Drum Nou, noiembrie 1969 (Anul 26, nr. 7723-7748)

1969-11-22 / nr. 7741

Of.s?Tî? Brașov Cătra OIVfOTH *GelCJR1?S 1­2 Ah vSLXJl1 VOTJ ­rum nou ORGAN AL COMITE­TUL­UI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7741 Sîmbătă, 22 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI Proletari din toate tarile, uniti-vii PENTRU A CÂŞTIGA ÎNTRECEREA ÎNTRE JUDEŢE Planul şi angajamentele trebuie îndeplinite la toţi indicatorii şi de către toate întreprinderile în două decade 68 de procente din planul pe noiembrie Ne aflăm la finele celei de-a doua decade din luna noiem­brie. în ultimele 10 zile colec­tivele din industria braşoveană au adăugat noi succese pe gra­ficul realizării planului şi an­gajamentelor luate în întrece­rea cu celelalte judeţe. Bilanţul încheiat după două decade arată că pe ansamblul judeţului s-au realizat 68 pro­cente din planul lunii la pro­ducţia marfă. Fructificînd mai bine rezer­vele existente în domeniul or­ganizării producţiei şi a mun­cii, al utilizării maşinilor şi in­stalaţiilor, al asigurării ritmi­ce a proceselor de fabricaţie cu materii prime şi materiale, numeroase colective au obţi­nut rezultate cu mult mai mari decit prevederile planului pe două decade. La panoul întreprinderilor fruntaşe se situează următoare­le colective de muncă : Uzina „Tractorul" care a realizat la două decade 76,1 la sută din planul lunar, Fabrica „Răsăritul" —, 77 la su­tă, Uzina de autocamioane - 68,9 la sută, uzina „Rulmentul" — 69,3 la su­­tă, Fabrica de radiatoare și cabluri - 73,3 la sută, Fabrica de șuruburi -69,9 la sută, Combinatul chimic Vic­toria - 68,7 la sută, Fabrica „Recon­strucția" Feldioara - 76,1 la sută, I.P.E.C. Braşov - 79 la sută, I.P.B.C. - 76,2 la sută, Fabrica de hîrtie cre­­tata Ghimbav - 80,7 la sută, Filatura din Ghimbav - 78,2 la sută, Fabrica „Republica" - 77,2 la sută, Fabrica de tricotaje - 71,8 la sută, întreprin­derea industria laptelui - 70,4 la su­tă, fabrica „Nivea” - 70,4 la sută, Întreprinderea „Vinalcool" - 70,1 la sută, I.I.L. Braşov - 70,1 la sută, I.I.L. „Mobila” Ghimbav — 73,6 la sută, I.I.L. Făgăraş - 80 la sută, I.I.L. Rupea - 97,3 la sută, întreprinderea poligrafică - 68,2 la sută. Bilanţul după două decade relevă însă că într-o serie de întreprinderi nu au fost luate cele mai eficiente măsuri pen­tru folosirea raţională a supra­feţelor de producţie, a utilaje­lor şi a forţei productive, ser­viciile de aprovizionare n-au reuşit să asigure fabricaţiei cantităţile de materiale la ni­velul planului etc., ceea ce s-a soldat cu obţinerea unor rezul­tate inferioare prevederilor. Dar nu numai atît. Neluînd măsuri­le cuvenite pentru desfăşurarea ritmică a fabricaţiei şi recupera­rea restanţelor din prima de­cadă, colectivele de muncă res­pective au diminuat din reali­zările peste plan de 0,8 la sută obţinute în prima decadă. Vinovate de micşorarea pro­centului realizărilor după două­ decade se fac următoarele co­lective de muncă : Rafinăria Braşov care a realizat doar 65,3 la sută din plan, uzina „Hi­dromecanica" - 52,2 la sută, Fabrica de scule Rîşnov - 60,4 la sută, între­prinderea de unelte şi scule - 66,1 la sută, F.A.T. Codlea - 45,2 la sută, uzina „Electroprecizie" - 63,4 la sută, Fabrica „Temelia" - 65,3 la sută, U.E.I.I.. Braşov - 65 la sută, U.E.I.L. Făgăraş - 60,7 la sută, Fabrica de articole tehnice din cauciuc - 60,3 la