Drum Nou, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7671-7695)
1969-09-02 / nr. 7671
hram nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7671 Marţi, 2 septembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI Proletari din toate turile. uniţi-vil Deschiderea Conferinţei internaţionale de fenomene în gaze ionizate Insula Universităţii din Bucureşti au început, luni, lucrările celei de-a IX-a Conferinţe internaţionale de fenomene în gaze ionizată, organizată de Academia R.S.R. Comitetul pentru Energia Nucleară şi Ministerul Invăţămîntului, sub egida Uniunii Internaţionale de fizică pură şi aplicată şi Agenţiei Internaţionale pentru energia atomică. Timp de o săptămînă, cei peste 800 de participanţi din 32 de ţări vor trece în revistă realizările obţinute într-unul din cele mai importante şi spectaculoase domenii ale fizicii contemporane, vor căuta să jaloneze direcţiile de urmat în cercetarea fenomenelor ce au loc în gazele ionizate. La şedinţa festivă de deschidere, în prezidiu au luat loc tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului Economic, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, Miron Constantinescu, ministrul învăţămîntului, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Horia Hulubei, preşedintele Comitetului pentru Energia Nucleară, Şerban Ţiţeica, vicepreşedinte al Academiei, Jean Livescu, rectorul Universităţii din Bucureşti şi Eugen Bădărău, directorul Institutului de fizică al Academiei. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Miron Nicolescu. în continuare, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a adresat, în numele Consiliului de Miniştri, un salut participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă internaţională de fenomene în gaze ionizate. Au mai rostit cuvântări de salut acad. Horia Hulubei şi acad. Eugen Bădărău, preşedintele Comitetului naţional de organizare a Conferinţei. SĂ RIDICĂM GRADUL DE FOLOSIRE A MATERIEI PRIME In orice proces de producţie consumurile specifice de materii prime şi materiale sunt în esenţă determinate de calitatea materiei prime, de tehnologia aplicată şi de gradul de tehnicitate al maşinilor şi agregatelor. Problema care se pune în actualul stadiu de dezvoltare a economiei noastre naţionale este să acţionăm asupra acestor trei factori pentru a putea aşeza consumurile specifice pe o bază ştiinţifică, imprimînd cheltuielilor materiale de producţie o tendinţă de scădere tot mai accentuată. Aceasta cu atît mai mult cu cît la Congresul al X-lea secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, arăta că : „una din lipsurile serioase care mai dăinuie in industria noastră este existenţa unor consumuri materiale prea ridicate. Este necesar să se treacă la revizuirea exigentă a normelor de consum industrial, la stabilirea lor pe baze ştiinţifice, în raport cu nivelul consumurilor existente pe plan mondial*. Rezultă deci că sarcina tuturor colectivelor de întreprinderi este să acţioneze permanent asupra diverselor laturi ale producţiei care influenţează consumurile specifice de materiale pentru ca în scurt timp să atingem nivelul realizărilor din ţările cu o industrie avansată. Pornind de la această cerinţă colectivul fabricii noastre a întreprins deja şi îşi propune să întreprindă în continuare, acţiuni multiple. Bunăoară, în acest an a fost luat un ansamblu de măsuri privind: mai buna organizare a locurilor de muncă, deservirea optimă a utilajelor prin mecanizarea unor operaţiuni de transport al materiei prime, respectarea tehnologiei de fabricaţie şi altele. Aceasta a avut ca efect, între altele, obţinerea pînă la data de 1 august a unor economii de peste 15 tone materie primă. Acest început este dezvoltat în momentul de faţă pe un plan superior. Specialiştii fabricii au iniţiat, de pildă, o planificare detaliată a consumurilor specifice pe fiecare operaţie, făcîndu-se, totodată, şi o analiză a pierderilor de materie primă pe operaţiuni şi locuri de muncă. In momentul de faţă, acest „examen“ a ajuns la operaţiile din ţesătorie şi din filatură, unde se urmăreşte încadrarea în normele de consum planificate pentru ca acolo unde se constată deficienţe să putem lua măsuri eficace pentru eliminarea