Drum Nou, noiembrie 1969 (Anul 26, nr. 7723-7748)
1969-11-22 / nr. 7741
Of.s?Tî? Brașov Cătra OIVfOTH *GelCJR1?S 12 Ah vSLXJl1 VOTJ rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7741 Sîmbătă, 22 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI Proletari din toate tarile, uniti-vii PENTRU A CÂŞTIGA ÎNTRECEREA ÎNTRE JUDEŢE Planul şi angajamentele trebuie îndeplinite la toţi indicatorii şi de către toate întreprinderile în două decade 68 de procente din planul pe noiembrie Ne aflăm la finele celei de-a doua decade din luna noiembrie. în ultimele 10 zile colectivele din industria braşoveană au adăugat noi succese pe graficul realizării planului şi angajamentelor luate în întrecerea cu celelalte judeţe. Bilanţul încheiat după două decade arată că pe ansamblul judeţului s-au realizat 68 procente din planul lunii la producţia marfă. Fructificînd mai bine rezervele existente în domeniul organizării producţiei şi a muncii, al utilizării maşinilor şi instalaţiilor, al asigurării ritmice a proceselor de fabricaţie cu materii prime şi materiale, numeroase colective au obţinut rezultate cu mult mai mari decit prevederile planului pe două decade. La panoul întreprinderilor fruntaşe se situează următoarele colective de muncă : Uzina „Tractorul" care a realizat la două decade 76,1 la sută din planul lunar, Fabrica „Răsăritul" —, 77 la sută, Uzina de autocamioane - 68,9 la sută, uzina „Rulmentul" — 69,3 la sută, Fabrica de radiatoare și cabluri - 73,3 la sută, Fabrica de șuruburi -69,9 la sută, Combinatul chimic Victoria - 68,7 la sută, Fabrica „Reconstrucția" Feldioara - 76,1 la sută, I.P.E.C. Braşov - 79 la sută, I.P.B.C. - 76,2 la sută, Fabrica de hîrtie cretata Ghimbav - 80,7 la sută, Filatura din Ghimbav - 78,2 la sută, Fabrica „Republica" - 77,2 la sută, Fabrica de tricotaje - 71,8 la sută, întreprinderea industria laptelui - 70,4 la sută, fabrica „Nivea” - 70,4 la sută, Întreprinderea „Vinalcool" - 70,1 la sută, I.I.L. Braşov - 70,1 la sută, I.I.L. „Mobila” Ghimbav — 73,6 la sută, I.I.L. Făgăraş - 80 la sută, I.I.L. Rupea - 97,3 la sută, întreprinderea poligrafică - 68,2 la sută. Bilanţul după două decade relevă însă că într-o serie de întreprinderi nu au fost luate cele mai eficiente măsuri pentru folosirea raţională a suprafeţelor de producţie, a utilajelor şi a forţei productive, serviciile de aprovizionare n-au reuşit să asigure fabricaţiei cantităţile de materiale la nivelul planului etc., ceea ce s-a soldat cu obţinerea unor rezultate inferioare prevederilor. Dar nu numai atît. Neluînd măsurile cuvenite pentru desfăşurarea ritmică a fabricaţiei şi recuperarea restanţelor din prima decadă, colectivele de muncă respective au diminuat din realizările peste plan de 0,8 la sută obţinute în prima decadă. Vinovate de micşorarea procentului realizărilor după două decade se fac următoarele colective de muncă : Rafinăria Braşov care a realizat doar 65,3 la sută din plan, uzina „Hidromecanica" - 52,2 la sută, Fabrica de scule Rîşnov - 60,4 la sută, întreprinderea de unelte şi scule - 66,1 la sută, F.A.T. Codlea - 45,2 la sută, uzina „Electroprecizie" - 63,4 la sută, Fabrica „Temelia" - 65,3 la sută, U.E.I.I.. Braşov - 65 la sută, U.E.I.L. Făgăraş - 60,7 la sută, Fabrica de articole tehnice din cauciuc - 60,3 la sută, Fabrica de zahăr Bod - 64,3 la sută, Fabrica de paste făinoase - 57,4 la sută, Uzina de reparaţii — 54,8 la sută — Uzina „6 Martie" - 42,2 la sută. Organizaţiile de partid din aceste întreprinderi au datoria sa mobilizeze comitetele de direcţie de a trece de urgenţă la analizarea amănunţită a cauzelor care au generat o slabă ritmicitate, intervenind cu măsuri eficiente pe toate treptele producţiei pentru ca pînă la finele lunii toate restanţele să fie recuperate, iar planul îndeplinit integral. O l CI SI INTIMPLA LA F.A.T. CODLEA INTRE DISPARITIA LUI TUTELAR SI APARITIA CENTRATEI La începutul anului, la F.A.T. Codlea se înregistrau succese remarcabile în îndeplinirea planului. Am publicat chiar un scurt interviu cu ing. Ioan Duicu, directorul întreprinderii, despre acest demaraj promiţător în cel de-al patrulea an al