Drum Nou, iulie 1969 (Anul 26, nr. 7617-7643)

1969-07-01 / nr. 7617

frunt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr 7617 Marţi, 1 iulie 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniţi-vi! la Întreprinderea de unelte şi scule INTELIGENTA TEHNICĂ, MAI DEPLIN VALORIFICATA ' : ia comuniştilor, a întregu­­l a­­­ctiv al întreprinderii bra­şov. :■ . de unelte şi scule este a­­ceea ca unitatea lor este unica producătoare din tară de unelte şi­­e necesare economiei na­tional satisfacerii nevoilor popu­laţiei. Este o mîndrie pe deplin indret­ătită, dar, totodată, aşa cum a desprins din dezbaterea dom­­ intelor pentru Congresul al X-lI al P.C.R. în adunarea gene­­rali e­xtraordinară a organizaţiei de partid, o mîndrie generatoare de noi şi multiple obligaţii. - ''ezele proiectul de Direc­­tive — spunea ing. Viorica Ble­­a■, * măreţul program de înflo­­r, ■ a patriei prefigurat în aceste dot­­ente, mi-aui dat un nou im­­n muncă, izvorît din certitu­­că sub conducerea înţeleaptă idlului obiectivele stabilite se .. înfăptui, ridicînd pe o treaptă ■ orioară întreaga noastră viaţă­ , a continua intr-un ritm sus­şi industrializarea socialistă, proc­es în care se integrează şi­­­prinderea noastră. De aceea, insider că este o datorie patrio­tă a întregului nostru colectiv , în special a cadrelor tehnice, ai-şi folosi într-o măsură şi mare talentul şi priceperea la asimilarea unor noi tipuri de unelte şi scule, la ridicarea per­formanţelor lor, la proiectarea şi executarea unor maşini şi agregate care să ducă la creşterea produc­tivităţii muncii şi să creeze baza materială necesară introducerii u­­nor procedee tehnologice avansate. Reluînd ideea, mulţi comunişti printre care tehnicianul Gh. Pin­­tilie, lăcătuşul Stan Cotoi, ing. Andrei Iosif şi Iancu Ichira, secre­tarul organizaţiei de bază de la secţia precizie, şi-au afirmat ho­­tărârea de a aduce o contribuţie sporită la modernizarea tehnolo­giei de fabricaţie şi ridicarea ca­lităţii produselor, venind cu nu­meroase sugestii şi propuneri în acest sens. Atmosfera de lucru a dezbaterilor, caracterul lor crea­tor s-a relevat şi în cuvîntul al­tor comunişti. Astfel, frezorul Florea Spinii a arătat că vor trebui depuse eforturi sporite pentru a se îmbunătăţi mecanizarea şi auto­matizarea proceselor de fabricaţie, organizarea mai bună a locurilor de muncă pentru eliminarea timpu­lui neproductiv. GH. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a) In cuprinsul ziarului Din viata culturala (pag. 2-a) (pag. a 3-a) Sesiunea Comisiei mixte mi­nisteriale româno—iraniene (pag. a 4-a) Criza dintre guvernul ni­gerian si C.I.C.R. (pag. a 4-a) SPORT CONGRES Documentele Congresului al X-lea al partidului, în dezbaterea comuniștilor, a întregului popor lA U.P.R.U.C. FĂGĂRAŞ Modernizare şi eficienţă în construcţia de utilaj­­ chimic Sala în care se adunaseră co­muniştii de la U.P.R.U.C. Făgă­raş pentru a dezbate documentele pregătitoare pentru cel de-al X- lea Congres al partidului, se găsea într-o hală în curs de extindere, în preajma ei sunt în construcţie noi şi importante capacităţi de producţie. Nimic deci mai semni­ficativ pentru dinamismul acestei unităţi, care în viitorul cincinal va beneficia de peste 70 milioane lei pentru extinderea, moderniza­rea şi creşterea capacităţilor de producţie, în acest context, dez­baterile s-au concentrat spre per­spectivele uzinei în asigurarea chimiei româneşti cu un bogat sortiment de utilaje de înaltă teh­nicitate, produse în condiţii de maximă eficienţă. Relevînd semnificaţiile profunde ale programului de dezvoltare e­­conomică şi social-culturala a Riomâniei socialiste, înfăţişat din­ Teze şi proiectul de Directive, maistrul Ioan Comşa, a spus : „în viitorul cincinal, cea mai mare parte a sporului de producţie se va realiza