Drum Nou, iulie 1969 (Anul 26, nr. 7617-7643)
1969-07-01 / nr. 7617
frunt nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr 7617 Marţi, 1 iulie 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniţi-vi! la Întreprinderea de unelte şi scule INTELIGENTA TEHNICĂ, MAI DEPLIN VALORIFICATA ' : ia comuniştilor, a întregul activ al întreprinderii braşov. :■ . de unelte şi scule este aceea ca unitatea lor este unica producătoare din tară de unelte şie necesare economiei national satisfacerii nevoilor populaţiei. Este o mîndrie pe deplin indretătită, dar, totodată, aşa cum a desprins din dezbaterea dom intelor pentru Congresul al X-lI al P.C.R. în adunarea generali extraordinară a organizaţiei de partid, o mîndrie generatoare de noi şi multiple obligaţii. - ''ezele proiectul de Directive — spunea ing. Viorica Blea■, * măreţul program de înflor, ■ a patriei prefigurat în aceste dotente, mi-aui dat un nou imn muncă, izvorît din certitucă sub conducerea înţeleaptă idlului obiectivele stabilite se .. înfăptui, ridicînd pe o treaptă ■ orioară întreaga noastră viaţă , a continua intr-un ritm susşi industrializarea socialistă, proces în care se integrează şiprinderea noastră. De aceea, insider că este o datorie patriotă a întregului nostru colectiv , în special a cadrelor tehnice, ai-şi folosi într-o măsură şi mare talentul şi priceperea la asimilarea unor noi tipuri de unelte şi scule, la ridicarea performanţelor lor, la proiectarea şi executarea unor maşini şi agregate care să ducă la creşterea productivităţii muncii şi să creeze baza materială necesară introducerii unor procedee tehnologice avansate. Reluînd ideea, mulţi comunişti printre care tehnicianul Gh. Pintilie, lăcătuşul Stan Cotoi, ing. Andrei Iosif şi Iancu Ichira, secretarul organizaţiei de bază de la secţia precizie, şi-au afirmat hotărârea de a aduce o contribuţie sporită la modernizarea tehnologiei de fabricaţie şi ridicarea calităţii produselor, venind cu numeroase sugestii şi propuneri în acest sens. Atmosfera de lucru a dezbaterilor, caracterul lor creator s-a relevat şi în cuvîntul altor comunişti. Astfel, frezorul Florea Spinii a arătat că vor trebui depuse eforturi sporite pentru a se îmbunătăţi mecanizarea şi automatizarea proceselor de fabricaţie, organizarea mai bună a locurilor de muncă pentru eliminarea timpului neproductiv. GH. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a) In cuprinsul ziarului Din viata culturala (pag. 2-a) (pag. a 3-a) Sesiunea Comisiei mixte ministeriale româno—iraniene (pag. a 4-a) Criza dintre guvernul nigerian si C.I.C.R. (pag. a 4-a) SPORT CONGRES Documentele Congresului al X-lea al partidului, în dezbaterea comuniștilor, a întregului popor lA U.P.R.U.C. FĂGĂRAŞ Modernizare şi eficienţă în construcţia de utilaj chimic Sala în care se adunaseră comuniştii de la U.P.R.U.C. Făgăraş pentru a dezbate documentele pregătitoare pentru cel de-al X- lea Congres al partidului, se găsea într-o hală în curs de extindere, în preajma ei sunt în construcţie noi şi importante capacităţi de producţie. Nimic deci mai semnificativ pentru dinamismul acestei unităţi, care în viitorul cincinal va beneficia de peste 70 milioane lei pentru extinderea, modernizarea şi creşterea capacităţilor de producţie, în acest context, dezbaterile s-au concentrat spre perspectivele uzinei în asigurarea chimiei româneşti cu un bogat sortiment de utilaje de înaltă tehnicitate, produse în condiţii de maximă eficienţă. Relevînd semnificaţiile profunde ale programului de dezvoltare economică şi social-culturala a Riomâniei socialiste, înfăţişat din Teze şi proiectul de Directive, maistrul Ioan Comşa, a spus : „în viitorul cincinal, cea mai mare parte a sporului de producţie se va realiza