Drum Nou, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7671-7695)

1969-09-12 / nr. 7680

. Nr. 7680 SPORT • SPORT Campionatul județean de fotbal Performera etapei a doua a... pierdut „tricoul galben“ Etapa a doua a campionatu­lui judeţean de fotbal s-a soldat cu un mare paradox! Geluleza Zărneşti, fruntaşa clasamentului, a fost singura echipă care a reuşit să cîştige în deplasare, dar nevoi­ta, în­ schimb, să cedeze „tricoul galben“ echipei Politehnica. 9 Liniile de atac şi-au respec­tat promisiunile făcute la „ora" startului. Prezentîndu-se în faţa apărătorilor cu „arme" mai eficace, ele au făcut să crească suma go­lurilor de la 18 la 24. Merită sub­liniată contribuţia echipelor Poli­tehnica şi I.C.J.M., ambele înscri­ind cîte 5 goluri.­­ Gazdele s-au dovedit cit se poate de puţin „cavaleri", cîşti­­gînd 12 puncte din 14 posibile. Mai puţin scontată apare victoria echipei Prefabricate în faţa Preci­ziei. Jucătorii de la Prefabricate s-au prezentat mult schimbaţi în bine faţă de prima etapă. Mai ră­­­mîne ca asociaţia sportivă să-şi schimbe... şi denumirea.­­ Actuala ediţie a început sub semnul goanei după puncte. Fap­tul că-n primele două etape nu s-a înregistrat nici un rezultat de ega­litate atestă „lăcomia“ majorităţii combatantelor. Cele mai lacome s-au dovedit a fi echipele Politeh­nica, Celuloza, C.F.R. şi I.C.I.M, singurele formaţii care au realizat procentajul maxim. # Cea de-a treia etapă progra­mează cîteva întîlniri de atracţie. „Capul de afiş" îl deţine partida Celuloza Zărneşti—I.C.I.M. Bra­şov. Dispute strînse promit să fur­nizeze şi întîlnirile Precizia Săce­­le—C.F.R. Braşov şi Textila Prej­­mer—Prefabricate Braşov. Dar iată şi celelalte meciuri: Metalul Bra­şov—Utilajul Făgăraş, Hidromeca­nica Braşov—Politehnica Braşov, Bazaltul Racoș—Ceramica Feldi­­oara și Olimpia Sînpetru—Măgura Codlea. După două etape, clasamentul se prezintă astfel: p. 6-8. Politehnica Celuloza C.F.R. I.C.I.M. Măgura Ceramica Precizia Prefabricare Bazaltul 10. Metalul 11. Hidromecanica 12. Textila 13. Utilajul 14. Olimpia 2 0 0 2 0-4 0 2 0 0 2 1-6 0 2 0 0 2 2-9 0 ST. PERVULESCU 3-3 2-2 2-2 1- 3 2- 6 MUHAR! ! Nu vă urcaţi din mers ! O ştie toată lumea, în tren este interzis să urci sau să cobori in timpul mersului. în­călcarea acestei instrucţiuni a atras după sine, nu o dată, accidente grave De curind, în staţia Făgăraş, un nou e­­xemplu tragic vine să confir­me aceasta. I. Nicoară din co­muna Viştea. in vîrstă de 23 ani, îşi cumpărase bilet să vină la Braşov. Grăbindu-se, n-a mai aşteptat oprirea persona­lului 2071 şi încercînd să urce din mers a alunecat de pe scara vagonului, nimerind sub roţi. .. în flagrant delict Cunoscuţii spuneau despre Valentin Bonea (comuna Brea­za, Dolj), Marcel Gugiulescu (satul Panachir, Dolj) şi Maria Codreanu (satul Cioroi, Olt) că sunt nişte tineri fără ser­viciu. Iată insă că luni, 8 sep­tembrie, orele 17.20, susnumiţii au dovedit categoric­ că au şi ei o ocupaţie. „Demonstraţia“ s-a petrecut la Magazinul de parfumerie din strada Repu­­■ blicii Braşov,, mai precis la sertarul cu banii încasaţi din vinzări. In prealabil însă „te­merarii“ au mai facu­­t două experienţe reuşite la librăria „G. Coşbuc“ şi Magazinul de confecţii de pe aceeaşi stradă, de unde au sustras 800 lei. Decalajul dintre reuşite şi ra­tări va spori acum cu o a pa­tra „experienţă", de data a­­ceasta in faţa tribunalului. L-a furat... peisajul In timp ce limbile ceasor­nicului­ se grupau pentru ora 4:00, autoatelierul 21 BV-114, proprietatea Autobazei 1 mar­fă Braşov, condus de Gheor­­ghe Stancu, alerga vertiginos pe D.N.13 în direcţia Sighi­şoara — Braşov. Aer proaspăt, natura prindea contururi în duelul dintre zi şi noapte. Deci toate bune. .. pînă­­ la kilometrul 55 + 700 cînd, furat de gînduri, sau de peisaj (cine ştie), şoferul a adormit. Rămas fără control, autoate­lierul a virat scurt pe stingă şi a plonjat în afara părţii carosabile, pedepsindu-şi stă­­pînul cu o rănire gravă. Aşa­dar, atenţie : maşinile se răz­bună. .. () DRUM NOU Consfă­tuirea cadrelor didactice (Urmare din pag. 1) drelor didactice. Mulţi din­­­­tre vorbitori au analizat te­meinic procesul educaţional din şcolile noastre, insistînd pe necesitatea întăririi co­laborării dintre şcoală, or­ganizaţiile de tineret şi fa­milie. Concluziile prezentate de tovarăşul Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului ju­deţean de partid Braşov, au subliniat necesitatea studie­rii temeinice şi aplicării consecvente în practică de către tot personalul didac­tic al judeţului nostru a do­cumentelor Congresului al X-lea al P.C.R., în scopul­­­ridicării învăţămîntului la nivelul cerinţelor etapei ac­tuale de dezvoltare a socie­tăţii noastre. în încheiere, tovarăşul Ştefan Antoniu a urat cadrelor didactice, tu­turor celor care cu dragoste şi pasiune îndrumă paşii tineretului nostru sănă-­ tate şi succese în muncă. Augurii noului an universitar (Urmare din pag. 1) Gheorghe Niţescu : Ar fi foarte multe de spus pe această temă. Planurile de învăţământ au fost revăzute şi îmbunătăţite în sensul asigurării unei pregătiri fundamentale a studenţilor şi, în acelaşi timp, al evitării supraîncărcării lor cu studiul unor obiecte sau capitole cu caracter descriptiv în consecinţă, se reduce numărul ore­lor de curs şi seminar, ceea ce oferă studenţilor mai mult timp ce poate şi trebuie să fie utilizat pentru studiu şi cercetare individuală, în dome­niul specialităţii. Concomitent, pentru a face un raport mai e­­chitabil între teorie şi practică, s-a mărit numă­rul orelor şi seminariilor destinate lucrărilor de laborator şi de aplicaţii practice. Eugen Chiş : Şi programele analitice au fost îmbunătăţite. De altfel, ţind să specifici că fiecare.. dintre cadrele noastre didactice se străduieşte să-şi reîmprospăteze, să-şi actualizeze cit mai mult cursurile. Eliminînd ceea ce este depăşit şi ocupîndu-ne ,de cuceririle culturii contemporane nu facem decit să stimulăm strădania de a culti­va în rîndul studenţilor calitatea de bază a­ in­telectualului contemporan : receptivitatea la tot ceea ce este nou, progresist. Redacţia : Una dintre cerinţele dezvoltării în­­văţămîntului nostru de toate gradele, subliniată de asemenea în documentele Congresului, o con­stituie perfecţionarea continuă a pregătirii cadre­lor didactice. Ce se întreprinde în învăţămîntul superior braşovean in acest sens ? Gheorghe Niţescu : Ne străduim ca în institu­tele noastre să predea cadre didactice cu o pre­gătire profesională ireproşabilă, pe care şi-o autoperfecţionează prin activitatea ştiinţifică, de cercetare, desfăşurată paralel cu cea didactico­­pedagogică. Eugen Chiş : In cadrul Institutului pedagogic, aproximativ 50 la sută dintre cadrele didactice se pregătesc pentru a primi titlul de doctor în ştiinţe. Ceea ce înseamnă o activitate profesio­nală al cărei ţel este perfecţionarea. Cu prile­jul acestei