Drum Nou, august 1969 (Anul 26, nr. 7644-7670)

1969-08-01 / nr. 7644

h­am nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXV Nr 7644 Vineri, 1 august 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate taine, uniţi-vâ! POLITICA PARTIDULUI, POLITICA ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR Ţărănimea - o puternică forţă socială in transformarea societăţii noastre Lector univ. NICOLAE MADAR tiile şi rolul claselor şi păturilor sociale din tara noastră. Alături de transformările sur­venite în natura clasei muncitoa­re, care a cunoscut pe lingă o pu­ternică creştere numerică şi im­portante schimbări calitative, spo­­rindu-şi necontenit competenţa şi capacitatea creatoare, in­tar­in­du -şi rolul conducător în întreaga via­ţă socială, au avut loc schimbări profunde şi în natura şi rolul ţă­rănimii, care, înntemeindu-şi întrea­ga viaţă pe proprietatea socialistă cooperatista asupra mijloacelor de producţie, este — aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu — o clasă nouă, omoge­nă, care împreună cu clasa mun­citoare, cu întregul popor, contri­buie cu succes la progresul şi prosperitatea patriei, la desăvâr­şirea construcţiei socialismului in România“.­­ -acest­­salt ■ calitativ al larantmnii noastre de la o clasă farimitată1 şi crunt exploatată, ţinută în cea mai neagră înapoiere, la o cla­să omogenă, proprietară asupra pă­­mîntului şi roadelor muncii sale, care — aşa cum se arată în Te­zele C.C. al P.C.R. pentru Con­gresul al X-lea — „reprezintă o puternică forţă socială în trans­formarea societăţii, în strinsă a­­lianţă şi prietenie cu clasa mun­citoare“, este rezultatul luptei du­se timp de decenii de către Par­tidul Comunist Român pentru u­­nirea strinsă a muncitorimii şi ţărănimii în lupta pentru lichida­rea exploatării, pentru înfăptuirea aspiraţiilor de dreptate şi liber­tate socială ale celor ce muncesc. Ţărănimea a găsit in clasa mun­citoare aliatul ei firesc, sub a că­rui conducere în frunte cu parti­dul marxist-leninist, şi-a realizat năzuinţele ei seculare. Acţiunea de ridicare a satului românesc a fost posibilă numai ca parte componentă a revoluţiei so­cialiste. In opera de construcţie socialistă o preocuare centrală a partidului a constituit-o trecerea micii producţii tăvârşeşti, cu po­sibilităţile ei limitate, la marea producţie socialistă. Transformarea socialistă a agriculturii, operă vas­tă şi complexă, înfăptuita cu clar­viziune de P.C.R., a marcat sal­tul calitativ în ridicarea satului, în transformarea ţărănimii­ Coo­perativizarea agriculturii a pro­dus schimbări esenţiale calitative în situaţia economică şi natura socială a ţărănimii muncitoare. Fizionomia socială nouă a ţără­nimii este ilustrată de faptul că ea îşi organizează viaţa pe baza proprietăţii obşteşti asupra mijloa­celor de producţie, a muncii în (Continuare în pag. a 3-a) 10 ani de la prima şarjă de fenol In acest an, fabrica de fenol din cadrul Qpmbtîeatin­­­, ^chimic Făgăraş împlineşte un deceniu de activitate.. Tinereţea acestei fa­brici se vădeşte nu numai în vîrsta ei, ci, mai cu seamă în procesul de creştere a capacităţii de pro­ducţie , de la 3500 tone anual, cu­, avea la intrarea în func­ţiune, la 8000 tone în prezent, şi, după pre­vederile specialişti­lor, la 10.000 tone spre finele anului 1­970. Mai impresio­nant este­­ însă saltul calitativ consemnat în cei 10 ani. Dacă în anul 1959 fond­ul de calitate superioa­ră reprezenta 25 la sută din totalul pro­ducţiei, în 1969, el re­prezintă 80 la sută, urmînd ca în urmă­torii ani această pon­dere să crească sim­ţitor în cinstea Congre­sului al X-lea al P.C.R., colectivul fa­bricii prin mobiliza­­­rea unor multiple re­zerve de creştere a producţiei, a reuşit să-şi