pe baza creşterii productivităţii muncii. De aceea, eforturile noastre trebuie orientate spre asigurarea tuturor condiţiilor pentru folosirea la parametrii superiori a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă. Consider că este necesar în acest scop ca pe baza unei temeinice analize să se repartizeze cit mai raţional ma GH. VEZA (Continuare in pag. a 2-a) SPORIREA EXPORTULUI Ca rezultat, al politicii ştiinţifice partidului de industrializare scalistă a ţării, economia noastră iţională este angrenată în prezent o importantă pondere a producţiei industriale în schimburile comerciale cu alte state. O pon■ -©, mereu mai importantă în untumul produselor româneşti întru export o reprezintă o largă fi de maşini şi utilaje comprt, de tehnicitate ridicată, pro.ii,, textile, alimentare, din lemn sirgirea şi diversificarea exportului ţării noastre o contribuţie însemnată îşi aduce şi industria judeţului Braşov. Este de reia în 1969, pe ansamblul planul de export la încreştere de 11,8 la sută -jsiul precedent, valoarea livrate în diverse ţări la 14 la sută din va- ’ ari j ■ ducţiei globale industrii!», ceea ce depăşeşte nivelul revăzut lu anul 1970. Totuţii, în structura exportului se remarcă o continuă sporire a utilajelor şi sortimentelor realizate în sectorul construcţiilor de maşini şi chimiei, care reprezintă pe ansamblul judeţului 81 la sută din livrările la export. Semnificativ este şi faptul că în cinci luni din acest an prevederile planului la export au fost depăşite, livrîndu-se suplimentar produse în valoare de circa 85.000.000 lei. E DIRECT PROPORŢIOANALĂ CU COMPETITIVITATEA MĂRFURILOR Aceste realizări reflectă eficacitatea muncii politice desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid, care au îndrumat cu competenţă comitetele de di- recţie ale întreprinderilor industriale pentru efectuarea de studii şi analize în vederea sporirii contractelor de livrări pe piaţa externă, a ridicării nivelului de competitivitate a fiecărui produs. Pornind de la cerinţele pe care le reclamă perfecţionarea pe mai departe a exportului de mărfuri. Tezele şi proiectul Directivelor Congresului al X-lea subliniază că ţara noastră va acţiona şi în viitor cu consecvenţă în direcţia dezvoltării colaborării economice, a cooperării în producţie, volumul comerţului exterior urmind să crească în viitorul cincinal cu 40 —45 la sută faţă de perioada 1966—1970. r în acest context, industriei braşovene îi revin sarcini importante, în ce priveşte îndeplinirea planului de export pe anul în curs, eliminarea unor deficienţe ce se mai manifestă în acest domeniu, intensificarea efortului pentru lărgirea şi diversificarea exportului în anii următori. Fapt este că rezultatele de pînă acum în lărgirea gamei produselor livrate la NICOLAE ŞANDRU, activist la Comisia economică a Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. (Continuare în pag. a 2-a) ■ f Transmisă din generaţie în generaţie, tradiţionala sărbătoare a măsurării laptelui reuneşte an de an pe toţi locuitorii satului de munte Şirnea, într-o originală manifestare populară. Ea semnifică bucuria pe care o au sătenii cînd, la mijlocul fiecărei veri, îşi cunosc o parte din producţiile gospodăriei lor , în cazul acesta a producţiei de lapte a vacilor aflate în păşune. La cea de-a doua sa ediţie, sărbătoarea măsurării laptelui, organizată sub auspiciile căminului cultural din localitate, a prilejuit două zile de ample manifestări, în care ritualurile legate demuncă s-au împletit cu tradiţionale spectacole folclorice. Sîmbătă seara, sătenii au asistat la un spectacol oferit de formaţiile artistice de amatori din localitate. Bucăţilor muzicale, interpretate de soliştii aşezământului de cultură li s-au