Drum Nou, august 1969 (Anul 26, nr. 7644-7670)
1969-08-01 / nr. 7644
ham nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXV Nr 7644 Vineri, 1 august 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate taine, uniţi-vâ! POLITICA PARTIDULUI, POLITICA ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR Ţărănimea - o puternică forţă socială in transformarea societăţii noastre Lector univ. NICOLAE MADAR tiile şi rolul claselor şi păturilor sociale din tara noastră. Alături de transformările survenite în natura clasei muncitoare, care a cunoscut pe lingă o puternică creştere numerică şi importante schimbări calitative, sporindu-şi necontenit competenţa şi capacitatea creatoare, intarindu -şi rolul conducător în întreaga viaţă socială, au avut loc schimbări profunde şi în natura şi rolul ţărănimii, care, înntemeindu-şi întreaga viaţă pe proprietatea socialistă cooperatista asupra mijloacelor de producţie, este — aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — o clasă nouă, omogenă, care împreună cu clasa muncitoare, cu întregul popor, contribuie cu succes la progresul şi prosperitatea patriei, la desăvârşirea construcţiei socialismului in România“. -acestsalt ■ calitativ al larantmnii noastre de la o clasă farimitată1 şi crunt exploatată, ţinută în cea mai neagră înapoiere, la o clasă omogenă, proprietară asupra pămîntului şi roadelor muncii sale, care — aşa cum se arată în Tezele C.C. al P.C.R. pentru Congresul al X-lea — „reprezintă o puternică forţă socială în transformarea societăţii, în strinsă alianţă şi prietenie cu clasa muncitoare“, este rezultatul luptei duse timp de decenii de către Partidul Comunist Român pentru unirea strinsă a muncitorimii şi ţărănimii în lupta pentru lichidarea exploatării, pentru înfăptuirea aspiraţiilor de dreptate şi libertate socială ale celor ce muncesc. Ţărănimea a găsit in clasa muncitoare aliatul ei firesc, sub a cărui conducere în frunte cu partidul marxist-leninist, şi-a realizat năzuinţele ei seculare. Acţiunea de ridicare a satului românesc a fost posibilă numai ca parte componentă a revoluţiei socialiste. In opera de construcţie socialistă o preocuare centrală a partidului a constituit-o trecerea micii producţii tăvârşeşti, cu posibilităţile ei limitate, la marea producţie socialistă. Transformarea socialistă a agriculturii, operă vastă şi complexă, înfăptuita cu clarviziune de P.C.R., a marcat saltul calitativ în ridicarea satului, în transformarea ţărănimii Cooperativizarea agriculturii a produs schimbări esenţiale calitative în situaţia economică şi natura socială a ţărănimii muncitoare. Fizionomia socială nouă a ţărănimii este ilustrată de faptul că ea îşi organizează viaţa pe baza proprietăţii obşteşti asupra mijloacelor de producţie, a muncii în (Continuare în pag. a 3-a) 10 ani de la prima şarjă de fenol In acest an, fabrica de fenol din cadrul Qpmbtîeatin, ^chimic Făgăraş împlineşte un deceniu de activitate.. Tinereţea acestei fabrici se vădeşte nu numai în vîrsta ei, ci, mai cu seamă în procesul de creştere a capacităţii de producţie , de la 3500 tone anual, cu, avea la intrarea în funcţiune, la 8000 tone în prezent, şi, după prevederile specialiştilor, la 10.000 tone spre finele anului 1970. Mai impresionant este însă saltul calitativ consemnat în cei 10 ani. Dacă în anul 1959 fondul de calitate superioară reprezenta 25 la sută din totalul producţiei, în 1969, el reprezintă 80 la sută, urmînd ca în următorii ani această pondere să crească simţitor în cinstea Congresului al X-lea al P.C.R., colectivul fabricii prin mobilizarea unor multiple rezerve de creştere a producţiei, a reuşit să-şi realizeze cu o lună mai devreme angajamentul de a depăşi prevederile de plan pina la 1 august cu 180 tone fenol, fapt ce face posibilă suplimentarea angajamentului cu încă 20 tone. A. SORCA, coresp. Altitudini industriale. raş Festivalul folcloric flCINTECELE OLTULUI“ ! Incepind de astăzi, timp Ş i de trei zile, oraşul Făgăraş Ş i găzduieşte o amplă mani- ^ ! testare artistică — Festivalul Ş I folcloric interjudeţean „Cin- Ş | tecele Oltului", organizat de ţ j comitetul judeţean pentru § ! cultură Şi artă, în cin- | ! stea celui de-al X-lea Con- § i greş al partidului şi a ani- $ i versării unui sfert de veac Ş I de la eliberarea patriei, Festivalul, la care parti- S 5 cipă judeţele Pe care le stră- fc 5 bate Oltul : Harghita, Co- § i vasna, Braşov, Sibiu, Vîlcea Ş ! şi Olt, îşi propune să facă Ş I cunoscută bogăţia inepuiza- t 5 bilă a creaţiei populare care Ş J înfloreşte pe aceste aşezări, Ş S să valorifice