sută, Fabrica de zahăr Bod - 64,3 la sută, Fabrica de paste făinoase - 57,4 la sută, Uzina de reparaţii — 54,8 la sută — Uzina „6 Martie" - 42,2 la sută. Organizaţiile de partid din a­­ceste întreprinderi au datoria sa mobilizeze comitetele de di­recţie de a trece de urgenţă la analizarea amănunţită a cauze­lor care au generat o slabă rit­micitate, intervenind cu măsuri eficiente pe toate treptele pro­ducţiei pentru ca pînă la finele lunii toate restanţele să fie re­cuperate, iar planul îndeplinit integral. O l CI SI INTIMPLA LA F.A.T. CODLEA INTRE DISPARITIA LUI TUTELAR SI APARITIA CENTRATEI La începutul anului, la F.A.T. Codlea se înregistrau succese re­marcabile în îndeplinirea planu­lui.­ Am publicat chiar un scurt interviu cu ing. Ioan Duicu, direc­torul întreprinderii, despre acest demaraj promiţător în cel de-al patrulea an al cincinalului. Inter­locutorul nostru se arăta însă vă­dit stingherit de întrebările noa­stre. La despărţire a ţinut să pre­cizeze cu amărăciune : — Nu-mi convine de loc să ne lăudaţi, pentru că peste cîteva luni tot dumneavoastră o să veniţi să ne criticaţi. Atunci, aceste ultime cuvinte le taxam drept un exces de mo­destie. De altfel, pînă la finele tri­mestrului III F.A.T. Codlea se nu­măra, cu consecvenţă, printre în­treprinderile fruntaşe din indus­tria judeţului. Din luna octombrie însă fabricaţia întreprinderii a în­ceput să şchiopăteze ; în prima decadă a acestei luni nu se reali­zase decit 21 la sută din prevede­rile planului lunar. In bilanţul pe 10 luni, F.A.T. Codlea şi-a înscris numele chiar printre restanţieri, planul producţiei marfă pe luna octombrie fiind realizat doar în proporţie de 66,8 la sută, iar la producţia marfă vîndută şi înca­sată — 89,5 la sută. lată-ne deci la faţa locului. În­registrăm o scurtă „fotografie“ a situaţiei ; în curtea întreprinderii şi în secţiile de fabricaţie stau ne­terminate numeroase maşini, ală­turi de locurile de muncă arhi­­aglomerate se află altele la care nu este de lucru, materialele sunt depozitate peste tot, iar pe grafi­ce se consemnează restanţe faţă de planul de producţie şi depăşiri la cheltuieli etc., etc. Pentru a afla răspunsul la această răstur­nare de situaţie, zilele trecute ne-am deplasat din nou la F.A.T. Stînd de vorbă cu tovarăşul Duicu, acesta ne spunea : — Nu vreau să mă înţelegeţi greşit, nu neg unele neajunsuri care nu depăşesc poarta întreprin­derii noastre, deci pentru care noi sîntem vinovaţi. Pentru înlătura­rea lor am luat şi vom lua măsuri hotărîte. Intîmpinăm însă greu­tăţi care ne depăşesc posibilita­tea de remediere. — Adică ? — Anul acesta am avut de asi­milat un număr însemnat de pro­duse noi. Fiind o întreprindere mică, am fost nevoiţi pur şi simplu să ne rugăm de unii şi de alţii pen­tru a găsi întreprinderile care să ne execu­te colăbor'&rile, în cele 7. FORT ­Continuare in pag. a 2-a) Metanolul care se naşte în aceste instalaţii a dus faima chimiştilor din Oraşul Victoria şi peste hotarele patriei. .