Drum Nou, iulie 1969 (Anul 26, nr. 7617-7643)
1969-07-30 / nr. 7642
rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr 7642 Miercuri, 30 iulie 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate uniţi-vii ŞEDINŢA PLENARĂ A COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN În ziua de 29 iulie a.c. a avut loc şedinţa plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. La lucrările plenarei au participat ca invitaţi primi secretari ai comitetelor judeţene de partid. La primul punct al ordinii de zi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat dezbaterea amplă, profund democratică, desfășurată în partid, în rândurile întregului popor, pe marginea proiectului de Directive ale Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976— 1980, precum şi a Tezelor Comitetului Central. Plenara a subliniat cu satisfacţie că prevederile proiectului de Directive şi Tezele Comitetului Central s-au bucurat de aprobarea unanimă a comuniştilor, a naţiunii noastre socialiste. Dezbaterea publică a acestor documente a scos încă o dată în relief însuşirea de către întregul popor a politicii marxist-leniniste a partidului de dezvoltare a economiei, ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, de ridicare a bunăstării celor ce muncesc, de întărire a prieteniei şi alianţei cu ţările socialiste, a colaborării cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, de solidaritatea activă cu toate forţele care luptă împotriva imperialismului, pentru progres social şi pace in lume. Plenara a adoptat în unanimitate proiectul Directivelor privind planul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976—1980 şi a hotărît să fie supus dezbaterii şi aprobării Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Plenara a analizat, la al doilea punct al ordinii de zi, propunerile Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind îmbunătăţirea unor prevederi ale Statutului Partidului Comunist Român. Plenara a aprobat în unanimitate propunerile făcute şi a hotărît să le supună dezbaterii și aprobării Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Plenara a examinat unele probleme legate de pregătirea Congresului al X-lea al partidului și a adoptat hotărîri corespunzătoare. Plenara a decis ca lucrările Congresului să înceapă în ziua de 6 august 1969. La ultimul punct al ordinii de zi plenara a ascultat informarea tovarăşului Paul Niculescu- Mizil cu privire la activitatea delegaţiei Partidului Comunist Român la Consfătuirea internaţională a partidelor comuniste şi muncitoreşti întrunite la Moscova in luna iunie a.c. şi a adoptat o hotărîre care se dă publicităţii. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Arătînd că aceasta este ultima şedinţă plenară a Comitetului Central ales de Congresul al IX-lea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat intensa şi rodnica activitate pe care a desfăşurat-o acesta în perioada ultimilor patru ani, faptul că el şi-a îndeplinit cu cinste rolul conducător în întreaga activitate a partidului, a societăţii noastre între cele două Congrese. Secretarul general al partidului a mulţumit membrilor Comitetului Central pentru activitatea depusă, exprimîndu-şi convingerea că şi în viitor vor acţiona cu perseverenţă, la locul lor de muncă, pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate de partid, că vor lupta din toate puterile pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea. HOTARIREA C.C. AL P.C.R. cu privire la activitatea delegaţiei Partidului Comunist Român la Consfătuirea internaţională a partidelor comuniste şi muncitoreşti Plenara Comitetului Central a examinat activitatea delegaţiei Partidului Comunist Român la Consfătuirea internaţională a partidelor comuniste şi muncitoreşti întrunite la Moscova în luna iunie a.c., precum şi desfăşurarea lucrărilor şi rezultatele acestei Consfătuiri. Plenara aprobă în întregime activitatea depusă la Consfătuire de delegaţia partidului nostru condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român activitate care a întrunit adeziunea unanimă şi sprijinul deplin al organizaţiilor de partid, al tuturor comuniştilor, al oamenilor muncii din întreaga ţară. Plenara dă o înaltă apreciere poziţiei principiale, constructive exprimate în cuvîntarea şi declaraţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, modului în care delegaţia şi-a îndeplinit mandatul încredinţat de Comitetul Central, contribuţiei sale active la elaborarea documentelor Consfătuirii, la dezvoltarea relaţiilor de solidaritate cu partidele comuniste şi muncitoreşti, în