Drum Nou, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7696-7722)

1969-10-01 / nr. 7696

­­ ­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI Nr. 7696 Miercuri, 1 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Proletan din toata târife, uniţi-vii în cooperativele agricole din Ţara Birsei se cer Eforturi susţinute pentru recuperarea întîrzierilor la semănat! La C.A.P. Bod, Budika, Harman, Rîşnov şi Săcele, viteza zilnică e o vorbă de clacă? Schimbul prelungit nu se organizează în şedinţă! La Zărneşti s-a demarat cu încetinitorul... La ora actuală, unităţile agri­cole cooperatiste situate in Ţara Birsei se află sub procentul me­diu realizat pe judeţ, atît la ară­turi, cit şi la pregătirea terenu­lui şi semănat. Este un fapt care stîrneşte cel puţin nedumerire, dacă avem in vedere condiţiile mult mai bune in care-şi desfă­şoară activitatea cooperativele de aici, faţă de cele din zonele Rupea şi Făgăraş. Această stare necorespunzătoa­re de lucruri se datore­şte ritmu­lui inegal în care se lucrează, lipsei de măsuri organizatorice care să aibă drept rezultat reali­zarea unei viteze zilnice ridicate, conformă cu potenţialul de lucru al forţelor si mijloacelor care e­­xistă in cooperative. Că aşa stau lucrurile o dovedeşte faptul că în ziua de 29 septembrie, de e­­xemplu, în timp ce la Hălchiu, Tărlungeni şi Dumbrăviţa viteza zilnică prevăzută la semănat a fost depăşită cu 10, 16 şi respec­tiv 22 ha, la Feldioara, Vulcan şi Zărneşti aceasta s-a realizat doar în proporţie de circa 50 la sută. In aceeaşi zi, la C.A.P. Bod, Budila, Hărlaan, Rîşnov şi Săcele nu s-a semănat cu gria nici un hectar (!?). Şirul unor asemenea exemple ar putea fi continuat, ele demon­­strînd clar că încadrarea în epoca optimă a semănatului depinde numai de modul cum acţionează consiliile de conducere ale unită­ţilor, specialiştii, mecanizatorii, organizaţiile de partid, pentru u­­tilizarea la maximum a timpului bun de lucru. La Prejmer, de exemplu, pînă aseară s-au însămînţat cu grîu 140 de hectare. Tractoristul Ion Junesch, lucrînd in schimb pre­lungit, seamănă cite 20 ha pe zi, iar Ion Pătrunjel şi Gh. Găitan, după ce ziua muncesc la scosul cartofilor, ară pînă noaptea tîr­­ziu. Pentru faptul cum au lucrat nină acum, ei, ca şi ceilalţi meca­nizatori ce deservesc cooperativa agricolă din Prejmer, merită calde felicitări ! Cu mult sub posibilităţi sunt însă rezultatele obţinute la coo­perativa agricolă din Stupini, un­de pînă ieri s-au semănat doar 52 ha, cu toate că aici există cir­ca 280 ha eliberate de recoltă. Preşedintele Ion Taflan şi ingine­rul Ion Mîrza se arătau foarte sceptici pentru modul cum vor evolua treburile în zilele urmă­toare. După părerea lor, viteza de lucru, aici la pregătirea sa­ I. TOCANIE (Continuare în pag. a 3-a) - Situaţia — însămînţărilor în cooperativele agricole la 29 septembrie #­ COOPERATIVE AGRICOLE CU REALIZĂRI MEDII­­ COOPERATIVE AGRICOLE CODAŞE TOTAL PE JUDEȚ 31,6 Cooperativa agricolă Realizat 10. Şoarş 46,7 11. Feldioara 46,4 12. Viscri 46,9 13. U­cea d­e Sus 45,5 14. Hărman 44 3 15. Drăguş 43,7 16. Hoghiz 43,3 17. Grinari 42,8 18. Hom­orod 42,4 19. A­paţa 41,7 20. Hîrseni 41,3 21. Recea 40,5 22. Berivoi 38,3 23. Voila 37,7 24. Şereaia 35,2 25. Jimbor 34,7 26. Cincii 34,5 27. Codlea 32,9 28. Ucea de Jos 32,6 29. Sinpetru 32,0 30. Făgăraş 32,0 31. Cobor 31,7 ALMA MATER '69 Prof. dr. ing. GHEORGHE NIŢESCU, rectorul Institutului politehnic Braşov A devenit un fapt firesc ca fie­care nou început de an universi­tar să prilejuiască o anume scru­tare în viitor, o reverificare a for­ţelor, pentru ca acest edificiu de majoră responsabilitate socială, şcoală superioară, să-şi înfăptu­iască menirea pe un plan mereu mai înalt, pe aceeaşi linie de per­manentă ascensiune pe care se si­tuează întreaga viaţă a poporului nostru. Anul universitar 1969 1970 de­butează