Drum Nou, iulie 1969 (Anul 26, nr. 7617-7643)

1969-07-30 / nr. 7642

­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr 7642 Miercuri, 30 iulie 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate uniţi-vii ŞEDINŢA PLENARĂ A COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN În ziua de 29 iulie a.c. a avut loc şedinţa ple­nară a Comitetului Central al Partidului Comu­­nist Român. La lucrările plenarei au participat ca invitaţi primi secretari ai comitetelor jude­ţene de partid. La primul punct al ordinii de zi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat dezbaterea amplă, profund democratică, desfășurată în partid, în rândurile întregului popor, pe marginea proiectu­lui de Directive ale Congresului al X-lea al Par­tidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile directoare ale dez­voltării economiei naţionale pe perioada 1976— 1980, precum şi a Tezelor Comitetului Central. Plenara a subliniat cu satisfacţie că prevederile proiectului de Directive şi Tezele Comitetului Central s-au bucurat de aprobarea unanimă a comuniştilor, a naţiunii noastre socialiste. Dez­baterea publică a acestor documente a scos încă o dată în relief însuşirea de către întregul po­por a politicii marxist-leniniste a partidului de dezvoltare a economiei, ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, de ridicare a bunăstării celor ce mun­cesc, de întărire a prieteniei şi alianţei cu ţă­rile socialiste, a colaborării cu toate statele, in­diferent de orînduirea lor socială, de solidarita­tea activă cu toate forţele care luptă împotriva imperialismului, pentru progres social şi pace in lume. Plenara a adoptat în unanimitate proiectul Directivelor privind planul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976—1980 şi a hotărît să fie supus dezbaterii şi aprobării Con­gresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Plenara a analizat, la al doilea punct al ordinii de zi, propunerile Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind îmbunătăţirea unor prevederi ale Statutului Partidului Comunist Român. Ple­nara a aprobat în unanimitate propunerile fă­cute şi a hotărît să le supună dezbaterii și apro­bării Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Plenara a examinat unele probleme legate de pregătirea Congresului al X-lea al partidului și a adoptat hotărîri corespunzătoare. Plenara a decis ca lucrările Congresului să înceapă în ziua de 6 august 1969. La ultimul punct al ordinii de zi plenara a ascultat informarea tovarăşului Paul Niculescu- Mizil cu privire la activitatea delegaţiei Parti­dului Comunist Român la Consfătuirea interna­ţională a partidelor comuniste şi muncitoreşti întrunite la Moscova in luna iunie a.c. şi a adoptat o hotărîre care se dă publicităţii. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîn­­tul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Arătînd că a­­ceasta este ultima şedinţă plenară a Comitetului Central ales de Congresul al IX-lea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat intensa şi rodnica activitate pe care a desfăşurat-o acesta în pe­rioada ultimilor patru ani, faptul că el şi-a în­deplinit cu cinste rolul conducător în întreaga activitate a partidului, a societăţii noastre între cele două Congrese. Secretarul general al par­tidului a mulţumit membrilor Comitetului Cen­tral pentru activitatea depusă, exprimîndu-şi con­vingerea că şi în viitor vor acţiona cu perseve­renţă, la locul lor de muncă, pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate de partid, că vor lupta din toate puterile pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea. HOTARIREA C.C. AL P.C.R. cu privire la activitatea delegaţiei Partidului Comunist Român la Consfătuirea internaţio­nală a partidelor comuniste