cincinalului. Interlocutorul nostru se arăta însă vădit stingherit de întrebările noastre. La despărţire a ţinut să precizeze cu amărăciune : — Nu-mi convine de loc să ne lăudaţi, pentru că peste cîteva luni tot dumneavoastră o să veniţi să ne criticaţi. Atunci, aceste ultime cuvinte le taxam drept un exces de modestie. De altfel, pînă la finele trimestrului III F.A.T. Codlea se număra, cu consecvenţă, printre întreprinderile fruntaşe din industria judeţului. Din luna octombrie însă fabricaţia întreprinderii a început să şchiopăteze ; în prima decadă a acestei luni nu se realizase decit 21 la sută din prevederile planului lunar. In bilanţul pe 10 luni, F.A.T. Codlea şi-a înscris numele chiar printre restanţieri, planul producţiei marfă pe luna octombrie fiind realizat doar în proporţie de 66,8 la sută, iar la producţia marfă vîndută şi încasată — 89,5 la sută. lată-ne deci la faţa locului. Înregistrăm o scurtă „fotografie“ a situaţiei ; în curtea întreprinderii şi în secţiile de fabricaţie stau neterminate numeroase maşini, alături de locurile de muncă arhiaglomerate se află altele la care nu este de lucru, materialele sunt depozitate peste tot, iar pe grafice se consemnează restanţe faţă de planul de producţie şi depăşiri la cheltuieli etc., etc. Pentru a afla răspunsul la această răsturnare de situaţie, zilele trecute ne-am deplasat din nou la F.A.T. Stînd de vorbă cu tovarăşul Duicu, acesta ne spunea : — Nu vreau să mă înţelegeţi greşit, nu neg unele neajunsuri care nu depăşesc poarta întreprinderii noastre, deci pentru care noi sîntem vinovaţi. Pentru înlăturarea lor am luat şi vom lua măsuri hotărîte. Intîmpinăm însă greutăţi care ne depăşesc posibilitatea de remediere. — Adică ? — Anul acesta am avut de asimilat un număr însemnat de produse noi. Fiind o întreprindere mică, am fost nevoiţi pur şi simplu să ne rugăm de unii şi de alţii pentru a găsi întreprinderile care să ne execute colăbor'&rile, în cele 7. FORT Continuare in pag. a 2-a) Metanolul care se naşte în aceste instalaţii a dus faima chimiştilor din Oraşul Victoria şi peste hotarele patriei. .///////////////////////////////////////. Cu planul anual îndeplinit la încheierea celei de a doua decade a lunii noiembrie, colectivul intreprinderii de industrie locală din Rupea a consemnat îndeplinirea integrală a prevederilor de plan pe anul 1969 la producţia globală şi producţia marfă. Realizarea dovedeşte eficienţa măsurilor întreprinse pentru sporirea producţiei. în acest fel, angajamentul de creştere a producţiei, luat la începutul anului, va fi depăşit de trei ori. CONDICA DE SUGESTII ŞI RECLAMAŢII! Vi s-a întîmplat vreodată să vă aflaţi într-o unitate de deservire publică, concomitent cu un organ de control ? Nu se poate să nu vă fi surprins o schimbare vizibilă a atitudinii personalului de deservire faţă de clienţi. Solicitudinea, politeţea, bunăvoinţa, toate celelalte calităţi care constituie (sau ar trebui să constituie) personalitatea complexă a lucrătorului din comerţ, ţi se etalează dintr-o dată, ca prin miracol. Asişti cu satisfacţie la o deservire exemplară, aşa cum ţi-ai dori-o. — şi cum ar trebui să fie — întotdeauna. — Din păcate, conducerea şi ceilalţi factori responsabili din întreprinderea noastră — ne spunea C-TIN AVRAMESCU, şeful serviciului organizarea comerţului de la I.C.S. Textile-încălţărmnte Braşov — nu au nici pe departe posibilitatea să verifice zilnic: cele 106 magazine, răspîndite în Braşov, Codlea, Timiş. Abia ajungem la 2—3 săptămîni să revedem aceeaşi unitate. — Aşadar, clienţii pot aştepta mult şi bine pînă mai prind „un moment fericit"... — N-aş fi de aceeaşi părere. Doar în fiecare unitate există condică de sugestii şi reclamaţii, care este, ca să zic aşa, „ochiul magic“ al conducerii întreprinderii, mijlocul de control permament al acesteia. — Şi credeţi în exigenţa acestui mijloc de control? — Chiar foarte mult. Mai ales acum, cînd printr-o hotărîre centrală, s-a renunţat la cutia de sesizări şi s-a generalizat utilizarea acelui caiet de reclamaţii şi sugestii. Această formă este mult mai practică, în sensul că se poate lua imediat cunoştinţă de sesizările