sub auspiciile înnoitoare ale perfecţionării şi modernizării şcolii noastre superioare, preconi­zate de Directivele C.C., al P.C.R şi Legea învăţămîntu.ilui, de hota­­rîrile celui de-al X-lea­­ Congres al P.C.R., expresie­­n­e a grijii cu care partidul şi statul nostru se ocupă de dezvoltarea şcolii româ­neşti, de destinele tinerei genera­lii, a marilor eforturi pe care în­tregul nostru popor le face pen­tru a asigura tinerilor accesul la cea mai inalta învăţătură. In noul an universitar care în­cepe astăzi, pe porţile Almei ma­ter braşovene vor păşi peste 5200 de studenţi, viitoarele cadre de specialişti ale industriei­­şi învă­­ţămîntului. De pregătirea lor şti­inţifică, politico-ideologică, patrio­tică şi cetăţenească se vor ocupa, în cele două institute de învăţă­­mînt superior d­in oraşul nostru, aproape 400 de cadre didactice — oamenii de ştiinţă, specialişti şi pedagogi cu experienţă, ani­maţi de dragoste şi interes pen­tru formarea spirituală a tine­retului studios. în acest an, în cadrul Institutului pedagogic de 3 ani, îşi face debutul o nouă fa­cultate— aceea de muzică—­care vine să împlinească o veche ce­rinţă a dezvoltării vieţii artistice şi culturale de pe meleagurile bra­şovene. Tot aici, îşi va începe ac­tivitatea institutul pedagogic de 2 ani pentru învăţători şi educa­toare. Dezvoltarea complexă, multilate­rală a societăţii noastre socialiste, necesită pregătirea unui număr tot mai mare de specialişti cu înaltă calificare, pentru diverse domenii de activitate, cu o forma­ţie care să le dea posibilitatea de a înţelege teoretic şi practic pro­cesele actuale şi să aibă capaci­tatea de a contribui în mod crea­tor şi eficient la dezvoltarea ştiin­ţei şi tehnicii, la rezolvarea pro­blemelor continuu noi ale econo­miei şi culturii. Pentru acest an universitar, Mi­nisterul învăţământului a aprobat noi planuri de învăţămînt, care constituie cadrul de perspectivă al formării viitorilor specialişti. O atenţie deosebită s-a acordat re­­vederi procresm­elor de cursuri pe ansamblul disciplinelor şi a fiecă­rei secții de specialitate din în­ (Gontinuare In pag. a 2-a) Astăzi, în jurul orei 12:00, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite, în direct, mitin­gul ce va avea loc în Ca­pitală, cu ocazia d­efeseni­­derii noului an universitar 1969-1970. Noua staţie de troleibuze din faţa uzinei „Rulmentul". Foto : LIVIU POPEI­EA In urma unor crase ne­glijente constatate acum cîteva luni privind paza valorilor monetare, orga­nele locale au elaborat un complex de măsuri menit să asigure securi­tatea deplină a acestora. Au fost duse la înde­plinire aceste sarcini ? Iată constatările­ noastre în urma raidului între­prins în urmă cu cîteva zile în compania unui grup de ofiţeri ai sub comanda locotenent­­colonelului JEAN JELCU. Enigmaticul „însoţitor“ In scopul asigurării se­cu­­rităţii transportului va­lorilor monetare de la unitatea încasatoare la casieria centrală, punctul cinci al amintitului plan de măsuri prevedea obli­gativitatea însoţirii ca­sierului de un alt salariat. Ora 19,50, în faţa unui magazin de încălţăminte, Casieriţa Magdalena Ghenghi îşi face moneta­rul. Zece minute mai târ­ziu, cu o poşetă neagră în mînă, traversează cu­loarul neluminat dintre două blocuri. O mai con­ducem două sute de me­tri şi la prima staţie aş­teptăm troleibuzul împre­ună. O femeie , cu o po­şetă. Nimic­ deosebit. Nu atrage nimănui atenţia. Doar goi, care am­­urmă­rit-o, ştim că în poşeta aceea se ascunde o va­loare. La un moment dat privirile noastre se întîl­­nesc. O scurtă tresărire. I se pare că ne-a mai vă­zut. Atît. Nu-i trece prin gînd că ne-ar putea in­teresa „conţinutul" poşe­tei, deoarece, aşa cum a­­vea să ne argumenteze mai tîrziu, ,,nu i s-a mai întîmplat niciodată". Pe traseu, la jumătatea din­tre două staţii, maşina o­­preşte pentru a evacua un călător