realizeze cu­­ o lună mai devreme an­gajamentul de a de­păşi prevederile de plan pina la 1 august cu 180 tone fenol, fapt ce face posibilă suplimentarea angaja­mentului cu încă 20 tone. A. SORCA, coresp. Altitudini industriale. raş Festivalul folcloric flCINTECELE OLTULUI“ ! Incepind de astăzi, timp Ş i de trei zile, oraşul Făgăraş Ş i găzduieşte o amplă mani- ^ ! testare artistică — Festivalul Ş I folcloric interjudeţean „Cin- Ş | tecele Oltului", organizat de ţ j comitetul judeţean pentru § ! cultură Şi artă, în cin- | ! stea celui de-al X-lea Con- § i greş al partidului şi a ani- $ i versării unui sfert de veac Ş I de la eliberarea patriei,­­ Festivalul, la care parti- S 5 cipă judeţele Pe care le stră- fc 5 bate Oltul : Harghita, Co- § i vasna, Braşov, Sibiu, Vîlcea Ş ! şi Olt, îşi propune să facă Ş I cunoscută bogăţia inepuiza- t 5 bilă a creaţiei populare care Ş J înfloreşte pe aceste aşezări, Ş S să valorifice la o înaltă ţi- fe 5 notă obiceiurile tradiţionale § 5 ale locuitorilor de pe aces- S § te plaiuri, români, maghiari Ş § şi germani. Ş % După cum am mai anun- J 5 ţat, festivalul programează S 5 acţiuni deosebit de intere- ţ $ sante, inspirate din comple- S S xitatea creaţiei folclorice şi § I etnografice specifice aces- t $ tor meleaguri. Cetăţenii Fă- § jS gătaşului şi oaspeţii festi- § S valului vor putea lua parte 5­ î§ la simpozioane, sesiuni de jj I comunicări, expoziţii, gale Ş i de filme documentare, vizi- S $ le la monumente istorice. S § De o largă popularitate se q ț vor bucura desigur specta- S­e colele soliştilor, rapsozilor § § şi ale grupurilor de dansa- Ş %­tori veniţi din cele şase ju-­t $ deţe, cît şi impresionanta § i paradă a portului popular, J % care va avea loc duminică, ţ Ş Urînd succes deplin tutu- J I ror participanţilor Ia festi- J S val, dorim în acelaşi timp, Ş ţ ca echipele care reprezintă 5 5 judeţul Braşov la această­­ J mare confruntare artistică J % să dea dovada maturităţii, 5 I elanului şi pasiunii cu care §­I ne-au obişnuit în asemenea 5 S manifestări de prestigiu. I 5 f*tv3îî® ® -r X & W * 3ou stár Azi intră în funcţiune A treia maşină românească de cablat Colectivul Fabricii de radia­toare şi cabluri a obţinut şi în acest an noi succese de prestigiu în domeniul autouti­­lării, realizînd încă două ma­şini de cablat. Cea de-a treia maşină româ­nească de cablat ia astăzi star­tul producţiei. Intrarea ei în funcţiune determină sporirea capacităţii anuale de producţie cu 3.000 tone cabluri şi o creş­tere a productivităţii muncii la operaţia de cablat cu 30 la sută. Sărbătorirea celei de-al tril-lea cetăţean al Republicii Socialiste România Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al G. C. al P.G.R., preşedintele Consiliului de Stat, a primit joi dimineaţa, la Palatul Republicii, familia celui de-al 20.000.000-lea cetăţean al pa­triei noastre. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej au luat parte tovară­şii: Ion Gheorghe Maurer, Gheor­­ghe Apostol, Ghivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ, Ion Păţan. Au participat, de asemenea, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai u­­nor organizaţii obşteşti. Tovarăşul Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Argeş al P.G.R., preşedin­tele Consiliului popular judeţean, a prezentat tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat pe cel de-al 20.000.000-lea cetăţean al Republicii Socialiste România, Daniel Marius Stănciulescu, năs­cut în ziua de 20 iunie 1969, ora 5 dimineaţa, pe meleagurile arge­­şene, şi pe părinţii săi, Alexandra Stănciulescu, profesoară de isto­rie la Şcoala generală din satul Surduleşti, judeţul Argeş, şi Gheorghe Stănciulescu, maistru la întreprinderea