organizată din iniţia­tiva Consiliului mu­nicipal al organiza­­ţiei­ pionierilor. Expoziţia cuprinde obiecte de artă popu­lară realizate în cercurile de „mîini mnde­rm­atice“, sculp­turi in lemn, cusături artistice, costume na­ționale, metaloplas­tie, care dovedesc în­demânarea deosebită a micilor artiști. Primăvara şi-a anunţat, cel puţin calendaristic, prezenţa. Şi cum acest anotimp este considerat un anotimp al înnoirilor, ne-am gîndit să prezen­tăm cititorilor noştri cî­­teva noutăţi din dome­niul comerţului. în legă­tură cu acestea i-am so­licitat un interviu tova­răşului VIOREL GOI­­CEA, director adjunct al Direcţiei comerciale ju­deţene. — In ce­ direcţii este orientată atenţia organi­zatorilor comerţului bra­şovean la acest început de sezon ? — Am putea spune, în toate direcţiile, mai ales că în comerţ pregătirile se­ fac de pe acum şi pentru sezonul estival. Pregătirea fondului de marfă şi a unităţilor ră­­mîn ca principale preocu­pări. Depozitele au pri­mit deja cantităţi mari de articole de îmbrăcă­minte şi încălţăminte pentru adulţi şi copii, specifice anotimpului cald, urmînd ca, pe par­curs, acestea să fie li­vrate unităţilor de des­facere. Peste 30.000 metri imprimeuri din mătase în­­ 14 sortimente şi poziţii coloristice diverse, apro­ximativ 32.000 perechi de pantofi şi ghetu­ţe pentru copii, pantofi din pînză şi înlocuitori, pentru fe­mei şi bărbaţi, pardesie, rochii, costume din tergal ş.a., sînt doar cîteva din­tre articolele, care vor fi puse la dispoziţia cum­părătorilor. — In sectorul alimen­taţiei publice ? — Pregătirile pentru sezonul cald au început de pe acum. Mai precis, se lucrează la amenaja­rea grădinilor de vară şi a teraselor, în unele uni­tăţi aceste pregătiri aflîn­­du-se în stadiul final. Vrem, în orice caz, să nu mai aşteptăm sosirea zi­lei de 1 Mai pentru a inaugura oficial aceste grădini, ci, în funcţie de timp, să le putem deschi­de. In plus, pe lîngă bu­fetele „Ardealul" (cartie­rul Steagul roşu) şi „Mă­gura" (Bartolomeu) se a­­menajează grădini de vară noi. Legat de aces­tea, aş vrea să amintesc că in acest sezon vor fi puse la dispoziţia consu­matorilor 2.000.000 sticle de sucuri şi răcoritoare, precum şi 70 tone de in­gheţată mai mult ca în anul trecut.­­ Avînd în vedere ex­perienţa anilor prece­denţi, ce măsuri s-au luat pentru apropierea comer­țului de cumpărători, mai precis, în legătură cu ex­tinderea comerțului bulant ? — Am constatat asemenea comerț ___ mult mai rentabil, mai o­­perativ. De aceea, ne-am gîndit să extindem des­facerea de produse în acest sistem. Ca urmare, în diferite zone ale ora­şului, în special în cele mai populate, vom „plan­ta“ anul acesta 24 de to­­nete, atît pentru produse de cofetărie şi patiserie, cit şi pentru sectoarele metalo-chimice şi ale I.G.S.T.I. Pentru aprovizionarea operativă cu legume şi fructe a populaţiei din Braşov, au fost confec­ţionate 25 cărucioare cu covertine, urmează, de asemenea, să fie deschise şase chioşcuri noi, iar în cartierul Bartolomeu, în pieţele Vasile Roaită şi Traian vor funcţiona, pe întregul sezon, expoziţii permanente cu vînzare. în plus, toate organiza­ţiile comerciale vor ieşi cu produse la târgurile ce se vor organiza în a­­cest an. Nu ne-au scăpat din atenţie nici locurile de ingrement. La Noua sunt în curs de amenajare şapte chioşcuri, care vor desface produse de cofe­tărie şi patiserie, băuturi răcoritoare şi alcoolice etc. Pentru deschiderea sezonului la Poiana Nar­­ciselor — care va avea loc la 19 mai — s-au luat măsuri de pe acum ca toate sectoarele comer­ţului să fie prezente cu un sortiment bogat de produse. Ce unităţi noi de deservire vor fi date în folosinţă în acest sezon ? — In primul rînd, com­plexul comercial din Po­iana Braşov, a cărui lipsă se făcea încă mai demult simţită. Vor funcţiona aici o unitate cu produse alimentare, legume-fime­­te, un magazin cu pro­duse nealimentare şi ar­tizanat, unităţi de presta­ţii de servicii pentru tu­rişti. Acest complex va fi gata pînă la finele tri­mestrului al H-lea , la fel şi complexul de deservire