Drum Nou, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7696-7722)
1969-10-19 / nr. 7712
Brasov SPSLZ-1TM Tff.Trass X 2 pb. Brum IT ou rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7712 Duminică, 19 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Proletari din toate târife, umat-vii Hotărîri ale Consiliului de Miniştri, privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare în alte ramuri ale economiei naţionale - Ramura energiei electrice şi termice - Pe baza rezultatelor obţinute într-un număr de unităţi reprezentative de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Energiei Electrice, Consiliul de Miniştri a aprobat printr-o hotărîre generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor cu începere de la l noiembrie a.c. în toate întreprinderile de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice. Corespunzător acestei hotărîri, salariile muncitorilor, inginerilor, economiştilor şi funcţionarilor din ramura energiei electrice şi termice urmează să fie majorate în medie cu 8,8 la sută; împreună cu majorarea salariilor mici efectuate în anul 1967 se asigură pe ansamblu o creştere medie de 8,9 la sută De această creştere a salariilor vor beneficia un număr de peste 40 000 de salariaţi ale căror venituri vor fi anual mai mari cu aproximativ 65 milioane li faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Prin elementele sale, noul sistem de salarizare, adaptat la specificul acestei ramuri, stimulează colectivele întreprinderilor în creşterea productivităţii muncii şi asigurarea continuităţii la un nivel calitativ corespunzător a alimentării cu energie electrică şi termică a consumatorilor. Astfel, colectivele centralelor electrice sunt direct cointeresate în respectarea graficului zilnic de funcţionare a agregatelor la parametrii stabiliţi de dispecerul energetic naţional, în evitarea avariilor, nedepăşirea cheltuielilor de producţie planificate şi a normelor de consum, acordarea integrală a salariului tarifar fiind condiţionată de îndeplinirea acestor indicatori. Veniturile salariaţilor din întreprinderile de transport şi distribuţie a energiei electrice sînt la rîndul lor legat© nemijlocit de realizarea planului de vînzare a energiei şi de încadrarea în volumul de cheltuieli stabilite. Prin prevederile sale, hotărîrea Consiliului de Miniştri asigură muncitorilor, inginerilor, economiştilor şi funcţionarilor din ramura energiei electrice şi termice sporuri pentru vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate, premii în cursul anului pentru realizări deosebite, gratificaţii la sfîrşitul anului, în funcţie de rezultatele obţinute de fiecare întreprindere. Introducerea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor va mobiliza pe toţi lucrătorii din această ramură la înfăptuirea prevederilor Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului privind dezvoltarea susținută a industriei energiei electrice, determinată de ritmul rapid al industrializării ţării, de modernizarea tuturor ramurilor economiei naționale, de creşterea gradului de cultură şi bunăstare a populaţiei. Ea va reprezenta, în acelaşi timp, un puternic stimulent pentru realizarea unei funcţionări sigure a agregatelor, fără întreruperi, în condiţiile obţinerii unei productivităţi a muncii superioare, situată la nivelul celei realizate în instalaţiile similare din ţările avansate din punct de vedere industrial. Sectorul poştă şi telecomunicaţii Tot cu începere de la 1 noiembrie a.c. Consiliul de Miniştri a aprobat generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor în unităţile de poştă şi telecomunicaţii. In conformitate cu prevederile hotărîrii, salariile personalului operativ, muncitorilor, inginerilor, economiştilor şi funcţionarilor din această ramură urmează să fie majorate în medie cu 9,7 la sută, împreună cu majorarea salariilor mici, efectuată în anul 1967, se (Continuare în pag. a 4-a) »!