adăugat două momente folclorice inspirate din tradiţia locală. „Balada haiducească“ a adus pe scenă frînturi din viaţa plină de asperităţi şi luptă a unui haiduc care odinioară sălăşluise pe aceste meleaguri carpatine, în timp ce montajul „însuraţitul fetelor“ a încercat să reconstituie un vechi obicei local, care constă intr-un fel de legă Tradiţii siriene „MĂSURAREA LAPTELUI" - O SĂRBĂTOARE A MUNCII mînt al fetelor de a-şi cinsti prietenia, de a se ajuta la nevoie unele pe altele şi de a-şi păstra cinstea şi demnitatea. Pentru modul de realizare a celor două momente folclorice, cit şi pentru organizarea întregului ansamblu de manifestări artistice, aducem felicitări învăţătorului N. Frunteş, care pentru meritele sale de dascăl şi animator al vieţii culturale locale a fost distins cu prilejul Zilei învăţătorului, cu Ordinul Muncii cl. a lll-a. Serbările din cea de-a doua zi au început cu măsuratul propriu-zis al laptelui, în decorul încîntător al muntelui. . Sătenii au urcat la îngrijitorii de animale cu A. SOCACIU (Continuare în pag. a 2-a) . fi A In cartierul Steagul roşu Al 10.000-lea apartament în cartierul Uzinei de autocamioane din zona industrială „Steagul roşu“, s-a dat în folosinţă cel de-al 10.000-lea apartament. In acest cartier s-au mai construit : trei complexe comerciale, două şcoli generale cu câte 16 clase fiecare, precum şi un oficiu poştal. Pînă la sfîrşitul anului, constructorii vor mai da în folosinţa alte blocuri, însumînd 1000 de apartamente, noi unităţi comerciale şi un cinematograf. SĂRBĂTORIREA ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI Cu prilejul sărbătoririi tradiţionalei Zile a învăţătorului, în oraşele şi comunele judeţului au avut loc ieri adunări festive, la care au participat cadre didactice din învăţămîntul preşcolar, de cultură generală, profesional şi superior, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, activişti ai U.T.C. şi organizaţiei pionierilor, ai altor organizaţii de masă şi obşteşti. Făcînd bilanţul realizărilor de seamă cu care cadrele didactice din judeţul Braşov întîmpină Congresul al X-lea al partidului şi cea de-a XXV-a aniversare a eliberării patriei, participanţii la adunări şi-au exprimat profunda recunoştinţă pentru grija deosebită pe care partidul şi guvernul o poartă şcolii şi slujitorilor ei, hotărîrea de a se dedica şi pe mai departe cu toată pasiunea şi priceperea nobilei misiuni de instruire şi educare a tinerei generaţii, în numele comitetului judeţean de partid, tovarăşii Ion Bordaş, Gheorghe Matei, Ştefan Antoniu, secretari ai Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., şi alţi membri ai biroului, au adresat participanţilor la adunări calde felicitări şi urări de noi succese în munca de propăşire a şcolii româneşti. într-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii la adunări au adresat telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care îşi exprimă deplina adeziune la politica internă şi externă a partidului, hotărîrea de a-şi aduce întreaga contribuţie la traducerea în viaţă a măreţului program de propăşire a României socialiste, înfăţişat în Tezele şi proiectul de Directive ale celui de-al X-lea Congres al partidului. ★ Cu prilejul Zilei învăţătorului, pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii şi educării elevilor şi pentru contribuţia deosebită adusă la dezvoltarea învăţămîntului şi culturii din patria noastră, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a conferit titluri, ordine şi medalii unui mare număr de cadre didactice din învăţămîntul de toate gradele. Din judeţul Braşov au fost distinse următoarele cadre didactice : Cu titlul de „ÎNVĂŢĂTOR EMERIT“ — Florea Ştefănescu, Liceul Codlea, cu titlul „PROFESOR