Drum Nou, decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7749-7774)
1969-12-02 / nr. 7749
/ mim nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. 5» AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7749 Marţi, 2 decembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI trof&VarT tHit ioane tfrîl't, u«TtHilt STARTUL VIGUROS AL PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR SE HOTĂRĂŞTE ÎN ACESTE ZILE. AŢI ÎNCHEIAT PREGĂTIRILE PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A PLANULUI PE 1970? Trustul 5 este pus în situaţia să tragă „căruţa cu neglijenţe a beneficiarilor de investiţii“ Pe agenda de muncă a fiecărei întreprinderi figurează în momentul de faţă pregătirea tuturor condiţiilor pentru realizarea exemplară a planului pe 1970. Am descins în aceste zile la Trustul 5 din Braşov în dorinţa de a consemna cum se pregătesc colectivele celor 9 şantiere ale acestei mari unităţi de construcţii pentru a lua cît mai bine startul producţiei în anul următor. Spre surprinderea noastră Insă am întîlnit aici o situaţie care creează de pe acum incertitudini, In ce priveşte îndeplinirea ritmică a planului de către constructor, respectarea scadenţelor, aprovizionarea tehnico-materială etc. — Acum două luni ştiam că o să avem de executat în 1970 lucrări în valoare de 343 milioane lei, ne spune ing. Arcadie Gregorean, directorul tehnic al Trustului. Astăzi nu mai ştim cît vom face, pentru că forul tutelar între timp ne-a scos din plan şantierul de la Cîmpulung, unde valoarea lucrărilor se ridica la aproape 85.000.000 lei. Bănuiesc că ni se vor repartiza alte lucrări pentru acoperirea capacităţii şi sporului de producţie ce trebuie să-l obţinem. Care, unde, cînd ? Asta nu mai ştim... Intr-adevăr, o situaţie de loc fericită acum cînd mai avem o lună pînă la atacarea producţiei anului viitor. Forul tutelar n-a stabilit pînă acum care va fi nivelul valoric al indicatorilor de plan la Trustul 5. Să admitem totuşi că acesta nu influenţează aşa mult pregătirea producţiei viitoare. Dar la acest constructor situaţia planului pe anul viitor o critică nu numai sub raport valoric. El nu are la ora actuală asigurată documentaţia pentru lucrările ce i-au fost repartizate să le execute anul viitor decît în proporţie de cel mult 55 la sută. Iată deci că de la început Trustul 5 este pus în situaţia să nu ştie exact care vor fi structura şi profilul lucrărilor, cum arată proiectele viitoarelor obiective (la unele nu se ştie nici amplasamentul, deoarece pînă acum i s-a comunicat doar că „va construi o fabrică de mobilă, una de încălţăminte etc.). Acest fenomen se perpetuează de mai mulţi ani în domeniul investiţiilor, întreprinderile beneficiare şi forurile lor tutelare deliberează la infinit asupra elaborării studiilor tehnico-economice, proiectelor de execuţie, utilajelor viitoarelor obiective de investiţii, încît la un moment dat intră în criză de timp. Vina revine însă nu numai beneficiarilor, ci în bună măsură şi forului tutelar al constructorului. Acesta din urmă a tratat la „masa verde“ contractarea cu ministerele tutelare de investiţii a unor lucrări din planul pe 1970 doar pe bază de angajamente verbale şi promisiuni, urmînd ca documentaţia să fie asigurată pe parcurs. Dar acest „pe parcurs“ pentru Trustul 5 înseamnă foarte adesea — putem da numeroase exemple din acest an — 6 sau 8 luni întîrziere. Evident, în astfel de cazuri este problematică nu numai realizarea planului de către constructor, dar şi respectarea scadenţelor la obiectivele executate. Directorul tehnic, ing. Arcadie Gregorean, ne-a citit o lungă listă de obiective comunicate Trustului de către forul tutelar, în care este vorba numai de denumirea lucrării, nimic mai mult: o fabrică de mobilă la Mediaş, una la Odorhei, o fabrică de încălţăminte la Gheorgheni şi,una de sobe la Sighişoara, o fabrică de pîine la Tg. Mureş etc. Denumirea investiţiei, stabilirea localităţii unde urmează a fi amplasată, sunt