Drum Nou, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7671-7695)
1969-09-12 / nr. 7680
. Nr. 7680 SPORT • SPORT Campionatul județean de fotbal Performera etapei a doua a... pierdut „tricoul galben“ Etapa a doua a campionatului judeţean de fotbal s-a soldat cu un mare paradox! Geluleza Zărneşti, fruntaşa clasamentului, a fost singura echipă care a reuşit să cîştige în deplasare, dar nevoita, în schimb, să cedeze „tricoul galben“ echipei Politehnica. 9 Liniile de atac şi-au respectat promisiunile făcute la „ora" startului. Prezentîndu-se în faţa apărătorilor cu „arme" mai eficace, ele au făcut să crească suma golurilor de la 18 la 24. Merită subliniată contribuţia echipelor Politehnica şi I.C.J.M., ambele înscriind cîte 5 goluri. Gazdele s-au dovedit cit se poate de puţin „cavaleri", cîştigînd 12 puncte din 14 posibile. Mai puţin scontată apare victoria echipei Prefabricate în faţa Preciziei. Jucătorii de la Prefabricate s-au prezentat mult schimbaţi în bine faţă de prima etapă. Mai rămîne ca asociaţia sportivă să-şi schimbe... şi denumirea. Actuala ediţie a început sub semnul goanei după puncte. Faptul că-n primele două etape nu s-a înregistrat nici un rezultat de egalitate atestă „lăcomia“ majorităţii combatantelor. Cele mai lacome s-au dovedit a fi echipele Politehnica, Celuloza, C.F.R. şi I.C.I.M, singurele formaţii care au realizat procentajul maxim. # Cea de-a treia etapă programează cîteva întîlniri de atracţie. „Capul de afiş" îl deţine partida Celuloza Zărneşti—I.C.I.M. Braşov. Dispute strînse promit să furnizeze şi întîlnirile Precizia Săcele—C.F.R. Braşov şi Textila Prejmer—Prefabricate Braşov. Dar iată şi celelalte meciuri: Metalul Braşov—Utilajul Făgăraş, Hidromecanica Braşov—Politehnica Braşov, Bazaltul Racoș—Ceramica Feldioara și Olimpia Sînpetru—Măgura Codlea. După două etape, clasamentul se prezintă astfel: p. 6-8. Politehnica Celuloza C.F.R. I.C.I.M. Măgura Ceramica Precizia Prefabricare Bazaltul 10. Metalul 11. Hidromecanica 12. Textila 13. Utilajul 14. Olimpia 2 0 0 2 0-4 0 2 0 0 2 1-6 0 2 0 0 2 2-9 0 ST. PERVULESCU 3-3 2-2 2-2 1- 3 2- 6 MUHAR! ! Nu vă urcaţi din mers ! O ştie toată lumea, în tren este interzis să urci sau să cobori in timpul mersului. încălcarea acestei instrucţiuni a atras după sine, nu o dată, accidente grave De curind, în staţia Făgăraş, un nou exemplu tragic vine să confirme aceasta. I. Nicoară din comuna Viştea. in vîrstă de 23 ani, îşi cumpărase bilet să vină la Braşov. Grăbindu-se, n-a mai aşteptat oprirea personalului 2071 şi încercînd să urce din mers a alunecat de pe scara vagonului, nimerind sub roţi. .. în flagrant delict Cunoscuţii spuneau despre Valentin Bonea (comuna Breaza, Dolj), Marcel Gugiulescu (satul Panachir, Dolj) şi Maria Codreanu (satul Cioroi, Olt) că sunt nişte tineri fără serviciu. Iată insă că luni, 8 septembrie, orele 17.20, susnumiţii au dovedit categoric că au şi ei o ocupaţie. „Demonstraţia“ s-a petrecut la Magazinul de parfumerie din strada Repu■ blicii Braşov,, mai precis la sertarul cu banii încasaţi din vinzări. In prealabil însă „temerarii“ au mai facut două experienţe reuşite la librăria „G. Coşbuc“ şi Magazinul de confecţii de pe aceeaşi stradă, de unde au sustras 800 lei. Decalajul dintre reuşite şi ratări va spori acum cu o a patra „experienţă", de data aceasta in faţa tribunalului. L-a furat... peisajul In timp ce limbile ceasornicului se grupau