Drum Nou, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7671-7695)

1969-09-21 / nr. 7688

Proletari din toate tarile, uniţi-vi!­rum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRA$OV AL P.CR. $ Al CONSIUUUfl POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI Nr. 7688 Duminică, 21 septembrie 1969 4 pagini 30 bani In cuprinsul ziarului: ♦ Din viata culturală ♦ Adunări generale ale sala­riaţilor : Realizările „Colo­­rom“-ului obligă la exigenţă sporită (pag. a 2-a) ♦ Carnea congelată — atribut a f­alimentaţiei moderne ♦ Sport (pag. a 3-a) IERI LA PORŢILE DE FIER Tovarăşul Nicolae CeauŞescu s-a întîlnit cu tovarăşul Iosip Broz Tito SÎMBĂTĂ, DIMINEAŢA, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, S-A ÎN­­TÎLNIT, LA PORŢILE DE FIER, ÎN BAZA ÎNŢELEGERII STABILITE ÎN COMUN, CU TOVARĂŞUL IOSIP BROZ TITO, PREŞEDINTELE UNIUNII COMUNIŞTI­LOR DIN IUGOSLAVIA, PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE FEDERA­TIVE IUGOSLAVIA. ÎN CADRUL ÎNTILNIRII AU FOST VIZITATE OBIECTIVE ALE SISTE­MULUI HIDROENERGETIC ŞI DE NAVIGAŢIE DE PE AMBELE MALURI ALE DUNĂRII. LA KLADOVO ŞI TURNU SEVERIN S-AU DESFĂŞURAT CON­VORBIRI OFICIALE ÎNTRE CONDUCĂTORII DE PARTID ŞI­­DE STAT AI CELOR DOUA TARI CARE AU RELEVAT ÎNCĂ O DATA RELAŢIILE DE STRÎNSA COLABORARE, PRIETENIE TRAINICA STATORNICITA INTRE PO­PORUL ROMAN SI POPOARELE IUGOSLAVIEI, DORINŢA COMUNĂ DE A SLUJI CAUZA SOCIALISMULUI ŞI PĂCII ÎN LUME. Continuîndu-şi drumul spre Por­ţile de Fier, sîmbătă dimineaţa to­varăşul Nicolae Ceauşescu, cu so­ţia, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat care îl însoţesc, au părăsit Craiova, îndreptîndu-se spre Turnu Severin. Mii de locuitori ai mu­nicipiului Craiova au ieşit de-a lungul străzilor să salute pe oaspeţii dragi. Pretutindeni, conducătorii de partid şi de stat sunt înconjuraţi de populaţia mu­nicipiului Craiova cu căldură şi prietenie. Mulţimea aclamă înde­lung, ovaţionează, scandează „P.C.R. — Ceauşescu — P.C.R. Ceauşescu". Se întind buchete de flori. Se aud urări de sănătate şi putere de muncă adresate secreta­rului­ general al partidului. Mun­citorii, inginerii şi tehnicienii uni­tăţilor industriale din zona de vest a Craiovei — pe unde trece co­loana oficială — ieşiţi pentru a saluta pe înalţii oaspeţi, îi înso­ţesc cu urale şi ovaţii entuziaste. Coloana maşinilor trece­­ pe lîrigă întreprinderea de prefabricate din beton, pe lingă şantierul noii fa­brici de bere. Sunt lăsate în urmă, la ieşirea din Cetatea Băniei, alte două obiective — adevăraţi gi­ganţi ai industriei noastre socia­liste — combinatul chimic şi cen­trala electrică de termoficare, măr­turii expresive ale saltului indus­trial realizat în anii de construc­ţie socialistă în patria noastră. Străbătînd judeţul Dolj, comu­nele şi oraşele sale, împodobite sărbătoreşte, conducătorii de par­tid şi de stat au fost salutaţi cu multă bucurie de locuitorii aces­tor meleaguri care şi-au ex­primat dragostea neţărmu­rită faţă de secretarul general al partidului, ataşamentul profund faţă de politica sa marxist-leni­­nistă promovată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru, hotă­­rîrea lor de a o înfăptui neabătut. La ieşirea din judeţ, tov.­Con­stantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R.., preşedintele Consiliului popular judeţean, mulţumeşte tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi conducători de partid şi de stat pentru scurta vizită şi le urează „drum bun". Coloana de maşini trece apoi podul de peste Jiu. La intrarea pe meleagurile mehedinţene se află o frumoasă poartă ţărănească, pe frontispiciul căreia sunt înscrise urările: „Bine aţi venit pe me­leagurile mehedinţene, iubiţi con­ducători de partid şi de stat", „Să ne trăiţi mulţi ani tovarăşe Ceauşescu, spre binele şi fericirea poporului“. Aici, secretarul gene­ral al partidului şi ceilalţi condu­cători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de tov. Constantin Drăgoescu, prim-secretar al Com­i­tetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, de conducători ai organelor locale de par­tid şi de stat, ai organiza­ţiilor de masă şi obşteşti. