Drum Nou, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7671-7695)

1969-09-02 / nr. 7671

hram nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7671 Marţi, 2 septembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI Proletari din toate turile. uniţi-vil Deschiderea Conferinţei internaţionale de fenomene în gaze ionizate In­sula Universităţii din Bucu­reşti au început, luni, lucrările celei de-a IX-a Conferinţe inter­naţionale de fenomene în gaze ionizată, organizată de Academia R.S.R. Comitetul pentru Energia Nucleară şi Ministerul Invăţămîn­­tului, sub egida Uniunii Interna­ţionale de fizică pură şi aplicată şi Agenţiei Internaţionale pentru energia atomică. Timp de o săptămînă, cei peste 800 de participanţi din 32 de ţări vor trece în revistă realizările ob­ţinute într-unul din cele mai im­portante şi spectaculoase domenii ale fizicii contemporane, vor cău­ta să jaloneze direcţiile de urmat în cercetarea fenomenelor ce au loc în gazele ionizate. La şedinţa festivă de deschide­re, în prezidiu au luat loc tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului Economic, Miron Ni­­colescu, preşedintele Academiei, Miron Constantinescu, ministrul învăţămîntului, Gheorghe Buzdu­gan, preşedintele Consiliului Na­ţional al Cercetării Ştiinţifice, Ho­­ria Hulubei, preşedintele Comite­tului pentru Energia Nucleară, Şerban Ţiţeica, vicepreşedinte al Academiei, Jean Livescu, rectorul Universităţii din Bucureşti şi Eu­gen Bădărău, directorul Institutu­lui de fizică al Academiei. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Miron Nicolescu. în continuare, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a adresat, în numele Consiliului de Miniştri, un salut participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă internaţională de fenomene în gaze ionizate. Au mai rostit cuvântări de salut acad. Horia Hulubei şi acad. Eu­gen Bădărău, preşedintele Comite­tului naţional de organizare­­ a Conferinţei. SĂ RIDICĂM GRADUL DE FOLOSIRE A MATERIEI PRIME In orice proces de producţie consumurile specifice de materii prime şi materiale sunt în esenţă determinate de calitatea materiei prime, de tehnologia aplicată şi de gradul de tehnicitate al maşi­nilor şi agregatelor. Problema ca­re se pune în actualul stadiu de dezvoltare a economiei noastre naţionale este să acţionăm asupra acestor trei factori pentru a putea aşeza consumurile specifice pe o bază ştiinţifică, imprimînd cheltu­ielilor materiale de producţie o tendinţă de scădere tot mai accen­tuată. Aceasta cu atît mai mult cu cît la Congresul al X-lea secretarul general al partidului nostru, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, arăta că : „una din lipsurile serioase ca­re mai dăinuie in industria noastră este existenţa unor consumuri ma­teriale prea ridicate. Este necesar să se treacă la revizuirea exigen­tă a normelor de consum indus­trial, la stabilirea lor pe baze şti­inţifice, în raport cu nivelul con­sumurilor existente pe plan mon­dial*. Rezultă deci că sarcina tu­turor colectivelor de întreprinderi este să acţioneze permanent asu­­pra diverselor laturi ale producţiei care influenţează consumurile spe­cifice de materiale pentru ca în scurt timp să atingem nivelul rea­lizărilor din ţările cu o industrie avansată. Pornind de la această cerinţă co­lectivul fabricii noastre a între­prins deja şi îşi propune să între­prindă în continuare, acţiuni mul­tiple. Bunăoară, în acest an a fost luat un ansamblu de măsuri pri­vind: mai buna organizare a locu­rilor de muncă, deservirea optimă a utilajelor prin mecanizarea unor operaţiuni de transport al mate­riei prime, respectarea tehnologi­ei de fabricaţie şi altele. Aceasta a