elemente primare, care reclamă urgent documentaţia respectivă. Fină în prezent aceasta întîrzie. Pe lista beneficiarilor care n-au asigurat documentaţia figurează unităţi ale Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, şi îndeosebi ale Ministerelor Industriei Lemnului, Uşoare şi Alimentare. In această situaţie se află şi o serie de beneficiari din judeţul nostru. De pildă, Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului — Braşov (director general ing. Popa Aurel), întreprinderea „Agrosem“ (director Ion Enescu), n-au predat pînă acum constructorului proiectele pentru lucrările de investiţii prevăzute în 1970. Nepredarea documentaţiei are însă serioase consecinţe negative în activitatea constructorului. El nu poate elabora un plan judicios pentru asigurarea forţei de muncă şi a utilajelor, aprovizionarea cu materiale, deoarece nu cunoaşte soluţiile tehnologice din proiecte, devizele de lucrări. Grav ni se pare că toţi aceşti beneficiari, procedînd aşa cum am arătat, încalcă cu bună ştiinţă o hotărîre de partid care a stabilit ca S.T.E.-urile pentru investiţiile anului 1970 să fie asigurate pînă la 1 octombrie, iar proiectele de execuţie pînă la finele acestui an. Situaţia ca atare nu constituie o notă bună nici pentru organizaţiile de partid din unităţile beneficiare amintite. Ele n-au acţionat energic pentru îndeplinirea hotărîrii de partid respective, lăsîndu-se repede convinse de justificările factorilor de răspundere din amintitele unităţi. Pentru constructori primele luni ale anului viitor, dat fiind anotimpul friguros, cer măsuri aparte de pregătire în vederea creării condiţiilor de realizare în trimestrul I a 20—25 la sută din planul anual. — Front de lucru pentru iarnă am creat, ne relata tov, ing. Arcadie Gregorean. Şantierul de locuinţe a pregătit 464 apartamente pentru finisaj, iar alte 278 — pentru montaj. La toate şantierele am elaborat proiecte detaliate de organizare pe timp de iarnă, au fost asigurate cotele de combustibil, materialele specifice. Avem însă probleme la unele lucrări cu caracter industrial pe care le executăm în continuare. De pildă, la I. CIUTACU (Continuare in pagina a 3-a) 400.000 lei economii prin optimizarea locurilor de muncă La uzina „Metrom", în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, inginerul Octavian Codreş a elaborat un valoros studiu privind deservirea utilajelor la nivelul unei întregi secţii de producţie, care oferă soluţii tehnice moderne de exploatare a maşinilor, organizarea şi deservirea locurilor de muncă. Analizat în comitetul de direcţie, studiul prezentat de ing. Codreş a fost apreciat în mod deosebit şi s-a trecut la aplicarea lui în producţie. Calcule estimative arată că prin aplicarea studiului se vor obţine economii în valoare de 400.000 Iei, iar productivitatea muncii la nivelul uzinei va creşte cu 1 la sută. Cu 30 de zile mai devreme în dimineaţa zilei de 1 decembrie, după cum ne informează IOAN GRADINARU, directorul Fabricii de hîrtie cretată din Ghimbav, colectivul întreprinderii respective şi-a îndeplinit planul anual atît la producţia globală cît şi la producţia marfă. Pînă la sfîrşitul anului se vor mai realiza peste plan produse în valoare de 13 milioane lei. Agregat automatizat pentru sudarea roţilor de autocamioane Ing. Vasile Doboşan şi tehnicianul Nicolae Caşcaval, de la Uzinele de autocamioane din Braşov, sunt autorii unei valoroase invenţii, recent brevetată. Este vorba despre un agregat automatizat pentru sudura roţilor de autocamion. Aplicarea invenţiei a dus la mecanizarea operaţiilor şi la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, realizindu-se în acest fel o productivitate a muncii de două ori mai mare şi economii anuale de 1.500.000 lei. » După concepţia celor doi inventatori s-au construit un mare număr de agregate, care au fost montate pe linia automată de sudură din cadrul Uzinei de autocamioane. (Agerpres) PE SCENELE „DIALOGURILOR“ Reluarea