spiritul încrederii şi respectului reciproc, pe baza principiilor marxism-leninismului, ale internaţionalismului proletar. Cu toate că Consfătuirea nu s-a întrunit în cele mai bune condiţii — datorită divergenţelor serioase din mişcarea comunistă şi neparticipării unui număr de partide — şi în pofida unor aspecte negative în desfăşurarea lucrărilor relevate la timpul său de delegaţia partidului nostru, plenara apreciază pozitiv schimbul larg de păreri efectuat cu acest prilej asupra sarcinilor mari ce stau în faţa partidelor comuniste şi muncitoreşti în lupta împotriva imperialismului, pentru apărarea intereselor vitale ale oamenilor muncii, precum şi posibilitatea care s-a oferit opiniei publice să ia cunoştinţa de poziţiile şi activitatea fiecărui partid. Plenara apreciază că documentul principal al Consfătuirii — deşi cuprinde unele formulări şi aprecieri insuficient de clare, care pot crea confuzii — conţine o amplă platformă de luptă, obiective capabile să mobilizeze partidele comuniste şi muncitoreşti, largi forţe sociale împotriva planurilor agresive ale imperialismului, a politicii lui de dominaţie, asuprire şi exploatare, pentru apărarea dreptului fiecărui popor de a decide suveran asupra propriilor destine, pentru democraţie şi progres social, pentru pace şi securitate în întreaga lume. Este pozitiv că documentul consemnează principiile pe baza cărora trebuie să se dezvolte relaţiile dintre ţările socialiste, dintre partidele comuniste şi muncitoreşti , principiile marxism-leninismului, internaţionalismului proletar, respectării independenţei, egalităţii depline, neamestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui partid de a hotărî de sine-stătător asupra politicii interne şi externe, a întregii sale activităţi. Respectarea riguroasă a tuturor acestor principii reprezintă condiţia fundamentală pentru restabilirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, pentru unirea tuturor forţelor antiimperialiste în lupta pentru pace şi progres social. Plenara apreciază, de asemenea, pozitiv că în documentele adoptate nu este criticat sau condamnat nici un partid, că se subliniază necesitatea dezvoltării relaţiilor de solidaritate internaţionalistă între toate partidele frăţeşti, indiferent dacă au participat sau nu la Consfătuire. Comitetul Central aprobă, cu rezervele exprimate în Consfătuire de delegaţia română, documentele adoptate la Consfătuirea internaţională a partidelor comuniste şi muncitoreşti, şi subliniază hotărîrea sa, a întregului partid, de a acţiona cu fermitate pentru a contribui la înfăptuirea obiectivelor fundamentale ale luptei antiimperialiste. Apreciind că această Consfătuire poate avea un rol pozitiv în unirea forţelor antiimperialiste, în realizarea unei noi unităţi — pe baza principiilor înscrise în documentele adoptate — între partidele comuniste şi muncitoreşti, ca partide independente şi egale în drepturi, plenara consideră că este necesar să se acţioneze cu perseverenţă pentru normalizarea raporturilor din mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, în interesul cauzei socialismului şi păcii în lume. Plenara Comitetului Central reafirmă şi cu acest prilej hotărîrea Partidului Comunist Român de a dezvolta şi în viitor relaţii de solidaritate internaţionalistă, de colaborare şi întrajutorare frăţească cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, de a face tot ceea ce depinde de el pentru întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Plenara Comitetului Central exprimă, totodată, hotărîrea Partidului Comunist Român de a dezvolta relaţiile de colaborare cu toate forţele democratice, progresiste care luptă împotriva imperialismului, pentru pace, democraţie şi progres social. In cuprinsul ziarului : PERSONALITATEA ISTORICA A LUI PETŐFI SÁNDOR. (pag.a 2-a), FIECARE ORA, FIECARE MOMENT PRIELNIC, FOLOSIT DIN PLIN LA SE-CERIȘ. . (pag a 3-a) ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT la ziua de 29 iulie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat la şedinţă au participat, ca invitaţi, miniştri şi conducători ai altor organe centrale de stat, preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai presei. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat următoarele decrete şi hotărîri: decretul pentru instituirea medaliei „A XXV-a Aniversare a Eliberării Patriei" ; decretul privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice; decretul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Sanitar Superior; decretul privind organizarea evidenţei staţiilor de radio-emisie; hotărîrea privind aprobarea Regulamentului de funcționare a Consiliului Apărării Republicii Socialiste România elaborat în temeiul Legii nr. 5 din 14 martie 1969 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Apărării Republicii Socialiste România; decretul privind trecerea activităţii de constituire şi valorificare a fondului de stat de legume şi fructe de la Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, la Ministerul Comerţului Interior, precum şi sarcinile comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în legătură cu această activitate; decretul pentru modificarea Decretului nr. 60 din 18 mai 1951 privitor la organizarea Casei de asigurări a avocaţilor; decretul pentru ratificarea de către Republica Socialistă România a Convenţiei asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 26 noiembrie 1968; decretul pentru ratificarea Convenţiei referitoare la înfiinţarea Centrului Internaţional de Informare Ştiinţifică şi Tehnică ; decretul privind ratificarea Convenţiei de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice, revizuită şi semnată la Stockholm la 14 iulie 1967. Decretele şi hotărîrile adoptate au fost în prealabil examinate şi avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Nationale. In continuare Consiliul de Stat a rezolvat probleme curente. î1 w A »f SiA*4 vgal r -LEA CONGRES POLITICA PARTIDULUI, POLITICA ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR Mecanizarea - factor activ in dezvoltarea intensivă și modernizarea continuă a agriculturii Ing. ION LASCU, de la Institutul politehnic Brașov După cum se arată în proiectul de Directive ale celui de-al X-lea Congres al partidului, înscopul creşterii producţiei agricole, valorificării condiţiilor naturale, folosirii mai bune a resurselor de muncă, în anii viitorului cincinal se va accentua procesul de dezvoltare şi modernizare a bazei tehnico-materiale a agriculturii. In contextul măsurilor preconizate pentru realizarea acestui obiectiv major, o mare importanţă prezintă precizarea, potrivit căreia, dotarea cu mijloace tehnice va fi orientată în direcţia extinderii mecanizării în toate ramurile producţiei agricole. Alături de chimizare şi irigare, mecanizarea agriculturii stă la baza creşterii productivităţii şi eficienţei muncii, cu implicaţii deosebite, de ordin economic şi social. Privită prin prisma economiei, mecanizarea proceselor de producţie are drept consecinţă modificarea raportului dintre munca vie şi cea materializată şi, în final, între efortul şi efectul economic, afectînd pozitiv reducerea preţului de cost al produselor agricole. Pe plan social, mecanizarea agriculturii determină o restructurare a populaţiei săteşti, o uşurare a muncii celor ce sunt integraţi nemijlocit în procesul producţiei agricole. De asemenea, prin contribuţia ce o aduce la optimizarea proceselor tehnologice asigură efectuarea lucrărilor agricole in perioada optimă şi la un înalt nivel calitativ, reducerea substanţială a pierderilor de recoltă şi în filial, sporirea producţiei la hectar şi pe animal." Transformarea socialistă a satului, înscrierea agriculturii noastre pe traiectoria modernizării, ridicarea necontenită a producţiei şi productivităţii muncii agricole, a contribuţiei ei la formarea venitului naţional, sunt determinate în mod nemijlocit de înfăptuirea consecventă a politicii agrare a partidului, în care dotarea cu tot mai multe tractoare şi maşini agricole, extinderea şi diversificarea lucrărilor executate mecanizat ocupă un loc de seamă. Datorită continuării în ritm susţinut a operei de industrializare socialistă, factorul care asigură creşterea în ritm rapid a întregii economii naţionale, agricultura dispune în prezent de o puternică bază tehnică, resimţită pregnant şi în judeţul nostru. Ţinînd seama de parcul de mijloace mecanizate existent, se poate aprecia că aici mecanizarea lucrărilor este in general rezolvată la cerealele păioase, iar la cartofi și sfeclă de zahăr se găsește într-un stadiu avansat. Creșterea numărului de tractoare de la 1.245 cî (Gontinuare In pag. a 2-a; şi1 ^ * 1" * Direcţia principală a eforturilor - creşterea ? eficienţei economice Colectivul de muncă despre care facem însemnările de mai jos nu are nevoie de prezentări deosebite. In cartea lui de vizită sunt înscrise, după cum bine se cunoaşte, realizări de prestigiu ale industriei constructoare de mașini. Să ne gîndim, de pildă, că autocamionul românesc, oricît de bine ar fi el realizat, nu poate face nici doi pași fără acel subansambll de mare tinere