Drum Nou, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7696-7722)
1969-10-01 / nr. 7696
rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI Nr. 7696 Miercuri, 1 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Proletan din toata târife, uniţi-vii în cooperativele agricole din Ţara Birsei se cer Eforturi susţinute pentru recuperarea întîrzierilor la semănat! La C.A.P. Bod, Budika, Harman, Rîşnov şi Săcele, viteza zilnică e o vorbă de clacă? Schimbul prelungit nu se organizează în şedinţă! La Zărneşti s-a demarat cu încetinitorul... La ora actuală, unităţile agricole cooperatiste situate in Ţara Birsei se află sub procentul mediu realizat pe judeţ, atît la arături, cit şi la pregătirea terenului şi semănat. Este un fapt care stîrneşte cel puţin nedumerire, dacă avem in vedere condiţiile mult mai bune in care-şi desfăşoară activitatea cooperativele de aici, faţă de cele din zonele Rupea şi Făgăraş. Această stare necorespunzătoare de lucruri se datoreşte ritmului inegal în care se lucrează, lipsei de măsuri organizatorice care să aibă drept rezultat realizarea unei viteze zilnice ridicate, conformă cu potenţialul de lucru al forţelor si mijloacelor care există in cooperative. Că aşa stau lucrurile o dovedeşte faptul că în ziua de 29 septembrie, de exemplu, în timp ce la Hălchiu, Tărlungeni şi Dumbrăviţa viteza zilnică prevăzută la semănat a fost depăşită cu 10, 16 şi respectiv 22 ha, la Feldioara, Vulcan şi Zărneşti aceasta s-a realizat doar în proporţie de circa 50 la sută. In aceeaşi zi, la C.A.P. Bod, Budila, Hărlaan, Rîşnov şi Săcele nu s-a semănat cu gria nici un hectar (!?). Şirul unor asemenea exemple ar putea fi continuat, ele demonstrînd clar că încadrarea în epoca optimă a semănatului depinde numai de modul cum acţionează consiliile de conducere ale unităţilor, specialiştii, mecanizatorii, organizaţiile de partid, pentru utilizarea la maximum a timpului bun de lucru. La Prejmer, de exemplu, pînă aseară s-au însămînţat cu grîu 140 de hectare. Tractoristul Ion Junesch, lucrînd in schimb prelungit, seamănă cite 20 ha pe zi, iar Ion Pătrunjel şi Gh. Găitan, după ce ziua muncesc la scosul cartofilor, ară pînă noaptea tîrziu. Pentru faptul cum au lucrat nină acum, ei, ca şi ceilalţi mecanizatori ce deservesc cooperativa agricolă din Prejmer, merită calde felicitări ! Cu mult sub posibilităţi sunt însă rezultatele obţinute la cooperativa agricolă din Stupini, unde pînă ieri s-au semănat doar 52 ha, cu toate că aici există circa 280 ha eliberate de recoltă. Preşedintele Ion Taflan şi inginerul Ion Mîrza se arătau foarte sceptici pentru modul cum vor evolua treburile în zilele următoare. După părerea lor, viteza de lucru, aici la pregătirea sa I. TOCANIE (Continuare în pag. a 3-a) - Situaţia — însămînţărilor în cooperativele agricole la 29 septembrie # COOPERATIVE AGRICOLE CU REALIZĂRI MEDII COOPERATIVE AGRICOLE CODAŞE TOTAL PE JUDEȚ 31,6 Cooperativa agricolă Realizat 10. Şoarş 46,7 11. Feldioara 46,4 12. Viscri 46,9 13. Ucea de Sus 45,5 14. Hărman 44 3 15. Drăguş 43,7 16. Hoghiz 43,3 17. Grinari 42,8 18. Homorod 42,4 19. Apaţa 41,7 20. Hîrseni 41,3 21. Recea 40,5 22. Berivoi 38,3 23. Voila 37,7 24. Şereaia 35,2 25. Jimbor 34,7 26. Cincii 34,5 27. Codlea 32,9 28. Ucea de Jos 32,6 29. Sinpetru 32,0 30. Făgăraş 32,0 31. Cobor 31,7 ALMA MATER '69 Prof. dr. ing. GHEORGHE NIŢESCU, rectorul Institutului politehnic Braşov A devenit un fapt firesc ca fiecare nou început de an universitar să prilejuiască o anume scrutare în viitor, o reverificare a forţelor, pentru ca acest edificiu de majoră responsabilitate socială, şcoală superioară, să-şi înfăptuiască menirea pe un plan mereu mai înalt, pe aceeaşi linie de permanentă ascensiune pe care se situează întreaga viaţă a poporului nostru. Anul universitar 