avut ca efect, între altele, obţi­nerea pînă la data de 1 august a unor economii de peste 15 tone materie primă. Acest început este dezvoltat în momentul de faţă pe un plan su­perior. Specialiştii fabricii au ini­ţiat, de pildă, o planificare deta­liată a consumurilor specifice pe fiecare operaţie, făcîndu-se, tot­odată, şi o analiză a pierderilor de materie primă pe operaţiuni şi locuri de muncă. In momentul de faţă, acest „examen“ a ajuns la operaţiile din ţesătorie şi din fi­latură, unde se urmăreşte încadra­rea în normele de consum plani­ficate pentru ca acolo unde se constată deficienţe să putem lua măsuri eficace pentru eliminarea lor. Rezerve importante în diminua­rea consumurilor specifice se gă­sesc şi în experienţa şi inteligen­ţa tehnică proprie a specialiştilor noştri. U­n exemplu în acest sens îl oferă o recentă realizare teh­nică ce se va solda cu n­ari eco­nomii de materie primă. Astfel, un colectiv de specialişti de la secţia ţesătorie şi de la serviciul orga­nizării ştiinţifice a producţiei au proiectat şi experimentat noi ti­puri, mai perfecţionate, de canete pentru ţesut prin folosirea cărora pierderea de materie primă este substanţial­­redusă. Ne-am prevă­zut ca începînd din trimestrul IV a.c. să aplicăm pe scară largă noi­le soluţii tehnice. Calcule prelimi­nare arată că, pe această cale, vom înregistra creşteri de producţie între 15—20 la sută pe seama gos­podăririi mai bune a linurilor. Es­te de remarcat totodată că, colec­tivul de organizare ştiinţifică a producţiei a conceput un dispozitiv de fixare a materialului pe suveică pentru a se ajunge la o folosire aproape completă a lui. S-au ex­perimentat pînă acum 4 variante ale acestui dispozitiv. Rezultatele obţinute sunt promiţătoare. In pre­zent căutăm să perfecţionăm dis­pozitivul amintit, ceea ce ne va permite să ridicăm şi mai mult gradul de folosire a materiei pri­me. Eforturile de­ reducere a consu­murilor specifice, de reaşezare a lor pe baze ştiinţifice, la nivelul parametrilor mondiali, trebuie să fie însoţite însă şi de o mai bună documentare tehnică. In acest sens suntem­ de părere că la nivelul cen­tralelor industriale şi chiar la ni­velul fiecărei întreprinderi să par­vină­. o bogată informatică privind realizările pe plan mondial, direc­ţiile de orientare a cercetărilor şi perfecţionărilor în diverse dome­nii ale producţiei venind astfel în sprijinul specialiştilor, al colec­tivelor de muncă cu elemente u­­tile care să faciliteze reducerea consumurilor specifice. Consider, totodată, că acţiunea de gospodărire mai economicoasă a materiei prime, de aşezare a consumurilor specifice la nivelul celor mai avansate realizări pe plan mondial va consemna reuşite deosebite dacă­ se acţionează si­multan asupra calităţii materiei prime, tehnologiei de fabricaţie şi parametrilor d­e­ funcţionalitate ai maşinilor şi agregatelor colabora­torilor noştri. ..Conjugarea efortu­rilor atît la furnizorul de materie primă cît şi la beneficiarul aces­teia pentru perfecţionarea mate­riei prime şi a tehnologiei este în măsură să asigure ca fiecare pro­dus executat să se realizeze cu o cantitate mai m­ic­ii de­­baterie pri­mă şi implicit cu cheltuieli de pro­ducţie mai mici, aşa cum recoman­dă Directivele Congresului al X-lea al partidului. DUMITRU RADU, inginer şef la Fabrica de stofe Braşov STRINGEREA ACTUALEI RECOLTE $1 PREGĂTIREA PRODUCŢIE11970, ACTUNO DE MARE RĂSPUNDERE Ne găsim in pragul nei noi şi importante ampanii agricole, cînd ebuie efectuate o se­re întreagă de lucrări - insămînţări, recoltări, goare de toamnă — de are depinde în mare măsură producţia anu­­îi viitor. String­erea re­­oliei de cartofi, sfeclă , zahăr, proumb, le­mne