Însămînţări“ pe... stradă ? Cu toate că la C.A.P. Hărman semănatul griului nu s-a încheiat, o semănătoare S.U.-29, surprinsă de obiectivul fotografic, a fost abandonată undeva în mijlocul străzii. Mecanizatorii susţin că „n-au intrat zilele-n sac" (! ? !). Cu asemenea „explicaţii“ rămâne însă sămînţa în saci şi se întîrzie semănatul. Cine va suporta consecinţele? LABORATORUL DE LA COTA 2000 Interviul nostru cu ing. ROMULUS CONSTANTINESCU, director adjunct ştiinţific la ÎNCERC Bucureşti. Sus, pe crestele muntelui Postăvarul. Un grup de cercetători şi-au aşezat aici, începînd de ieri dimineaţă, o mică „tabără". Sunt ingineri de la Institutul de cercetări în construcţii şi economia construcţiilor. Ei au creat, la o altitudine de aproape 2.000 m,, un laborator de încercări, verificări, probe de rezistenţă în climat alpin a diverselor materiale de construcţii realizate în ţara noastră din mase plastice. Prin analogie, am zice că laboratorul ca atare are rolul unui autentic stand de probă, unde diverse materiale de construcţii noi, şi îndeosebi cele realizate pe bază de polimeri, vor primi certificatul de întrebuinţare pe şantiere. Crearea acestui original laborator a coincis cu un eveniment ştiinţific ce are loc la Poiana Braşov. Este vorba de simpozionul organizat de ÎNCERC Bucureşti cu tema „Finisarea şi protecţia construcţiilor cu materiale pe bază de polimeri“. Iată ce, ne-a relatat în legătură cu manifestarea ştiinţifică respectivă şi crearea laboratorului de pe muntele Postăvarul interlocutorul nostru . — Crearea laboratorului concomitent cu organizarea pe acest an a lucrărilor simpozionului are un rol complementar. Participanţii la simpozion au văzut şi ,pe viu, o serie de realizări în domeniul cercetării în construcţii, găsind corespondenţe practice ale multora dintre comunicările ştiinţifice care s-au făcut cu acest prilej, laboratorul însă va avea un caracter permanent. Crearea lui se înscrie, de fapt, pe linia preocupărilor noastre de a materializa indicaţiile Congresului al X- lea al partidului privind cercetarea şi găsirea unor noi înlocuitori, în special din mase plastice, ai materialelor de construcţii clasice : lemnul, betonul etc. . Ce fel de experimentări s-au făcut şi, bineînţeles, se vor face în acest laborator, şi care a fost utilitatea lor pentru participanţii la simpozion ? — Intre altele aş evidenţia că în acest laborator experimental a fost expusă o construcţie realizată în întregime din prefabricate din mase plastice. Verificările au urmărit, şi urmăresc fireşte şi în continuare, îndeosebi comportarea în climat alpin a noilor materiale de construcţii realizate pe bază de polimeri. Fireşte că cei aproape 200 de participanţi la simpozion, specialişti de la ÎNCERC, din unităţi de cercetare ale industriei chimice, de pe şantiere, au făcut cunoştinţă cu o serie de realizări noi, extrem de interesante, în domeniul diversificării gamei materialelor de construcţii, al creării de înlocuitori. — Acum, cind lucrările simpozionului sînt pe sfîrşite, bănuim că aţi putea face şi un bilanţ al lui. — Evident ! Cele 21 de comunicări ştiinţifice au adus o serie de elemente noi privind realizarea de materiale de construcții din L. CIUTACU (Continuare în pag. a 3-a) de conducere al C.A.P. (preşedinte Pavel Buna) şi organizaţia de partid de aici (secretar Gh. Beşchea) au lăsat ca treaba să meargă de la sine. Drept consecinţă, majoritatea cooperatorilor s-au ocupat mai mult de strînsul otavei şi de loturile personale, neglijînd sarcinile obşteşti, între care cea mai urgentă era eliberarea terenului în vederea pregătirii patului germinativ pentru semănat. Semnificative în această privin VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER în India s-a Încheiat BOMBAY 18 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu, transmit: Ultima zi a vizitei oaspeţilor români în India a prilejuit o nouă şi puternică manifestare a sentimentelor de prietenie care unesc cele două popoare, a dorinţei lor de a se cunoaşte mai bine, de a contribui la consolidarea unui climat internaţional de pace şi înţelegere. Sîmbătă dimineaţa, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi tovarăşa Elena Maurer, însoţiţi de Corneliu Mărtescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, şi de alte persoane oficiale, au părăsit oraşul Bangalore, plecînd spre Bombay. Pe aeroportul capitalei statului Mysore, împodobit ca si în ziua sosirii cu drapelele de stat ale celor doua tari, oaspeţii români au fost conduşi de guvernatorul Samanath Lyer, cu soţia, şi de primul ministru al guvernului local, Paul Veerendra. Erau, de asemenea, prezenţi, pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţi membri ai guvernului local şi ai Consiliului Municipal al oraşului Bangalore, generali şi ofiţeri superiori ai forţelor armate indiene. Oaspeţilor le sunt oferite ghirlande de flori. Au fost intonate imnurile de stat ale României şi Indiei. După ce a trecut in revistă garda de onoare aliniată pe aeroport, preşedintele Consiliului de Stat şi-a luat un călduros rămas bun de la oficialităţile indiene. La capătul unui zbor de o oră şi 40 de minute, avionul special cu care călătoresc conducătorii de stat români aterizează la Bombay. Oraşul portuar Bombay, al doilea ca mărime din India (4.660.000 de locuitori) şi printre cele mai mari din lume, este capitala statului Maharashtra.. Situat pe ţărmul vestic al Indiei, Bombayul este astăzi, ca şi in trecut, una din porţile maritime principale ale ţării. Prin Bombay ia drumul străinătăţii cea mai mare parte a produselor de export din jumătatea de vest a Indiei, el primind, totodată, majoritatea mărfurilor importate de India din ţările Europei şi Africii. La ora 10:00 avionul special cu care au călătorit de la Bangalore conducătorii statului român şi persoanele oficiale care îl însoţesc aterizează pe aeroportul din Bombay. Domneşte aici, ca pretutindeni unde au sosit, oaspeţii români, o atmosferă sărbătorească. Drapelele de stat ale României şi Indiei împodobesc clădirea principală a aerogării. La coborîrea din avion, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, cu soţia, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, sînt întîmpinaţi de guvernatorul statului Maharashtra, P. V. Cherian, cu soţia, şi de D. S. Desai, locţiitor al primului ministru al guvernului local. Oaspeţilor români le sunt prezentaţi apoi membrii guvernului statului Maharashtra şi alte personalităţi ale vieţii publice. După ceremonia trecerii în revistă a gărzii de onoare şi a intonării imnurilor de stat ale celor două ţări, conducătorii români se îndreaptă spre palatul guvernatorului, reşedinţa pusă la dispoziţia lor în timpul vizitei la Bombay. în cursul după-amiezii, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, precum şi persoanele oficiale care îi însoţesc au făcut o vizită la centrul de cercetări atomice de la Trombay, care poartă numele renumitului savant atomist indian, Bhabha. Coloana maşinilor oficiale străbate principalele bulevarde ale Bombayului. Orașul pare un adevărat furnicar de oameni. Blocurile înalte de 15—20 de etaje, multitudinea firmelor comerciale, achitaţia portului, aglomeraţia străzilor, accentuată de goana şirurilor neîntrerupte de automobile, imprimă Bombayului o atmosferă caracteristică marilor metropole. Ritmului trepidant „clasic“ al acestui oraş i se adaugă în prezent, vizibil, un ritm nou, salutar — acela al progresului. De-a lungul străzilor, pe măsură ce coloana maşinilor oficiale se apropie de periferiile oraşului, pot fi văzute numeroase şantiere şi blocuri noi de locuinţe care iau treptat locul cocioabelor care constituie peisajul caracteristic al cartierelor mărginaşe ale