discuţii, aş vrea să adaug că, începînd cu această toamnă, institutului nostru îi este subordonată şi filiala din Braşov a Institutului central de perfecţionare a cadrelor didactice din învăţămîntul general şi mediu. Redacţia : în sprijinul ridicării calitative a conţinutului invăţămintului este şi dezvoltarea bazei materiale a institutelor; asigurarea unor condiţii tot mai bune de studiu şi de viaţă stu­denţilor. în acest scop, ce s-a realizat în vederea apropiatei deschideri a anului universitar ? Gheorghe Niţescu : în primul rînd ne-am ocu­pat de amenajarea şi utilizarea cit mai raţională a spaţiului destinat studiului, cît şi­ de îmbună­tăţirea condiţiilor de viaţă a studenţilor. Dota­rea şi autodotarea laboratoarelor şi a bibliiote­­cilor a stat pe primul plan. Au fost procurate noi aparate şi utilaje pentru lucrările practice şi de cercetare ştiinţifică, în acest domeniu am investit peste o jumătate de milion. Este locul să amintesc aici şi de strădania unor colective de profesori şi studenţi, al cărei rod este concretizat în aparate şi utilaje confecţio­nate pentru folosirea lor în cadrul institutului. Astfel, pentru laboratorul de cercetări în dome­niul magneto­hidrodi­amicii ctris­­­taculialiv, introdus în cadrul specialităţii electromecanică , s-a realizat o pompă magnetohhidrodin­amică. Aceasta va putea fi folosită şi în producţie. De asemenea, pentru laboratorul de ma­şini-unelte a­ fost concepută şi confecţionată o maşină de prelucrare a metalelor­ prin impulsuri electrice. Bibliotecile institutului s-au îmbogăţit cu circa 15.000 de volume, din care peste 3.000 de titluri noi iar pentru ca studenţii să aibă în pres­ an cor­diţii optime de cazare şi masă s-au executat lucrări de amenajare şi renovare a complexu­lui studenţesc. Eugen Chiş: Pe mii ne preocupă mai ales do­tarea noii Facultăţi de muzică. Se pune şi pro­blema creării unei noi biblioteci, pentru care am cerut şi sprijinul centrelor universitare din Bu­cureşti, Cluj, Tîrgu Mureş Redacţia : Ce este rezervat timpului liber al studenţilor ? Gheorghe Niţescu : Cuvintul cel mai greu îl au organizatorii activităţii culturale de la Casa de cultură a studenţilor. Eu pot să spun doar că se lucrează intens la un complex sportiv — te­ren de fotbal, baschet, volei, bazin de înot * — pentru care s-au cheltuit pînă în prezent peste 100.000 lei. Menţionez cu această ocazie şi fap­tul că în timpul verii studenţii au lucrat voluntar la acest complex sportiv. Şi cred­­că, în înche­ierea discuţiei noastre, nu ne rămîne decit să le urăm să dovedească aceeaşi hărnicie şi în timpul anului universitar. Memento C­I­N­EMA 41 PATRIA (telefon 1.18.18) Soarele vagabonzilor — o­­rele: 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. • POPULAR (telefon 1.40.22) Vadul iadului — orele: 9,30; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. • ARTA (telefon 1.23.63) Stri­­gatul — orele: 11, 15; 17,30; 20. • TINERETULUI (telefon 1.48.27) Tarzan, omul jun­glei — orele; 9; 11; 15; 17; 19; 21 fj) COSMOS Creola, ochii-ţi ard ca flacăra — orele; 9; 11; 14; 16;30; 19. 21 VINERI, 12 SEPTEMBRIE 17.30 Buletin de ştiri. 17.35 Lanterna magică. 18.05 Nuntă în Maramureş. Emi­siune pentru tineret. 18.35 Seară de balet. 19.00 Transmisiune de la Expozi­ţia Realizărilor Economiei Naţionale — România '69. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film­ artistic : „O poveste ca în filme“ — comedie muzi­cală cu Cliff Richard şi Su­san Hampshire. 