şi altor culturi tîr­­ii, de pe o suprafaţă ce epăşeşte 36.000 hecta­­r, precum şi însămîn­­area unei suprafeţe de este 30.000 hectare ,cu grîu-secară, solicită nu numai un mare volum de muncă ci şi antrena­­ea unui număr sporit de mijloace mecanice. De aceea, buna organi­­are a muncii, stabilirea din timp pe baza unui plan de măsuri judicios ntormit, a braţelor şi mijloacelor ce participă la lucrări, a perioadei de execuţie a fiecărei lu­crări in parte, răspun­deri precise pe oameni, sunt sarcini de mare im­portanţă pentru toate consiliile de conducere şi specialiştii din uni­tăţi. Experienţa anilor trecuţi ne-a demonstrat nu o dată că rezultate pozitive in asemenea campanii agricole se ob­ţin numai acolo unde s-au luat din timp mă­suri practice pentru or­ganizarea temeinică a muncii şi mobilizarea tuturor cooperatorilor la lucru. Această elemen­­tară datorie este negli­jată în unele unităţi agricole. Deşi a ve­nit luna septembrie, cînd practic ar trebui să ne ocupăm numai de pregătirea campaniei de insămînţări de toamnă şi recoltarea culturilor tir­zii, în o serie de unităţi încă nu s-a încheiat re­coltatul şi treieratul cul­turilor cerealiere, treie­­rişul griului pe judeţ în dimineaţa zilei de 1 sep­tembrie ajungind la numai 93,3 la sută. Coo­perative agricole ca Hălchiu, Harman, Cris­tian, Bod, Ghimbav şi altele, au terminat de mult această lucrare, o­­norînd în acelaşi timp toate obligaţiile faţă de stat. I­a alte unităţi, însă, ce e drept nu prea multe la număr, treieri­­şul se desfăşoară intr-un ritm neîngăduit de lent, existînd încă pe mirişti sute şi mii de snopi de grîu. Printre aceste uni­tăţi se numără coope­rativele agricole din Drăguş (38,2 la sută) Bu­­neşti (62,8 la sută), Grî­­nari (65 la sută), Racoş (67,6 la sută),, Rupopa (76,3 la sută) şi altele. Cu toate că aici, or­ganele agricole jude­ţene, la îndrumarea comitetului judeţean de partid, au concen­trat­­in număr mare de batoze şi combine, rit­mul lucrării încă nu s-a îmbunătăţit, deoarece nu sunt mobilizaţi oameni suficienţi pentru deser­virea maşinilor. Se în­cearcă tel şi fel de jus­tificări. E timpul să se înţeleagă utit de consi­liile de conducere cit şi de către fiecare coope­rator din unităţile răma­se in urmă că la moară nu se poate merge cu justificări şi că e nevoie să pună cu toţii umă­rul pentru terminarea cit mai grabnică a treie­­rişului. Răminerea in ur­mă a acestei lucrări re­flectă serioase lipsuri şi în munca organelor a­­gricole, lipsuri rare tre­buie neintirziat înlătu­rate. Alte lucrări de mare importanţă rămase în (continuare în pag. a 8-a) Ing. STEI IAN VÄTAFU, director adjunct al Direcţiei agricole judeţene r La Braşov: Magazinul universal „DACIA“ Aseară, la parterul ulti­mului bloc construit pe bu­levardul Victoriei din Bra­şov, s-a deschis magazinul universal „Dacia". In cele opt raioane este prezentă toată gama de produse e­­xistente în depozitele I.C.S. Textile-incălţ­ăminte , ţesă­turi, tricotaje, confecţii, în­călţăminte, marochinărie, mercerie, galanterie, parfu­­merie etc. „Dacia" — cel mai mare magazin al Braşovului — are o suprafaţă de 1.250 m.p., lungimea de peste 100 m d­intr-uin singur schimb, personalul de deservire nu­­mărînd 35 de angajaţi. De asemenea, în incinta maga­zinului a fost amenajat un micro-bar care oferă cafea expres, răcoritoare și pro­duse de cofetărie. FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FOLCLOR­ In cadrul primului Festival şi concurs internaţional de folclor (3 11 august — 6 septembrie), care se desfăşoară la Bucureşti (şi prin programele formaţiilor partici­pante în toată ţara) ziua de du­minică, 31 august,, a fost denumită „ziua folclorului românesc“ şi sărbătorită cu mare amploare. Sîmbăta seara, ansamblul bra­şovean „Poieniţa“, în atîtea rîn­­duri laureat în ţară şi în străină­tate, culesese aplauze la scena deschisă interpretînd dansuri ar­deleneşti şi bănăţene, în spectaco­lul de la Palatul Republicii. A doua zi — duminică — bra­şovenii erau din nou în admi­­raţia publicului Capitalei, de astă­­dată prin participarea lunilor la defilarea formaţiilor artistice din întreaga ţară şi a ţărilor partici­­pante la Festival. Grupurile de albiori şi roşiori, în costumele lor de o m­ică fru­museţe, călări pe cai minări şi splendid ornaţi cu podoabe colo­rate, au deschis alaiul folcloric compus din aproape două mii de dansatori şi artişti populari. Coloana multicoloră, dinamică şi tinerească a pornit din B-dul Ana Ipătescu, cu un popas — scena de nuntă — în Piaţa Ro­mană, apoi în continuare a par­curs B-dul Magheru pînă la vii­torul Teatru Naţional, de unde prin faţa Universităţii s-a trecut în Calea Victoriei pînă în faţa Ateneului Român. Aici s-au strîns din nou cealaltă toate formaţiile, toată această fremătătoare şi colorată mulţime, pentru a dansa în comun, cu miile de oameni care îi înconjjurau, hora prieteniei.­­­ Tot în cadrul Festivalului, luni dimineaţa s-a deschis la sala mică a Palatului sesiunea ştiinţifică „Creaţia populară în contempo­raneitate“, care se desfăşoară în­tre 1 şi 3 septembrie, şi la care sunt prezenţi specialişti din 25 de ţări din Europa, America, Asia şi Africa. Prin participarea cu comuni­cări a peste 90 de cercetători din ţară şi din străinătate, printre ca­re personalităţi de frunte ale et­nografiei şi folcloristicii mondia­le, dezbaterile sesiunii ştiinţifice îşi propun să analizeze tendinţe­le şi perspectivele fenomenului de cultură tradiţională în contex­tul vieţii moderne. Cu acest prilej, in holul sălii mici a Palatului s-a deschis o ex­poziţie de carte de specialitate (circa 600 de titluri din domeniile:­­ folclor, etnografie şi etnologie) cu participarea a 29 de țări. VIZITA­T! NICOLAE CEAUŞESCU IN IRAN PLECAREA DIN BUCUREŞTI Luni dimineaţa a părăsit Capi­tala, plecînd spre Teheran, preşe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Ni­colae Ceauşescu, împreună cu so­ţia, Elena Ceauşescu, care, la in­vitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Mohammad Reza Pah­­lavi Arvamehr şi a Maiestăţii Sale împărăteasa Iranului, va face o vizită oficială în Iran. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de Ilie Verdeţ, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Ioan A­­vram, ministrul industriei con­strucţiilor de maşini, şi Alexandru Albescu, adjunct al ministrului co­merţului exterior. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constanntin Drăgan, Emil Drăgănes­­cu, Petre Lupu,­ Manea Mănescu, I­eonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, vicepreşedinţi ai Consiliu­lui de Miniştri, membri ai Consi­liului de Stat, miniştri, conducă­tori de instituţii centrale şi orga­nizaţii obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Erau de faţă Yahya Motamed- Vaziri, însărcinat cu afaceri ad­­interim al Iranului la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice a­­creditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa era ar­borat drapelul de stat al Republi­cii Socialiste România. Un mare număr de cetăţeni ai Capitalei aflaţi pe aeroport au sa­lutat cu deosebită, căldură pe pre­şedintele Consiliului de Stat. SOSIREA LA TEHERAN TEHERAN 1 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu, transmit : Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenie şi stimă. Flori şi ovaţii, urări de bun so­sit şi ceremonii au constituit o manifestare a unor