pentru ora 4:00, autoatelierul 21 BV-114, proprietatea Autobazei 1 marfă Braşov, condus de Gheorghe Stancu, alerga vertiginos pe D.N.13 în direcţia Sighişoara — Braşov. Aer proaspăt, natura prindea contururi în duelul dintre zi şi noapte. Deci toate bune. .. pînă la kilometrul 55 + 700 cînd, furat de gînduri, sau de peisaj (cine ştie), şoferul a adormit. Rămas fără control, autoatelierul a virat scurt pe stingă şi a plonjat în afara părţii carosabile, pedepsindu-şi stăpînul cu o rănire gravă. Aşadar, atenţie : maşinile se răzbună. .. () DRUM NOU Consfătuirea cadrelor didactice (Urmare din pag. 1) drelor didactice. Mulţi dintre vorbitori au analizat temeinic procesul educaţional din şcolile noastre, insistînd pe necesitatea întăririi colaborării dintre şcoală, organizaţiile de tineret şi familie. Concluziile prezentate de tovarăşul Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean de partid Braşov, au subliniat necesitatea studierii temeinice şi aplicării consecvente în practică de către tot personalul didactic al judeţului nostru a documentelor Congresului al X-lea al P.C.R., în scopulridicării învăţămîntului la nivelul cerinţelor etapei actuale de dezvoltare a societăţii noastre. în încheiere, tovarăşul Ştefan Antoniu a urat cadrelor didactice, tuturor celor care cu dragoste şi pasiune îndrumă paşii tineretului nostru sănă- tate şi succese în muncă. Augurii noului an universitar (Urmare din pag. 1) Gheorghe Niţescu : Ar fi foarte multe de spus pe această temă. Planurile de învăţământ au fost revăzute şi îmbunătăţite în sensul asigurării unei pregătiri fundamentale a studenţilor şi, în acelaşi timp, al evitării supraîncărcării lor cu studiul unor obiecte sau capitole cu caracter descriptiv în consecinţă, se reduce numărul orelor de curs şi seminar, ceea ce oferă studenţilor mai mult timp ce poate şi trebuie să fie utilizat pentru studiu şi cercetare individuală, în domeniul specialităţii. Concomitent, pentru a face un raport mai echitabil între teorie şi practică, s-a mărit numărul orelor şi seminariilor destinate lucrărilor de laborator şi de aplicaţii practice. Eugen Chiş : Şi programele analitice au fost îmbunătăţite. De altfel, ţind să specifici că fiecare.. dintre cadrele noastre didactice se străduieşte să-şi reîmprospăteze, să-şi actualizeze cit mai mult cursurile. Eliminînd ceea ce este depăşit şi ocupîndu-ne ,de cuceririle culturii contemporane nu facem decit să stimulăm strădania de a cultiva în rîndul studenţilor calitatea de bază a intelectualului contemporan : receptivitatea la tot ceea ce este nou, progresist. Redacţia : Una dintre cerinţele dezvoltării învăţămîntului nostru de toate gradele, subliniată de asemenea în documentele Congresului, o constituie perfecţionarea continuă a pregătirii cadrelor didactice. Ce se întreprinde în învăţămîntul superior braşovean in acest sens ? Gheorghe Niţescu : Ne străduim ca în institutele noastre să predea cadre didactice cu o pregătire profesională ireproşabilă, pe care şi-o autoperfecţionează prin activitatea ştiinţifică, de cercetare, desfăşurată paralel cu cea didacticopedagogică. Eugen Chiş : In cadrul Institutului pedagogic, aproximativ 50 la sută dintre cadrele didactice se pregătesc pentru a primi titlul de doctor în ştiinţe. Ceea ce înseamnă o activitate profesională al cărei ţel este perfecţionarea. Cu prilejul acestei discuţii, aş vrea să adaug că, începînd