la o înaltă ţi- fe 5 notă obiceiurile tradiţionale § 5 ale locuitorilor de pe aces- S § te plaiuri, români, maghiari Ş § şi germani. Ş % După cum am mai anun- J 5 ţat, festivalul programează S 5 acţiuni deosebit de intere- ţ $ sante, inspirate din comple- S S xitatea creaţiei folclorice şi § I etnografice specifice aces- t $ tor meleaguri. Cetăţenii Fă- § jS gătaşului şi oaspeţii festi- § S valului vor putea lua parte 5 î§ la simpozioane, sesiuni de jj I comunicări, expoziţii, gale Ş i de filme documentare, vizi- S $ le la monumente istorice. S § De o largă popularitate se q ț vor bucura desigur specta- Se colele soliştilor, rapsozilor § § şi ale grupurilor de dansa- Ş %tori veniţi din cele şase ju-t $ deţe, cît şi impresionanta § i paradă a portului popular, J % care va avea loc duminică, ţ Ş Urînd succes deplin tutu- J I ror participanţilor Ia festi- J S val, dorim în acelaşi timp, Ş ţ ca echipele care reprezintă 5 5 judeţul Braşov la această J mare confruntare artistică J % să dea dovada maturităţii, 5 I elanului şi pasiunii cu care §I ne-au obişnuit în asemenea 5 S manifestări de prestigiu. I 5 f*tv3îî® ® -r X & W * 3ou stár Azi intră în funcţiune A treia maşină românească de cablat Colectivul Fabricii de radiatoare şi cabluri a obţinut şi în acest an noi succese de prestigiu în domeniul autoutilării, realizînd încă două maşini de cablat. Cea de-a treia maşină românească de cablat ia astăzi startul producţiei. Intrarea ei în funcţiune determină sporirea capacităţii anuale de producţie cu 3.000 tone cabluri şi o creştere a productivităţii muncii la operaţia de cablat cu 30 la sută. Sărbătorirea celei de-al tril-lea cetăţean al Republicii Socialiste România Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al G. C. al P.G.R., preşedintele Consiliului de Stat, a primit joi dimineaţa, la Palatul Republicii, familia celui de-al 20.000.000-lea cetăţean al patriei noastre. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej au luat parte tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Ghivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ, Ion Păţan. Au participat, de asemenea, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor organizaţii obşteşti. Tovarăşul Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.G.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a prezentat tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi conducători de partid şi de stat pe cel de-al 20.000.000-lea cetăţean al Republicii Socialiste România, Daniel Marius Stănciulescu, născut în ziua de 20 iunie 1969, ora 5 dimineaţa, pe meleagurile argeşene, şi pe părinţii săi, Alexandra Stănciulescu, profesoară de istorie la Şcoala generală din satul Surduleşti, judeţul Argeş, şi Gheorghe Stănciulescu, maistru la întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din Piteşti, luîndu-l în braţe pe micul cetăţean al patriei şi sărutîndu-l părinteşte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a felicitat şi i-a urat „să trăiască fericit în comunism“. Felicitînd călduros pe mama şi tatăl copilului cărora le-a urat ,să-i dea o creştere cit mai bună“, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit daruri sărbătoritului. Emoţionat, exprimîndu-şi fericirea de a fi tatăl celui de-al 20.000.000-lea cetăţean al ţării, Gheorghe Stănciulescu a adresat calde mulţumiri conducerii partidului, guvernului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru căldura manifestată faţă de creşterea şi educarea copiilor în patria noastră, pentru grija faţă de viitorul fericit al întregii naţiuni. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat ciocnesc- apoi cite o cupă de şampanie cu părinţii copilului, închină în cinstea sa, urîndu-i sănătate şi fericire; conducătorii se fotografiază şi se întreţin îndelung cu mama şi cu tatăl micului locuitor a! României. Printr-o fericită întîmplare, naşterea celui de-al 20.000 000-lea cetăţean al României s-a petrecut in preajma celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre, fapt care îi conferă o semnificaţie deosebită. Un procent de 42 la sută din întreaga populaţie a ţării îl alcătuiesc astăzi cetăţenii născuţi după 23 August 1944, cetăţeni crescuţi in anii regimului socialist, în orînduirea în care a fost lichidată pentru totdeauna exploatarea omului de către om. România, cu o populaţie de peste 20 milioane de locuitori, se înscrie în prezent, din punct de vedere demografic, printre primele 9 ţări din Europa şi în primele 29 ţări de pe glob. Organizată în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări , eliberării patriei, Expoziţia economică a judeţului Braşov îşi deschide mîine porţile. In cvartalul studenţesc din strada Memorandului, braşovenii au concentrat imaginea a tot ceea ce au realizat în ultimii ani, simbolul contribuţiei lor la înfăptuirea politicii ştiinţifice, clarvăzătoare a partidului comunist, de edificare a României socialiste pe noi culmi de civilizaţie. Exponatele înfăţişează noile obiective economice şi social-culturale apărute pe harta judeţului, varietatea şi performanţele produselor realizate. Industria braşoveană, care ocupă în cel de-al XXV-lea an de viaţă liberă primul loc între judeţele ţării în privinţa valorii producţiei globale pe locuitor, realizează în prezent în numai 12 zile nivelul producţiei obţinute in întreg anul 1938. Amplul program de dezvoltare socialistă a agriculturii, materializat în judeţul nostru prin activitatea rodnică a celor 8 I.A.S.-uri, 4 Întreprinderi pentru mecanizarea agriculturii, 72 de cooperative agricole de producţie, este prezentat vizitatorilor expoziţiei cu ajutorul mostrelor, graficelor şi fotografiilor. Ca un corolar al întregii politici economice a partidului, sunt prezentate la expoziţie roadele preocupărilor pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei, prin varietatea produselor industriei uşoare şi alimentare, ale industriei locale sau cooperaţiei meşteşugăreşti, prin dezvoltarea construcţiei de locuinţe, a localităţilor urbane şi rurale sau prin creşterea puterii de cumpărare a populaţiei. VA INVITAM CA, PARCURGÎND PAGINA A II-A A ZIARULUI NOSTRU DE ASTĂZI, SĂ FACEM O VIZITĂ DE ANTICIPAȚIE LA „EXPOBRAȘOV '69". Conferenţiari la sate Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, prin comisia de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, a deplasat in mai multe localităţi ale judeţului conferenţiari din cadrul I.C.P.A.T. Braşov, care au prezentat expuneri in faţa cetăţenilor. Tema „Documentele pregătitoare ale Congresului al X-lea al P.C.R. — realizări şi perspective în dezvoltarea industriei de tractoare“ a fost prezentată la căminele culturale din Perşani, Şinca, Bucium, Mărgineni, Sebeş, Hîrseni, Copăcel, Berivoi, Recea şi Dejani, iar tema ,Omul şi Cosmosul“ la unitățile culturale din Poiana Mărului, Moeciul de Jos (satul Cheia), Moeciul de Sus, Fundata. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit un grup de profesori din S.U.A. Joi la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a primit, la Palatul Republicii, un grup de profesori din Statele Unite ale Americii, care fac parte din Seminarul profesorilor americani pentru pace, aflaţi într-o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Dumitru Popescu, Mihai Dalea. Erau prezenţi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, şi Miron Constantinescu, adjunct al ministrului învăţămîntului. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, între preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi prof. Jerome Davis, conducătorul grupului de profesori americani, a avut loc o amplă convorbire. De curînd s-a încheiat la Braşov cursul de orientare şcolară şi profesională la care au participat inspectorii şcolari de resort de la toate inspectoratele şcolare judeţene, consilierii şcolari şi profesorii de psihologie din ţară. Pe această temă, am avut o convorbire cu conf. dr. GEORGE VĂIDEANU, directorul Institutului de ştiinţe pedagogice Bucureşti. — Care este, tovarăşe director, contextul de acţiuni pedagogice în care se înscrie acest curs Şi ce vizează el ? — Cursul s-a situat în vastul program elaborat de partid în vederea dezvoltării învăţămîntului din ţara noastră. E vorba de complexul proces de restructurare şi modernizare a învăţămîntului de toate gradele, astfel ca el să răspundă cit mai deplin la necesităţile impuse de viaţă. In această acţiune, orientarea şcolară şi profesională a elevilor are o deosebită importanţă, avînd implicaţii directe asupra integrării tineretului în viaţa socială. Cursul şi-a propus — şi după părerea cursanţilor a şi reuşit — să împrospăteze informaţiile de specialitate în acest domeniu, să consolideze cunoştinţele, mai ales că această acţiune, aflată în stadiu de început, va trebui să se impună prin calitatea ei. Ea va trebui să convingă pe toţi cei angajaţi în orientarea profesională şi şcolară, respectiv diriginţii ca îndrumători, elevii ca îndrumaţi prinţii ca factori mijlocitori. — în cuvintul rostit la deschiderea cursului aminteaţi de noua profesiune didactică: consilierul şcolar. V-aş ruga să faceţi cîteva precizări. — Este