Drum Nou, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7696-7722)

1969-10-19 / nr. 7712

Brasov SPSLZ-1TM Tff.Trass X 2 pb. Brum IT ou rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7712 Duminică, 19 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate târife, umat-vii Hotărîri ale Consiliului de Miniştri, privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare în alte ramuri ale economiei naţionale - Ramura energiei electrice şi termice - Pe baza rezultatelor obţinute într-un număr de unităţi repre­zentative de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Energiei Electrice, Consiliul de Miniştri a aprobat printr-o hotărîre generali­zarea experimentării noului sis­tem de salarizare şi majorarea salariilor cu începere de la l no­iembrie a.c. în toate întreprinde­rile de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice. Corespunzător acestei hot­ărîri, salariile muncitorilor, ingineri­lor, economiştilor şi funcţionari­lor din ramura energiei electrice şi termice urmează să fie majo­rate în medie cu 8,8 la sută; îm­preună cu majorarea salariilor mici efectuate în anul 1967 se a­­sigură pe ansamblu o creştere me­die de 8,9 la sută De această creştere a salariilor vor beneficia un număr de peste 40 000 de sa­lariaţi ale căror venituri vor fi anual mai mari cu aproximativ 65 milioane l­i faţă de cele reali­zate înainte de 1 august 1967. Prin elementele sale, noul sis­tem de salarizare, adaptat la spe­cificul acestei ramuri, stimulează colectivele întreprinderilor în creşterea productivităţii muncii şi asigurarea continuităţii la un ni­vel calitativ corespunzător a ali­mentării cu energie electrică şi termică a consumatorilor. Astfel, colectivele centralelor electrice sunt direct cointeresate în respec­tarea graficului zilnic de funcţio­nare a agregatelor­ la parametrii stabiliţi de dispecerul energetic naţional, în evitarea avariilor, ne­­depăşirea cheltuielilor de produc­ţie planificate şi a normelor de consum, acordarea integrală a sa­lariului tarifar fiind condiţionată de îndeplinirea acestor indicatori. Veniturile salariaţilor din între­prinderile de transport şi distri­buţie a energiei electrice sînt la rîndul lor legat© nemijlocit de realizarea planului de vînzare a energiei şi de încadrarea în volu­mul de cheltuieli stabilite. Prin prevederile sale, hotărîrea Consiliului de Miniştri asigură muncitorilor, inginerilor, econo­miştilor şi funcţionarilor din ra­mura energiei electrice şi termi­ce sporuri pentru vechimea ne­întreruptă în aceeaşi unitate, pre­mii în cursul anului pentru reali­zări deosebite, gratificaţii la sfîr­­şitul anului, în funcţie de rezul­tatele obţinute de fiecare între­prindere. Introducerea noului sistem de salarizare şi majorarea sa­lariilor va mobiliza pe toţi lucrătorii din această­­ ramură la înfăptuirea prevederilor Di­rectivelor celui de-al X-lea Con­gres al partidului privind dezvol­tarea susținută a­ industriei ener­giei electrice, determinată de rit­mul rapid al industrializării ţării, de modernizarea tuturor ramuri­lor economiei naționale, de creşte­rea gradului de cultură şi bună­stare a populaţiei. Ea va repre­zenta, în acelaşi timp, un puternic stimulent pentru realizarea unei funcţionări sigure a agregatelor, fără întreruperi, în condiţiile obţi­nerii unei productivităţi a muncii superioare, situată la nivelul ce­lei realizate în instalaţiile simi­lare din ţările avansate din punct de vedere industrial.­ ­ Sectorul poştă şi telecomunicaţii Tot cu începere de la 1 no­iembrie a.c. Consiliul de Miniştri a aprobat generalizarea experi­mentării noului sistem de salari­zare şi majorarea salariilor în unităţile de poştă şi telecomuni­caţii. In conformitate cu prevederile hotărîrii, salariile personalului operativ, muncitorilor, inginerilor, economiştilor şi funcţionarilor din această ramură urmează să fie majorate în­ medie cu 9,7 la sută, împreună cu majorarea salariilor mici, efectuată în anul 1967, se (Continuare în pag. a 4-a) »!