cu această toamnă, institutului nostru îi este subordonată şi filiala din Braşov a Institutului central de perfecţionare a cadrelor didactice din învăţămîntul general şi mediu. Redacţia : în sprijinul ridicării calitative a conţinutului invăţămintului este şi dezvoltarea bazei materiale a institutelor; asigurarea unor condiţii tot mai bune de studiu şi de viaţă studenţilor. în acest scop, ce s-a realizat în vederea apropiatei deschideri a anului universitar ? Gheorghe Niţescu : în primul rînd ne-am ocupat de amenajarea şi utilizarea cit mai raţională a spaţiului destinat studiului, cît şi de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a studenţilor. Dotarea şi autodotarea laboratoarelor şi a bibliiotecilor a stat pe primul plan. Au fost procurate noi aparate şi utilaje pentru lucrările practice şi de cercetare ştiinţifică, în acest domeniu am investit peste o jumătate de milion. Este locul să amintesc aici şi de strădania unor colective de profesori şi studenţi, al cărei rod este concretizat în aparate şi utilaje confecţionate pentru folosirea lor în cadrul institutului. Astfel, pentru laboratorul de cercetări în domeniul magnetohidrodiamicii ctristaculialiv, introdus în cadrul specialităţii electromecanică , s-a realizat o pompă magnetohhidrodinamică. Aceasta va putea fi folosită şi în producţie. De asemenea, pentru laboratorul de maşini-unelte a fost concepută şi confecţionată o maşină de prelucrare a metalelor prin impulsuri electrice. Bibliotecile institutului s-au îmbogăţit cu circa 15.000 de volume, din care peste 3.000 de titluri noi iar pentru ca studenţii să aibă în pres an cordiţii optime de cazare şi masă s-au executat lucrări de amenajare şi renovare a complexului studenţesc. Eugen Chiş: Pe mii ne preocupă mai ales dotarea noii Facultăţi de muzică. Se pune şi problema creării unei noi biblioteci, pentru care am cerut şi sprijinul centrelor universitare din Bucureşti, Cluj, Tîrgu Mureş Redacţia : Ce este rezervat timpului liber al studenţilor ? Gheorghe Niţescu : Cuvintul cel mai greu îl au organizatorii activităţii culturale de la Casa de cultură a studenţilor. Eu pot să spun doar că se lucrează intens la un complex sportiv — teren de fotbal, baschet, volei, bazin de înot * — pentru care s-au cheltuit pînă în prezent peste 100.000 lei. Menţionez cu această ocazie şi faptul că în timpul verii studenţii au lucrat voluntar la acest complex sportiv. Şi credcă, în încheierea discuţiei noastre, nu ne rămîne decit să le urăm să dovedească aceeaşi hărnicie şi în timpul anului universitar. Memento CINEMA 41 PATRIA (telefon 1.18.18) Soarele vagabonzilor — orele: 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. • POPULAR (telefon 1.40.22) Vadul iadului — orele: 9,30; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. • ARTA (telefon 1.23.63) Strigatul — orele: 11, 15; 17,30; 20. • TINERETULUI (telefon 1.48.27) Tarzan, omul junglei — orele; 9; 11; 15; 17; 19; 21 fj) COSMOS Creola, ochii-ţi ard ca flacăra — orele; 9; 11; 14; 16;30; 19. 21 VINERI, 12 SEPTEMBRIE 17.30 Buletin de ştiri. 17.35 Lanterna magică. 18.05 Nuntă în Maramureş. Emisiune pentru tineret. 18.35 Seară de balet. 19.00 Transmisiune de la Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale — România '69. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film artistic : „O poveste ca în filme“ — comedie muzicală cu Cliff Richard şi Susan Hampshire. 