sentimente iz­vorîte din ascendenţa constantă a raporturilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare, din dorinţa lor comună de a conlucra mai strîns şi de a se cunoaşte mai bi­ne, de a contribui la înfăptuirea aspiraţiilor lumii contemporane de pace şi cooperare. Ora 15: Avionul prezidenţial, escortat din momentul intrării în spaţiul aerian al Iranului de avi­oane cu reacţie ale forţelor arma­te iraniene, coboară lin pe pista aeroportului Mehrabad. Drapelele de stat ale României şi Iranului se profilează pe cerul albastru. Steguleţe tricolore flutu­ră în mîinile numeroşilor locuitori ai Teheranului veniţi în întîmpina­­rea înaltului oaspete român. (Continuare în pag. a 4­ s) Toastul Şahinşahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr Domnule preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Este o deosebită plăcere pentru Împărăteasă şi pentru mine însumi de a vă ura dumneavoastră şi doamnei Ceauşescu bun venit în ţara noastră. Păstrez o excelentă amintire despre vizita făcută de mine în România şi nădăjduiesc,că veţi păstra, la rîndu­l dumneavoastră, o amintire plăcută des­pre actuala vizită.­­ Noi avem astăzi onoarea de a vă primi în cali­tatea dumneavoastră de preşedinte al unei ţări tinere, dinarhice şi prospere, însă dumneavoastră ne aduceţi, totodată, mărturia continuităţii linei prietenii istorice, de mai multe ori seculară. Noi ştim, într-adevăr că relaţiile diplomatice dintre ţările noastre au început cu cinci secole în urmă, prin schimbul de scrisori şi ambasadori între re­gele Persiei, Uzun Hassan, şi domnul Moldovei, Ştefan cel Mare. Dar popoarele noastre se cu­noşteau din timpuri şi mai îndepărtate. Sunt aproape o mie de ani de fiind vestitul is­toric şi geograf persan, Gardizi, consacra un în­treg capitol din binecunoscuta sa carte „Zeino­— Akh­bar“ — document istoriografie de primă în­semnătate '■— descrierii geografice si istorice a Varain­ei, importantă regiune a actualei Românii. Acest capitol a fost tradus în limba română și publicat la București în anul 1936. Încă de la mijlocul secolului trecut au început in România studii sistematice de ironologie, prin lucrările renumitului orientalist român Constan­ (Continuare în pag. a 4-a) Toastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu ! Maiestate, Doamnelor şi domnilor, Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele meu şi al soţiei mele, al colaboratorilor mei, să exprim cele mai calde mulţumiri Maiestăţilor lor Impe­riale, Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Fa­­rah, pentru amabila invitaţie de a vizita frumoasa dumneavoastră ţară, pentru primirea cordială ce ne-a fost rezervată, pentru cuvintele pline de preţuire la adresa ţării şi poporului nostru la acest dineu. Daţi-mi voie, totodată, să exprim sincere mul­ţumiri populaţiei oraşului Teheran pentru mani­festările pline de căldură cu care ne-a întîmpinat. In aceasta noi vedem o expresie a relaţiilor de prietenie dintre popoarele noastre, a dorinţei lor de a colabora şi a trăi în pace. Vizita în Iran ne dă prilejul să venim în contact nemijlocit cu viaţa şi preocupările unui popor cu o bogată istorie, cu străvechi tradiţii de civilizaţie şi cultură. In ţara noastră est­e cunoscută lupta desfăşurată de-a lungul secolelor de poporul ira­nian pentru emanciparea naţională, pentru dez­voltarea independentă a ţării; sunt de asemenea cunoscute eforturile pe care le desfăşoară as­tăzi poporul dumneavoastră pentru progres e­­conomic şi cultural, pentru folosirea bogăţiilor ţării în interesul dezvoltării patriei sale, al cre­ării unor condiţii tot mai bune de viaţă. Noi în­ţelegem şi preţuim toate aceste eforturi ale dum­neavoastră