1969 1970 debutează sub auspiciile înnoitoare ale perfecţionării şi modernizării şcolii noastre superioare, preconizate de Directivele C.C., al P.C.R şi Legea învăţămîntu.ilui, de hotarîrile celui de-al X-lea Congres al P.C.R., expresiene a grijii cu care partidul şi statul nostru se ocupă de dezvoltarea şcolii româneşti, de destinele tinerei generalii, a marilor eforturi pe care întregul nostru popor le face pentru a asigura tinerilor accesul la cea mai inalta învăţătură. In noul an universitar care începe astăzi, pe porţile Almei mater braşovene vor păşi peste 5200 de studenţi, viitoarele cadre de specialişti ale industrieişi învăţămîntului. De pregătirea lor ştiinţifică, politico-ideologică, patriotică şi cetăţenească se vor ocupa, în cele două institute de învăţămînt superior din oraşul nostru, aproape 400 de cadre didactice — oamenii de ştiinţă, specialişti şi pedagogi cu experienţă, animaţi de dragoste şi interes pentru formarea spirituală a tineretului studios. în acest an, în cadrul Institutului pedagogic de 3 ani, îşi face debutul o nouă facultate— aceea de muzică—care vine să împlinească o veche cerinţă a dezvoltării vieţii artistice şi culturale de pe meleagurile braşovene. Tot aici, îşi va începe activitatea institutul pedagogic de 2 ani pentru învăţători şi educatoare. Dezvoltarea complexă, multilaterală a societăţii noastre socialiste, necesită pregătirea unui număr tot mai mare de specialişti cu înaltă calificare, pentru diverse domenii de activitate, cu o formaţie care să le dea posibilitatea de a înţelege teoretic şi practic procesele actuale şi să aibă capacitatea de a contribui în mod creator şi eficient la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, la rezolvarea problemelor continuu noi ale economiei şi culturii. Pentru acest an universitar, Ministerul învăţământului a aprobat noi planuri de învăţămînt, care constituie cadrul de perspectivă al formării viitorilor specialişti. O atenţie deosebită s-a acordat revederi procresmelor de cursuri pe ansamblul disciplinelor şi a fiecărei secții de specialitate din în (Gontinuare In pag. a 2-a) Astăzi, în jurul orei 12:00, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală, cu ocazia defeseniderii noului an universitar 1969-1970. Noua staţie de troleibuze din faţa uzinei „Rulmentul". Foto : LIVIU POPEIEA In urma unor crase neglijente constatate acum cîteva luni privind paza valorilor monetare, organele locale au elaborat un complex de măsuri menit să asigure securitatea deplină a acestora. Au fost duse la îndeplinire aceste sarcini ? Iată constatările noastre în urma raidului întreprins în urmă cu cîteva zile în compania unui grup de ofiţeri ai sub comanda locotenentcolonelului JEAN JELCU. Enigmaticul „însoţitor“ In scopul asigurării securităţii transportului valorilor monetare de la unitatea încasatoare la casieria centrală, punctul cinci al amintitului plan de măsuri prevedea obligativitatea însoţirii casierului de un alt salariat. Ora 19,50, în faţa unui magazin de încălţăminte, Casieriţa Magdalena Ghenghi îşi face monetarul. Zece minute mai târziu, cu o poşetă neagră în mînă, traversează culoarul neluminat dintre două blocuri. O mai conducem două sute de metri şi la prima staţie aşteptăm troleibuzul împreună. O femeie , cu o poşetă. Nimic deosebit. Nu atrage nimănui atenţia. Doar goi, care amurmărit-o, ştim că în poşeta aceea se ascunde o valoare. La un moment dat privirile noastre se întîlnesc. O scurtă tresărire. I se pare că ne-a mai văzut. Atît. Nu-i trece prin gînd că ne-ar putea interesa „conţinutul" poşetei, deoarece, aşa cum avea să ne argumenteze mai tîrziu, ,,nu i s-a mai întîmplat niciodată". Pe traseu, la jumătatea dintre două staţii, maşina opreşte pentru a evacua un călător fără bilet. Uşile se