pe­ baza creşterii pro­ductivităţii muncii. De aceea, efor­turile noastre trebuie orientate spre asigurarea tuturor condiţiilor pentru folosirea la parametrii su­periori a capacităţilor de produc­ţie,­ a forţei de muncă. Consider că este necesar în acest scop ca pe baza unei temeinice analize să se repartizeze cit mai raţional ma­ GH. VEZA (Continuare in pag. a 2-a) SPORIREA EXPORTULUI Ca rezultat, al politicii ştiinţifice partidului de industrializare sc­­alistă a ţării, economia noastră iţională este angrenată în prezent­­ o importantă pondere a pro­ducţiei industriale în schimburile comerciale cu alte state. O pon­­■ -©, mereu mai importantă în u­­ntumul produselor româneşti întru export o reprezintă o largă f­­­­­i de maşini şi utilaje com­­prt, de tehnicitate ridicată, pro­­.ii,, textile, alimentare, din lemn s­irgirea şi diversificarea ex­­portului ţării noastre o contribu­ţie însemnată îşi aduce şi indus­tria ju­deţului Braşov. Este de re­ia în 1969, pe ansamblul planul de export la în­­creştere de 11,8 la sută -js­­­iul precedent, valoarea livrate în diverse ţări­­ la 14 la sută din va- ’ ari j ■ ducţiei globale indus­trii!», ceea ce depăşeşte nivelul revăzu­­t lu anul 1970. Tot­­u­ţii, în structura exportului se remarcă o continuă sporire a uti­lajelor şi sortimentelor realizate în sectorul construcţiilor de maşini şi chimiei, care reprezintă pe an­samblul judeţului 81 la sută din livrările la export. Semnificativ este şi faptul că în cinci luni din acest an prevederile planului la export au fost depăşite, livrîndu-se suplimentar produse în valoare de circa 85.000.000 lei. E DIRECT PROPORŢIOANALĂ CU COMPETITIVITATEA MĂRFURILOR Aceste realizări reflectă efica­citatea muncii politice desfăşu­rate de organele şi organiza­ţiile de partid, care au îndrumat cu competenţă comitetele de di-­ recţie ale întreprinderilor indus­triale pentru efectuarea de studii şi analize în vederea sporirii con­tractelor de livrări pe piaţa exter­nă, a ridicării nivelului de compe­titivitate a fiecărui produs. Pornind de la cerinţele pe care le reclamă perfecţionarea pe mai departe a exportului de mărfuri. Tezele şi proiectul Directivelor­ Congresului al X-lea subliniază că ţara noastră va acţiona şi în vii­tor cu consecvenţă în direcţia dezvoltării colaborării economice, a cooperării în producţie, volumul comerţului exterior urmind să crească în viitorul cincinal cu 40 —45 la sută faţă de perioada 1966—1970. r în acest context, industriei bra­şovene îi revin sarcini importan­te, în ce priveşte îndeplinirea pla­nului de export pe anul în curs, eliminarea unor deficienţe ce se mai manifestă în acest domeniu, intensificarea efortului pentru lărgirea şi diversificarea exportu­lui în anii următori. Fapt este că rezultatele de pînă acum în lărgi­rea gamei produselor livrate la NICOLAE ŞANDRU, activist la Comisia economică a Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. (Continuare în pag. a 2-a) ■ f Transmisă din gene­raţie în generaţie, tra­diţionala sărbătoare a măsurării laptelui reu­neşte an de an pe toţi locuitorii satului de munte Şirnea, într-o o­­riginală manifestare populară. Ea semnifică bucuria pe care o au sătenii cînd, la mijlocul fiecărei veri, îşi cunosc o parte din producţiile gospodăriei lor , în cazul acesta a produc­ţiei de lapte a vacilor aflate în păşune. La cea de-a doua sa ediţie, sărbătoarea mă­surării laptelui, organi­zată sub auspiciile că­minului cultural din lo­calitate, a prilejuit do­uă zile de ample mani­festări, în care ritualu­rile legate de­­muncă s-au împletit cu tradi­ţionale spectacole fol­clorice. Sîmbătă seara, sătenii au asistat la un specta­col oferit de formaţiile artistice de amatori din localitate. Bucăţilor muzicale, interpretate de soliştii aşezământu­lui de cultură li s-au