EMERIT" — Ion Nicoară, liceul „Unirea" Braşov; cu „ORDINUL MUNCII“ CLASA A II-A — prof. Ion Coşereanu şi prof. Ion Stănescu, de la Institutul politehnic Braşov; cu „ORDINUL MUNCII“ CLASA A III-A — Constantin Wangorek, profesor la Institutul politehnic, Ştefan Iacob, lector la I.P.C.D., Coloman Korom, lector la I.P.C.D., Veronica Comşa, educatoare la Grădiniţa cu orar redus nr. 3 Braşov, Nicolae Frunteş, învăţător din Şirnea, comuna Fundata, Gheorghe Popa, profesor la Liceul din Şercaia, Vary Clara, inspector la Inspectoratul şcolar judeţean, Mioara Stancu, învăţătoare, preşedinta Consiliului municipal Braşov al Organizaţiei pionierilor; cu ORDINUL „MERITUL CULTURAL“ CLASA A III-A — Ion Iosif, învăţător, Mateiaş Racoş; cu „MEDALIA MUNCII" — Aurel Radu şi Alexandru Vaida, conferenţiari la Institutul politehnic, Maria Ploieşteanu şi Ion Şoneriu, lectori la Institutul pedagogic, Eleonora Popa, profesoară, Liceul economic nr. 1 Braşov, Comşa Sabina, educatoare, Grădiniţa cu orar redus Ghimbav—Braşov, Burlea Marian, învăţător, directorul Şcolii generale Hurez-Beclean, Codrea Gheorghe, învăţător, Şcoala generală Paioş-Caţa, Philippi Maja, profesor, Şcoala generală nr. 4 Braşov, Simen Octavian, profesor, Liceul nr. 1 Făgăraş, Mailat Aurel, profesor, Liceul nr. 1 Braşov, Georgescu Valentin, profesor, directorul Liceului nr. 3 Braşov, Comiza Florea, profesor, Grupul şcolar C.F.R. Braşov, Stănoiu Virgil, directorul Grupului şcolar energetic Braşov, Taflan Ana, profesoară, directoarea Liceului industrial de chimie Făgăraş. Printr-un ordin al Ministerului Invăţămîntului, au fost atribuite, de asemenea, gradaţii de merit unor cadre didactice cu activitate îndelungată în slujba învăţămîntului şi cu realizări deosebite în muncă, din judeţul Braşov fiind distinşi: Grovu N. Nicolae, profesor, directorul Şcolii generale nr. 1 Făgăraş, Hermanstadter Hans, învăţător, Inspectoratul şcolar judeţean Braşov, Moarcăş Constantin, profesor, Liceul nr. 4 Braşov, Blanarcsik Irina, profesor, Şcoala ge-erală Racoş. Tot cu prilejul Zilei învăţătorului, unui număr de 40 de cadre didactice din judeţul nostru le-au fost acordate, printr-un ordin al Ministerului invătămîntului, titlurile de "7,Educatoare evidenţiată", „învăţător evidenţiat", „Maistruinstructor evidenţiat“, „Profesor evidenţiat”. Vă prezentăm citeva din cadrele didactice fruntaşe din judeţul nostru. Sus, de la stingă la dreapta: Florea Ştefănescu, învăţător la Liceul din Codlea, Ion Coşereanu, profesor la Institutul politehnic, Vari Clara, inspector şcolar, Ion Nicoară, profesor la liceul „Unirea", Ioan Stănescu, profesor la Institutul politehnic. Jos, de la stînga spre dreapta: Ion Iosif, directorul Şcolii generale din Mateiaş-Racoş, Maja Philippi, profesoară la Şcoala generală nr. 4 Braşov, Nicolae Frunteş, învăţător la Şcoala generală din Şirnea-Fundata, Gheorghe Popa, profesor la Liceul din Şercaia, Sabina Comşa, educatoare la Grădiniţa din Ghimbav. Operativitate şi eficacitate maximă în acţiunea de Combatere a gîndacului din Colorado şi a manei cartofului Una din acţiunile care în momentul de faţă necesită maximum de atenţie şi operativitate din partea specialiştilor, a tuturor lucrătorilor din agricultura judeţului, o constituie combaterea gîndacului din Colorado şi a manei cartofului. Pregătirile temeinice care s-au făcut în această privinţă, sprijinul nemijlocit acordat unităţilor din partea oigemelor agricole au determinat ca pînă spre sfirşitul săptămînii trecute să se efectueze primul tratament împotriva gîndacului din Colorado pe aproape 8.000 ha., ceea ce reprezintă circa 67 la sută din plan. In unele cooperative situate atît în zona Braşov, cit şi în Făgăraş şi Rupea, lucrarea s-a încheiat, pe alocuri