21.20 Reflector. 21.35 Muzică uşoară. 22.05 Mult e dulce şi frumoasă — emisiune de limbă română. 22.30 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.50 Varietăţi pe peliculă „Ploaie de vară". 23.20 închiderea emisiunii. rîNrfPUL PRORftBIL Pentru zilele de 13 şi 14 septembrie . Vreme relativ călduroasă ziua şi răcoroasă noaptea. Izolat vor cădea averse slabe de ploaie. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din direcţia sud-vest şi vest. Temperatura uşor variabilă , minimele vor fi cuprinse intre 3 şi 8 grade, iar maximele între 9 şi 25 grade. Dimineaţa ceaţă locală. MICA PUBLICITATE Schimb de locuinţă Apartament la parter, bloc nou, central, în Timişoara, ofer pentru similar în Braşov. Informaţii telefon 1.13.39, Timişoara. Lecţii-meditaţii Diverse 392 Cedez două proprietăţi (singuri în curte), în Făgăraş, două camere, bucătărie, cămară, pivniţă, gaze, dependinţe, grădină, şi în Galaţi trei camere, două marchize, dependinţe, grădină. Prefer proprietate cu 4 camere, gaze, dependinţe în Braşov, Codlea, Ghimbav, Săcele. Strada Nufărului 8, Galaţi (Ploeşteanu). 391 " Stenografia, dactilografia IMP pregătesc individual în alt nivel. Republicii 57 (Ioniu). 390 Furat motocicletă I.J. culoare bej 47-Bv,521, motor seria 104472, anul fabricației 1961. Recompensă găsitorului. Familia Hodor Ioan, strada Lirei 2, Braşov. 389 PE ŞANTIERELE TRUSTULUI 5 SE TOACĂ MILIOANE (Urmare din pag. 1) Optică a inevitabilităţii pierderilor Cu oricare dintre membrii comitetului de direcţie al trustului abordezi un dialog în legătură cu această risipă de bani, explicaţiile, justificările curg (greutăţi cu documentaţia, greutăţi cu găsirea unor materiale, greutăţi cu forţa de muncă). Lista acestor motivări e prea lungă, nu ne permite s-o reproducem în întregime. Nu contestăm faptul că Trustul 5 a trebuit să facă faţă unor greutăţi ce au intervenit pe o serie de şantiere ale sale. Dar nu se poate trece cu vederea că pierderile, risipa au ca semnatar, în primul rînd, optica cadrelor de conducere din trust, slaba răspundere cu care acestea privesc problema rentabilizării activităţii şantierelor. xNu este lipsit de interes să reproducem, în sprijinul ideii de mai sus, filmul unei recente dezbateri care a avut loc la trust, tocmai pe tema gospodăririi fondurilor materiale. La această analiză, directorul general al trustului, ing Leon Ieibovici, a justificat situaţiapierderilor în felul următor: „Esenţial este să se facă, în primul rînd, producţie, nu beneficii" (???). Nu ne mai miră deci ca pe şantierele trustului se pierd valori de milioane dacă directorul general priveşte astfel raportul dintre producţie şi rentabilitate. Tot cu acelaşi prilej, reprezentantul forului tutelar, ing. Constantin Chitic, director în D.G.C.M., era de părere că: „Suma pierdută de Trustul 5 este mică , in comparaţie cu alte unităţi ale ministerului, care au pierdut în aceeaşi perioadă mult mai mult...". Am înţeles din această explicaţie că în optica Direcţiei generale construcţii montaj Trustul 5 se află pe un loc fruntaş şi deci n-ar trebui „tratat“ cu asprime, în faţa unor astfel de argumente, evident, că trebuie demistificat şi sacul aşa-ziselor greutăţi obiective, pentru că nu atît ele întreţin fenomenul risipei, cît această optică deformată privind gospodărirea bunurilor materiale încredinţate. Din nefericire, astfel de concepţii şi-au găsit adepţi şi în