lor. Rezerve importante în diminuarea consumurilor specifice se găsesc şi în experienţa şi inteligenţa tehnică proprie a specialiştilor noştri. Un exemplu în acest sens îl oferă o recentă realizare tehnică ce se va solda cu nari economii de materie primă. Astfel, un colectiv de specialişti de la secţia ţesătorie şi de la serviciul organizării ştiinţifice a producţiei au proiectat şi experimentat noi tipuri, mai perfecţionate, de canete pentru ţesut prin folosirea cărora pierderea de materie primă este substanţialredusă. Ne-am prevăzut ca începînd din trimestrul IV a.c. să aplicăm pe scară largă noile soluţii tehnice. Calcule preliminare arată că, pe această cale, vom înregistra creşteri de producţie între 15—20 la sută pe seama gospodăririi mai bune a linurilor. Este de remarcat totodată că, colectivul de organizare ştiinţifică a producţiei a conceput un dispozitiv de fixare a materialului pe suveică pentru a se ajunge la o folosire aproape completă a lui. S-au experimentat pînă acum 4 variante ale acestui dispozitiv. Rezultatele obţinute sunt promiţătoare. In prezent căutăm să perfecţionăm dispozitivul amintit, ceea ce ne va permite să ridicăm şi mai mult gradul de folosire a materiei prime. Eforturile de reducere a consumurilor specifice, de reaşezare a lor pe baze ştiinţifice, la nivelul parametrilor mondiali, trebuie să fie însoţite însă şi de o mai bună documentare tehnică. In acest sens suntem de părere că la nivelul centralelor industriale şi chiar la nivelul fiecărei întreprinderi să parvină. o bogată informatică privind realizările pe plan mondial, direcţiile de orientare a cercetărilor şi perfecţionărilor în diverse domenii ale producţiei venind astfel în sprijinul specialiştilor, al colectivelor de muncă cu elemente utile care să faciliteze reducerea consumurilor specifice. Consider, totodată, că acţiunea de gospodărire mai economicoasă a materiei prime, de aşezare a consumurilor specifice la nivelul celor mai avansate realizări pe plan mondial va consemna reuşite deosebite dacă se acţionează simultan asupra calităţii materiei prime, tehnologiei de fabricaţie şi parametrilor de funcţionalitate ai maşinilor şi agregatelor colaboratorilor noştri. ..Conjugarea eforturilor atît la furnizorul de materie primă cît şi la beneficiarul acesteia pentru perfecţionarea materiei prime şi a tehnologiei este în măsură să asigure ca fiecare produs executat să se realizeze cu o cantitate mai micii debaterie primă şi implicit cu cheltuieli de producţie mai mici, aşa cum recomandă Directivele Congresului al X-lea al partidului. DUMITRU RADU, inginer şef la Fabrica de stofe Braşov STRINGEREA ACTUALEI RECOLTE $1 PREGĂTIREA PRODUCŢIE11970, ACTUNO DE MARE RĂSPUNDERE Ne găsim in pragul nei noi şi importante ampanii agricole, cînd ebuie efectuate o sere întreagă de lucrări - insămînţări, recoltări, goare de toamnă — de are depinde în mare măsură producţia anuîi viitor. Stringerea reoliei de cartofi, sfeclă , zahăr, proumb, lemne şi altor culturi tîrii, de pe o suprafaţă ce epăşeşte 36.000 hectar, precum şi însămînarea unei suprafeţe de este 30.000 hectare ,cu grîu-secară, solicită nu numai un mare volum de muncă ci şi antrenaea unui număr sporit de mijloace mecanice. De aceea, buna organiare a muncii, stabilirea din timp pe baza unui plan de măsuri judicios ntormit, a braţelor şi mijloacelor ce participă la lucrări, a perioadei de execuţie a fiecărei lucrări in parte, răspunderi precise pe oameni, sunt sarcini de mare importanţă pentru toate consiliile de conducere şi specialiştii din unităţi. Experienţa anilor trecuţi ne-a demonstrat nu o dată că rezultate pozitive in asemenea campanii agricole se obţin numai acolo unde s-au luat din timp măsuri practice pentru organizarea temeinică a muncii şi mobilizarea tuturor cooperatorilor la lucru. Această elementară datorie este neglijată în unele unităţi agricole. Deşi a venit luna septembrie, cînd practic ar trebui să ne ocupăm numai de pregătirea campaniei de insămînţări de toamnă şi recoltarea culturilor tirzii, în o serie de unităţi încă nu s-a încheiat recoltatul şi treieratul culturilor cerealiere, treierişul griului pe judeţ în dimineaţa zilei de 1 septembrie ajungind la numai 93,3 la