şi muncitoreşti Plenara Comitetului Central a examinat activitatea delegaţiei Partidului Comunist Român la Consfătuirea internaţională a par­tidelor comuniste şi muncitoreşti întrunite la Moscova în luna iu­nie a.c., precum şi desfăşurarea lucrărilor şi rezultatele acestei Consfătuiri. Plenara aprobă în întregime activitatea depusă la Consfătuire de delegaţia partidului nostru condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român activitate care a întrunit adeziunea unanimă şi sprijinul deplin al organizaţiilor de partid, al tuturor comunişti­lor, al oamenilor muncii din în­treaga ţară. Plenara dă o înaltă apreciere poziţiei principiale, con­structive exprimate în cuvîntarea şi declaraţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, modului în care dele­gaţia şi-a îndeplinit mandatul încredinţat de Comitetul Central, contribuţiei sale active la elabo­rarea documentelor Consfătuirii, la dezvoltarea relaţiilor de solida­ritate cu partidele comuniste şi muncitoreşti, în spiritul încrede­rii şi respectului reciproc, pe ba­za principiilor marxism-leninis­­mului, ale internaţionalismului proletar. Cu toate că Consfătuirea nu s-a întrunit în cele mai bune condiţii — datorită divergenţelor serioase din mişcarea comunistă şi nepar­­­ticipării unui număr de partide — şi în pofida unor aspecte ne­gative în desfăşurarea lucrărilor relevate la timpul său de dele­gaţia partidului nostru, plenara a­­preciază pozitiv schimbul larg de păreri efectuat cu acest prilej a­­supra sarcinilor mari ce stau în faţa partidelor comuniste şi mun­citoreşti în lupta împotriva im­perialismului, pentru apărarea intereselor vitale ale oamenilor muncii, precum şi posibilitatea care s-a oferit opiniei publice să ia cunoştinţa de poziţiile şi acti­vitatea fiecărui partid. Plenara apreciază că documen­tul principal al Consfătuirii — deşi cuprinde unele formulări şi aprecieri insuficient de clare, ca­re pot crea confuzii — conţine o amplă platformă de luptă, obi­ective capabile să mobilizeze par­tidele comuniste şi muncitoreşti, largi forţe sociale împotriva pla­nurilor agresive ale imperialismu­lui, a politicii lui de dominaţie, asuprire şi exploatare, pentru a­­părarea dreptului fiecărui popor de a decide suveran asupra pro­priilor destine, pentru democra­ţie şi progres social, pentru pace şi securitate în întreaga lume. Este pozitiv că documentul con­semnează principiile pe baza că­rora trebuie să se dezvolte rela­ţiile dintre ţările socialiste, din­tre partidele comuniste şi munci­toreşti , principiile marxism-le­­ninismului, internaţionalismului proletar, respectării independen­ţei, egalităţii depline, neameste­cului în treburile interne,­ a drep­tului fiecărui partid de a hotărî de sine-stătător asupra politicii in­terne şi externe, a întregii sale activităţi. Respectarea riguroasă a tuturor acestor principii repre­zintă condiţia fundamentală pen­tru restabilirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, pentru unirea tuturor forţelor antiimpe­­rialiste în lupta pentru pace şi progres social. Plenara apreciază, de asemenea, pozitiv că în docu­mentele adoptate nu este criticat sau condamnat nici un partid, că se subliniază necesitatea dezvol­tării relaţiilor de solidaritate in­­ternaţionalistă între toate parti­dele frăţeşti, indiferent dacă au participat sau nu la Consfătuire. Comitetul Central aprobă, cu rezervele exprimate în Consfătui­re de delegaţia română, docu­mentele adoptate la Consfătuirea internaţională a partidelor comu­niste şi muncitoreşti, şi sublinia­ză hotărîrea sa, a întregului par­tid, de a acţiona cu fermitate pen­tru a contribui la înfăptuirea obiectivelor fundamentale ale luptei antiimperialiste. Apreciind că această Consfă­tuire poate avea un rol pozitiv în unirea forţelor