deschid, oferindu-ne al doilea prilej de a... finaliza o intenţie răuvoitoare, mai ales că nici un trecător nu e pe strada, iar semiîntunericul ne-ar ocroti mărinimos. Dar nu sîntem decît nişte „hoţi" improvizaţi. La coborîre, o altă ocazie, iar în holul semiluminat al casieriei centrale l-am fi avut şi pe al patrulea dacă n-ar fi apărut enigmaticul... „însoţitor". Amuzant a fost însă cînd tovarăşa Ghenghi a încercat să ne convingă că e însoţită ,,de la magazin". In realitate soţul dânsei o aştepta în poarta casieriei. Din partea lui, cei 9.000 de lei puteau să dispară de mai multe ori... 50.000 de lei într-o cutie de carton Micul magazin de încălţăminte n-a constituit însă pentru noi decit obiectul repetiţiei generale a tragi-comediei înscenate. „Marea lovitură" aveam s-o dăm la un magazin alimentar cu autoservire. Se apropie ora 23. Poţi număra pe degete trecătorii. Troleibuzele trec şi le rar, aproape goale. Urcăm şi noi într-unul, bineînţeles după mult-aşteptatele noastre casieriţe. De data aceasta nu ne mai interesează poşetele, ci cutia de carton din plasa de nailon a casieriţei A. Filip. N-avem nici un motiv de îndoială. Vrând parcă să ne dea tot concursul, neinspirata casieriţă a aşezat între cutie şi plasă bonul pe care efectuase calculele. Era un indiciu sigur: banala cutie de carton ascundea o „comoară". Am regizat de aşa manieră lucrurile încît cu câţiva metri înainte de casieria centrală, cele două femei au fost întrebate despre o stradă, timp în care „urmăritorul" a smuls plasa cu pricina. Ţipete, spaimă. La un singur geam a apărut un curios. In rest, ţipenie de om. Am intrat, fireşte, la casierie şi lucrurile s-au lămurit. Dar dacă eram intr-adevăr nişte hoţi ? Cei aproape 50.000 de lei s-ar fi rătăcit uşor prin întortocheala străzilor. A. Filip, însă, nu ne putea ierta că am „speriat-o", drept pentru care ne-a şi asigurat că am făcut „o glumă proastă". Aţi fi preferat o „glumă" mai... reuşită, tovarăşă casieriţă ? Din discuţiile purta DUMITRU RUJAN, VICTOR ŞT. POPESCU ION COMAN (Continuare în pag. a 2-a) BRIGADA „DRUM NOU” IN ANCHETA Daca eram intr-adevar hoţi, • •• [FI In cuprinsul ziarului: M Din viaţa culturală . Cei vinovaţi de întîrzierea pregătirii pentru iarnă a adăposturilor pentru animale : Să fie traşi la răspundere ! (pag. a 2-a) ■ Scrisori către redacţie (pag. a 3-a) ■ A 20-a aniversare a proclamării R. P. Chineze (pag. a 4-a) In secţia autoutilare a Uzinei de autocamioane, a fost proiectat şi executat un nou agregat pentru strunjirea fină a tamburilor asamblaţi cu butuci, pentru toate tipurile de autocamioane. Foto : GH. BANUŢĂ La I. U. S■ Braşov Două noi cuptoare electrice în funeţiune Ieri, la întreprinderea de unelte şi scule au fost terminate probele tehnologice a două noi cuptoare electrice pentru recoacerea pieselor, executate de sectorul mecanic al întreprinderii. Noile instalaţii intră astfel astăzi în producţie. Ele au o suprafaţă utilă de 4,8 m.p. fiecare, o putere instalată de 200 kW, iar volumul unei şarje de piese atinge 3.000 kg. Printre avantajele noilor cuptoare se relevă eliminarea recoacerii unei părţi însemnate din piesele fabricate în cuptoare cu gaz metan, mai slab productive, creşterea productivităţii muncii cu 200 la sută faţă de vechiul procedeu, precum şi îmbunătăţirea substanţială a calităţii pieselor şi eliminarea efortului fizic la această operaţie. Pe şantierul fabricii „Republica“ LUCRUL DUPĂ... BUNUL PLAC ÎMPIEDICĂ PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INVESTIŢIILOR Fabrica „Republica“ încheie al patrulea an de cînd are curtea brăzdată de felurite utilaje de şantier, iar diverse spaţii ale acesteia au devenit „gazdă bună“ pentru materialele întreprinderii de construcţii locale Braşov şi ale întreprinderii „Vulcan“ Bucureşti, în patru