sută. Cooperative agricole ca Hălchiu, Harman, Cristian, Bod, Ghimbav şi altele, au terminat de mult această lucrare, onorînd în acelaşi timp toate obligaţiile faţă de stat. Ia alte unităţi, însă, ce e drept nu prea multe la număr, treierişul se desfăşoară intr-un ritm neîngăduit de lent, existînd încă pe mirişti sute şi mii de snopi de grîu. Printre aceste unităţi se numără cooperativele agricole din Drăguş (38,2 la sută) Buneşti (62,8 la sută), Grînari (65 la sută), Racoş (67,6 la sută),, Rupopa (76,3 la sută) şi altele. Cu toate că aici, organele agricole judeţene, la îndrumarea comitetului judeţean de partid, au concentratin număr mare de batoze şi combine, ritmul lucrării încă nu s-a îmbunătăţit, deoarece nu sunt mobilizaţi oameni suficienţi pentru deservirea maşinilor. Se încearcă tel şi fel de justificări. E timpul să se înţeleagă utit de consiliile de conducere cit şi de către fiecare cooperator din unităţile rămase in urmă că la moară nu se poate merge cu justificări şi că e nevoie să pună cu toţii umărul pentru terminarea cit mai grabnică a treierişului. Răminerea in urmă a acestei lucrări reflectă serioase lipsuri şi în munca organelor agricole, lipsuri rare trebuie neintirziat înlăturate. Alte lucrări de mare importanţă rămase în (continuare în pag. a 8-a) Ing. STEI IAN VÄTAFU, director adjunct al Direcţiei agricole judeţene r La Braşov: Magazinul universal „DACIA“ Aseară, la parterul ultimului bloc construit pe bulevardul Victoriei din Braşov, s-a deschis magazinul universal „Dacia". In cele opt raioane este prezentă toată gama de produse existente în depozitele I.C.S. Textile-incălţăminte , ţesături, tricotaje, confecţii, încălţăminte, marochinărie, mercerie, galanterie, parfumerie etc. „Dacia" — cel mai mare magazin al Braşovului — are o suprafaţă de 1.250 m.p., lungimea de peste 100 m dintr-uin singur schimb, personalul de deservire numărînd 35 de angajaţi. De asemenea, în incinta magazinului a fost amenajat un micro-bar care oferă cafea expres, răcoritoare și produse de cofetărie. FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FOLCLOR In cadrul primului Festival şi concurs internaţional de folclor (3 11 august — 6 septembrie), care se desfăşoară la Bucureşti (şi prin programele formaţiilor participante în toată ţara) ziua de duminică, 31 august,, a fost denumită „ziua folclorului românesc“ şi sărbătorită cu mare amploare. Sîmbăta seara, ansamblul braşovean „Poieniţa“, în atîtea rînduri laureat în ţară şi în străinătate, culesese aplauze la scena deschisă interpretînd dansuri ardeleneşti şi bănăţene, în spectacolul de la Palatul Republicii. A doua zi — duminică — braşovenii erau din nou în admiraţia publicului Capitalei, de astădată prin participarea lunilor la defilarea formaţiilor artistice din întreaga ţară şi a ţărilor participante la Festival. Grupurile de albiori şi roşiori, în costumele lor de o mică frumuseţe, călări pe cai minări şi splendid ornaţi cu podoabe colorate, au deschis alaiul folcloric compus din aproape două mii de dansatori şi artişti populari. Coloana multicoloră, dinamică şi tinerească a pornit din B-dul Ana Ipătescu, cu un popas — scena de nuntă — în Piaţa Romană, apoi în continuare a parcurs B-dul Magheru pînă la viitorul Teatru Naţional, de unde prin faţa Universităţii s-a trecut în Calea Victoriei pînă în faţa Ateneului Român. Aici s-au strîns din nou cealaltă toate formaţiile, toată această fremătătoare şi colorată mulţime, pentru a dansa în comun, cu miile de oameni care îi înconjjurau, hora prieteniei. Tot în cadrul Festivalului, luni dimineaţa s-a deschis la sala mică a Palatului sesiunea ştiinţifică „Creaţia populară în contemporaneitate“, care se desfăşoară între 1 şi 3 septembrie, şi la care sunt prezenţi specialişti din 25 de ţări din Europa, America, Asia şi Africa. Prin participarea cu comunicări a peste 90 de cercetători din ţară şi din străinătate, printre care personalităţi de frunte ale etnografiei şi folcloristicii mondiale, dezbaterile sesiunii ştiinţifice îşi propun să analizeze tendinţele şi perspectivele fenomenului de cultură tradiţională în contextul vieţii moderne. Cu acest prilej, in holul sălii mici a Palatului s-a deschis o expoziţie de carte de specialitate (circa 600 de titluri din domeniile: folclor, etnografie şi etnologie) cu participarea a 29 de țări. VIZITAT! NICOLAE CEAUŞESCU IN IRAN PLECAREA DIN BUCUREŞTI Luni dimineaţa a părăsit Capitala, plecînd spre Teheran, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Arvamehr şi a Maiestăţii Sale împărăteasa Iranului, va face o vizită oficială în Iran. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de Ilie Verdeţ, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constanntin Drăgan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Ieonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă Yahya Motamed- Vaziri, însărcinat cu afaceri adinterim al Iranului la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arborat drapelul de stat al Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetăţeni ai Capitalei aflaţi pe aeroport au salutat cu deosebită, căldură pe preşedintele Consiliului de Stat. SOSIREA LA TEHERAN TEHERAN 1 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu, transmit : Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenie şi stimă. Flori şi ovaţii, urări de bun sosit şi ceremonii au constituit o manifestare a unor sentimente izvorîte din ascendenţa constantă a raporturilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare, din dorinţa lor comună de a conlucra mai strîns şi de a se cunoaşte mai bine, de a contribui la înfăptuirea aspiraţiilor lumii contemporane de pace şi cooperare. Ora 15: Avionul prezidenţial, escortat din momentul intrării în spaţiul aerian al Iranului de avioane cu reacţie ale forţelor armate iraniene, coboară lin pe pista aeroportului Mehrabad. Drapelele de stat ale României şi Iranului se profilează pe cerul albastru. Steguleţe tricolore flutură în mîinile numeroşilor locuitori ai Teheranului veniţi în întîmpinarea înaltului oaspete român. (Continuare în pag. a 4 s) Toastul Şahinşahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr Domnule preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Este o deosebită plăcere pentru Împărăteasă şi pentru mine însumi de a vă ura dumneavoastră şi doamnei Ceauşescu bun venit în ţara noastră. Păstrez o excelentă amintire despre vizita făcută de mine în România şi nădăjduiesc,că veţi păstra, la rîndul dumneavoastră, o amintire plăcută despre actuala vizită. Noi avem astăzi onoarea de a vă primi în calitatea dumneavoastră de preşedinte al unei ţări tinere, dinarhice şi prospere, însă dumneavoastră ne aduceţi, totodată, mărturia continuităţii linei prietenii istorice, de mai multe ori seculară. Noi ştim, într-adevăr că relaţiile diplomatice dintre ţările noastre au început cu cinci secole în urmă, prin schimbul de scrisori şi ambasadori între regele Persiei, Uzun Hassan, şi domnul Moldovei, Ştefan cel Mare. Dar popoarele noastre se cunoşteau din timpuri şi mai îndepărtate. Sunt aproape o mie de ani de fiind vestitul istoric şi geograf persan, Gardizi, consacra un întreg capitol din binecunoscuta sa carte „Zeino— Akhbar“ — document istoriografie de primă însemnătate '■— descrierii geografice si istorice a Varainei, importantă regiune a actualei Românii. Acest capitol a fost tradus în limba română și publicat la București în anul 1936. Încă de la mijlocul secolului trecut au început in România studii sistematice de ironologie, prin lucrările renumitului orientalist român Constan (Continuare în pag. a 4-a) Toastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu ! Maiestate, Doamnelor şi domnilor, Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele meu şi al soţiei mele, al colaboratorilor mei, să exprim cele mai calde mulţumiri Maiestăţilor lor Imperiale, Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Farah, pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dumneavoastră ţară, pentru primirea cordială ce ne-a fost rezervată, pentru cuvintele pline de preţuire la adresa ţării şi poporului nostru la acest dineu. Daţi-mi voie, totodată, să exprim sincere mulţumiri populaţiei oraşului Teheran pentru manifestările pline de căldură cu care ne-a întîmpinat. In aceasta noi vedem o expresie a relaţiilor de prietenie dintre popoarele noastre, a dorinţei lor de a colabora şi a trăi în pace. Vizita în Iran ne dă prilejul