cetăţenilor şi, implicit, se pot lua măsuri urgente împotriva vinovaţilor. In plus, respectivul caiet cu notaţii rămine tot timpul expus în unitate, la loc vizibil — carte de vizită autentică a magazinului. In mod, nu ideal, ci normal, lucrurile exact aşa ar trebui să stea. Dar reprezintă totuşi condica de sugestii şi reclamaţii o adevărată oglindă a modului în care se face deservirea cetăţeanului într-o unitate sau alta ? Spune ceva conducerii I.C.S. Textile-încălţăminte faptul că, în acest an, unitatea nr. 14 are 12 notaţii în condică, unitatea nr. 47 — 7, unitatea nr. 77 — 6, unitatea nr. 12 (Turist) — 6 ş.a. ? Sau faptul că marea majoritate a unităţilor I.C.S.T.I. au condicile imaculate, ori cu cel mult una-două însemnări ? După cîte ne-am dat seama discutînd cu mai mulţi factori de răspundere din întreprindere şi cu numeroşi cumpărători, o condică de sugestii şi reclamaţii imaculată nu constituie nici pe departe semnul unei exemplare deserviri şi aprovizionări a magazinelor cu mărfurile solicitate. Pe de o parte, din pură curiozitate, iar pe de alta, din dorinţa de a ne verifica o presupunere — un fel de scepticism ce ne da tîrcoale — am oprit cîţiva cetăţeni care ieşeau din diverse magazine, strîngînd din buze dezamăgiţi. „De ce nu folosiţi condica de sugestii şi reclamaţii ?“. Printr-un gest a lehamite, sau prin replică scurtă, fiecare spunea în esenţă acelaşi lucru : „Degeaba, tot nu le ia nimeni în seamă". De unde atîta neîncredere ? Şi, în ce măsură este ea justificată ? Directorul comercial al I.G.S.T.I., ION BĂLAN, ne da una dintre explicaţiile plauzibile . — Cele mai multe dintre sesizările cetăţenilor au ALEXANDRU Al BARU (Continuare in pag. a 2-a) Preludiu la viitorul orăşel al copiilor. întreprindere românească pentru construcţii şi montaje în străinătate Recent a luat fiinţă in cadrul Ministerului Construcţiilor Industriale o întreprindere de stat pentru construcţii şi montaje în străinătate — „Antrepriza Română de Construcţii Montaj" (AR. C.O.M.), întreprinderea dispune de mijloace pentru a executa în străinătate, prin intermediul organizaţiilor de specia- litate româneşti şi din alte ţări, proiecte, studii şi cercetări în domeniul construcţiilor, lucrări de construcţii şi montaje industriale, drumuri, por- turi, aeroporturi, căi ferate şi lucrări de artă , anexe, construcţii speci- fizice exploatării, întreţinerii şi reparaţiei materialului rulant. A.R.C.O.M. acordă, de asemenea, supraveghere şi asistenţă tehnică, efectuează expertize şi controlul lucrărilor de construcţii şi poate asigura livrări de produse prefabricate şi subansamble pentru lucrări de construcţii, montaje şi instalaţii. AZI A APĂRUT Nr. 48 ^^PTAIl/IIIIIA supliment de informație cultural-sportiva si cetățeneasca al 7jr>rnliji [)ri«m nniiM Plenara Consiliului judeţean Braşov al U. G. S. R. Ieri, după-amiază a avut loc plenara Consiliului judeţean Braşov al U.G.S.R. Plenara a dezbătut unele probleme privind preocuparea ganelor sindicale şi aducerilor unităţilor economice pentru realizarea angajamentelor din contractele colective, precum şi crearea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii de producţie pe timpul iernii. O discuţie despre film, ca despre artă în general, poate fi purtată din două puncte de vedere : a creatorului şi transmiţătorului de artă (scenarist, regizor, operator, actor) şi a consumatorului de artă (marele public). Raportul e încă ireconciliabil, există deseori un antagonism făţiş, şi de aici unele discuţii contradictorii. Delluc avea dreptate cînd spunea : „Nu cunosc nici un cineast care să ştie să fie şi spectator..." Privit la început cu rezerve de un Proust, salutat cu entuziasm de Maiakovski, discutat de Paul Valery, slujit direct de mari scriitori, pictori, muzicieni, grupînd în jurul platourilor talente remarcabile de regizori, operatori, actori, filmul şi-a delimitat treptat un domeniu specific de artă independentă, a intrat definitiv în preocupările zilnice ale oamenilor. Filmul a devenit un miraj, cu o putere de fascinaţie uluitoare. Cinematograful a devenit o componentă extrem de utilă culturii generale. După