///////////////////////////////////////. Cu planul anual îndeplinit la încheierea celei de a doua decade a lunii noiembrie, colectivul in­­treprinderii de industrie locală din Rupea a con­semnat îndeplinirea inte­grală a prevederilor de plan pe anul 1969 la pro­ducţia globală şi produc­ţia marfă. Realizarea do­vedeşte eficienţa măsu­rilor întreprinse pentru sporirea producţiei. în acest fel, angajamentul de creştere a producţiei, luat la începutul anului, va fi depăşit de trei ori. CONDICA DE SUGESTII ŞI RECLAMAŢII! Vi s-a întîmplat vreodată să vă aflaţi într-o uni­tate de deservire publică, concomitent cu un organ de control ? Nu se poate să nu vă fi surprins o schimbare vizibilă a atitudinii personalului de deser­vire faţă de clienţi. Solicitudinea, politeţea, bună­voinţa, toate celelalte calităţi care constituie (sau ar trebui să constituie) personalitatea complexă a lucră­torului din comerţ, ţi se etalează dintr-o dată, ca prin miracol. Asişti cu satisfacţie la o deservire e­­xemplară, aşa cum ţi-ai dori-o. — şi cum ar trebui să fie — întotdeauna. — Din păcate, conducerea şi ceilalţi factori res­ponsabili­­ din întreprinderea noastră — ne spunea C-TIN AVRAMESCU, şeful serviciului organizarea comerţului de la I.C.S. Textile-încălţărmnte Braşov — nu au nici pe departe posibilitatea să verifice zil­nic: cele 106 magazine, răspîndite în Braşov, Codlea, Timiş. Abia ajungem la 2—3 săptămîni să revedem aceeaşi unitate. — Aşadar, clienţii pot aştepta mult şi bine pînă mai prind „un moment fericit"... — N-aş fi de aceeaşi părere. Doar în fiecare uni­tate există condică de sugestii şi reclamaţii, care este, ca să zic aşa, „ochiul magic“ al conducerii în­treprinderii, mijlocul de control permament al a­­cesteia. — Şi credeţi în exigenţa acestui mijloc de control? — Chiar foarte mult. Mai ales acum, cînd printr-o hotărîre centrală, s-a renunţat la cutia de sesizări şi s-a generalizat utilizarea acelui caiet de reclamaţii şi sugestii. Această formă este mult mai practică, în sensul că se poate lua imediat cunoştinţă de sesiză­rile cetăţenilor şi, implicit, se pot lua măsuri urgen­te împotriva vinovaţilor. In plus, respectivul caiet cu notaţii rămine tot timpul expus în unitate, la loc vizibil — carte de vizită autentică a magazinului. In mod, nu ideal, ci normal, lucrurile exact aşa ar trebui să stea. Dar reprezintă totuşi condica de su­gestii şi reclamaţii o adevărată oglindă a modului în care se face deservirea cetăţeanului într-o unitate sau alta ? Spune ceva conducerii I.C.S. Textile-încăl­­ţăminte faptul că, în acest an, unitatea nr. 14 are 12 notaţii în condică, unitatea nr. 47 — 7, unitatea nr. 77 — 6, unitatea nr. 12 (Turist) — 6 ş.a. ? Sau faptul că marea majoritate a unităţilor I.C.S.T.I. au condi­cile imaculate, ori cu cel mult una-două însemnări ? După cîte ne-am dat seama discutînd cu mai mulţi factori de răspundere din întreprindere şi cu numeroşi cumpărători, o condică de sugestii şi reclama­ţii imaculată nu constituie nici pe departe semnul unei exemplare deserviri şi aprovizionări a magazi­nelor cu mărfurile solicitate. Pe de o parte, din pură curiozitate, iar pe de alta, din dorinţa de a ne verifica o presupunere — un fel de scepticism ce ne da tîrcoale — am oprit cîţiva cetăţeni care ieşeau din diverse magazine, strîngînd din buze dezamăgiţi. „De ce nu folosiţi condica de sugestii şi reclamaţii ?