Însămînţări“ pe... stradă ? Cu toate că la C.A.P. Hărm­an semănatul griului nu s-a în­cheiat, o semănătoare S.U.-29, surprinsă de obiectivul fotografic, a fost abandonată undeva în mijlocul străzii. Mecanizatorii susţin că „n-au intrat zilele-n sac" (! ? !). Cu asemenea „explicaţii“ rămâne însă sămînţa în saci şi se întîrzie semănatul. Cine va su­porta consecinţele? LABORATORUL DE LA COTA 2000 Interviul nostru cu ing. ROMULUS CONSTANTINESCU, director adjunct ştiinţific la ÎNCERC Bucureşti. Sus, pe crestele muntelui Postăvarul. Un grup de cercetători şi-au aşezat aici, începînd de ieri dimineaţă, o mică „tabără". Sunt ingineri de la Institutul de cercetări în construcţii şi economia construcţiilor. Ei au creat, la o altitudine de aproape 2.000 m,, un laborator de încercări, verificări, probe de rezistenţă în climat alpin a diverselor materiale de construcţii realizate în ţara noastră din mase plastice. Prin analogie, am zice că laboratorul ca atare are rolul unui autentic stand de probă, unde diverse materiale de construcţii noi, şi îndeosebi cele realizate pe bază de polimeri, vor primi certifi­catul de întrebuinţare pe şantiere. Crearea acestui original laborator a coincis cu un eveniment ştiinţific ce are loc la Poiana Bra­şov. Este vorba de simpozionul organizat de ÎNCERC Bucureşti cu tema „Finisarea şi protecţia con­strucţiilor cu materiale pe bază de polimeri“. Iată ce, ne-a relatat în legătură cu manifestarea ştiinţifică respectivă şi crearea laboratorului de pe muntele Postăvarul in­terlocutorul nostru . — Crearea laboratorului con­comitent cu organizarea pe acest an a lucrărilor simpozionului are un rol complementar. Participan­ţii la simpozion au văzut şi ,pe viu, o serie de realizări în do­meniul cercetării în construcţii, găsind corespondenţe practice ale multora dintre comunicările ştiin­ţifice care s-au făcut cu acest pri­lej, laboratorul însă va avea un caracter permanent. Crearea lui se înscrie, de fapt, pe linia preo­cupărilor noastre de a materiali­za indicaţiile Congresului al X- lea al partidului privind cerceta­rea şi găsirea unor noi înlocuitori, în special din mase plastice, ai materialelor de construcţii clasi­ce : lemnul, betonul etc. .­­­ Ce fel de experimentări s-au făcut şi, bineînţeles, se vor face în acest laborator, şi care a fost utilitatea lor pentru participanţii la simpo­­zion ? —­ Intre altele aş evidenţia că în acest laborator experimental a fost expusă o construcţie realiza­tă în întregime din prefabricate din mase plastice. Verificările au urmărit, şi urmăresc fireşte şi în continuare, îndeosebi comportarea în climat alpin a noilor materiale de construcţii realizate pe bază de polimeri. Fireşte că cei aproa­pe 200 de participanţi la simpo­zion, specialişti de la ÎNCERC, din unităţi de cercetare ale indus­triei chimice, de pe şantiere, au făcut cunoştinţă cu o serie de rea­lizări noi, extrem de interesante, în domeniul diversificării gamei materialelor de construcţii, al creării de înlocuitori. — Acum, cind lucrările sim­pozionului sînt pe sfîrşite, bă­nuim că aţi putea face şi un bilanţ al lui. — Evident ! Cele 21 de comu­nicări ştiinţifice au adus o serie de­ elemente noi privind realiza­rea de materiale de construcții din L. CIUTACU (Continuare în pag. a 3-a) de conducere al C.A.P. (preşedin­te Pavel Buna) şi organizaţia de partid de aici (secretar Gh. Beş­­chea) au lăsat ca treaba să meargă de la sine. Drept con­secinţă, majoritatea cooperato­rilor s-au ocupat mai mult de strînsul otavei şi de loturile per­sonale, neglijînd sarcinile obşteşti, între care cea mai urgentă era e­­liberarea terenului în vederea pregătirii patului germinativ pen­tru semănat. Semnificative în această privin­ VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER în India s-a Încheiat BOMBAY 18 — Trimişii spe­­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu, transmit: Ultima zi a vizitei