a­dăugat două momente folclorice inspirate din tradiţia locală. „Balada haiducească“ a adus pe scenă frînturi din viaţa plină de asperităţi şi luptă a unui haiduc ca­re odinioară sălăşluise pe aceste meleaguri carpatine, în tim­p ce montajul „însuraţitul fetelor“ a încercat să reconstituie un vechi obicei local, care con­stă intr-un fel de legă­ Tradiţii siriene „MĂSURAREA LAPTELUI" - O SĂRBĂTOARE A MUNCII mînt al fetelor de a-şi cinsti prietenia, de a se ajuta la nevoie unele pe altele şi de a-şi păs­tra cinstea şi demnita­tea. Pentru modul de realizare a celor două momente folclorice, cit şi pentru organizarea întregului ansamblu de manifestări artistice, a­­ducem felicitări învăţă­torului N. Frunteş, care pentru meritele sale de dascăl şi animator al vieţii culturale locale a fost distins cu prilejul Zilei învăţătorului, cu Ordinul Muncii cl. a lll-a. Serbările din cea de-a doua zi au început cu măsuratul propriu-zis al laptelui, în decorul în­­cîntător al muntelui. . Sătenii au urcat la în­grijitorii de animale cu A. SOCACIU (Continuare în pag. a 2-a) . fi A In cartierul Steagul roşu Al 10.000-lea apartament în cartierul Uzinei de auto­camioane din zona industrială „Steagul roşu“,­ s-a dat în fo­losinţă cel de-al 10.000-lea a­­partament. In acest cartier s-au mai con­struit : trei complexe comercia­le, două şcoli generale cu câte 16 clase fiecare, precum şi un oficiu poştal. Pînă la sfîrşitul anului, con­structorii vor mai da în folo­sinţa alte blocuri, însumînd 1000 de apartamente, noi uni­tăţi comerciale şi un cinema­tograf. SĂRBĂTORIREA ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI Cu prilejul sărbătoririi tradiţio­nalei Zile a învăţătorului, în ora­şele şi comunele judeţului au avut loc ieri adunări festive, la care au participat cadre didactice din învăţămîntul preşcolar, de cultură generală, profesional şi superior, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, activişti ai U.T.C. şi organizaţiei pionierilor, ai altor organizaţii de masă şi obşteşti. Făcînd bilanţul realizărilor de seamă cu care cadrele didactice din judeţul Braşov întîmpină Con­gresul al X-lea al partidului şi cea de-a XXV-a aniversare a eliberă­rii patriei, participanţii la adunări şi-au exprimat profunda recunoş­tinţă pentru grija deosebită pe ca­re partidul şi guvernul o poartă şcolii şi slujitorilor ei, hotărîrea de a se dedica şi pe mai departe cu toată pasiunea şi priceperea nobilei misiuni de instruire şi edu­care a tinerei generaţii, în numele comitetului judeţean de partid, tovarăşii Ion Bordaş, Gheorghe Matei, Ştefan Antoniu, secretari ai Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., şi alţi membri ai biroului, au adresat participanţilor la adunări calde felicitări şi urări de noi succese în munca de pro­păşire a şcolii româneşti. într-o atmosferă de puternic en­tuziasm, participanţii la adunări au adresat telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceau­­şescu, prin care îşi exprimă de­plina adeziune la politica internă şi externă a partidului, hotărîrea de a-şi aduce întreaga contribuţie la traducerea în viaţă a măreţului program de propăşire a României socialiste, înfăţişat în Tezele şi proiectul de Directive ale celui de-al X-lea Congres al partidului. ★ Cu prilejul Zilei învăţătorului, pentru activitatea meritorie în do­meniul instruirii şi educării elevi­lor şi pentru contribuţia deosebi­tă adusă la dezvoltarea învăţămîn­­tului şi culturii din patria noastră, Consiliul de Stat al Republicii So­cialiste România a conferit titluri, ordine şi medalii unui mare nu­măr de cadre didactice din învă­­ţămîntul de toate gradele. Din judeţul Braşov au fost dis­tinse următoarele cadre didactice : Cu titlul de „ÎNVĂŢĂTOR EME­RIT“ — Florea Ştefănescu, Liceul Codlea, cu titlul „PROFESOR EME­RIT" — Ion