ijî-sensibilitate — carburatorul—pe care-1 realizează colectivul Uzinei nr. 2 din Brașov In biografia acestei uzine urmează să se adauge, aşa cum a rezultat la recenta şedinţă lărgită a comitetului de direcţie pentru dezbaterea cifrelor de plan pe 1970, noi realizări de mare utilitate pentru economie. De pildă, aici vor fi asimilate noi tipuri de carburatoare şi filtre, la condiţiile unui ritm accelerat de creştere a producţiei şi a productivităţii muncii. Pentru aceste noi ascensiuni, colectivul uzinei — aşa cum a reieşit din dezbaterea cifrelor de plan pe anul viitor — se pregăteşte de pe acum. Sarcinile anului viitor sunt abordate cu înaltă exigenţă şi răspundere. — Uzina noastră are prin planul pe anul viitor obligaţia să diversifice în continuare producţia. In acest sensvom asimila noi. CIUTACU (Continuare In pag. a 2-a) doi obiective in faza premierelor industriale Constructorii I.C.I.M. de pe şantierul Institutului de cercetări pentru automobile şi tractoare au pregătit pentru darea în funcţiune un nou obiectiv. Este vorba de hala prototipuri unde se vor experimenta diferite cercetări ştiinţifice. Deşi prin plan se prevedea să fie dată în exploatare la 30 decembrie a.c., constructorii au devansat execuţia, astfel că noua hală va intra în funcţiune la 1 august a.c. Pe un alt şantier, respectiv la Fabrica de radiatoare şi cabluri, constructorii I.C.I.M au pregătit pentru darea în exploatare — cu peste 6 luni mai devreme — noua hală de radiatoare (etapa I), iar la Fabrica de scule Rîşnov va fi predată, în cinstea Congresului al X-lea, cu aproape un an mai devreme, o nouă hală de fabricaţie. Avancronică la SfEXPOBRAŞOV ’69" Nu s-a stins încă bine freamătul trepidant al zilelor de cursuri şi sesiune că str. Memorandului — mai precis clădirea cantinei studenţeşti şi spaţiile adiacente — a fost cuprinsă de o nouă efervescenţă. De cîteva zile, pe aleea de intrare sosesc necontenit noi şi noi produse ale muncii creatoare din diverse ramuri ale economiei braşovene. Sunt realizări destinate simbolicei „Expobraşov ’69“ care adună ca un uriaş şi multiplu cristalizator roadele ingeniozităţii şi hărniciei închinate apropiatului Congres al partidului şi celei de-a XXV-a aniversări a eliberării pa- triei, încă din hol te întîmpină activitatea unor decoratori şi electricieni care pregătesc luminoase panouri. Sala propriu-zisă îţi face impresia unei imense hale de montaj general. Grupuri de specialişti ai diferitelor întreprinderi, conduse de arhitecţi şi artişti plastici, ordonează totul după reguli ale frumosului şi bunului gust. Astfel sunt aşezate, în locuri bine precizate, maşini şi utilaje, produse chimice, textile şi tricotaje, articole de pielărie şi încălţăminte, produse alimentare şi cite altele, pe care ochiul reporterului nu le-a putut cuprinde. De pe acum a prins contur „marca“ unor întreprinderi braşovene de prestigiu. Se remarcă standurile de exponate ale Combinatului chimic din Făgăraş, strălucitoarele bijuterii din oţel ale uzinei „Rulmentul", o variată gamă de biciclete produse la „6 Martie" — Zărneşti, ultimele modele ale Fabricii de stofe, tricotaje, produse ale cooperaţiei meşteşugăreşti, etc. Şi acest şir se continuă neîntrerupt. Delegaţi din multe alte întreprinderi aranjează şi pregătesc exponatele pentru viitorii vizitatori. (Continuare în pag a 2-a) GH. NOVAC / După nereuşita americanilor şi francezilor, englezii speră să cîştige cursa pentru decolajul vertical. Dar avionul „Harrier M.K.- 50" s-a prăbuşit la pămint. In acea dimineaţă de iunie, cîmpia engleză, văzuta de la 1.000 metri altitudine, semăna cu o poză din cărţile de şcoală. Sub aripile avionului său, pilotul de încercare Duncan Simpson vede pajiștea micșorîndu-se. Apasă cu palma mîinii stingi pe o manetă care nu există pe nici un alt tip de avion. Maneta comanda orientarea tuburilor reactoare ale avionului „Harrier M.K.-50“. Meridiane CURSA PENTRU DECOLAJUL VERTICAL primul avion cu decolare şi aterizare verticală, socotit bun pentru serviciul de operaţii. Pentru Anglia acest zbor înseamnă apropierea de o victorie obţinută după cincisprezece ani de bătălie. Toţi conducătorii militari ai lumii visează un avion care să se poată lipsi de o pistă întinsă pentru decolare şi aterizare. Companiile aeriene civile îşi doresc, de asemenea, acest avion ideal care ar fi în stare de a decola şi ateriza chiar din inima unui oraş. In Statele Unite, 700 milioane dolari au fost înghiţiţi de diferite prototipuri De la „Convai, X.F.Y “ pînă la „Fantoma III“ au fost lansate treizeci și unu (Continuare în pas a 4-a)