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat la hotarul judeţului Me­hedinţi este marcată de uratele, ovaţiile puternice ale locuitori­lor comunelor învecinate, veniţi în întîmpinare. Se oferă oaspeţi­lor tradiţionala pîine şi sare, bu­chete de flori. Pe întregul traseu parcurs pînă la Turnu Severin, — la Butoeşti şi Lunca Banului, la Strehaia, Tîmna şi Prunişor — comune cu gospodari iscusiţi şi vestiţi —, pretutindeni, conducă­torii de partid şi de stat sînt în­­tîmpinaţi cu aplauze şi înflăcărate urări de bun-venit. Armonios închegat în comple­xul nostru economic unitar, ju­deţul Mehedinţi a înregistrat în anii construcţiei socialiste o con­tinuă dezvoltare industrială şi social-culturală. Acest judeţ con­tribuie în prezent la înzestrarea economiei naţionale cu nave ma­ritime și fluviale, cu vagoane de marfă de diferite tipuri, cu produse miniere nemetalifere, cu mobilă, placaj, plăci fibrolemnoa­­se, furnire estetice, ţesături din bumbac, confecții, precum și cu diferite produse ale industriei a­­limentare. ...Coloana mașinilor se apropie de Turnu Severin, reşedinţa ju­deţului. De pe panta de la Balot­a se deschide în faţă o frumoasă privelişte, îmbogăţită de prezenţa solemnă a Dunării şi dominată de imaginea puternică a unor o­­biective industriale ridicate în oraş în ultimele două decenii, în dreptul Insulei Simian, conducă­torii partidului şi statului sunt salutaţi cu deosebită căldură de localnici, precum şi de membrii colectivului de muncitori şi spe­cialişti care, în apropiere, ame­najează o „insulă-muzeu" , re­constituind cu fidelitate imaginea Insulei Ada Kaleh, care urmează să fie acoperită de apele Dunării. Mii şi mii de muncitori şi teh­nicieni din întreprinderile oraşu­lui Turnu Severin, alcătuind, în ciuda ploii intermitente, de-a lun­gul străzilor adevărate culoare vii, flutură steguleţe tricolore şi roşii, aclamă pe conducătorii par­tidului şi statului,­­ scandează „Ceauşescu şi poporul", „P.C.R.­­Ceauşescu". Sunt momente de o deosebită semnificaţie, care oglindesc dragostea nemărginită a poporului faţă de conducătorii săi de partid şi de stat. Tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi tova­răşul Ion Gheorghe Maurer, cei­lalţi conducători de partid şi de (Continuare în pag a 4-a) „TIMIŞOARA 700“ Manifestările prilejuite de aniversarea a 700 de ani de la atestarea documentară a ora­şului Timişoara au continuat sîmbătă cu vernisajul unor ex­poziţii jubiliare, în care este înfăţişată dezvoltarea econo­mică, socială, culturală şi ştiinţifică a acestui mare cen­tru urbanistic al patriei noas­tre. Cu acelaşi prilej, pe noua magistrală urbană, care stră­bate orăşelul studenţilor timi­şoreni, a avut loc festivitatea punerii pietrei fundamentale a obeliscului „Timişoara 700", care va fi înălţat în amintirea jubileului. (Agerpres) COMUNICATUL COMUN Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedin­tele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, s-au întîlnit la Porţile de Fier, la 20 septem­brie 1969. Cei doi preşedinţi, împreună cu soţiile şi cu înalţi conducători de partid şi de stat din cele două ţări, au vizitat Şantierul hidroenergetic şi de navigaţie pe partea română şi partea iugoslavă a Dunării. Ei au dat o înaltă apreciere constructorilor pentru rezul­tatele pe care le-au realizat pînă acum, îndeosebi pentru închiderea eficace a Dunării, ceea ce repre­zintă un succes tehnic de seamă în faza finală a construcţiei acestui obiectiv de mare importanţă pen­tru economiile celor două ţări şi marchează un mo­ment hotărîtor în eliminarea dificultăţilor din calea navigaţiei internaţionale în această zonă a Dunării. Preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito au con­statat cu satisfacţie că în cursul desfăşurării de pînă acum a lucrărilor s-a realizat o colaborare deosebit de reuşită între cele două ţări socialiste, care repre­zintă un exemplu de relaţii prieteneşti de bună veci­nătate şi o afirmare a principiilor colaborării inter­naţionale pe baza egalităţii în drepturi. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi cetăţenii din Turnu Severin şi Kladovo au întîmpinat şi au salutat cu deosebită căldură pe înalţii oaspeţi. în timpul intîlnirii au avut loc convorbiri între preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito, la care au participat. Din partea română : Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­­nent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Mi­niștri, Pan­ Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Exe­cutiv a! Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile San­­dru, ambasadorul României în R.S.F. Iugoslavia. Din partea iugoslavă : Mitia Ribicici, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Prezidiului U.C.I., Mialko Todorovici, membru al Consiliului Fe­deraţiei, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Marko Nikezici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din Serbia, Krste Trvenkovski, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mika Tri­­palo, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Vecei Execu­tive Federale, preşedintele părţii iugoslave din Co­misia mixtă româno-iugoslavă de colaborare econo­mică, Anton Vratuşa, locţiitorul secretarului de stat pentru afacerile externe, Iso Niegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, în cursul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi deplină încredere recipro­că, s-a efectuat un schimb de păreri privind relaţiile bilaterale şi unele probleme actuale ale situaţiei in­ternaţionale şi ale mişcării muncitoreşti internapo­nale, precum şi o informare reciprocă despre con­strucţia socialistă în cele două ţări. Cei doi preşedinţi au constatat cu satisfacţie că colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia se dezvoltă cu succes în toate dome­niile şi au exprimat hotărîrea lor pentru extinderea continuă a colaborării politice, economice, tehnico­­ştiinţifice şi in alte domenii, pentru folosirea unor forme şi metode noi, în primul rînd a cooperării în producţia industrială, în scopul punerii mai largi în valoare a posibilităţilor economice ale celor două ţări. în legătură cu aceasta, s-a convenit ca preşedin­ţii guvernelor celor două ţări să se întîlnească în vederea concretizării acestei colaborări. Totodată, ei au subliniat importanţa contactelor, a schimburilor de păreri şi experienţă la toate nivelurile între re­prezentanţii celor două ţări, ca o expresie a efortu­rilor continue pentru o colaborare cit mai eficace şi mai cuprinzătoare. în cursul schimburilor de păreri privind probleme­le actuale internaţionale, cei doi preşedinţi au sub­liniat, şi de data aceasta, in mod deosebit hotărîrea Republicii Socialiste România şi Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia de a depune în conti­nuare eforturi în scopul îmbunătăţirii atmosferei în relaţiile internaţionale, al dezvoltării unei largi co­laborări internaţionale şi al întăririi păcii, de a dez­volta cea mai largă colaborare cu toate statele, pe baza respectării principiilor independenţei, suvera­nităţii, deplinei egalităţi în drepturi şi neamestecu­lui în treburile interne. Ei au exprimat dorinţa celor două ţări de a acorda sprijin deplin iniţiativelor în­dreptate în această direcţie, convinşi că astfel vor contribui în modul cel mai eficace la întărirea pro­ceselor şi tendinţelor pozitive în relaţiile internaţio­nale. Acţionînd în acest spirit şi constatînd că aceste idei se bucură de adeziunea tot mai largă a statelor şi popoarelor continentului nostru, cei doi preşedinţi s-au pronunţat pentru organizarea unei conferinţe a statelor europene, precum şi pentru alte acţiuni şi propuneri care pot să contribuie la întărirea cola­borării şi securităţii în Europa. Cele două părţi au reafirmat solidaritatea şi spri­jinul lor luptei eroice a poporului vietnamez, s-au pronunţat pentru încetarea agresiunii în Vietnam, pentru rezolvarea problemei vietnameze pe baza res­pectării dreptului poporului vietnamez de a-şi hotărî singur soarta, fără nici un amestec dinafară. Exprimîndu-şi îngrijorarea faţă de creşterea con­tinuă a