antiimperialiste, în realizarea unei noi unităţi — pe baza principiilor înscrise în do­cumentele adoptate — între par­tidele comuniste şi muncitoreşti, ca partide independente şi egale în drepturi, plenara consideră că este necesar să se acţioneze cu perseverenţă pentru normalizarea raporturilor din mişcarea comu­nistă şi muncitorească interna­ţională, în interesul cauzei socia­lismului şi păcii în lume. Plenara Comitetului Central re­afirmă şi cu acest prilej hotărî­rea Partidului Comunist Român de a dezvolta şi în viitor relaţii de solidaritate internaţionalistă, de colaborare şi întrajutorare fră­ţească cu toate partidele comu­niste şi muncitoreşti, de a face tot ceea ce depinde de el pentru întărirea unităţii mişcării comu­niste şi muncitoreşti internaţio­nale. Plenara Comitetului Cen­tral exprimă, totodată, hotărîrea Partidului Comunist Român de a dezvolta relaţiile de colaborare cu toate forţele democratice, pro­gresiste care luptă împotriva im­perialismului, pentru pace, de­mocraţie şi progres social. In cuprinsul ziarului : PERSONALITATEA ISTO­RICA A LUI PETŐFI SÁN­DOR. (pag.­a 2-a), FIECARE ORA, FIECARE­­ MOMENT PRIELNIC, FO­LOSIT DIN PLIN LA SE-­­CERIȘ. . (pag a 3-a) ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT la ziua de 29 iulie a.c. a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat la şedinţă au participat, ca invitaţi, miniştri şi conducători ai altor organe centrale de stat, preşedinţi ai unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Naţio­nale, reprezentanţi ai presei. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat următoarele decrete şi hotărîri: decretul pentru institui­rea medaliei „A XXV-a Aniver­sare a Eliberării Patriei" ; decre­tul privind organizarea şi funcţio­narea Consiliului Naţional al Cer­cetării Ştiinţifice; decretul pri­vind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Sanitar Superior; decretul privind orga­nizarea evidenţei staţiilor de ra­­dio-emisie; hotărîrea privind a­­probarea Regulamentului de funcționare a Consiliului Apără­rii Republicii Socialiste România elaborat în temeiul Legii nr. 5 din 14 martie 1969 privind înfiin­țarea, organizarea și funcționarea Consiliului Apărării Republicii Socialiste România; decretul pri­vind trecerea activităţii de con­stituire şi valorificare a fondului de stat de legume şi fructe de la Uniunea Naţională a Coopera­tivelor Agricole de Producţie, la Ministerul Comerţului Interior, precum şi sarcinile comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bu­cureşti, în legătură cu această activitate; decretul pentru modi­ficarea Decretului nr. 60 din 18 mai 1951 privitor la organizarea Casei de asigurări a avocaţilor; decretul pentru ratificarea de către Republica Socialistă Româ­nia a Convenţiei asupra impres­criptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii, a­­doptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 26 noiembrie 1968; decretul pen­tru ratificarea Convenţiei refe­ritoare la înfiinţarea Centrului Internaţional de Informare Ştiin­ţifică şi Tehnică ; decretul privind ratificarea Convenţiei de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice, revizuită şi semnată la Stockholm la 14 iulie 1967. Decretele şi hotărîrile adoptate au fost în prealabil examinate şi avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Nationale. In continuare Consiliul de Stat a rezolvat probleme curente. î­1 w A »f SiA*4 vgal r -LEA CONGRES POLITICA PARTIDULUI, POLITICA ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR Mecanizarea - factor activ in dezvoltarea intensivă și modernizarea continuă a agriculturii Ing. ION LASCU, de la Institutul politehnic Brașov După cum se arată în proiec­tul de Directive ale celui de-al X-lea Congres al partidului, în­­scopul