oaspeţilor români în In­dia a prilejuit o nouă şi puternică manifestare a sentimentelor de prietenie care unesc cele două popoare, a dorinţei lor de a se cu­noaşte mai bine, de a contribui la consolidarea unui climat interna­ţional de pace şi înţelegere. Sîmbătă dimineaţa, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi tovarăşa Elena Maurer, însoţiţi de Corneliu Mărtescu, mi­nistrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exte­rior, şi de alte persoane oficiale, au părăsit oraşul Bangalore, ple­­cînd spre Bombay. Pe aeroportul capitalei statului Mysore, împodobit ca si în ziua sosirii cu drapelele de stat ale celor doua tari, oaspeţii români au fost conduşi de guvernatorul Samanath Lyer, cu soţia, şi de primul ministru al guvernului lo­cal, Pau­l Veerendra. Erau, de asemenea, prezenţi, pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţi membri ai guvernului lo­cal şi ai Consiliului Municipal al oraşului Bangalore, generali şi o­­fiţeri superiori ai forţelor armate indiene. Oaspeţilor le sunt­ oferite ghirlande de flori. Au fost intonate imnurile de stat ale României şi Indiei. După ce a trecut in revistă garda de onoare aliniată pe aeroport, preşedintele Consiliului de Stat şi-a luat un călduros rămas bun de la oficia­lităţile indiene. La capătul unui zbor de o oră şi 40 de minute, avionul special cu care călătoresc conducătorii de stat români aterizează la Bombay. Oraşul portuar Bombay, al doilea ca mărime din India (4.660.000 de locuitori) şi printre cele mai mari din lume, este capitala statului Maharashtra.. Situat pe ţărmul ves­tic al Indiei, Bombayul este as­tăzi, ca şi in trecut, una din por­ţile maritime principale ale ţării. Prin Bombay ia drumul străinătă­ţii cea mai mare parte a produse­lor de export din jumătatea de vest a Indiei, el primind, totodată, majoritatea mărfurilor importate de India din ţările Europei şi A­­fricii. La ora 10:00 avionul special cu care au călătorit de la Bangalore conducătorii statului român şi per­soanele oficiale care îl însoţesc aterizează pe aeroportul din Bom­bay. Domneşte aici, ca pretutin­deni unde au sosit, oaspeţii ro­mâni, o atmosferă sărbătorească. Drapelele de stat ale României şi Indiei împodobesc clădirea princi­pală a aerogării. La coborîrea din avion, preşe­dintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, cu soţia, şi preşedin­­tele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, sînt întîmpinaţi de guvernatorul statu­lui Maharashtra, P. V. Cherian, cu soţia, şi de D. S. Desai, locţiitor al primului ministru al guvernului local. Oaspeţilor români le sunt prezentaţi apoi membrii guvernu­lui statului Maharashtra şi alte personalităţi ale vieţii publice. După ceremonia trecerii în revistă a gărzii de onoare şi a intonării imnurilor de stat ale celor­ două ţări, conducătorii români se în­dreaptă spre palatul guvernatoru­lui, reşedinţa pusă la dispoziţia lor în timpul vizitei la Bombay. în cursul după-amiezii, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, precum şi persoanele ofi­ciale care îi însoţesc au făcut o vizită la centrul de cercetări ato­mice de la Trombay, care poartă numele renumitului savant atomist indian, Bhabha. Coloana maşinilor oficiale stră­bate principalele bulevarde ale Bombayului. Orașul pare un ade­vărat furnicar de oameni. Blocu­rile înalte de 15—20 de etaje, mul­titudinea firmelor comerciale, a­­chitaţia portului, aglomeraţia stră­zilor, accentuată de goana şiruri­lor neîntrerupte de automobile, imprimă Bombayului o atmosferă caracteristică marilor metropole. Ritmului trepidant „clasic“ al a­­cestui oraş i se adaugă în prezent, vizibil, un ritm nou, salutar — a­­cela al progresului. De-a lungul străzilor, pe­ măsură ce coloana maşinilor oficiale se apropie de periferiile oraşului, pot fi văzute numeroase şantiere şi blocuri noi de locuinţe care iau treptat locul cocioabelor care constituie peisa­jul caracteristic al cartierelor măr­ginaşe