Nicoară, liceul „Uni­rea" Braşov; cu „ORDINUL MUN­CII“ CLASA A II-A — prof. Ion Coşereanu şi prof. Ion Stănescu, de la Institutul politehnic Braşov; cu „ORDINUL MUNCII“ CLASA A III-A — Constantin Wangorek, profesor la Institutul politehnic, Ştefan Iacob, lector la I.P.C.D., Coloman Korom, lector la I.P.C.D., Veronica Comşa, educatoare la Grădiniţa cu orar redus nr. 3 Bra­şov, Nicolae Frunteş, învăţător din Şirnea, comuna Fundata, Gheorghe Popa, profesor la Liceul din Şercaia, Vary Clara, inspector la Inspectoratul şcolar judeţean, Mioara Stancu, învăţătoare, pre­şedinta Consiliului municipal Bra­şov al Organizaţiei pionierilor; cu ORDINUL „MERITUL CULTURAL“ CLASA A III-A — Ion Iosif, învă­ţător, Mateiaş­ Racoş; cu „MEDA­LIA MUNCII" — Aurel Radu şi Alexandru Vaida, conferenţiari la Institutul politehnic, Maria Ploieş­­teanu şi Ion Şoneriu, lectori la Institutul pedagogic, Eleonora Po­pa, profesoară, Liceul economic nr. 1 Braşov, Comşa Sabina, edu­catoare, Grădiniţa cu orar redus Ghimbav—Braşov, Burlea Marian, învăţător, directorul Şcolii gene­rale Hurez-Beclean, Codrea Gheor­ghe, învăţător, Şcoala generală Pa­­ioş-Caţa, Philippi Maja, profesor, Şcoala generală nr. 4 Braşov, Si­men Octavian, profesor, Liceul nr. 1 Făgăraş, Mailat Aurel, profesor, Liceul nr. 1 Braşov, Georgescu Va­lentin, profesor, directorul Liceu­lui nr. 3 Braşov, Comiza Florea, profesor, Grupul şcolar C.F.R. Bra­şov, Stănoiu Virgil, directorul Grupului şcolar energetic Braşov, Taflan Ana, profesoară, directoa­rea Liceului industrial de chimie Făgăraş. Printr-un ordin al Ministerului Invăţămîntului, au fost atribuite, de asemenea, gradaţii de merit u­­nor cadre didactice cu activitate îndelungată în slujba învăţămîn­­tului şi cu realizări deosebite în muncă, din judeţul Braşov fiind distinşi: Grovu N. Nicolae, pro­fesor, directorul Şcolii generale nr. 1 Făgăraş, Hermanstadter Hans, învăţător, Inspectoratul şcolar ju­deţean Braşov, Moarcăş Constantin, profesor, Liceul nr. 4 Braşov, Bla­­narcsik Irina, profesor, Şcoala ge-­­­erală Racoş. Tot cu prilejul Zilei învăţătoru­lui, unui număr de 40 de cadre didactice din judeţul nostru le-au fost acordate, printr-un ordin al Ministerului invătămîntului, titlu­rile de "7,Educatoare evidenţiată", „învăţător evidenţiat", „Maistru­­instructor evidenţiat“, „Profesor evidenţiat”. Vă prezentăm citeva din cadrele didactice fruntaşe din judeţul nostru. Sus, de la stingă la dreapta: Florea Ştefănescu, învăţător la Liceul din Codlea, Ion Coşereanu, profesor la Institutul politehnic, Vari Clara, inspector şcolar, Ion Nicoară, profesor la liceul „Unirea", Ioan Stănescu, profesor la Institutul politehnic. Jos, de la stînga spre dreapta: Ion Iosif, directorul Şcolii generale din Ma­­teiaş-Racoş, Maja Philippi, profesoară la Şcoala generală nr. 4 Braşov, Nicolae Frunteş, învăţător la Şcoala generală din Şirnea-Fundata, Gheorghe Popa, profesor la Liceul din Şercaia, Sabina Comşa, educatoare la Grădiniţa din Ghim­­bav. Operativitate şi eficacitate maximă în acţiunea de Combatere a gîndacului din Colorado şi a manei cartofului Una din acţiunile care în mo­mentul de faţă necesită maximum de atenţie şi operativitate din par­tea specialiştilor, a tuturor lu­crătorilor din agricultura judeţu­lui, o constituie combaterea gîn­dacului din Colorado şi a manei cartofului. Pregătirile temeinice care s-au făcut în această pri­vinţă, sprijinul nemijlocit acordat unităţilor din partea oigemelor a­­gricole au determinat ca pînă spre sfirşitul săptămînii trecute să se efectueze primul tratament împo­triva gîndacului din Colorado pe aproape 8.000 ha., ceea ce repre­zintă circa 67 la sută din plan. In unele cooperative situate atît în zona Braşov, cit şi în Făgăraş şi Rupea, lucrarea s-a încheiat, pe alocuri începîndu-se şi tratamen­tul