creşterii producţiei agri­cole, valorificării condiţiilor na­turale, folosirii mai bune a resur­selor de muncă, în anii viitoru­lui cincinal se va accentua pro­cesul de dezvoltare şi moderniza­re a bazei tehnico-materiale a a­­griculturii. In contextul măsuri­lor preconizate pentru realizarea acestui obiectiv major, o mare importanţă prezintă precizarea, potrivit căreia, dotarea cu mijloa­ce tehnice va fi orientată în di­recţia extinderii mecanizării în toate ramurile producţiei agri­cole. Alături de chimizare şi irigare, mecanizarea agriculturii stă la baza creşterii productivităţii şi eficienţei muncii, cu implicaţii deosebite, de ordin economic şi social. Privită prin prisma eco­nomiei, mecanizarea proceselor de producţie are drept consecin­ţă modificarea raportului dintre munca vie şi cea materializată şi, în final, între efortul şi efectul economic, afectînd pozitiv redu­cerea preţului de cost al produ­selor agricole. Pe plan social, me­canizarea agriculturii determină o­­ restructurare a populaţiei să­teşti, o uşurare a muncii celor ce sunt integraţi nemijlocit în procesul producţiei agricole. De asemenea, prin contribuţia ce o aduce la optimizarea proceselor tehnologice asigură efectuarea lucrărilor agricole in perioada optimă şi la un înalt nivel cali­tativ, reducerea substanţială a pierderilor de recoltă şi în filial, sporirea producţiei la hectar şi pe animal." Transformarea socialistă a sa­tului, înscrierea agriculturii noas­tre pe traiectoria modernizării, ridicarea necontenită a produc­ţiei şi productivităţii muncii agri­cole, a contribuţiei ei la formarea venitului naţional, sunt determi­nate în mod nemijlocit de înfăp­tuirea consecventă a politicii a­­grare a partidului, în care dota­rea cu tot mai multe tractoare şi maşini agricole, extinderea şi di­versificarea lucrărilor executate mecanizat ocupă un loc de sea­mă. Datorită continuării în ritm susţinut a operei de industriali­zare socialistă, factorul care a­­sigură creşterea în ritm rapid a întregii economii naţionale, agri­cultura dispune în prezent de o puternică bază tehnică, resimţită pregnant şi în judeţul nostru. Ţi­­nînd seama de parcul de mijloace mecanizate existent, se poate a­­precia că aici mecanizarea lucră­rilor este in general rezolvată la cerealele păioase, iar la cartofi și sfeclă de zahăr se găsește într-un stadiu avansat. Creșterea numă­rului de tractoare de la 1.245 cî­ (Gontinuare In pag. a 2-a; şi1 ^ * 1" * Direcţia principală a eforturilor - creşterea­­ ? eficienţei economice Colectivul de muncă despre ca­re facem însemnările de mai jos nu are nevoie de prezentări deo­sebite. In cartea lui de vizită sunt înscrise, după cum bine se cu­noaşte, realizări de prestigiu ale industriei constructoare de ma­șini. Să ne gîndim, de pildă, că autocamionul românesc, oricît de bine ar fi el realizat, nu poate face nici doi pași fără acel sub­­ansambll de m­are tinere ijî-sen­sibilitate — carburatorul—pe ca­­re-1 realizează colectivul Uzinei nr. 2 din Brașov In biografia acestei uzine ur­­mează să se adauge, aşa cum a rezultat la recenta şedinţă lărgită a comitetului de direcţie pentru dezbaterea ci­frelor de plan pe 1970, noi realizări de mare­­ utilitate pentru economie. De pildă, aici vor fi asimilate noi tipuri de carburatoare şi filtre, la condi­ţiile unui ritm accelerat de creş­tere a producţiei şi a productivi­tăţii muncii. Pentru aceste noi ascensiuni, colectivul uzinei — aşa cum a reieşit din dezbaterea cifrelor de plan pe anul viitor — se pregă­teşte de pe­ acum. Sarcinile anu­lui viitor sunt abordate cu înaltă exigenţă şi răspundere. — Uzina noastră are prin pla­nul pe anul viitor obligaţia să diversifice în continuare produc­ţia. In acest sens­­vom asimila noi­­. CIUT­ACU (Continuare In pag. a 2-a) doi