încordării în Orientul Apropiat, cele două părţi s-au pronunţat din nou pentru intensificarea eforturilor în vederea rezolvării acestei crize prin aplicarea neîntîrziată de către toate părţile intere­sate a rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiem­brie 1967. Preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito s-au pronunţat cu hotărîre şi de data aceasta pentru re­zolvarea problemelor litigioase în relaţiile interna­ţionale in mod paşnic, pe calea tratativelor. Cele două părţi au exprimat din nou hotărîrea Re­publicii Socialiste România şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, a Partidului Comunist Român şi a Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia de a dez­volta în continuare relaţiile de prietenie şi colabo­rare egală în drepturi cu toate ţările socialiste, cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu forţele şi mişcările revoluţionare, democratice şi progresiste, aducându-şi astfel contribuţia lor la lupta pentru pace, progres social şi socialism. PENTRU URGENTAREA RECOLTĂRII CARTOFILOR: RĂSPUNDERE, DISCIPLINĂ, OPERATIVITATE! • Fruntaşii cunosc preţul timpului • Promit „marea cu sarea“ dar nu fac nimic • Inerţia şi toleranţa fac casă bună cu risipa In unităţile cooperatiste din zona Făgăraş, recoltatul cartofilor trebuie să deţină primul loc pe a­­genda lucrărilor agricole. Aceasta, cu atît mai mult, cu cit pînă ieri, lucrarea s-a efectuat doar în pro­porţie de 9,1 la sută ! Că acţiunea putea fi mult mai avansată, o do­vedesc rezultatele obţinute în u­­nele cooperative din această zonă, unde, în condiţii similare cu cele­lalte unităţi, strînsul cartofilor a început din timp, iar acum se află într-un stadiu mai avansat. Pătrunşi de marea răspundere ce le revine pentru organizarea pînă în cele mai mici amănunte a acti­vităţii de fiecare zi, conducătorii cooperativei agricole din Voila (preşedinte Opriş Dănilă, ing. Sil­viu Rahotă) nu şi-au dezminţit nici de data aceasta bunul renume de gospodari pricepuţi. Dînd dovadă de ingeniozitate şi competenţă în conducerea lucrărilor, exercitînd un control riguros asupra modului Cum se realizează planurile opera­tive întocmite pentru a doua zi, ei au reușit să orienteze în așa fel activitatea brigăzilor, Incit să se efectueze concomitent toate lu­­crările. Ca urmare, paralel cu re­coltatul furajelor, la strînsul car­tofilor au lucrat din plin 3—4 ma­şini zilnic (deservite, bineînţeles, de un număr corespunzător de oa­meni) fapt ce a asigurat funcţio­narea lor continuă, realizîndu-se o viteză medie zilnică de 12 ha. In acelaşi timp cu recoltatul, cartofii de sămînţă au fost transportaţi la silozuri, iar cei destinaţi valorifi­cării, la centrul de preluare. Bi­lanţul acestei rodnice activităţi este concretizat ln 90 ha. recol­tate, peste 300 tone cartofi însilo­­zaţi şi mai bine de 110 tone car­tofi predaţi în contul muncilor I.M.A. Am insistat mai mult asupra modului cum se lucrează la C.A.P. Voila, pentru a demonstra condu­cătorilor unităţilor vecine — C.A.P. Sîmbătă de Sus şi Voivodeni — că atunci cînd lucrurile se iau în serios, muncile agricole, chiar şi I. TOCANIE (Continuare în pag. a 2-a) Situația recoltării cartofilor în C.A.P. la 20 septembrie Cum era de bănuit, scrisoarea primită, neaşteptat, de la soţia acuzată de toţi corespondenţii noştri a schimbat puţin optica sub care era judecată tînăra familie. Rin­­durile scrise de tînăra V. A., fără a aduce justificări, explică totuşi, dintr-un punct de vedere propriu amă­nuntele acestei căsnicii. Cum spuneam deci o altă în­torsătură. Dar să dăm mai bine citire cîtorva din scri­sorile primite la redacţie. 