pasionantelor „dialoguri" pe aceeaşi scenă ale artiştilor amatori face ca scenele căminelor culturale să cunoască un freamăt pe care doar serile lungi de iarnă îl pot determina. La căminele culturale de la Ucea, Vama Buzăului, Caţa şi (parţial) la Hălchiu, confruntările echipelor artistice şi ale numeroşilor solişti sau rapsozi au confirmat încă odată că resursele folclorice ale aşezărilor noastre sunt, practic, inepuizabile. La Ucea, unde şi-au disputat întâietatea colectivele artistice din localitate şi cele din Viştea, consemnăm cîteva apariţii revelatoare: rapsozii Ion Ganea (Ucea), Şandru Aurelia (Viştea), soliştii Ion Hoarjă (Ucea), Rodica Geamănă (Rucăr), care alături de grupurile de dansatori — tineri şi vîrstnici — din Viştea au dat spectacolului o notă de originalitate deosebită. La celălalt capăt al judeţului, anume la noul cămin cultural din Vama Buzăului, au legat „dialog“ artiştii amatori din Teliu, Budila şi din localitatea gazdă. Şi aici nota dominantă in spectacol au avut-o manifestările artistice cu specific local — „Zoritul", obicei popular din Vama. Au fost însă şi surprize mai puţin plăcute. La Hălchiu, de exemplu, aşteptările spectatorilor au fost înşelate nu de oaspeţi (Bod), ci de căminul gazdă, care s-a prezentat în „dialog" lamentabil, cu nişte echipe încropite peste noapte. Organizarea a fost lăsată, exclusiv, în seama noului director de cămin. La spectacol n-a participat nici primarul, nici directorul de şcoală, nici vreo altă notabilitate, ca şi cînd nu s-ar fi întrecut comuna lor cu o altă comună, ci directorii de cămine din Hălchiu şi Bod. Căminul cultural din Moeciu avea programat „dialog“ cu comuna Fundata. întîlnirea n-a avut loc. Directorul căminului cultural din Fundata, I. Duicu, s-a justificat intr-un mod cu totul... umoristic — adică de rîsul lumii : „Sintem în... post, nu putem cînta și juca“ Mobilul „dialogului", în optica organizatorilor lui, e legat, după cum spuneam într-o notă anterioară, de două cerinţe majore: în primul rînd de necesitatea deservirii artistice a satelor şi, în al doilea rînd, de cerinţele legate de permanentizarea la scenă a formaţiilor artistice de amatori de la sate. Avem deci datoria să privim cu toată răspunderea această acţiune de amploare. A. VAIDA A In partida de duminică, Steagul roşu a obţinut o nouă victorie, de data aceasta în faţa echipei arădene U.T.A. Fotoreporterul nostru V. Secăreanu a surprins o fază din acest ultim joc al sezonului, pe teren propriu, al fotbaliştilor braşoveni. Citiţi în pagina a 2-a relatări de la competiţiile sportive disputate duminică. IN PAGINA A4-a încheierea Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa . Vizita delegaţiei C.C. al P.C.R. în Chile I Alte state au stabilit relaţii cu Guvernul revoluţionar provizoriu al Republicii Vietnamului de sud ! Şedinţa conducerii asociaţiei de prietenie sovieto- române A X-a conferinţă pe ţară a cercurilor ştiinţifice studenţeşti S-au încheiat lucrările celei de-a X-a conferinţe pe ţară a cercurilor ştiinţifice studenţeşti, care s-au desfăşurat în tot cursul lunii noiembrie în centrele universitare Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov şi Tg. Mureş. Comunicările prezentate cu acest prilej au relevat preocuparea studenţilor, atît din învăţămîntul universitar, cît şi din învăţămîntul tehnic superior, de a aborda în cercetările lor probleme corespunzătoare cerinţelor actuale ale economiei naţionale. Din peste 500 de lucrări înscrise pe agenda reuniunii ştiinţifice recent terminate, aproape jumătate au fost distinse cu premii şi menţiuni, acordate de Ministerul Învăţămîntului şi Uniunii asociaţiilor studenţeşti din România. (Agerpres) Premiera spectacolului de muzică uşoară „RESTANŢE DE TOAMNĂ Aseară, pe scena Teatrului muzical, a avut loc premiera spectacolului de muzică uşoară „Restanţe de toamnă", susţinut de formaţia de muzică uşoară a Casei de cultură a studenţilor. Dirijor : Andrei Gehanii Şi-au dat concursul