pentru că noi înşine sîntem anga­jaţi, cu toate forţele şi resursele noastre, într-o (continuare în pag. a 4-a) U.P.R.W.C. Făgăraș . Noua hală de cauciucări. Colocviul internaţional de logică şi-a încheiat lucrările Dumitivă s-au­ încheiat la Bra­şov lucrările Collocviuliu interna­ţional de logică „Modalitatea ju­decăţii la Aristotel şi în logica modernă". Organizat de Asociaţia oameni­lor de ştiinţă din România, în co­laborare­ cu Centrul de logică al Academiei, colocviul a întrunit pe­­lingă oameni de ştiinţă români, prestigioase personalităţi ştiinţi­fice de peste hotare cum sunt : Marcel Barzin, membru al Acade­­­miei regale din Belgia ; Paul Go­­chet, prim-asistent la Seminarul de logică şi filozofia ştiinţelor din Belgia; Karel Berka, profesor u­­niv., Cehoslovacia ; Boris Chen­­dow, doctor în filozofie, Institu­tul de filozofie din Sofia, Bulga­ria ; Warren Y. Murray, profesor la Facultatea de filozofie Lavai, Canada ; Andre Mercier, rectorul Universităţii din Berna, Elveţia ; René Poirier, membru al Acade­miei franceze, profesor la Univer­sitatea Sorbona; Jehoshua Bar- Hitler, profesor la Universitatea ebraică, din Ierusalim ; Guido Mor­­onigo-Tagliabue, directorul Insti­tutului de filozofie din­ Milano, Italia ; Albert Menne,­ profesor, doctor în filozofie la Universita­tea din Hamburg, R. F. a Ger­maniei,­ Stanislaw Surma, doctor docent, Polonia şi Richard Mac Keon, profesor la Universitatea din Chicago, S.U.A. Acest colocviu se situează pe linia preocupărilor continue ale Asociaţiei oamenilor de ştiinţă din România de a organiza diverse manifestări ştiinţifice menite să trateze probleme cu profunde im­plicaţii în diferite ramuri ale şti­inţei, sprijinind în acest fel dez­voltarea acestora şi implicit con­tribuţia lor la­ progresul economiei naţionale. Totodată, astfel de în­­tîlniri oferă oamenilor noştri de ştiinţă prilejul unui fructuos schimb de opinii cu savanţi de peste hotare. Rezultatele deosebit de bune ale acestui colocviu — privind atît rapoartele prezenta­te cît şi discuţiile purtate — în­dreptăţesc Asociaţia oamenilor de ştiinţă din România să organizeze și în viitor manifestări similare. Meridiane REÎNVIEREA ORAŞULUI TOMBSTONE Unde începe Istoria cu dulgherul James Mars­hall a început una din epocile marcante ale „vestului sălba­tic“ american , goana după aur pe drumul greu al mira­jului şi mult mai puţin al îm­plinirilor. Intr-o bună dimi­neaţă el s-a prezentat patro­nului său, fermierul John August Sutter. Dintr-o pun­guţă de piele James a scutu­rat pe masă o mînă de boabe de aur de mărimea mazărei. „Asta e, good Bye“, îşi luă pălăria şi plecă. Descoperise aur în munţii Californiei. Era în ziua de 28 ianuarie 1848. In dimineaţa următoare, fer­mierul Sutter nu mai avea muncitori. Toţi stăteau de-a lungul fluviului Fork, scor­monind şi spălînd aurul din mîlul apei. Un an mai tîrziu, febra au­rului cuprinsese întreaga Ca­lifornie. Au venit aventurieri din toate ţările dornici să de­vină bogaţi graţie aurului din nisipurile rîurilor repezi. Şi, intr-adevăr boabele de aur în­cepeau să se găsesacă din plin în buzunarele primilor căută­tori. In cunoscutele salpons­­uri şi tripouri cheltuiau ade­sea într-o singură noapte, ceea ce scormoniseră după o trudă îndelungată în mii şi praf. Obiceiurile erau dure, o viaţă de om nu conta mult­ în această ţară a îmbogăţirii ra­pide. Totuşi, tot mai mulţi por­neau spre vest, cu sapa şi tîr­­năcopul, pentru a­ căuta aur în munţi. Piatră de mormînt „N-ai să găseşti acolo aur, ei mormîntul tău“, proroci un cavalerist american camaradu­lui său, care împins de febra aurului se pregătea să dezer­teze din armată. (Gontinuari in pag. a 4-a)

Next