1. SANCEA din Braşov se adresează direct tinerei soţii. „Stimată V. A. De­parte de dumneata minorele gînduri de a te despărţi de soţ — un om, cum bine spui, muncitor, harnic, am­biţios, hotărît să-şi termine cu bine facultatea începută. Ai dreptate cînd afirmi că într-o familie sînt necesare armonia, buna înţelegere, stimularea reciprocă între soţi pentru atingerea ţelu­lui propus. Poate că soţul dumitale, ocupat, firesc, cu învăţătura, n-a mai fost tînărul de altădată, dispus să se plimbe sub clar de lună şi să-ţi vorbească me­reu despre dragoste. Poate trebuia într-adevăr să-şi de­dice mai mult din timpul său familiei. Dar este oare aceasta o culpă atît de grava care să vă împingă la despărţire? Eu cred că nu. Ca să răzbaţi în viaţă, să-ţi atingi un ţel, este nevoie şi, de puţin sacrificiu, dacă munca poate fi numită aşa. Tocmai de aceea te sfătuiesc să te apropii de familia voastră şi nu să te îndepăr­tezi de ea. Cîştigul va fi reciproc“. Puţin diferită este însă o­­pinia tinerei ELEONORA G. din Braşov. Luînd apărarea „colegei de vîrstă“, Eleo­nora G. se adresează, dim­potrivă, soţului. „Aş vrea să te cred, cînd afirmi că ţi-ai dedicat toată viaţa binelui familiei. Aş vrea să fie adevărat cînd a- PROBLEMĂ P PERSONAUl Sâ căutăm răspunsul împreună... firmi că-ţi iubeşti atît de mult copilul. Dacă este aşa, atunci vîrsta şi experienţa ta de viaţă trebuiau să-ţi dic­teze o comportare mai chib­zuită faţă de soţie. Este fru­mos şi de admirat că înveţi să-ţi termini facultatea. Ai uitat însă că şi tovarăşa ta de viaţă învaţă­­este doar în ultima clasa la liceul se­ral). Atunci de ce să o des­consideri, de ce să crezi că doar d-ta trebuie să fii me­najat, îngrijit ? Amîndoi a­­veţi doar aceleaşi obligaţii faţă de copil şi faţă de fa­milie. Purtîndu-te rece, dis­tant, obişnuit „să-ţi ştergi de praf din cînd în cînd bi­beloul de porţelan", cum scrie soţia, ai uitat că fe­meia are, prin firea ei, o structură sufletească mai gingaşă, cu mai multă sen­sibilitate. Vrea să fie mîn­­gîiată, ocrotită şi de la cine să le aştepte toate acestea dacă nu de la soţul ei. Fără a-i da în totalitate dreptate soţiei dumitale, consider că o bună parte din vină îţi aparţine. în privinţa divor­ţului, în ultimă instanţă, nu-l doriţi nici unul. Şi este foarte bine că tocmai copi­lul v-a făcut să ezitaţi în luarea unei hotărîri. Gîn­­dindu-vă la el, vă gîndiţi la voi şi la viitorul vostru“. ILIE VIJEU, salariat la Consiliul popular al oraşu­lui Făgăraş. „Eu cred că tî­năra mamă a greşit grav încercînd să-şi facă soţul gelos. Copilul lor, la vîrsta de 2 ani, normal, nu ştie nici ce este bine, nici ce este rău. Mai tîrziu, cînd va judeca cu deplină matu­ritate de ce s-au despărţit părinţii lui, am convingerea că îşi va condamna tînăra mamă, care azi priveşte cu atîta uşurinţă viitorul fa­miliei sale. Dar atunci va fi prea tîrziu. Iată de ce cred­­eu că nu trebuie să se ajungă la vremea cînd „va fi prea tîrziu“ (Continuare în pag. a 2-a) Aveţi o CU PLINUL PE 9 IURI IHOEPLIHIT Fabrica de hîrtie cretată din Ghimbav Măsurile luate în acest an de colectivul de aici pentru organiza­rea raţională a producţiei, utiliza­rea mai deplină a maşinilor şi in­stalaţiilor, a forţei de muncă, au permis realizarea cu 19 zile mai devreme a sarcinilor de plan pe 9 luni la producţia globală şi pro­ducţia marfă. Există astfel con­diţii ca, pînă la sfîrşitul lunii, pre­vederile de plan să fie depăşite cu peste 8 milioane lei la produc­ţia globală şi marfă, spor care se va obţine în exclusivitate pe sea­ma creşterii productivităţii muncii. I.I.L. Braşov Colectivul întreprinderii a rea­lizat sarcinile de plan pe cele trei trimestre cu 15 zile mai devreme, ca urmare a asimilării în fabrica­ţie a unor noi produse solicitate de cumpărători, creării prin auto­­utilaje a unor utilaje în vederea ridicării productivităţii muncii. Pînă la sfîrşitul lunii se prevede obţinerea unei producţii suplimen­tare de 5 milioane lei la producţia globala şi 4 milioane lei la pro­ducţia marfă. Fabrica „Răsăritul Entuziasmul în întrecerea socia­listă este neslăbit şi lingă cup­toarele veşnic arzînde de la Fa­brica de produse refractare. Har­nicul colectiv şi-a realizat sarci­nile de plan pe 9 luni la produc­ţia globală şi marfă la data de 14 septembrie. în cele 12 zile care au mai rămas pînă la încheierea trimestrului şi-a propus să obţină peste plan o producţie globală şi marfă însumînd peste 3,7 milioane lei, concretizată în circa 885 tone produse refractare și 435 tone pra­furi de turnare.

Next