“. Printr-un gest a lehamite, sau prin replică scurtă, fiecare spunea în esenţă acelaşi lucru : „Degeaba, tot nu le ia nimeni în seamă". De unde atîta neîncredere ? Şi, în ce măsură este ea justificată ? Directorul comercial al I.G.S.T.I., ION BĂLAN, ne da una dintre explicaţiile plauzibile . — Cele mai multe dintre sesizările cetăţenilor au ALEXANDRU Al BARU (Continuare in pag. a 2-a) Preludiu la viitorul orăşel al copiilor. întreprindere românească pentru construc­ţii şi montaje în străinătate Recent a luat fiinţă in cadrul Ministerului Cons­trucţiilor Industriale o întreprindere de stat pentru construcţii şi mon­taje în străinătate — „Antrepriza Română de Construcţii Montaj" (AR. C.O.M.), întreprinderea dispune de mijloace pentru a e­­xecuta în străinătate, prin intermediul orga­nizaţiilor de specia-­­ litate româneşti şi din­­ alte ţări, proiecte, studii şi cercetări în domeniul construcţiilor, lucrări de­­ construcţii şi montaje­­ industriale, drumuri, por-­­ turi, aeroporturi, căi fe­rate şi lucrări de artă , anexe, construcţii speci- fi­zice exploatării, întreţi­nerii şi reparaţiei mate­rialului rulant. A.R.C.O.M. acordă, de asemenea, supraveghere şi asistenţă tehnică, e­­fectuează expertize şi controlul lucrărilor de construcţii şi poate asi­gura livrări de produse prefabricate şi suban­­samble pentru lucrări de construcţii, montaje şi instalaţii. AZI A APĂRUT Nr. 48 ^^PTAIl/IIIIIA supliment de informație cultural-sportiva si cetățeneasca al 7jr>rnliji [)ri«m nniiM Plenara Consiliului judeţean Braşov al U. G. S. R. Ieri, după-amiază a avut loc plenara Consiliului judeţean Bra­şov al U.G.S.R. Plenara a dezbătut unele pro­bleme privind preocuparea ganelor sindicale şi a­­ducerilor unităţilor economice pentru realizarea angajamentelor din contractele colective, precum şi crearea condiţiilor necesar­e­­ bunei desfăşurări a activităţii de producţie pe timpul iernii. O discuţie despre film, ca despre artă în general, poate fi pur­tată din două puncte de vedere : a creatoru­lui şi transmiţătorului de artă (scenarist, regi­zor, operator, actor) şi a consumatorului de artă (marele public). Raportul e încă irecon­ciliabil, există deseori un antagonism făţiş, şi de aici unele discuţii contradictorii. Delluc a­­vea dreptate cînd spu­nea : „Nu cunosc nici un cineast care să ştie să fie şi spectator..." Privit la început cu rezerve de un Proust, salutat cu entuziasm de Maiakovski, discutat de Paul Valery, slujit di­rect de mari scriitori, pictori, muzicieni, gru­­pînd în jurul platouri­­lor talente remarcabile de regizori, operatori, actori, filmul şi-a deli­mitat treptat un dome­niu specific de artă in­dependentă, a intrat de­finitiv în preocupările zilnice ale oamenilor. Filmul a devenit un mi­raj, cu o putere de fas­cinaţie uluitoare. Cine­matograful a devenit o componentă extrem de utilă culturii generale. După expresia tînărului regizor francez Edouard Luntz, cinematograful este pentru oameni „un fel de a fi", de a-şi re­găsi în el propriile lor idei, propria lor viaţă. Dar pentru a fi înţeles, filmul reclamă o parti­cipare conştientă, dez­interesată din partea spectatorului, o pregă­tire intelectuală anteri­oară, un spirit de dis­­cernămînt critic. Unii oameni merg la cinema din curiozitate umană, alţii din necesitate inte­lectuală, alţii pentru a se distra... Am lăsat la o parte primele două categorii , — deşi şi ele ar com­porta o discuţie — în­­cercînd să ne ocupăm de a treia, deoarece în ochii spectatorilor care merg la film numai „ca să se distreze", cinema­tograful nu mai contea­ză ca o artă de sine stă­tătoare ci ca un diver­tisment minor creat pen­tru a le umple lor golu­rile de timp. Am mai spune că n-ar trebui să