21.20 Reflector. 21.35 Muzică uşoară. 22.05 Mult e dulce şi frumoasă — emisiune de limbă română. 22.30 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.50 Varietăţi pe peliculă „Ploaie de vară". 23.20 închiderea emisiunii.­ ­rîNrfPUL PRORftBIL Pentru zilele de 13 şi 14 sep­tembrie . Vreme relativ căldu­roasă ziua şi răcoroasă noap­tea. Izolat vor cădea averse slabe de ploaie. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din direc­ţia sud-vest şi vest. Temperatura uşor variabilă , minimele vor fi cuprinse intre 3 şi 8 grade, iar maximele între 9 şi 25 grade. Dimineaţa ceaţă locală. MICA PUBLICITATE Schimb de locuinţă Apartament la parter, bloc nou, central, în Timişoara, ofer pentru similar în Braşov. Informaţii tele­fon 1.13.39, Timişoara. Lecţii-meditaţii Diverse 392 Cedez două proprietăţi (singuri în curte), în Făgăraş, două came­re, bucătărie, cămară, pivniţă, ga­ze, dependinţe, grădină, şi în Ga­laţi trei camere, două marchize, dependinţe, grădină. Prefer pro­prietate cu 4 camere, gaze, depen­dinţe în Braşov, Codlea, Ghimbav, Săcele. Strada Nufărului 8, Galaţi (Ploeşteanu). 391 " Stenografia, dactilografia IMP pregătesc individual în alt nivel. Republicii 57 (Ioniu). 390 Furat motocicletă I.J. culoare bej 47-Bv,­521, motor seria 104472, anul fabricației 1961. Recompensă găsitorului. Familia Hodor Ioan, strada Lirei 2, Braşov. 389 PE ŞANTIERELE TRUSTULUI 5 SE TOACĂ MILIOANE (Urmare din pag. 1) Optică a inevitabili­tăţii pierderilor Cu oricare dintre membrii co­mitetului de direcţie al trustului abordezi un dialog în legătură cu această risipă de bani, explica­ţiile, justificările curg (greutăţi cu documentaţia, greutăţi cu găsi­rea unor materiale, greutăţi cu forţa de muncă). Lista acestor mo­tivări e prea lungă, nu ne permite s-o reproducem în întregime. Nu contestăm faptul că Trustul 5 a trebuit să facă faţă unor greu­tăţi ce au intervenit pe o serie de şantiere ale sale. Dar nu se poate trece cu vederea că pierderile, ri­sipa au ca semnatar, în primul rînd, optica cadrelor de conducere din trust, slaba răspundere cu care acestea privesc problema rentabilizării activităţii şantierelor. xNu este lipsit de interes să re­producem, în sprijinul ideii de mai sus, filmul unei recente dezbateri care a avut loc la trust, tocmai pe tema gospodăririi fondurilor materiale. La această analiză, di­rectorul general al trustului, ing Leon I­eibovici, a justificat situa­ţia­­pierderilor în felul următor: „Esenţial este să se facă, în pri­mul rînd, producţie, nu benefi­cii" (???). Nu ne mai miră deci ca pe şantierele trustului se pierd valori de milioane dacă di­rectorul general priveşte astfel raportul dintre producţie şi ren­tabilitate. Tot cu acelaşi prilej, reprezen­tantul forului tutelar, ing. Con­­stantin Chitic, director în D.G.C.M., era de părere că: „Suma pier­dută de Trustul 5 este mică , in comparaţie cu alte unităţi ale mi­nisterului, care au pierdut în a­­ceeaşi perioadă mult mai mult...". Am înţeles din această expli­caţie că în optica Direcţiei generale construcţii montaj Trustul 5 se află pe un loc frun­taş şi deci n-ar trebui „tratat“ cu asprime, în faţa unor astfel de argumente, evident, că trebuie demistificat şi sacul aşa-ziselor greutăţi obiec­tive, pentru că nu atît ele întreţin fenomenul risipei, cît această op­tică deformată privind gospodări­rea­ bunurilor materiale încredin­ţate. Din nefericire, astfel de concep­ţii şi-au găsit