ale oraşelor indiene. Succesele înregistrate de poporul indian în efortul de înlăturare a sechelelor lăsate pe trupul ţării de îndelungata dominaţie colonială sunt evidente. O mărturie în a­­cest sens stau şi numeroasele în­treprinderi industriale moderne din suburbia Trombay, rafinării. (Continuare In pag. s 4-a) Linia de montaj carcase-de maro­­ruri pentru automobile și tractoa­re de la uzinele „Electroprecizie" Săcele se remarcă tot mai mult pentru lucrul de bună calitate Foto: GH. COJOCARU La C. A. P. Purcăreni şi Tărlungeni Însămînţarea griului se execută după alt calendar? Tovarăşe Buna, treaba nu e bună! Pe cîmpurile cooperativei agricole din Purcăreni (preşedinte Pavel Buna) zac de multă vreme sute de tone de cartofi recoltaţi şi netransportaţi. Ce aveţi de gînd, tovarăşe Buna, vreţi să-i transportaţi după ce vor... îngheţa ? Vă cheamă pe dv. Buna, dar să ştiţi că treaba asta nu e bună. Ne aflam la limita perioa­­dei optime cînd, practic, se­­­lănatul griului şi secarei trebuia erminat. Cu toate acestea, la „­A.P. Purcăreni, pînă vineri sea­­a lucrarea se executase doar pe eva mai mult de o treime din su­­prafaţa prevăzută. în campaniile agricole anteri­oare unitatea a făcut parte din eşa­lonul unităţilor fruntaşe; în pre­zent însă, ea încheie plutonul cooperativelor agricole codaşe. Acest regres­­ se datoreşte unor cauze fine definite. Spre deose­bire de etapele trecute, consiliul ţă sunt cele relatate de Pavel Bu­na,­­ preşedintele cooperativei, şi Iorgu Macarovici, inginerul agro­nom . „Deşi contăm zilnic pe circa 200 braţe apte de muncă, la lu­crările din cîmp, inclusiv la elibe­rarea terenului de cartofi, nu parti­cipă mai mult de 90 de coope­ratori“. Iraţional sunt folosite şi mij­loacele hipo de transport. Vineri, de pildă, aproape jumătate din numărul atelajelor se aflau la lo­turile personale, în timp ce unitatea are de transportat car­tofii de pe circa 130 de hec­tare. Printre­ conductorii de ate­laje care în mod frecvent se ocupă mai mult de rezolvarea intereselor personale în dauna ce­lor obşteşti,­ se numără Iuliu Or­ban, Mihai Deak, Samoilă Rab şi alţii. Chiar puţinii oameni, care, prin rotaţie, vin zilnic la muncă, nu stau în cîmp întreaga zi-lumină, irosind multe ore preţioase de lucru. Ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a) Deschiderea cursurilor Universităţii serale de marxism-leninism Joi, 23 octombrie, orele 17:00, în marele amfitea­tru (Corpul A) al Institutu­lui politehnic din Braşov, va avea loc deschiderea cursurilor Universităţii se­rale de marxism-leninism de pe lingă Comitetul ju­deţean Braşov al P.C.R. Prezenţa este obligato­rie pentru studenţii de la toate secţiile şi din toţi anii de studiu. Citiți în pagina a 3-a Aveți o PROBLÉMÁT personalm ‘ ....■« Să căutăm răspunsul împreună... §­­ i Meridiane Aplicaţii terestre ale cercetărilor cosmice Cercetarea Cosmosului nu este un scop în sine. Pe lingă studierea propriu-zisă a Cos­mosului, cosmonautica a dus la dezvoltarea unor aparaturi ultraminiaturizate şi ultraper­­fecţionate, care şi-au găsit de­ja diverse aplicaţii pe Pămînt. în afară de aceasta, Cosmosul oferă condiţii ideale, neexisten­te pe Pămînt, pentru desfăşu­rarea unor procese tehnologi­ce. Ia naştere astfel „indus­tria cosmică“. In condiţiile imponderabili­tăţii, de pildă, se pot obţine bile de rulmenţi care au o for­mă sferică perfectă — ceea ce pe Pămînt este deosebit de di­ficil de realizat. Un alt factor cosmic — vidul absolut — oferă condiţii inegalabile pentru o serie de alte procese tehnolo­gice. O verificare practică a posibilităţilor oferite de aceşti factori cosmici au realizat-o, în zilele trecute, echipajele nave­lor cosmice sovietice „Soiuz“ 6, 7 şi 8. Prezentăm mai jos un mate­rial referitor la aplicaţiile te­restre şi cosmice ale cercetă­rilor şi tehnicii cosmonautice. Cucerirea satelitului nostru natural a costat grozav de mult. Dar miliardele cheltuite (Continuare în pag­­ia)

Next