fără bilet. Uşile se deschid, oferindu-ne al doilea prilej de a... fi­naliza o intenţie răuvoi­toare, mai ales că nici­ un­­ trecător nu e pe strada, iar semiîntunericul ne-ar ocroti mărinimos. Dar nu sîntem decît nişte „hoţi" improvizaţi. La coborîre, o altă ocazie, iar în ho­lul semiluminat al casie­riei centrale l-am fi avut şi pe al patrulea dacă n-ar fi apărut enigmati­cul... „însoţitor". Amu­zant a fost însă cînd to­varăşa Ghenghi a încer­cat să ne convingă că e însoţită ,,de la magazin". In realitate soţul dânsei o aştepta în poarta casie­riei. Din partea lui, cei 9.000 de lei puteau să dispară de mai multe ori... 50.000 de lei într-o cutie de carton Micul magazin de în­călţăminte n-a constituit însă pentru noi decit o­­biectul repetiţiei generale a tragi-comediei înscena­te. „Marea lovitură" a­­veam s-o dăm la un ma­gazin alimentar cu auto­servire. Se apropie ora 23.­ Poţi număra pe degete trecă­torii. Troleibuzele trec şi le rar, aproape goale. Urcăm şi noi într-unul, bineînţeles după mult-aş­­teptatele noastre casieri­ţe. De data aceasta nu ne mai interesează poşetele, ci cutia de carton din plasa de nailon a casieriţei A. Filip. N-avem nici un motiv de îndoială. Vrând parcă să ne dea tot con­cursul, neinspirata casie­riţă a aşezat între cutie şi plasă bonul pe care e­­fectuase calculele. Era un indiciu sigur: banala cu­tie de carton ascundea o „comoară". Am regizat de aşa ma­nieră lucrurile încît cu câţiva metri înainte de casieria centrală, cele do­uă femei au fost între­bate despre o stradă, timp în care „urmărito­rul" a smuls plasa cu pri­cina. Ţipete, spaimă. La un singur geam a apărut un curios. In rest, ţipenie de om. Am intrat, fireşte, la casierie şi lucrurile s-au lămurit. Dar dacă eram intr-adevăr nişte hoţi ? Cei aproape 50.000 de lei s-ar fi rătăcit uşor prin întortocheala stră­zilor. A. Filip, însă, nu ne putea ierta că am „speriat-o", drept pentru care ne-a şi asigurat că am făcut „o glu­mă proastă". Aţi fi preferat o „glumă" mai... reuşită, tovarăşă casieri­ţă ? Din discuţiile purta­ DUMITRU RUJAN, VICTOR ŞT. POPESCU ION COMAN (Continuare în pag. a 2-a) BRIGADA „DRUM NOU” IN ANCHETA Daca eram intr-adevar hoţi, • •• [FI In cuprinsul ziarului: M Din viaţa culturală . Cei vinovaţi de întîrzierea pregătirii pentru iarnă a­­ adăposturilor pentru ani­male : Să fie traşi la răs­pundere ! (pag. a 2-a) ■ Scrisori către redacţie (pag. a 3-a) ■ A 20-a aniversare a procla­mării R. P. Chineze (pag. a 4-a) In secţia autoutilare a Uzinei de autocamioane, a fost proiectat şi executat un nou agregat pentru strunjirea fină a tamburilor asam­blaţi cu butuci, pentru toate tipurile de autocamioane. Foto : GH. BANUŢĂ La I. U. S■ Braşov Două noi cuptoare electrice în funeţiune Ieri, la întreprinderea de unelte şi scule au fost ter­minate probele tehnologice a două noi cuptoare electrice pentru recoacerea pieselor, executate de sectorul mecanic al întreprinderii. Noile instalaţii intră astfel astăzi în produc­ţie. Ele au o suprafaţă utilă de 4,8 m.p. fiecare, o putere instalată de 200 kW, iar volumul unei şarje de piese atinge 3.000 kg. Printre avantajele noilor cuptoare se relevă elimi­narea recoacerii unei părţi însemnate din piesele fabricate în cuptoare cu gaz metan, mai slab productive, creşterea productivităţii muncii cu 200 la sută faţă de vechiul proce­deu, precum şi îmbunătăţirea substanţială a calităţii piese­lor şi eliminarea efortului fizic la această operaţie. Pe şantierul fabricii „Republica“ LUCRUL DUPĂ... BUNUL PLAC ÎMPIEDICĂ PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INVESTIŢIILOR Fabrica „Republica“ încheie al patrulea an de cînd are curtea brăzdată de felurite utilaje de şantier, iar diverse spaţii ale a­­cesteia au devenit „gazdă bună“ pentru materialele întreprinderii de construcţii locale Braşov şi ale întreprinderii „Vulcan“ Bucureşti, în