de poduri metali­ce şi prefabricate din Piteşti, luîndu-l în braţe pe micul ce­tăţean al patriei şi sărutîndu-l părinteşte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a felicitat şi i-a urat „să trăiască fericit în comunism“. Felicitînd călduros pe mama şi tatăl copilului cărora le-a urat ,să-i dea o creştere cit mai bu­nă“, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit daruri sărbătoritului. Emoţionat, exprimîndu-şi ferici­rea de a fi tatăl celui de-al 20.000.000-lea cetăţean al ţării, Gheorghe Stănciulescu a adresat calde mulţumiri conducerii parti­dului, guvernului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru căldu­ra manifestată faţă de creşterea şi educarea copiilor în patria noa­stră, pentru grija faţă de viitorul fericit al întregii naţiuni. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat ciocnesc- apoi cite o cupă de şam­panie cu părinţii copilului, închi­nă în cinstea sa, urîndu-i sănăta­te şi fericire; conducătorii se fo­tografiază şi se întreţin îndelung cu mama şi cu tatăl micului lo­cuitor a! României. Printr-o fericită întîmplare, naşterea celui de-al 20.000 000-lea cetăţean al României s-a petre­cut in preajma celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre, fapt care îi conferă o semnificaţie deosebită. Un pro­cent de 42 la sută din întreaga populaţie a ţării îl alcătuiesc­ as­tăzi cetăţenii născuţi după 23 Au­gust 1944, cetăţeni crescuţi in anii regimului socialist, în orîndui­­rea în care a fost lichidată pen­tru totdeauna exploatarea omului de către om. România, cu o populaţie de pes­te 20 milioane de locuitori, se în­scrie în prezent, din punct de ve­dere demografic, printre primele 9 ţări din Europa şi în primele 29 ţări de pe glob. Organizată în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări ,­ eli­berării patriei, Expoziţia economică a judeţului Braşov îşi deschide mîine porţile. In cvarta­lul studenţesc din strada Memorandului, braşo­venii au concentrat imaginea a tot ceea ce au realizat în ultimii ani, simbolul contribuţiei lor la înfăptuirea politicii ştiinţifice, clarvăzătoare a partidului comunist, de edificare a României so­cialiste pe noi culmi de civilizaţie. Exponatele înfăţişează noile obiective econo­mice şi social-culturale apărute pe harta jude­ţului, varietatea şi performanţele produselor rea­lizate. Industria braşoveană, care ocupă în cel de-al XXV-lea an de viaţă liberă primul loc în­tre judeţele ţării în privinţa valorii producţiei globale pe locuitor, realizează în prezent în nu­mai 12 zile nivelul producţiei obţinute in întreg anul 1938. Amplul program de dezvoltare socialistă a a­­griculturii, materializat în judeţul nostru prin ac­tivitatea rodnică a celor 8 I.A.S.-uri, 4 Întreprin­deri pentru mecanizarea agriculturii, 72 de cooperative agricole de producţie, este prezentat vizitatorilor expoziţiei cu ajutorul mostrelor, gra­ficelor şi fotografiilor. Ca un corolar al întregii politici economice a partidului, sunt prezentate la expoziţie roadele preocupărilor pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei, prin varietatea produselor industriei uşoare şi alimentare, ale industriei locale sau cooperaţiei meşteşugăreşti, prin dezvoltarea con­strucţiei de locuinţe, a localităţilor urbane şi ru­rale sau prin creşterea puterii de cumpărare a populaţiei. VA INVITAM CA, PARCURGÎND PAGINA A II-A A ZIARULUI NOSTRU DE ASTĂZI, SĂ FA­CEM O VIZITĂ DE ANTICIPAȚIE LA „EXPO­­BRAȘOV '69". Conferenţiari la sate Comitetul ju­deţean pentru cultură şi artă, prin comisia de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, a deplasat in mai multe localităţi ale ju­deţului conferenţiari din ca­drul I.C.P.A.T. Braşov, care au prezentat expuneri in faţa ce­tăţenilor. Tema „Documentele pregătitoare ale Congresului al X-lea al P.C.R. — realizări şi perspective în dezvoltarea industriei de tractoare“ a fost prezentată la căminele culturale din Perşani, Şinca, Bucium, Mărgineni, Sebeş, Hîrseni, Copăcel, Berivoi, Re­cea şi De­jani, iar tema ,­Omul şi Cosmosul“ la unitățile cul­turale din Poiana Mărului, Moeciul de Jos (satul Cheia), Moeciul de Sus, Fundata. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit un grup de profesori din S.U.A. Joi la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliu­lui de Stat, a primit, la Palatul Republicii, un grup de profesori din Statele Unite ale Americii, ca­re fac parte din Seminarul profe­sorilor americani pentru pace, aflaţi într-o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Dumitru Popescu,­ Mihai Dalea. Erau prezenţi Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultu­ră şi Artă, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, şi Miron Constantinescu, adjunct al minis­trului învăţămîntului. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cor­dială, între preşedintele Consiliu­lui de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi prof. Jerome Davis, conducătorul grupului de profe­sori americani, a avut loc o am­plă convorbire. De curînd s-a încheiat la Bra­şov cursul de orientare şcolară şi profesională la care au parti­cipat inspectorii şcolari de resort de la toate inspec­toratele şcolare judeţene, consi­lierii şcolari şi profesorii de psi­hologie din ţară. Pe această te­mă, am avut o convorbire cu conf. dr. GEORGE VĂIDEANU, directorul Institutului de ştiinţe pedagogice Bucureşti. — Care este, tovarăşe di­rector, contextul de acţiuni pedagogice în care se înscrie acest curs Şi ce vizează el ? — Cursul s-a situat în vastul program elaborat de partid în ve­derea dezvoltării învăţămîntului din ţara noastră. E vorba de complexul proces de restructura­re şi modernizare a învăţămîn­tului de toate gradele, astfel ca el să răspundă cit mai deplin la necesităţile impuse de viaţă. In această acţiune, orientarea şcola­ră şi profesională a elevilor are o deosebită importanţă, avînd im­plicaţii directe asupra integrării tineretului în viaţa socială. Cursul şi-a propus — şi după pă­rerea cursanţilor a şi reuşit — să împrospăteze informaţiile de specialitate în acest do­meniu, să consolideze cunoş­tinţele, mai ales că această acţiune, aflată în stadiu de în­ceput, va trebui să se impună prin calitatea ei.­ Ea va trebui să convingă pe toţi cei angajaţi în orientarea profesională şi şcola­ră, respectiv diriginţii ca îndru­mători, elevii ca îndrumaţi prinţii ca factori mijlocitori. — în cuvintul rostit la des­chiderea cursului aminteaţi de noua profesiune didactică: consilierul şcolar. V-aş ruga să faceţi cîteva precizări. — Este intr-adevăr o profesiu­ne nouă, menţionată în Statutul personalului didactic. Consilierii şcolari, avînd o pregătire specia­lă în domeniul psihologiei şi pedagogiei, vor fi profesori de li­ceu degrevaţi de ore. Intrucît s-a constatat că atît absolvenţii actuali cît şi cei care au absolvit facultăţile mai de mult au o pre­gătire redusă în domeniul orien­tării profesionale, şi întrucît con­silierii şcolari au mari răspunderi în această direcţie, am căutat să dăm cursului un caracter prac­tic, de informare directă, tem­e ca­­ „Sociologia profesiunilor“, „Monografii ale diferitelor pro­fesiuni“, „Mobilitatea profesiu­nilor şi necesitatea recalificării“ le-au fost acestora de un real folos, deoarece ei vor trebui nu numai sa de­pisteze şi să cultive adecvat şi sistematic înclinaţiile şi aptitudi­nile elevilor, ci şi să-i informeze asupra exigenţelor social-cultura­le generale ale societăţii, în mod