activitatea de zi cu zi Din cele relatate de cîţiva economişti din trust s-a desprins faptul că o serie de ingineri (şefi de servicii, de şantiere, de loturi) rămîn în multe, foarte multe cazuri, insensibili la aspectul economico-financiar şi gospodăresc al activităţii lor. Iată ce ne-a declarat în acest sens contabilul şef, Aurel Drugoci: „Cînd am tras semnalul în comitetul de direcţie asupra unor aspecte de proastă gospodărire a mijloacelor tehnice, materiale sau băneşti, şi am făcut propuneri pentru lichidarea anomaliilor create, de regulă am rămas în minoritate“. Călcîiul lui Achileeff Trustul a primit şi primeşte an de an importante fonduri fixe de la stat pentru industrializarea în continuare a lucrărilor de construcţii, aşezarea pe baze moderne, ştiinţifice, a organizării muncii pe şantiere. în anul care a trecut, valoarea acestora a fost de 9 milioane, — iar pe anul în curs — 15 milioane lei la utilaje, în aceste condiţii tot mai favorabile, normal ar fi ca volumul pierderilor să se reducă lună de lună. De multă vreme însă bilanţurile financiare pe care le încheie trustul arată din păcate că aceste milioane grele acordate de stat, în loc să fie fructificate printr-un spor de rentabilitate, dimpotrivă se transformă în sursă de pierderi (costurile cu întreţinerea şi funcţionarea acestor utilaje negăsindu-şi echivalenţe în producţia realizată cu ele pe şantiere). De ce oare? Realitatea este că pe şantierele trustului, în organizarea şi programarea producţiei, s-a creat un gol, un punct vulnerabil, un aşa-zis călcâi al lui Achile, este insuficient valorificat fondul de inteligenţă şi experienţă al cadrelor economice, inginereşti, deoarece ele ar trebui angajate cu întreaga lor capacitate în soluţionarea nu numai a problemelor de dare în folosinţă a obiectivelor de investiţii, ci şi a celor de organizare a proceselor de producţie, evitîndu-se astfel cheltuielile neeconomicoase. Este fireşte, greu de acceptatscuza cu aşa-zisele greutăţi obiective în condiţiile în care zeci de utilaje, aflate in dotaţie, au fost utilizate şi în luna iulie cu acelaşi randament ca în ianuarie sau februarie, cînd pe şantiere se duc materiale indiferent dacă sînt sau nu necesare, cînd mecanismele se repartizează inoportun. Şantierul 503 al trustului poate fi cotat ca „model" al proastei organizări şi deci şi al risipei de fonduri băneşti. Aici au fost aduse fel de fel de utilaje, dar n-au fost folosite, din care pricină s-a pierdut un milion lei. Proasta organizare a muncii găseşte gazde bune şi la şantierele 505 şi 508. Şi după cum am văzut mai înainte, conducerea trustului, în loc să acţioneze la nivelul şantierelor pentru lichidarea acestor grave neajunsuri, dimpotrivă se grăbeşte să declare că „nu se poate încadra în cheltuielile planificate“. Pierderile pot fi şi trebuie recuperate! Se pune întrebarea, dacă constructorii de la Trustul 5 pot să aducă cota cheltuielilor la nivelul eficienţei şi să determine apoi o reducere sistematică a lor? Resurse există! Dar pentru aceasta trebuie lichidate fenomenele inadmisibile de risipă pe şantierele 502, 503, 505, 508, unde problemele gospodăreşti au fost lăsate pe planuri secundare. E necesar să se renunţe la optica pesimistă asupra rentabilizării, la acrobaţiile financiare (iar pentru înlăturarea acestor neajunsuri trebuie să acţioneze în primul rînd organizaţia de partid, antrenând potenţialul valoros