patru ani, alţi constructori au ridicat combinate, uzine. La fabrica „Republica“ o investiţie de 9,5 milioane lei construcţii­­montaj n-a putut fi terminată, iar termenul de dare în exploatare integrală se amină de la lună la lună.. Evident, avem de-a face cu o încălcare flagrantă a legislaţiei şi a hotărîrilor partidului şi statului privind durata de execuţie a in­vestiţiilor. Inadmisibil este totodată faptul că I.C.L. şi Şantierul întreprinde­rii „Vulcan“ nu se impacien­tează de situaţie. Dimpotrivă, se lucrează (nu e o exagerare) după toane. Au într-adevăr motive cei doi constructori să întîrzie execuţia acestor lucrări? Notăm ce a avut de executat constructorul: o ha­lă de mărime modestă cu utilităţi­le aferente, clădirea pentru o cen­trală termică, amplasamentul unui rezervor de combustibil, drumuri interioare și alte cîteva lucrări mai mărunte. Mentorului, respec­tiv, întreprinderii „Vulcan", i-au revenit: instalarea a două cazane pentru abur și executarea unui rezervor de combustibil. Pe scurt, acestea sunt principalele obiective ce trebuiau realizate pe şantier. Cum au fost respectate scadenţele la acest volum de lucrări, care — orice s-ar spune— este cu totul modest? Hala de fabricație a fost predată cu întârziere, cazanele din centrala termică, de asemenea (al doilea cazan îi aşteaptă şi astăzi pe montori, pentru a intra în func­ţiune). Rezervorul de combustibil, a cărei scadenţă ... replanificată a expirat la 30 septembrie,­­ este şi în prezent o stivă de materiale. Se pune întrebarea firească, lo­gică : de ce o asemenea întîrzie­re ? Iată ce­ ne relatează tov. Tu­dor Popescu, dirigintele de şan­tier : — Realitatea este că proiectan­tul — I.P.I.U. Bucureşti — a rea­lizat documentaţia acestei investi­ţii sub orice critică. N-o să cre­deţi, dar în devize existau erori şi de acest gen : ,,60 ori 50 fac 30!“ Au existat multe omisiuni, gre­şeli. După ce au început lucrările propriu-zise, pe şantier execuţia a fost fie întreruptă fie prelungită, de la caz la caz, pentru că nu co­respundea cu ceea ce s-a prevăzut în proiect. Aşa cum ne declară şi condu­cerea­ fabricii, calitatea documen­taţiei — şef proiect ing. Victor Taşcău, de la I.P.I.U. — nu a co­respuns nici măcar unor exigenţe minime. Ce a făcut beneficiarul? Nimic! I-a achitat contravaloarea proiectantului şi a lăsat lucrurile să meargă mai departe. Şi miopia de atunci a conducerii întreprin­derii se întoarce, astăzi, împotri­va ei ca un bumerang. Acum e lăsat timpul să şteargă totul. Con­siderăm însă că toată această po­veste cu calitatea proiectului n-ar trebui ştearsă cu buretele. Nu dau dreptul nimănui să se închidă o­­chii, să se arboreze blîndeţea de bunicuţă, fată de proiectant, în primul rînd cele 3 milioane lei care au fost cheltuite în plus cu notele, de comandă făcute pe șan­tier, datorită neglijenței, lipsei de L. CIUT­ACU (Continuare în pag. a 3-a) Ce minunat este cartierul meu ! Meridiane Bursa drogurilor în ascensiune • CINCI DECESE SENZAŢIO­NALE PE COASTA DE AZUR • „NARCOTIC BUREAU“ SI „BRIGADE DE STUP“ IN STARE DE ALARMĂ • LIMITELE UNOR ACŢIUNI — SENSUL UNEI DIVER­SIUNI Una dintre cele mai mari in­dustrii ale crimei din vremu­rile noastre o constituie trafi­cul cu stupefiante. Iar cel mai bun debuşeu, declarat,, pentru traficanţi, e în rîndurile tine­retului din S.U.A. Se crease iluzia că Franţa e­ mai bine fe­rită de acest flagel, dar recent, într-o anchetă proprie semnată de Jacques Derogit, revista „l'Express“ dă un prelung sem­nal de alarmă. „Cinci decese senzaţionale pe Coasta de A­­zur, în a doua jumătate a lunii august, datorită abuzului de droguri. Zece cazuri de intoxi­caţie gravă, în cîteva zile. 598 kg. de opiu găsite la Marsilia, pe un vas sosit din Orientul Mijlociu". „Morbul care contaminează tineretul S.U.A. îi ameninţă şi SANDU PLUGARU (Continuare in pag. a 4-a)

Next