expresia tînărului regizor francez Edouard Luntz, cinematograful este pentru oameni „un fel de a fi", de a-şi regăsi în el propriile lor idei, propria lor viaţă. Dar pentru a fi înţeles, filmul reclamă o participare conştientă, dezinteresată din partea spectatorului, o pregătire intelectuală anterioară, un spirit de discernămînt critic. Unii oameni merg la cinema din curiozitate umană, alţii din necesitate intelectuală, alţii pentru a se distra... Am lăsat la o parte primele două categorii , — deşi şi ele ar comporta o discuţie — încercînd să ne ocupăm de a treia, deoarece în ochii spectatorilor care merg la film numai „ca să se distreze", cinematograful nu mai contează ca o artă de sine stătătoare ci ca un divertisment minor creat pentru a le umple lor golurile de timp. Am mai spune că n-ar trebui să ne intereseze această categorie de spectatori, întrucît, cu sau fără ei, cinematograful tot se află în mîini bune : Antonioni, Fellini, Visconti, Godard, Lelouch, Bergman, Kalatozov, Welles, Teshigahara, Ciulei, Fintilie... E necesară o mai mare atenţie pentru această categorie de public care suprapopulează sălile în care rulează superproducţii mai mult sau mai puţin „istorice", dar în orice caz fastuoase, în care rulează dramolete moderne dar neapărat cu „suspense". René Clair avea dreptate în 1929 cînd spunea : „Mult timp, cinematograful va fi cîmpul pe care se vor înfrunta foarte puternic inerţia solidă a mediocrităţii şi minţile creatoare. Marele public iubeşte ordinea în distracţiile sale şi cinematograful va fi încă mult timp o revoluţie". Cuvintele lui René Clair au valabilitate maximă şi astăzi cînd un Jean de Baroncelli, cronicarul revistei „Le Monde", căuta amărît un răspuns la întrebarea : de ce din o sută de oameni anchetaţi, nouăzeci şi nouă spun că merg la cinema ca „să se distreze" ? Din nefericire aceşti 99 la sută din public exercită o presiune crescîndă asupra producătorilor de filme care încearcă să le satisfacă surplusul de Prof. N. EFTENIE (Continuare in pag. a 2-a) SPECTATORII SI... ARTA DE A VEDEA UN FILM îiîi GOI SPERINTA ORGflflIZATIILOR U.T.C. ORI ROIYIURA COnSTRUCŢII Ieri, după-amiază, la Cara Armatei din Braşov, a avut loc conferinţa organizaţiilor U.T.C. din ramura construcţii. Au luat parte tovarăşii Cornel Şandru, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al U.T.C. şi Dumitru Calancea, prim-secretar al Comitetului municipal U.T.C. Participanţii la conferinţă au dezbătut pe larg activitatea educativă desfăşurată de organizaţiile U.T.C. în rîndurile tinerilor de pe şantiere, relevînd necesitatea intensificării acesteia corespunzător cu sarcinile sporite ce le revin în etapa imediat următoare. Cu acest prilej a fost constituit comitetul U.T.C. pe ramura construcţii, direct subordonat Comitetului municipal al U.T.C., care reuneşte toate organizaţiile de tineret braşovene ce activează în acest domeniu. O nouă invenţie ! Lăcătuşii Ion Pitulică şi Ştefan Cristea, de la Uzina mecanică din Poiana-Cîmpina, au conceput şi realizat o nouă maşină pentru confecţionat garnituri difi carton, brevetată recent ca invenţie de forul naţional de specialitate. Maşina, avînd o mare productivitate, eliminnă confecţionarea manuală sau prin ştanţare a garniturilor, şi aduce economii, numai la uzina respectivă, de aproape un milion lei pe an. Patentul uzinei prahovene a fost generalizat la toate uzinele de reparaţii auto din ţară, precum, şi la Uzina de autocamioane din Braşov. (Agerpres) MERIDIANE Minichiello se întoarce la Pendleton • TOTUL A PORNIT DE LA 200 DE DOLARI • F.B.I.-ul TINUT IN ŞAH • BOEING 707 ATERIZEAZĂ FORȚAT LA ROMA Vineri dimineaţa, ora 2:25. Un tînăr urcă în avionul Boeing 707 al companiei TWA, care face cursa Los Angeles—San Francisco—Baltimore. Cînd avionul decolează, el scoate liniştit din geamantan o carabină cu ţeavă scurtă și un pistol automat. — Ce vrei să faci cu astea ? îl întreabă James Findlay, un prieten al comandantului avionului. — Aşezaţi-vă pe locul dumneavoastră, domnule!, soseşte răspunsu scurt şi tăios. Apoi tînărul înarma intră în cabina pilotului, trîntind ușa după el. (Continuare în pag. a 4-a)