începîndu-se şi tratamentul al doilea. Se apreciază însă că în numeroase unităţi acţiunea nu se desfăşoară nici pe departe la nivelul cerinţelor. Şi în ceea ce priveşte combaterea manei sînt mari rămîneri în urmă, lucrarea efectuîndu-se pînă acum sporadic, cu excepţia unor cooperative agricole din zona Braşov. In total, tratamentele împotriva acestei boli s-au făcut pe aproape 4.000 hectare. Or, este cunoscut faptul că atît din cauza materialului folosit la plantare cit şi a condiţiilor de climă, care in cursul lunii iunie au favorizat răspîndirea rapidă a bolii, infecţia constituie în prezent un real pericol, mai ales pentru culturile de cartofi timpurii şi semitimpurii. In această situaţie, este obligatoriu ca în unităţile producătoare să se intensifice tratamentele la toate soiurile de cartofi. Potrivit recomandărilor date de specialiştii de la I.C.C.S., în vederea obţinerii eficacităţii dorite, fungicidul care trebuie să se utilizeze în prezent este în exclusivitate zeama bordeieză, în concentraţie de 1 la sută (avînd reacţie neutră — slab alcalină), la care se adaugă ca adeziv produsul Aracet E/AG (Vinacet E/AG) în concentraţie de 3 la sută. Tratamentele se administrează la intervale de 12—15 zile, folosindu-se o cantitate de 600—800 litri la ha., în cazul maşinilor I.M.A., şi de 300— 400 litri (în concentraţie de 2%), în caz că se foloseşte avionul. Cunoscînd faptul că aviaţia utilitară are o rază limitată de acţiune, este necesar să se întrebuinţeze la întreaga capacitate toate maşinile din dotaţia I.M.A. şi a centrelor de protecţie a plantelor, spre a se putea efectua atît tratamentele pentru combaterea gîndacului din Colorado cit şi a manei, pe întreaga suprafaţă cultivată cu cartofi. De asemenea, este strict necesar să se urmărească cu atenţie ca acţiunea să se desfăşoare concomitent şi pe culturile de cartofi din satele premontane şi cele de pe lolurile personale ale membrilor cooperatori, iar specialiştii să controleze cu atenţie eficienţa tratamentului. In caz că rezultatele nu sunt cele dorite se vor anunţa centrele de combatere, pentru efectuarea unui nou tratament. Condiţiile climatice din această perioadă, atacul intens care există în prezent în toate culturile de cartofi impun consiliilor de conducere, specialiştilor să se preocupe cu toată răspunderea de utilizarea tuturor forţelor şi mijloacelor existente, astfel ca tratamentele să se poată aplica la timp şi cu eficacitate maximă. Convenţie româno-sovietică pentru desfiinţarea vizelor de călătorie In urma tratativelor care au avut loc, la 30 iunie a fost semnată, la Bucureşti, Convenţia între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind desfiinţarea vizelor pentru călătoriile în interes de serviciu, turistic şi particular’, precum şi în tranzit. Prin această Convenţie se lărgeşte cadrul călătoriilor fără vize dintre cele două ţări. (Agerpres) Meridiane C. I. A. a patronat asasinarea „Che“ Suevara La 23 martie 1967, o patrulă a armatei boliviene a căzut într-o cursă în jungla din sudvestul ţării. Rapoartele supravieţuitorilor au confirmat ceea ce statul major bolivian, Pentagonul şi serviciul secret american ştiau deja : Ernesto „Che“ Guevara se găseşte în jungla boliviana. La 9 octombrie al aceluiaşi an, marele luptător şi revoluţionar era răpus. Trupele boliviene îl luaseră prizonier, şi ulterior l-au împuşcat, după cum s-a anunţat oficial. Recent, revista americană „True“ a publicat unele amănunte inedite în care se arată că descoperirea lui Guevara a fost, de fapt, opera Agenţiei centrale de investigaţii - C.I.A. - a S.U.A. Cînd, în martie 1965, dr. Ernesto Guevara a dispărut de pe firmamentul evenimentelor, serviciul secret american (Continuare în pag. a 4-a) i