ne intereseze această categorie de spectatori, întrucît, cu sau fără ei, cinematograful tot se află în mîini bune : An­tonioni, Fellini, Visconti, Godard, Lelouch, Berg­man, Kalatozov, Welles, Teshigahara, Ciulei, Fintilie... E necesară o mai ma­re atenţie pentru aceas­tă categorie de public care suprapopulează sălile în care rulează superproducţii mai mult sau mai puţin „isto­rice", dar în orice caz fastuoase, în care ru­lează dramolete mo­derne dar neapărat cu „suspense". René Clair avea dreptate în 1929 cînd spunea : „Mult timp, cinematograful va fi cîmpul pe care se vor înfrunta foarte puternic inerţia solidă a medio­crităţii şi minţile crea­toare. Marele public iu­beşte ordinea în dis­tracţiile sale şi cinema­tograful va fi încă mult timp o revoluţie". Cuvintele lui René Clair au valabilitate maximă şi astăzi cînd un Jean de Baroncelli, cronicarul revistei „Le Monde", căuta amărît un răspuns la întreba­rea : de ce din o sută de oameni anchetaţi, nouăzeci şi nouă spun că merg la cinema ca „să se distreze" ? Din nefericire aceşti 99 la sută din public exercită o presiune crescîndă a­­supra producătorilor de filme care încearcă să le satisfacă surplusul de Prof. N. EFTENIE (Continuare in pag. a 2-a) SPECTATORII SI... ARTA DE A VEDEA UN FILM î­i­î­i GOI SPERIN­TA ORGflflIZATIILOR U.T.C. ORI ROIYIURA COnSTRUCŢII Ieri, după-amiază, la Cara Ar­matei din Braşov, a avut loc con­ferinţa organizaţiilor U.T.C. din ramura construcţii. Au luat parte tovarăşii Cornel Şandru, prim-secretar al Comite­tului judeţean Braşov al U.T.C. şi Dumitru Calancea, prim-secre­tar al Comitetului municipal U.T.C. Participanţii la conferinţă au dezbătut pe larg activitatea edu­cativă desfăşurată de organizaţiile U.T.C. în rîndurile tinerilor de pe şantiere, relevînd necesitatea in­tensificării acesteia corespunzător cu sarcinile sporite ce le revin în etapa imediat următoare. Cu acest prilej a fost constituit comitetul U.T.C. pe ramura con­strucţii, direct subordonat Comi­tetului municipal al U.T.C., care reuneşte toate organizaţiile de tineret braşovene ce activează în acest domeniu. O nouă invenţie ! Lăcătuşii Ion Pitulică şi Ştefan Cristea, de la Uzina mecanică din Poiana-Cîmpina, au conceput şi realizat o nouă maşină pentru confecţionat garnituri difi carton, brevetată recent ca invenţie de forul naţional de specialitate. Ma­şina, avînd o mare productivitate, eliminnă confecţionarea manuală sau prin ştanţare a garniturilor, şi aduce economii, numai la uzina respectivă, de aproape un milion lei pe an. Patentul uzinei prahove­ne a fost generalizat la toate uzi­nele de reparaţii auto din ţară, precum, şi la Uzina de autocamioa­ne din Braşov. (Agerpres) M­ERIDIANE Minichiello se întoarce la Pendleton • TOTUL A PORNIT DE LA 200 DE DOLARI • F.B.I.-ul TINUT IN ŞAH • BOEING 707 ATERIZEAZĂ FORȚAT LA ROMA Vineri dimineaţa, ora 2:25. Un tînăr urcă în avionul Boeing 707 al com­paniei TWA, care face cursa Los Angeles—San Francisco—Baltimore. Cînd avionul decolează, el scoate liniştit din geamantan o carabină cu ţeavă scurtă și un pistol automat. —­ Ce vrei să faci cu astea ? îl în­treabă James Findlay, un prieten al comandantului avionului. — Aşezaţi-vă pe locul dumnea­voastră, domnule!, soseşte răspunsu scurt şi tăios. Apoi tînărul înarma intră în cabina pilotului, trîntind ușa după el. (Continuare în pag. a 4-a)

Next