să venim în contact nemijlocit cu viaţa şi preocupările unui popor cu o bogată istorie, cu străvechi tradiţii de civilizaţie şi cultură. In ţara noastră este cunoscută lupta desfăşurată de-a lungul secolelor de poporul iranian pentru emanciparea naţională, pentru dezvoltarea independentă a ţării; sunt de asemenea cunoscute eforturile pe care le desfăşoară astăzi poporul dumneavoastră pentru progres economic şi cultural, pentru folosirea bogăţiilor ţării în interesul dezvoltării patriei sale, al creării unor condiţii tot mai bune de viaţă. Noi înţelegem şi preţuim toate aceste eforturi ale dumneavoastră pentru că noi înşine sîntem angajaţi, cu toate forţele şi resursele noastre, într-o (continuare în pag. a 4-a) U.P.R.W.C. Făgăraș . Noua hală de cauciucări. Colocviul internaţional de logică şi-a încheiat lucrările Dumitivă s-au încheiat la Braşov lucrările Collocviuliu internaţional de logică „Modalitatea judecăţii la Aristotel şi în logica modernă". Organizat de Asociaţia oamenilor de ştiinţă din România, în colaborare cu Centrul de logică al Academiei, colocviul a întrunit pelingă oameni de ştiinţă români, prestigioase personalităţi ştiinţifice de peste hotare cum sunt : Marcel Barzin, membru al Academiei regale din Belgia ; Paul Gochet, prim-asistent la Seminarul de logică şi filozofia ştiinţelor din Belgia; Karel Berka, profesor univ., Cehoslovacia ; Boris Chendow, doctor în filozofie, Institutul de filozofie din Sofia, Bulgaria ; Warren Y. Murray, profesor la Facultatea de filozofie Lavai, Canada ; Andre Mercier, rectorul Universităţii din Berna, Elveţia ; René Poirier, membru al Academiei franceze, profesor la Universitatea Sorbona; Jehoshua Bar- Hitler, profesor la Universitatea ebraică, din Ierusalim ; Guido Moronigo-Tagliabue, directorul Institutului de filozofie din Milano, Italia ; Albert Menne, profesor, doctor în filozofie la Universitatea din Hamburg, R. F. a Germaniei, Stanislaw Surma, doctor docent, Polonia şi Richard Mac Keon, profesor la Universitatea din Chicago, S.U.A. Acest colocviu se situează pe linia preocupărilor continue ale Asociaţiei oamenilor de ştiinţă din România de a organiza diverse manifestări ştiinţifice menite să trateze probleme cu profunde implicaţii în diferite ramuri ale ştiinţei, sprijinind în acest fel dezvoltarea acestora şi implicit contribuţia lor la progresul economiei naţionale. Totodată, astfel de întîlniri oferă oamenilor noştri de ştiinţă prilejul unui fructuos schimb de opinii cu savanţi de peste hotare. Rezultatele deosebit de bune ale acestui colocviu — privind atît rapoartele prezentate cît şi discuţiile purtate — îndreptăţesc Asociaţia oamenilor de ştiinţă din România să organizeze și în viitor manifestări similare. Meridiane REÎNVIEREA ORAŞULUI TOMBSTONE Unde începe Istoria cu dulgherul James Marshall a început una din epocile marcante ale „vestului sălbatic“ american , goana după aur pe drumul greu al mirajului şi mult mai puţin al împlinirilor. Intr-o bună dimineaţă el s-a prezentat patronului său, fermierul John August Sutter. Dintr-o punguţă de piele James a scuturat pe masă o mînă de boabe de aur de mărimea mazărei. „Asta e, good Bye“, îşi luă pălăria şi plecă. Descoperise aur în munţii Californiei. Era în ziua de 28 ianuarie 1848. In dimineaţa următoare, fermierul Sutter nu mai avea muncitori. Toţi stăteau de-a lungul fluviului Fork, scormonind şi spălînd aurul din mîlul apei. Un an mai tîrziu, febra aurului cuprinsese întreaga Californie. Au venit aventurieri din toate ţările dornici să devină bogaţi graţie aurului din nisipurile rîurilor repezi. Şi, intr-adevăr boabele de aur începeau să se găsesacă din plin în buzunarele primilor căutători. In cunoscutele salponsuri şi tripouri cheltuiau adesea într-o singură noapte, ceea ce scormoniseră după o trudă îndelungată în mii şi praf. Obiceiurile erau dure, o viaţă de om nu conta mult în această ţară a îmbogăţirii rapide. Totuşi, tot mai mulţi porneau spre vest, cu sapa şi tîrnăcopul, pentru a căuta aur în munţi. Piatră de mormînt „N-ai să găseşti acolo aur, ei mormîntul tău“, proroci un cavalerist american camaradului său, care împins de febra aurului se pregătea să dezerteze din armată. (Gontinuari in pag. a 4-a)