adepţi şi în activi­tatea de zi cu zi Din cele relatate de cîţiva economişti din trust s-a desprins faptul că o serie de ingineri (şefi de servicii, de şantiere, de loturi) rămîn în multe, foarte multe cazuri, insensibili la aspec­tul economico-financiar şi gospo­dăresc al activităţii lor. Iată ce ne-a declarat în acest sens con­tabilul şef, Aurel Drugoci: „Cînd am tras semnalul în comitetul de direcţie asupra unor aspecte de proastă gospodărire a mijloacelor tehnice, materiale sau băneşti, şi am făcut propuneri pentru lichida­rea anomaliilor create, de regulă am rămas în minoritate“. Călcîiul lui Achile­e­ff Trustul a primit şi primeşte an de an importante fonduri fixe de la stat pentru industrializarea în continuare a lucrărilor de con­strucţii, aşezarea pe baze mo­derne, ştiinţifice, a organizării muncii pe şantiere. în anul care a trecut, valoarea acestora a fost de 9 milioane, — iar pe anul în curs — 15 milioane lei la utilaje, în aceste condiţii tot mai favora­bile, normal ar fi ca volumul pier­derilor să se reducă lună de lună. De multă vreme însă bilanţurile financiare pe care le încheie trustul arată din păcate că aces­te milioane grele acordate de stat, în loc să fie fructificate printr-un spor de rentabilitate­, dimpotrivă se transformă în sursă de pier­deri (costurile cu întreţinerea şi funcţionarea acestor utilaje negă­­sindu-şi echivalenţe în producţia realizată cu ele pe şantiere). De ce oare? Realitatea este că pe şantierele trustului, în organiza­rea şi programarea producţiei, s-a creat un gol, un punct vul­nerabil, un aşa-zis călcâi al lui Achile, este insuficient valorificat fondul de inteligenţă şi experienţă al cadrelor economice, inginereşti, deoarece ele ar trebui angajate cu întreaga lor capacitate în soluţiona­rea nu numai a problemelor de dare în folosinţă a obiectivelor de investiţii, ci şi a celor de organi­zare a proceselor de producţie, evitîndu-se astfel cheltuielile ne­­economicoase. Este fireşte, greu de acceptat­­scuza cu aşa-zisele greutăţi obiec­tive în condiţiile în care zeci de utilaje, aflate in dotaţie, au fost utilizate şi în luna iulie cu ace­laşi randament ca în ianuarie sau februarie, cînd pe şantiere se duc materiale indiferent dacă sînt sau nu necesare, cînd mecanismele se repartizează inoportun. Şan­tierul 503 al trustului poa­te fi cotat ca „model" al proas­tei organizări şi deci şi al risipei de fonduri băneşti. Aici au fost aduse fel de fel de utilaje, dar n-au fost folosite, din care pricină s-a pierdut un milion lei. Proasta organizare a muncii găseşte gazde bune şi la şantierele 505 şi 508. Şi după cum am văzut mai îna­inte, conducerea trustului, în loc să acţioneze la nivelul şantiere­lor pentru lichidarea acestor grave neajunsuri, dimpotrivă se grăbeşte să declare că „nu se poate înca­dra în cheltuielile planificate“. Pierderile pot fi şi trebuie recuperate! Se pune întrebarea, dacă con­structorii de la Trustul 5 pot să aducă cota cheltuielilor la nivelul eficienţei şi să determine apoi o re­ducere sistematică a lor? Resurse există! Dar pentru aceasta tre­buie lichidate fenomenele inad­misibile de risipă pe şantierele 502, 503, 505, 508, unde problemele gospodăreşti au fost lăsate pe planuri secundare. E necesar să se renunţe la optica pesimistă a­­supra rentabilizării, la acrobaţiile financiare (iar pentru înlăturarea acestor neajunsuri trebuie să ac­ţioneze în primul rînd organizaţia de partid, antrenând potenţialul