soliştii vocali: Radu Luminiţa, surorile Simion, Elena Ionescu, Marian Odită, Lidia Ciocan, Aurel Mohan, Ilie Iancu. Prezentatori: Garcea Onoriu, Ioan Lascu, Lucia Nemteanu. Spectacolul s-a bucurat de succes. ( Concert-lecfie pentru şcolari Duminică, in sala clubului „Tractorul", a avut loc un interesant concer lecţie organizat de filarmonica „George Dima" din localitate, în colaborare cu Comitetul municipal Braşov al U.T.C şi comitetul U.T.C. al Şcolii profesionale „Tractorul". După ce conf. univ. Gemma Zinvelîu-Donea a prezentat instrumentele muzicale, orchestra filarmonicii braşovene a interpretat lucrarea „Petrică şi lupul" de Prokofiev şi „Divertisment rostit" de Sabin Dragoi. Această frumoasă acţiune a avut un puternic ecou în rîndul elevilor şcolii profesionale „Tractorul" şi ai Liceului industrial pentru construcţii de maşini, care au participat la concert. Cu privire la apropiata întîlnire a conducătorilor de partid şi de stat ai R.P. Bulgaria R. S. Cehoslovace, R. 0. Ger mane, R. P. Polone, Republicii Socialiste România, R.P. Ungare şi U.R.S.S. In conformitate cu înţelegerea realizată la începutul lunii decembrie a.c., va avea loc la Moscova întîlnirea conducătorilor de partid și de stat ai Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republcii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu privire la probleme internaţionale actuale. OPINII învăţămintul programatic şi pericolul standardizării Prof. univ. dr. docent ION BERCA în sfera noţiunii de „modernizare a învăţămîntului“ se include atît conţinutul învăţămîntului, care trebuie să fie constituit din cunoştinţe privind fundamentarea ştiinţelor moderne, procesul propriu-zis de predare, metodele şi mijloacele audio-vizuale, precum şi procesul de învăţare, care trebuie organizat în conformitate cu ultimele date ale cercetărilor de psihologie pedagogică şi ale cercetărilor de învăţare programata. . De fapt, mişcarea de modernizare a şcolii are un, caracter universal. Ea se desfăşoară cu mai multă sau mai puţină intensitate pe toată planeta noastră. Modernizarea, în orice domeniu al suprastructurii sau producţiei s-ar efectua, nu are un caracter facultativ şi sezonier, ci este continuă, permanenta, întrucît constituie consecinţa unor legi sociale obiective. Din totdeauna s-a vădit şi împlinit necesitatea adaptării învăţămîntului la progresele ştiinţei şi culturii, la coordonatele dezvoltării sociale. Dacă nu se produce din timp o astfel de adecvare, învăţămîntul — ca unul din constituenţii obligatorii ai vieţii sociale — îşi diminuează valoarea şi rămînînd în urmă frînează dezvoltarea generală. De ce se vorbeşte în ultimii ani atît de mult despre „modernizarea procesului înstructiv-educativ", termen puţin cunoscut înainte, devenit acum curent, comun ? Este, desigur, un reflex al revoluţiei tehnico-ştiinţifice produse pe plan mondial, dar avînd un ecou deosebit de puternic într-o ţară ca a noastră, căreia îi sînt caracteristice modul şi ritmul revoluţionar de dezvoltare. Şi zilele noastre,volumul cunoştinţelor ştiinţifice acumulate pe plan mondial se dublează la fiecare 10—15 ani. Ştiinţa se afirmă ca o forţă de producţie nu doar prin sine însăşi, ci în dependenţă de gradul în care este însuşită de mase largi şi implicată în acţiunea cotidiană. Adăugarea de noi capitole deosebit de ample la majoritatea disciplinelor care se predau azi în învăţămîntul de toate gradele — ca urmare a apariţiei şi dezvoltării unor noi ramuri ale diferitelor ştiinţe (fizica nucleară, mecanica cuantică, petrochimia, astrobiologia etc., etc.) — şi introducerea în cadrul istoriei culturii atît pe plan naţional, cît şi pe plan mondial a unor evenimente de extremă importanta, a căror consemnare în programele şcolare este absolut necesară, cer utilizarea cît mai judicioasă şi mai eficientă a timpului destinat activităţii de predare şi de însuşire a cunoştinţelor. Neîndoielnic, procesul de înnoire a conţinutului învăţămîntului, de eliminare