din Predeal, ale cărui lu­crări s-au tergiversat şi aşa prea mult. Bineînţe­les, se vor face o serie de amenajări şi moderni­zări la unităţile existente în reţea. L. MUNTEANU Comerţul braşo­vean in pragul unui nou sezon a în­că nu este Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei de activişti ai Partidului Comunist din Cehoslovacia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit luni, 31 martie a.c., delegaţia de activişti ai Co­misiei Centrale de Control şi Re­vizie a Partidului Comunist din Cehoslovacia, condusă de tovară­şul "Milos Jakes, preşedintele Co­misiei, care la invitaţia P.G. al P.C.R. face o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră. La primire au participat tova­răşii Dumitru Goliu, membru su­pleant al Comitetului Executiv al G.G. al P.C.R., preşedintele Cole­giului Central de Partid, Ioan Gluvacov, membru al G.C. al P.C.R., membru al Colegiului Cen­tral de Partid, Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la CC. al P.C.R. A fost de faţă Karel Kurka, am­basadorul Republicii Socialiste Cehoslovace la București. Întrevederea s-a desfășurat in­tr-o atmosferă caldă, tovărășească. Telefericul Braşov — Timpa în construcţie, în zona restauran­­tului-braserie „Timpa" au în­ceput recent lucrările de con­strucţie a telefericului Braşov — Tîmpa. Noul obiectiv va a­­vea o lungime de 500 m., iar instalaţia este cu circuit în­chis (dus-întors). Telefericul va putea transporta circa 420 pa­sageri pe oră cu o viteză de 6 m, pe secundă. In­ fotografie, macheta staţiei telefericului. LA BAZA RECOLTELOR MARI - PERFECŢIONAREA CONTINUĂ A TEHNOLOGIEI CULTURILOR In anul trecut, Întreprinderea a­­gricolă de stat Homorod a reali­zat una din Cele mai bune recolte ri,, jv.ir-nmb : 'L586 I*' • S. -H«. !„ S-, -tar. Cu toate acestea, între ferme au existat mari diferenţieri. De e­­xemplu, pe suprafeţe de cultură relativ egale, la fermele Drău­­şeni şi Mercheaşa, producţia me­die de boabe obţinută la hectar a fost de 4360 şi respectiv 4120 kg., în timp ce la Homorod şi Ticuşul Vechi, nivelul maxim atins s-a si­tuat sub 3.000 kg. Ce anume a determinat sporu­rile mari de recoltă realizate de ferma Drăuşeni ? în primul rînd, modul cum a fost efectuată ferti­lizarea solului. Pe jumătate din suprafaţa destinată cultivării po­rumbului s-au încorporat, sub ară­tura adîncă de toamnă, cite 40 tone gunoi de grajd şi 300 kg. su­­perfosfat la hectar. Pe restul su­prafeţei, lipsa îngrăşămintelor na­­turale a fost suplinită prin apli­carea, cu două săptămîni înainte de executarea discuitului şi semă­natului, a cîte 300 kg. azotat de amoniu la ha. Şi cu toate că, în acelaşi timp, pe parcelele fertili­zate în toamnă s-au mai dat cîte 200 kg, îngrăşăminte cu azot la ha., practic nu au existat diferen­ţe de producţie de la o solă la alta, deşi media obţinută pe fermă­­ cm mai mare din ultimii ani. Un efect deosebit de pozitiv a­­supra creşterii producţiei la hec­tar l-a avut, pe de altă parte, fap­tul că semănatul a fost efectuat în perioada 18-—25 aprilie (cu o săptămîna mai devreme decît în fermele cu rezultate mai slabe), ca şi erbicidarea culturii. Diferenţele au fost evidente în­că din primele stadii de vegeta­ţie a culturii. Găsind suficiente rezerve de apă în sol, ca urmare a semănatului mai timpuriu, la Drăuşeni plantele au răsărit re­pede şi uniform, au crescut şi s-au dezvoltat viguros. La celelalte fer­me însă — cu excepţia Merchea­­sei — a fost suficientă o întîrziere de numai o săptămînă pentru ca porumbul să resimtă din plin efec­tele secetei care a survenit între timp. In acest an, I.A.S. Homorod va însămînţa cu porumb peste 500 hectare. Pentru a obţine o pro­ducţie ridicată la hectar, consiliul de administraţie a stabilit pentru fiecare fermă în parte, potrivit cu condiţiile locale, cea mai bună tehnologie. Cu toate acestea, con­diţiile actuale impun adoptarea de noi măsuri. Despre aceste pro­bleme­ vă relatam, p® -stort, nu cele ce urmează. Cea mai mare parte din supra­faţa ce se va însămînţa cu po­rumb, a fost arată adine din toamnă. Pe