valoros de cadre pe care Trustul 5 — toată lumea o ştie — îl de­ţine, la o activitate atentă, sus­ţinută de descoperire şi fructifi­care a rezervelor interne). Pe baza unui studiu făcut recent rezultă că în domeniul organizărilor de şantier se pot valorifica rezerve de peste 1,9 milioane, iar prin eliminarea risipei şi folosirea judi­cioasă a materialelor, a utilajelor şi a forţei de muncă mai pot fi fructificate rezerve interne de încă aproape 4 milioane. Şi fi­reşte, acestea sunt numai cîteva din rezervele existente care, fruc­tificate, creează posibilitatea ca dotaţia să nu fie depăşită. Iată aşadar, tovarăşi conducă­tori ai Trustului 5, resurse e­­xistă! E nevoie insă de iniţia­tiva dv„ de angrenarea tuturor factorilor, pentru a închide calea risipei. Nici un moment nu trebuie uitat că spiritul nou de lu­cru pe care ni-l cer sarcinile complexe elaborate de Congresul al X-lea face inadmisibil ca în continuare pe şantiere să fie to­cate milioane de lei, datorită ne­glijenţei, lipsei de răspundere. Re­ducerea sistematică a nivelului cheltuielilor materiale de pro­ducţie în cadrul şantierelor Trus­tului 5 constituie — dacă vreţi să zicem şi aşa — un examen de competenţă pentru toate treptele ierarhice de aici. Pag. 3 Şcoala postliceală financiară str. Lungă nr. 198, tel. 1.16.64 Braşov ANUNŢĂ EXAMENUL DE ADMITERE LA CURSURI SERALE ŞI FĂRĂ FRECVENŢĂ, intre 25—30 septembrie 1969, înscrierile, pînă la 22 septembrie. Se primesc absolvenţi de liceu cu şi fără diplomă de baca­laureat, încadraţi în funcţii economice. 489 Studioul cinematografic Bucureşti, producţia filmului „Castelul condamnaţilor“ CAUTĂ URGENT PENTRU ÎNCHIRIAT turism Mercedes sau Opel, motocicletă cu ataş BMW sau Zundapp, toate tip 1940—1945. Oferte la telefon 1.28.40, camera 735. FIGURAŢIE SPECIALĂ, femei şi bărbaţi, între 23 şi 50 ani, blonzi. Prezentarea, simbătă 13 septembrie 1969, orele 17 , la Casa de cultură din Braşov. 492 Cooperativa meşteşugărească „Solidaritatea1­ Rîşnov „ strada 1, L. Caragiale nr. 2, telefon 49 VINDE, din stoc silera normativ, fără repartiţie, următoarele produse şi materiale : O Un grup electrogen 35 kW, motor Diesel de 60 C.P O Plută pentru cizmărie • Cauciuc sintetic O Burghie speciale pentru tîmplărie # Catarame curele ceas • Capse foi cort O Nasturi pentru haine (0,50 lei/buc) O Diferite stofe şi ţesături O Coşuri din răchită (baloane! tip industrial O Cozi unelte (ciocane, tîrnăcoape, lopeţi) O Cărămizi jumătăţi (0,15 lei/buc.) ANGAJEAZĂ: ♦ Timplari mobilă ♦ Tehnician depanator radio-televizoare 491 PETRECE II la CHEIA DI HAM * SUSAI P/RIUL RECE * I TREI CABANA SCHIORILOR I BRAZI * GIRBOVA ICLABUCET PLECARE • * CLABUCET sosire * * PIATRA MARE * BUN LOC * RENTE A • BABARUNCA * BRAN BRAN CASTEL * GURA R/ULUI CURMĂTURĂ CERBULUI, PLAIUL FOII * * MĂLAI ESTI TIMIS * COMPLEXUL SIMBATA ZA LE A SέM BETH S/ ROTBAV # Fabrica de radiatoare şi cabluri Braşov angajează de urgenţă : 0 RECTIFICATORI UNIVERSALI ♦ SCULERI MATRIŢERI ♦ ELECTRICIENI DE ÎNTREŢINERE 0 STRUNGARI ♦ FREZORI ♦ RABOTORI ♦ TINICHIGII ♦ CABLURI ♦ TÎMPLARI­­ ♦ MUNCITORI NECALIFICAŢI cu domiciliul in Braşov si împrejurimi. Pentru cei din alte localităţi asigurăm cazare la dor­mitoarele întreprinderii, iar pentru navetişti abona­mente de transport pe C.F R şi I R.T . Cei intere­saţi pot servi masa la cantina întreprinderii, contra cost. Informaţii suplimentare la biroul personal, te­lefon 2.47.22 interior 124. 488

Next