a ceea ce este depăşit şi perimat, a exagerării istorismului şi de înglobare a conţinutului ştiinţific recent, dar de o mare eficienţă, va continua şi mai de In fiecare cooperativă agricolă CONDIŢII OPTIME PENTRU IERNATUL ANIMALELOR Organizarea temeinică a iernării animalelor este o condiţie hotărâtoare pentru sporirea producţiei zootehnice. Tocmai de aceea, în majoritatea cooperativelor agricole din judeţul nostru au fost luate din vreme măsuri temeinice pentru asigurarea necesarului de furaje, a îngrijitorilor precum şi pentru repararea şi dezinfectarea adăposturilor. Cercetînd mai îndeaproape lucrurile, se constată însă şi multe neajunsuri, care, fără îndoială, s-ar fi putut preveni,dacă consiliile de conducere, specialiştii şi organizaţiile de partid din toate unităţile agricole cooperatiste s-ar fi ocupat cu răspundere de rezolvarea în timp util a acţiunilor ce determină buna îngrijire şi întreţinere a animalelor în perioada de stabulaţie. Aşa, de pildă, din balanţa furajelor întocmită la nivelul judeţului rezultă că, exceptînd nutreţurile suculente şi concentrate care au fost asigurate în proporţie de numai 91 şi respectiv 73 la sută, necesarul de fînuri este în întregime acoperit. Sunt însă unităţi agricole cooperatiste ca cele din Viştea de Jos, Ulea de Sus, Rupea, Lisa, Berivoi, Bod şi altele unde chiar şi la acest sortiment furajer de bază există un deficit cuprins între 30 şi 40 la sută, cu toate că vremea a fost deosebit de favorabilă pentru producţia de fînuri. Este deci limpede pentru oricine că deficitul existent în aceste cooperative se datoreşte mai ales carenţelor de organizare. De aici şi obligaţia organelor agricole judeţene de a trage la răspundere cu toată asprimea pe cei vinovaţi. În acelaşi timp, însă, factorilor de răspundere din unităţile în cauză le revine, sarcina imediată de a folosi orice posibilitate pentru acoperirea deficitului, nu numai la fînuri ei şi la celelalte sortimente de nutreţuri. Menţinerea animalelor pe tot parcursul stabulaţiei într-o stare fiziologică favorabilă sporirii producţiei zootehnice, depinde în mare măsură de gospodărirea chibzuită a nutreţurilor aflate în stoc, de respectarea cu stricteţe a normelor de furajare raţională. Se pare însă că tovarăşii din consiliul de conducere al C.A.P. Racoş nu sunt convinşi de acest elementar adevăr. Că aşa stau lucrurile ne-o dovedesc dezordinea, slabul simţ gospodăresc ce domnesc la brigada zootehnică din Mateiaş. Modul defectuos în care au fost clădite clăile nu asigură o buna conservare a furajelor fibroase. In plus, în lipsa unei împrejmuiri de protecţie şi a măsurilor disciplinare, fînul a fost lăsat la discreţia conductorilor de atelaje, a animalelor, risipa fiind prezentă la tot pasul. Ne-a mai reţinut atenţia faptul, de neîngăduit, că tineretul taurin din categoria de la 6 la 12 luni este hrănit cu nutreţuri de slabă calitate, deşi se află într-o stare fiziologicăcorespunzătoare. Situaţia nu este nouă. După cum ne-a informat brigadiera zootehnică Victoria Stanciu, aceşti viţei n-au mai simţit de mult gustul concentratelor, deşi s-a apelat, în repetate rînduri, la ajultig.e. ILIESCU (Contimor, în pagina a 3-a) (Continuare in pagina a 3-a) Meridiane Aerotrenul metroul viitorului RĂZBOI DESCHIS INTRE AUTOMOBILE ŞI ORAŞE „SMOGUL" ŞI AGLOMERAŢIILE RUTIERE, CALAMITĂŢI ALE MARILOR ORAŞE ÎNLOCUITORUL TERESTRU AL TURBOREACTOARELOR Din cauza creşterii rapide a numărului de automobile, circulaţia în New York, Moscova, Paris, Tokio ca şi în celelalte mari oraşe ale lumii, a devenit o adevărată problemă. De altfel, chiar de la apariţia primelor automobile pe străzile Londrei, ele s-au prezentat ca un pericol, fiind „interzis oricărui vehicul fără cai să circule fără a fi precedat de un om care să agite un fanion.. " Iar o revistă foarte serioasă, ca „Echo des Practiciens", prezicea, la 1896, că o dată cu generalizarea circulației automobilelor, se va înlocui no(Continume în pagina a 4-a)