circa 260 de hectare însă, lucrarea s-a executat înce­­pind cu cea de-a treia decadă a lunii februarie şi numai noaptea, spre dimineaţă, evitîndu-se astfel patinarea roţilor tractoarelor. Par­celele pe care s-a putut intra cu plugul au fost identificate în ziua premergătoare, prin încercări re­petate efectuate de cei mai expe­rimentaţi tractorişti. Experienţa practică de pînă acum ne-a do­vedit că arătura executată în ast­fel de condiţii, prin alternanţa în­­gheţ-dezgheţ, capătă aproape ace­leaşi însuşiri ca şi aceea efectuată toamna. Mai sînt de atat circa 20 de hectare la ferma Homorod. Condiţiile actuale, însă, impun ca îndată ce terenul se va zvînta pe o adincime de cîţiva centimetri, lucrarea să se execute numai cu grapa cu discuri, în agregat cu gra­pa cu colţi, evitîndu-se în acest fel formarea de bulgări şi pierderile Ing. CONSTANTIN STÂNIŞOR, director ing. VASILE GROZAVU, tehnolog şef la I.A.S, Homorod (Continuare în pag. a 3-a) Radiatoare pentru autoturismul „Dacia“ fabricate la Braşov Specialiştii Fabricii de radia­toare şi cabluri din Braşov au asimilat un nou prototip de ra­diator destinat autoturismului românesc „Dacia“. Noul proto­tip se ridică la nivelul realiză­rilor similare din străinătate. Primele cinci exemplare au şi fost expediate constructorilor de autoturisme din Piteşti. O dată cu aceasta, colectivul Fa­bricii de radiatoare şi cabluri a pregătit şi condiţiile de tre­cere la fabricaţia de serie. in ajutorul gospodinelor Pentru a veni in­ sprijinul populaţiei în ce priveşte apro­vizionarea cu semipreparate şi preparate de bucătărie, T.A.P.L. Braşov va deschide săptămîna următoare două noi unităţi „Gospodina“. Aceste unităţi vor fi amplasate una la parterul blocului turn nr. 5 din Calea Bucureștiului, iar cealaltă în str. Karl Marx nr. 23. Concurs de inovaţii pe tema reducerii rebuturilor De curînd, la Uzina de auto­camioane, s-a iniţiat un con­curs de inovaţii pe tema îmbu­nătăţirii calităţii produselor şi a reducerii rebuturilor în sec­toarele calde. In acest scop au şi fost prezentate un număr de 10 propuneri de inovaţii. Din­tre acestea se remarcă aceea a colectivului condus de maistrul Constantin Drăghici, de la tur­nătoria de fontă, privitoare la modificarea amplasării modele­lor pe placa post-model a pa­lierului pentru motor, prin care se elimină rebuturile provoca­te de incluziunile nemetalice și se sporește productivitatea muncii la turnarea acestui re­per cu peste 58 la sută. Meridiane Ordinatorul „model 360“ în capcana MECIURILE DE BASCHET ŞI FRAUDA FISCALĂ, CELE MAI POPULARE ACTIVITĂŢI FAMILIA SOMOZA DISPUNE DE UN SFERT DIN AVE­REA NAŢIONALĂ A STATULUI NICARAGUA. MISIUNEA TOT MAI GREA A ORDINATORULUI „MODEL 360“ O recentă întîmplare a con­vins, definitiv maşinile electro­nice să nu mai aibă încredere în oameni. Ordinatorul „model 860", care reprezenta mîndria Nicaraguei, a căzut în capcana escrocilor. „Este drept că o clipă a ezitat, recunosc aceştia, în faţa imitaţiei semnăturii care i-a fost prezentată, dar în cele din urmă a acceptat". După meciurile de baschet, frauda fiscală este activitatea cea mai populară din Nicara­gua. In mod paradoxal, această practică pare încurajată de ta­xa de impozit modestă : 4 la sută pînă la 15.000 din venitul anual. Marile societăţi care exploa­tează resursele naturale ale tării depun în Trezorerie un fel de pomană. In 1961, compa­niile forestiere au achitat 3 la sută din valoarea lemnului ex­portat în cursul anului. Politi­că „liberală“ care explică pre­zența neîntreruptă la putere, în această mică republică „eredi­tară" a Americii centrale, a pu­ternicei familii Somoza. Preşe­­dintele Anastasio Somoza, (al treilea succesor la preşedinţie din familia sa) în vîrstă de 43 de ani, l-a urmat pe fratele său Luis, care ocupase în 1956 lo­cul cald încă, lăsat de tatăl lor „Tacho“, asasinat după 20 de ani de regenţă, în timpul unui bal în care focurile ucigaşului s-au pierdut in sunetele duioa­se ale unui tango. Familia So­moza dispune de un sfert din averea naţională. (Continuare In pag a 4-al

Next