oraşelor indiene. Succesele înregistrate de poporul indian în efortul de înlăturare a sechelelor lăsate pe trupul ţării de îndelungata dominaţie colonială sunt evidente. O mărturie în acest sens stau şi numeroasele întreprinderi industriale moderne din suburbia Trombay, rafinării. (Continuare In pag. s 4-a) Linia de montaj carcase-de maroruri pentru automobile și tractoare de la uzinele „Electroprecizie" Săcele se remarcă tot mai mult pentru lucrul de bună calitate Foto: GH. COJOCARU La C. A. P. Purcăreni şi Tărlungeni Însămînţarea griului se execută după alt calendar? Tovarăşe Buna, treaba nu e bună! Pe cîmpurile cooperativei agricole din Purcăreni (preşedinte Pavel Buna) zac de multă vreme sute de tone de cartofi recoltaţi şi netransportaţi. Ce aveţi de gînd, tovarăşe Buna, vreţi să-i transportaţi după ce vor... îngheţa ? Vă cheamă pe dv. Buna, dar să ştiţi că treaba asta nu e bună. Ne aflam la limita perioadei optime cînd, practic, selănatul griului şi secarei trebuia erminat. Cu toate acestea, la „A.P. Purcăreni, pînă vineri seaa lucrarea se executase doar pe eva mai mult de o treime din suprafaţa prevăzută. în campaniile agricole anterioare unitatea a făcut parte din eşalonul unităţilor fruntaşe; în prezent însă, ea încheie plutonul cooperativelor agricole codaşe. Acest regres se datoreşte unor cauze fine definite. Spre deosebire de etapele trecute, consiliul ţă sunt cele relatate de Pavel Buna, preşedintele cooperativei, şi Iorgu Macarovici, inginerul agronom . „Deşi contăm zilnic pe circa 200 braţe apte de muncă, la lucrările din cîmp, inclusiv la eliberarea terenului de cartofi, nu participă mai mult de 90 de cooperatori“. Iraţional sunt folosite şi mijloacele hipo de transport. Vineri, de pildă, aproape jumătate din numărul atelajelor se aflau la loturile personale, în timp ce unitatea are de transportat cartofii de pe circa 130 de hectare. Printre conductorii de atelaje care în mod frecvent se ocupă mai mult de rezolvarea intereselor personale în dauna celor obşteşti, se numără Iuliu Orban, Mihai Deak, Samoilă Rab şi alţii. Chiar puţinii oameni, care, prin rotaţie, vin zilnic la muncă, nu stau în cîmp întreaga zi-lumină, irosind multe ore preţioase de lucru. Ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a) Deschiderea cursurilor Universităţii serale de marxism-leninism Joi, 23 octombrie, orele 17:00, în marele amfiteatru (Corpul A) al Institutului politehnic din Braşov, va avea loc deschiderea cursurilor Universităţii serale de marxism-leninism de pe lingă Comitetul judeţean Braşov al P.C.R. Prezenţa este obligatorie pentru studenţii de la toate secţiile şi din toţi anii de studiu. Citiți în pagina a 3-a Aveți o PROBLÉMÁT personalm ‘ ....■« Să căutăm răspunsul împreună... § i Meridiane Aplicaţii terestre ale cercetărilor cosmice Cercetarea Cosmosului nu este un scop în sine. Pe lingă studierea propriu-zisă a Cosmosului, cosmonautica a dus la dezvoltarea unor aparaturi ultraminiaturizate şi ultraperfecţionate, care şi-au găsit deja diverse aplicaţii pe Pămînt. în afară de aceasta, Cosmosul oferă condiţii ideale, neexistente pe Pămînt, pentru desfăşurarea unor procese tehnologice. Ia naştere astfel „industria cosmică“. In condiţiile imponderabilităţii, de pildă, se pot obţine bile de rulmenţi care au o formă sferică perfectă — ceea ce pe Pămînt este deosebit de dificil de realizat. Un alt factor cosmic — vidul absolut — oferă condiţii inegalabile pentru o serie de alte procese tehnologice. O verificare practică a posibilităţilor oferite de aceşti factori cosmici au realizat-o, în zilele trecute, echipajele navelor cosmice sovietice „Soiuz“ 6, 7 şi 8. Prezentăm mai jos un material referitor la aplicaţiile terestre şi cosmice ale cercetărilor şi tehnicii cosmonautice. Cucerirea satelitului nostru natural a costat grozav de mult. Dar miliardele cheltuite (Continuare în pagia)