de cadre pe care Trustul 5 — toată lumea o ştie — îl deţine, la o activitate atentă, susţinută de descoperire şi fructificare a rezervelor interne). Pe baza unui studiu făcut recent rezultă că în domeniul organizărilor de şantier se pot valorifica rezerve de peste 1,9 milioane, iar prin eliminarea risipei şi folosirea judicioasă a materialelor, a utilajelor şi a forţei de muncă mai pot fi fructificate rezerve interne de încă aproape 4 milioane. Şi fireşte, acestea sunt numai cîteva din rezervele existente care, fructificate, creează posibilitatea ca dotaţia să nu fie depăşită. Iată aşadar, tovarăşi conducători ai Trustului 5, resurse există! E nevoie insă de iniţiativa dv„ de angrenarea tuturor factorilor, pentru a închide calea risipei. Nici un moment nu trebuie uitat că spiritul nou de lucru pe care ni-l cer sarcinile complexe elaborate de Congresul al X-lea face inadmisibil ca în continuare pe şantiere să fie tocate milioane de lei, datorită neglijenţei, lipsei de răspundere. Reducerea sistematică a nivelului cheltuielilor materiale de producţie în cadrul şantierelor Trustului 5 constituie — dacă vreţi să zicem şi aşa — un examen de competenţă pentru toate treptele ierarhice de aici. Pag. 3 Şcoala postliceală financiară str. Lungă nr. 198, tel. 1.16.64 Braşov ANUNŢĂ EXAMENUL DE ADMITERE LA CURSURI SERALE ŞI FĂRĂ FRECVENŢĂ, intre 25—30 septembrie 1969, înscrierile, pînă la 22 septembrie. Se primesc absolvenţi de liceu cu şi fără diplomă de bacalaureat, încadraţi în funcţii economice. 489 Studioul cinematografic Bucureşti, producţia filmului „Castelul condamnaţilor“ CAUTĂ URGENT PENTRU ÎNCHIRIAT turism Mercedes sau Opel, motocicletă cu ataş BMW sau Zundapp, toate tip 1940—1945. Oferte la telefon 1.28.40, camera 735. FIGURAŢIE SPECIALĂ, femei şi bărbaţi, între 23 şi 50 ani, blonzi. Prezentarea, simbătă 13 septembrie 1969, orele 17 , la Casa de cultură din Braşov. 492 Cooperativa meşteşugărească „Solidaritatea1 Rîşnov „ strada 1, L. Caragiale nr. 2, telefon 49 VINDE, din stoc silera normativ, fără repartiţie, următoarele produse şi materiale : O Un grup electrogen 35 kW, motor Diesel de 60 C.P O Plută pentru cizmărie • Cauciuc sintetic O Burghie speciale pentru tîmplărie # Catarame curele ceas • Capse foi cort O Nasturi pentru haine (0,50 lei/buc) O Diferite stofe şi ţesături O Coşuri din răchită (baloane! tip industrial O Cozi unelte (ciocane, tîrnăcoape, lopeţi) O Cărămizi jumătăţi (0,15 lei/buc.) ANGAJEAZĂ: ♦ Timplari mobilă ♦ Tehnician depanator radio-televizoare 491 PETRECE II la CHEIA DI HAM * SUSAI P/RIUL RECE * I TREI CABANA SCHIORILOR I BRAZI * GIRBOVA ICLABUCET PLECARE • * CLABUCET sosire * * PIATRA MARE * BUN LOC * RENTE A • BABARUNCA * BRAN BRAN CASTEL * GURA R/ULUI CURMĂTURĂ CERBULUI, PLAIUL FOII * * MĂLAI ESTI TIMIS * COMPLEXUL SIMBATA ZA LE A SÎM BETH S/ ROTBAV # Fabrica de radiatoare şi cabluri Braşov angajează de urgenţă : 0 RECTIFICATORI UNIVERSALI ♦ SCULERI MATRIŢERI ♦ ELECTRICIENI DE ÎNTREŢINERE 0 STRUNGARI ♦ FREZORI ♦ RABOTORI ♦ TINICHIGII ♦ CABLURI ♦ TÎMPLARI ♦ MUNCITORI NECALIFICAŢI cu domiciliul in Braşov si împrejurimi. Pentru cei din alte localităţi asigurăm cazare la dormitoarele întreprinderii, iar pentru navetişti abonamente de transport pe C.F R şi I R.T . Cei interesaţi pot servi masa la cantina întreprinderii, contra cost. Informaţii suplimentare la biroul personal, telefon 2.47.22 interior 124. 488