special asupra exigenţelor dife­ritelor profesiuni. Printr-o sus­ţinută colaborare cu dirigintele şi familia, consilierul şcolar va avea în supraveghere şi copiii „problemă“ datorită dereglărilor survenite şi viaţa de familie. — Vorbeaţi şi de fişa pe­dagogică .. — Incepînd din toamnă, în ma­joritatea şcolilor se va introduce fişa pedagogică ce va fi comple­tată de învăţători şi diriginţi în scopul realizării unei cît mai complete cunoaşteri a elevilor, întrucît completarea ei presupu­ne o anumită pregătire pedago­gică, la începutul lunii septem­brie vom organiza în toată ţara cursuri cu învăţătorii şi dirigin­­ţii, cursuri la care cursanţii de la Braşov vor fi lectori. Vedeţi, a­­şadar, că cursul de care discutăm a încercat şi, după opinia mea, a reuşit ca prin intermediul cursanţilor pe care i-a avut să declanşeze vitalizarea tuturor for­ţelor implicate în problema orientării şcolare şi profe­sionale. Ne preocupă în mod deo­sebit această chestiune, deoarece mai multe cercetări sociologice au demonstrat că o mare parte dintre oamenii blazaţi, provin toc­mai din indivizii care nu au reuşit să profeseze în domeniul pentru care aveau înclinaţii. Convorbire realizată de I. COMAN ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ DICUMINILE FĂCUTE DE TOVARĂŞUL­UI CEAUŞESCU­­ CADRUL CONVORBIRII CU GRUPUL DE PROFESORI AMERICANI Adresîndu-se celor prezenţi, to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus : aş dori, ca în numele Consiliu­lui de Stat şi al poporului român să salut grupul de profesori ame­ricani care vizitează România. Am auzit că grupul dumneavoastră fa­ce parte din Seminarul pentru pace din Statele Unite ale Ameri­cii. Noi, românii apreciem în mod deosebit pe toţi cei care îşi con­sacră eforturile luptei pentru în­ţelegere şi pace între popoare. Dumneavoastră cunoaştem­ că în­totdeauna oamenii de ştiinţă şi cultură au dorit să trăiască în pace şi înţelegere, că întotdeauna intelectualii cei mai înaintaţi au fost partizanii colaborării, priete­niei şi păcii în lume. In condiţiile de astăzi, cînd po­poarele obţin succese mari în dez­voltarea forţelor de producţie, a ştiinţei şi culturii, cînd omul a pătruns în Cosmos şi a ajuns pe Lună, dezvoltarea colaborării între state, salvgardarea păcii sunt unele din cele mai arzătoare probleme care preocupă întreaga omenire, care trebuie să-şi găsească rezol­varea. Vă pot spune,-- cred că aţi pu­tut constata aceasta în scurta dum­neavoastră vizită, în întîlnirile pe care le-aţi avut, că poporul ro­mân este animat de dorinţa sin­ceră de a dezvolta colaborarea şi prietenia cu poporul american, ca şi cu toate popoarele lumii, de a trăi cu toate statele în pace şi în­ţelegere, întreaga politică a Ro­mâniei este îndreptată spre cola­borare cu tarile socialiste, cu toa­te ţările lumii, inclusiv cu Statele Unite ale Americii ; în acest cadru se înscrie şi vizita pe care o va face, zilele acestea, în ţara noa­stră preşedintele S.U.A., Richard Nixon. Sper că vizita pe care dumnea­voastră, profesori din Statele Uni­te,­ o faceţi în România, va fi o contribuţie la mai buna cunoaşte­re şi conlucrare între oamenii de cultură şi învăţămînt din ţările noastre, la cauza înţelegerii şi prieteniei între popoare. în acest spirit doresc să salut vizita pe care o faceţi în România, eforturile dumneavoastră pentru pace şi prietenie între popoare. A luat cuvintul apoi prof. JERO­ME DAVIS, care a spus : Aş dori, înainte de toate, să vă mulţumesc in numele tuturor mem­brilor delegaţiei americane Noi apreciem mult căldura şi prietenia pe care ni le-a arătat poporul ro­mân şi sîntem recunoscători Ofi­ciului National de Turism pentru tot ce a făcut, pentru noi. Sîntem (Continuare in pag. a 4-a)

Next