intr-adevăr o profesiune nouă, menţionată în Statutul personalului didactic. Consilierii şcolari, avînd o pregătire specială în domeniul psihologiei şi pedagogiei, vor fi profesori de liceu degrevaţi de ore. Intrucît s-a constatat că atît absolvenţii actuali cît şi cei care au absolvit facultăţile mai de mult au o pregătire redusă în domeniul orientării profesionale, şi întrucît consilierii şcolari au mari răspunderi în această direcţie, am căutat să dăm cursului un caracter practic, de informare directă, teme ca „Sociologia profesiunilor“, „Monografii ale diferitelor profesiuni“, „Mobilitatea profesiunilor şi necesitatea recalificării“ le-au fost acestora de un real folos, deoarece ei vor trebui nu numai sa depisteze şi să cultive adecvat şi sistematic înclinaţiile şi aptitudinile elevilor, ci şi să-i informeze asupra exigenţelor social-culturale generale ale societăţii, în mod special asupra exigenţelor diferitelor profesiuni. Printr-o susţinută colaborare cu dirigintele şi familia, consilierul şcolar va avea în supraveghere şi copiii „problemă“ datorită dereglărilor survenite şi viaţa de familie. — Vorbeaţi şi de fişa pedagogică .. — Incepînd din toamnă, în majoritatea şcolilor se va introduce fişa pedagogică ce va fi completată de învăţători şi diriginţi în scopul realizării unei cît mai complete cunoaşteri a elevilor, întrucît completarea ei presupune o anumită pregătire pedagogică, la începutul lunii septembrie vom organiza în toată ţara cursuri cu învăţătorii şi diriginţii, cursuri la care cursanţii de la Braşov vor fi lectori. Vedeţi, aşadar, că cursul de care discutăm a încercat şi, după opinia mea, a reuşit ca prin intermediul cursanţilor pe care i-a avut să declanşeze vitalizarea tuturor forţelor implicate în problema orientării şcolare şi profesionale. Ne preocupă în mod deosebit această chestiune, deoarece mai multe cercetări sociologice au demonstrat că o mare parte dintre oamenii blazaţi, provin tocmai din indivizii care nu au reuşit să profeseze în domeniul pentru care aveau înclinaţii. Convorbire realizată de I. COMAN ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ DICUMINILE FĂCUTE DE TOVARĂŞULUI CEAUŞESCU CADRUL CONVORBIRII CU GRUPUL DE PROFESORI AMERICANI Adresîndu-se celor prezenţi, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus : aş dori, ca în numele Consiliului de Stat şi al poporului român să salut grupul de profesori americani care vizitează România. Am auzit că grupul dumneavoastră face parte din Seminarul pentru pace din Statele Unite ale Americii. Noi, românii apreciem în mod deosebit pe toţi cei care îşi consacră eforturile luptei pentru înţelegere şi pace între popoare. Dumneavoastră cunoaştem că întotdeauna oamenii de ştiinţă şi cultură au dorit să trăiască în pace şi înţelegere, că întotdeauna intelectualii cei mai înaintaţi au fost partizanii colaborării, prieteniei şi păcii în lume. In condiţiile de astăzi, cînd popoarele obţin succese mari în dezvoltarea forţelor de producţie, a ştiinţei şi culturii, cînd omul a pătruns în Cosmos şi a ajuns pe Lună, dezvoltarea colaborării între state, salvgardarea păcii sunt unele din cele mai arzătoare probleme care preocupă întreaga omenire, care trebuie să-şi găsească rezolvarea. Vă pot spune,-- cred că aţi putut constata aceasta în scurta dumneavoastră vizită, în întîlnirile pe care le-aţi avut, că poporul român este animat de dorinţa sinceră de a dezvolta colaborarea şi prietenia cu poporul american, ca şi cu toate popoarele lumii, de a trăi cu toate statele în pace şi înţelegere, întreaga politică a României este îndreptată spre colaborare cu tarile socialiste, cu toate ţările lumii, inclusiv cu Statele Unite ale Americii ; în acest cadru se înscrie şi vizita pe care o va face, zilele acestea, în ţara noastră preşedintele S.U.A., Richard Nixon. Sper că vizita pe care dumneavoastră, profesori din Statele Unite, o faceţi în România, va fi o contribuţie la mai buna cunoaştere şi conlucrare între oamenii de cultură şi învăţămînt din ţările noastre, la cauza înţelegerii şi prieteniei între popoare. în acest spirit doresc să salut vizita pe care o faceţi în România, eforturile dumneavoastră pentru pace şi prietenie între popoare. A luat cuvintul apoi prof. JEROME DAVIS, care a spus : Aş dori, înainte de toate, să vă mulţumesc in numele tuturor membrilor delegaţiei americane Noi apreciem mult căldura şi prietenia pe care ni le-a arătat poporul român şi sîntem recunoscători Oficiului National de Turism pentru tot ce a făcut, pentru noi. Sîntem (Continuare in pag. a 4-a)