al doilea. Se apreciază însă că în numeroase unităţi acţiunea nu se desfăşoară nici pe departe la nivelul cerinţelor. Şi în ceea ce priveşte comba­terea manei sînt mari rămîneri în urmă, lucrarea efectuîndu-se pînă acum sporadic, cu excepţia unor cooperative agricole din zona Braşov. In total, tratamentele îm­potriva acestei boli s-au făcut pe aproape 4.000 hectare. Or, este cu­noscut faptul că atît din cauza materialului folosit la plantare cit şi a condiţiilor de climă, care in cursul lunii iunie au favorizat răs­­pîndirea rapidă a bolii, infecţia constituie în prezent un real pe­ricol, mai ales pentru culturile de cartofi timpurii şi semitimpurii. In această situaţie, este obligatoriu ca în unităţile producătoare să se intensifice tratamentele la toate soiurile de cartofi. Potrivit recomandărilor date de specialiştii de la I.C.C.S., în vede­rea obţinerii eficacităţii dorite, fungicidul care trebuie să se uti­lizeze în prezent este în exclusi­vitate zeama bordeieză, în concen­traţie de 1 la sută (avînd reacţie neutră — slab alcalină), la care se adaugă ca adeziv produsul Ara­­cet E/AG (Vinacet E/AG) în con­centraţie de 3 la sută. Tratamen­tele se administrează la intervale de 12—15 zile, folosindu-se o can­titate de 600—800 litri la ha., în cazul maşinilor I.M.A., şi de 300— 400 litri (în concentraţie de 2%), în caz că se foloseşte avionul. Cunoscînd faptul că aviaţia uti­litară are o rază limitată de ac­­ţiune, este necesar să se între­buinţeze la întreaga capacitate toate maşinile din dotaţia I.M.A. şi a centrelor de protecţie a plan­telor, spre a se putea efectua atît tratamentele pentru combaterea gîndacului din Colorado cit şi a manei, pe întreaga suprafaţă cul­tivată cu cartofi. De asemenea, este strict necesar să se urmărească cu atenţie ca acţiunea să se desfă­şoare concomitent şi pe culturile de cartofi din satele premontane şi cele de pe lolurile personale ale membrilor cooperatori, iar specialiştii să controleze cu aten­ţie eficienţa tratamentului. In caz că rezultatele nu sunt cele dorite se vor anunţa centrele de combatere, pentru efectuarea unui nou tratament. Condiţiile climatice din această perioadă, atacul intens care există în prezent în toate culturile de cartofi impun consiliilor de con­ducere, specialiştilor să se pre­ocupe cu toată răspunderea de utilizarea tuturor forţelor şi mij­loacelor existente, astfel ca tra­tamentele să se poată aplica la timp şi cu eficacitate maximă. Convenţie româno-sovietică pentru desfiinţarea vizelor de călătorie In urma tratativelor care au avut loc, la 30 iunie a fost sem­nată, la Bucureşti, Convenţia în­tre Guvernul Republicii Socia­liste România şi Guvernul Uniu­nii Republicilor Sovietice Socia­liste privind desfiinţarea vizelor pentru călătoriile în interes de serviciu, turistic şi particular’, precum şi în tranzit. Prin această Convenţie se lărgeşte cadrul că­lătoriilor fără vize dintre cele două ţări. (Agerpres) Meridiane C. I. A. a patronat asasinarea „Che“ Suevara La 23 martie 1967, o patrulă a armatei boliviene a căzut într-o cursă în jungla din sud­­vestul ţării. Rapoartele supra­vieţuitorilor au confirmat ceea ce statul major bolivian, Pentagonul şi serviciul secret american ştiau deja : Ernesto „Che“ Guevara se găseşte în jungla boliviana. La 9 octom­brie al aceluiaşi an, marele luptător şi revoluţionar era răpus. Trupele boliviene îl luaseră prizonier, şi ulterior l-au împuşcat, după cum s-a anunţat oficial. Recent, revista americană „True“ a publicat unele a­­mănunte inedite în care se arată că descoperirea lui Gue­vara a fost, de fapt, opera A­­genţiei centrale de investigaţii - C.I.A. - a S.U.A. Cînd, în martie 1965, dr. Er­nesto Guevara a dispărut de pe firmamentul evenimente­lor, serviciul secret american (Continuare în pag. a 4-a) i

Next