ani, alţi constructori au ridicat combinate, uzine. La fabrica „Republica“ o investiţie de 9,5 milioane lei construcţiimontaj n-a putut fi terminată, iar termenul de dare în exploatare integrală se amină de la lună la lună.. Evident, avem de-a face cu o încălcare flagrantă a legislaţiei şi a hotărîrilor partidului şi statului privind durata de execuţie a investiţiilor. Inadmisibil este totodată faptul că I.C.L. şi Şantierul întreprinderii „Vulcan“ nu se impacientează de situaţie. Dimpotrivă, se lucrează (nu e o exagerare) după toane. Au într-adevăr motive cei doi constructori să întîrzie execuţia acestor lucrări? Notăm ce a avut de executat constructorul: o hală de mărime modestă cu utilităţile aferente, clădirea pentru o centrală termică, amplasamentul unui rezervor de combustibil, drumuri interioare și alte cîteva lucrări mai mărunte. Mentorului, respectiv, întreprinderii „Vulcan", i-au revenit: instalarea a două cazane pentru abur și executarea unui rezervor de combustibil. Pe scurt, acestea sunt principalele obiective ce trebuiau realizate pe şantier. Cum au fost respectate scadenţele la acest volum de lucrări, care — orice s-ar spune— este cu totul modest? Hala de fabricație a fost predată cu întârziere, cazanele din centrala termică, de asemenea (al doilea cazan îi aşteaptă şi astăzi pe montori, pentru a intra în funcţiune). Rezervorul de combustibil, a cărei scadenţă ... replanificată a expirat la 30 septembrie, este şi în prezent o stivă de materiale. Se pune întrebarea firească, logică : de ce o asemenea întîrziere ? Iată ce ne relatează tov. Tudor Popescu, dirigintele de şantier : — Realitatea este că proiectantul — I.P.I.U. Bucureşti — a realizat documentaţia acestei investiţii sub orice critică. N-o să credeţi, dar în devize existau erori şi de acest gen : ,,60 ori 50 fac 30!“ Au existat multe omisiuni, greşeli. După ce au început lucrările propriu-zise, pe şantier execuţia a fost fie întreruptă fie prelungită, de la caz la caz, pentru că nu corespundea cu ceea ce s-a prevăzut în proiect. Aşa cum ne declară şi conducerea fabricii, calitatea documentaţiei — şef proiect ing. Victor Taşcău, de la I.P.I.U. — nu a corespuns nici măcar unor exigenţe minime. Ce a făcut beneficiarul? Nimic! I-a achitat contravaloarea proiectantului şi a lăsat lucrurile să meargă mai departe. Şi miopia de atunci a conducerii întreprinderii se întoarce, astăzi, împotriva ei ca un bumerang. Acum e lăsat timpul să şteargă totul. Considerăm însă că toată această poveste cu calitatea proiectului n-ar trebui ştearsă cu buretele. Nu dau dreptul nimănui să se închidă ochii, să se arboreze blîndeţea de bunicuţă, fată de proiectant, în primul rînd cele 3 milioane lei care au fost cheltuite în plus cu notele, de comandă făcute pe șantier, datorită neglijenței, lipsei de L. CIUTACU (Continuare în pag. a 3-a) Ce minunat este cartierul meu ! Meridiane Bursa drogurilor în ascensiune • CINCI DECESE SENZAŢIONALE PE COASTA DE AZUR • „NARCOTIC BUREAU“ SI „BRIGADE DE STUP“ IN STARE DE ALARMĂ • LIMITELE UNOR ACŢIUNI — SENSUL UNEI DIVERSIUNI Una dintre cele mai mari industrii ale crimei din vremurile noastre o constituie traficul cu stupefiante. Iar cel mai bun debuşeu, declarat,, pentru traficanţi, e în rîndurile tineretului din S.U.A. Se crease iluzia că Franţa e mai bine ferită de acest flagel, dar recent, într-o anchetă proprie semnată de Jacques Derogit, revista „l'Express“ dă un prelung semnal de alarmă. „Cinci decese senzaţionale pe Coasta de Azur, în a doua jumătate a lunii august, datorită abuzului de droguri. Zece cazuri de intoxicaţie gravă, în cîteva zile. 598 kg. de opiu găsite la Marsilia, pe un vas sosit din Orientul Mijlociu". „Morbul care contaminează tineretul S.U.A. îi ameninţă şi SANDU PLUGARU (Continuare in pag. a 4-a)