obiective in faza premierelor industriale Constructorii I.C.I.M. de pe şan­tierul Institutului de cercetări pen­tru automobile şi tractoare au pre­gătit pentru darea în funcţiune un nou obiectiv. Este vorba de hala prototipuri unde se vor experi­menta diferite cercetări ştiinţifice. Deşi prin plan se prevedea să fie dată în exploatare la 30 decem­brie a.c., constructorii au devansat execuţia, astfel că noua hală va intra în funcţiune la 1 august a.c. Pe un alt şantier, respectiv la Fabrica de radiatoare şi cabluri, constructorii I.C.I.M au pregătit pentru darea în exploatare — cu peste 6 luni mai devreme — noua hală de radiatoare (etapa I), iar la Fabrica de scule Rîşnov va fi pre­dată, în cinstea Congresului al X-lea, cu aproape un an mai de­vreme, o nouă hală de fabricaţie. A­vancronică la SfEXPOBRAŞOV ’69" N­u s-a stins încă bine freamătul trepidant al zilelor de cursuri şi sesiune că str. Memorandului — mai precis clădirea can­tinei studenţeşti şi spaţiile adiacente — a fost cuprinsă de o nouă efervescenţă. De cîteva zile, pe aleea de intrare sosesc necontenit noi şi noi produse ale muncii creatoare din diverse ramuri ale economiei braşovene. Sunt realizări destinate simboli­cei „Expobraşov ’69“ care adună ca un uriaş şi multiplu crista­­lizator roadele ingeniozităţii şi hărniciei închinate apropiatului Con­gres al partidului şi celei de-a XXV-a aniversări a eliberării pa- triei, încă din hol te întîmpină activitatea unor decoratori şi elec­tricieni care pregătesc luminoase panouri. Sala propriu-zisă îţi face impresia unei imense hale de montaj general. Grupuri de specialişti ai diferitelor întreprinderi, conduse de arhitecţi şi artişti plastici, ordonează totul după reguli ale frumosului şi bunului gust. Astfel sunt aşezate, în locuri bine precizate, maşini şi utilaje, produse chimice, textile şi tricotaje, articole de pielărie şi încălţăminte, produse alimentare şi cite altele, pe care ochiul reporterului nu le-a putut cuprinde. De pe acum a prins contur „marca“ unor în­treprinderi braşovene de prestigiu. Se remarcă standurile de ex­ponate ale Combinatului chimic din Făgăraş, strălucitoarele biju­terii din oţel ale uzinei „Rulmentul", o variată gamă de biciclete produse la „6 Martie" — Zărneşti, ultimele modele ale Fabricii de stofe, tricotaje, produse ale cooperaţiei meşteşugăreşti, etc. Şi acest şir se continuă neîntrerupt. Delegaţi din multe alte între­prinderi aranjează şi pregătesc exponatele pentru viitorii vizitatori. (Continuare în pag a 2-a) GH. NOVAC / După nereuşita americani­lor şi francezilor, englezii speră să cîştige cursa pentru decolajul vertical. Dar avionul „Harrier M.K.- 50" s-a prăbuşit la pămint. In acea dimineaţă de iunie, cîmpia engleză, văzuta de la 1.000 metri altitudine, semăna cu o poză din cărţile de şcoa­lă. Sub aripile avionului său, pilotul de încercare Duncan Simpson vede pajiștea micșo­­rîndu-se. Apasă cu palma mîi­­nii stingi pe o manetă care nu există pe nici un alt tip de avion. Maneta comanda o­­rientarea tuburilor reactoare ale avionului „Harrier M.K.-50“. Meridiane CURSA PENTRU DECOLAJUL VERTICAL primul avion cu decolare şi a­­terizare verticală, socotit bun pentru serviciul de operaţii. Pentru Anglia acest zbor în­seamnă apropierea de o vic­torie obţinută după cincispre­zece ani de bătălie. Toţi conducătorii militari ai lumii visează un avion care să se poată lipsi de o pistă întin­să pentru decolare şi ateriza­re. Companiile aeriene civile îşi doresc, de asemenea, acest avion ideal care ar fi în stare de a decola şi ateriza chiar din inima unui oraş. In Statele Unite, 700 milioane dolari au fost înghiţiţi de dife­rite prototipuri De la „Convai, X.F.Y “ pînă la „Fantoma II­I“ au fost lansate treizeci și unu (Continuare în pas a 4-a)

Next