Drum Nou, decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7749-7774)

1969-12-02 / nr. 7749

/ mim nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. 5» AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXVI Nr. 7749 Marţi, 2 decembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI trof&VarT tHit ioane tfrîl't, u«TtHilt STARTUL VIGUROS AL PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR SE HOTĂRĂŞTE ÎN ACESTE ZILE. AŢI ÎNCHEIAT PREGĂTIRILE PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A PLANULUI PE 1970? Trustul 5 este pus în situaţia să tragă „căruţa cu neglijenţe a benefici­arilor de investiţii“ Pe agenda de muncă a fiecărei întreprinderi figurează în momen­tul de faţă pregătirea tuturor con­diţiilor pentru realizarea exem­plară a planului pe 1970. Am des­cins în aceste zile la Trustul 5 din Braşov în dorinţa de a consemna cum se pregătesc colectivele celor 9 şantiere ale acestei mari unităţi de construcţii pentru a lua cît mai bine startul producţiei în anul ur­mător. Spre surprinderea noastră Insă am întîlnit aici o situaţie care creează de pe acum incertitudini, In ce priveşte îndeplinirea ritmică a planului de către constructor, respectarea scadenţelor, aprovizio­narea tehnico-materială etc. — Acum două luni ştiam că o să avem de executat în 1970 lu­crări în valoare de 343 milioane lei, ne spune ing. Arcadie Grego­­rean, directorul tehnic al Trustu­lui. Astăzi nu mai ştim cît vom face, pentru că forul tutelar între timp ne-a scos din plan şantierul de la Cîmpulung, unde valoarea lucrărilor se ridica la aproape 85.000.000 lei. Bănuiesc că ni se vor repartiza alte lucrări pentru acoperirea capacităţii şi sporului de producţie ce trebuie să-l obţi­nem. Care, unde, cînd ? Asta nu mai ştim... Intr-adevăr, o situaţie de loc fe­ricită acum cînd mai avem o lună pînă la atacarea producţiei anului viitor. Forul tutelar n-a stabilit pînă acum care va fi nivelul va­loric al indicatorilor de plan la Trustul 5. Să admitem totuşi că acesta nu influenţează aşa mult pregătirea producţiei viitoare. Dar la acest constructor situaţia pla­nului pe anul viitor o critică nu numai sub raport valoric. El nu are la ora actuală asigurată docu­mentaţia pentru lucrările ce i-au fost repartizate să le execute anul viitor decît în proporţie de cel mult 55 la sută. Iată deci că de la început Trus­tul 5 este pus în situaţia să nu ştie exact care vor fi structura şi pro­filul lucrărilor, cum arată proiec­tele viitoarelor obiective (la unele nu se ştie nici amplasamentul, de­oarece pînă acum i s-a comunicat doar că „va construi o fabrică de mobilă, una de încălţăminte etc.). Acest fenomen se perpetuează de mai mulţi ani în domeniul in­vestiţiilor, întreprinderile benefi­ciare şi forurile lor tutelare deli­berează la infinit asupra elaborării studiilor tehnico-economice, pro­iectelor de execuţie, utilajelor viitoarelor obiective de investiţii, încît la un moment dat intră în criză de timp. Vina revine însă nu numai be­neficiarilor, ci în bună măsură şi forului tutelar al constructorului. Acesta din urmă a tratat la „masa verde“ contractarea cu ministerele tutelare de investiţii a unor lu­crări din planul pe 1970 doar pe bază de angajamente verbale şi promisiuni, urmînd ca documenta­ţia să fie asigurată pe parcurs. Dar acest „pe parcurs“ pentru Trustul 5 înseamnă foarte adesea — pu­tem da numeroase exemple din a­­cest an — 6 sau 8 luni întîrziere. Evident, în astfel de cazuri este problematică nu numai realizarea planului de către constructor, dar şi respectarea scadenţelor la o­­biectivele executate. Directorul tehnic, ing. Arcadie Gregorean, ne-a citit o lungă listă de obiective comunicate Trustului de către forul tutelar, în care este vorba numai de denumirea lucră­rii, nimic mai mult: o fabrică de mobilă la Mediaş, una la Odorhei, o fabrică de încălţăminte la Gheor­­gheni şi,una de sobe la Sighişoara, o fabrică de pîine la Tg. Mureş etc. Denumirea investiţiei, stabili­rea localităţii unde urmează a fi amplasată, sunt elemente primare, care reclamă urgent documentaţia respectivă. Fină în prezent aceasta întîrzie. Pe lista beneficiarilor ca­re n-au asigurat documentaţia fi­gurează unităţi ale Ministerului Industriei Construcţiilor de Ma­şini, şi îndeosebi ale Ministerelor Industriei Lemnului, Uşoare şi A­­limentare. In această situaţie se află şi o serie de beneficiari din judeţul nostru. De pildă, Combi­natul de exploatare şi industriali­zare a lemnului — Braşov (direc­tor general ing. Popa Aurel), în­treprinderea „Agrosem“ (director Ion Enescu), n-au predat pînă a­­cum constructorului proiectele pentru lucrările de investiţii pre­văzute în 1970. Nepredarea documentaţiei are însă serioase consecinţe negative în activitatea constructorului. El nu poate elabora un plan judicios pentru asigurarea forţei de muncă şi a utilajelor, aprovizionarea cu materiale, deoarece nu cunoaşte soluţiile tehnologice din proiecte, devizele de lucrări. Grav ni se pare că toţi aceşti beneficiari, procedînd aşa cum am arătat, încalcă cu bună ştiinţă o hotărîre de partid care a stabilit ca S.T.E.-urile pentru investiţiile anului 1970 să fie asigurate pînă la 1 octombrie, iar proiectele de execuţie pînă la finele acestui an. Situaţia ca atare nu constituie o notă bună nici pentru organiza­ţiile de partid din unităţile bene­ficiare amintite. Ele n-au acţionat energic pentru îndeplinirea hotă­­rîrii de partid respective, lăsîn­­du-se repede convinse de justifi­cările factorilor de răspundere din amintitele unităţi. Pentru constructori primele luni ale anului viitor, dat fiind ano­timpul friguros, cer măsuri aparte de pregătire în vederea creării condiţiilor de realizare în trimes­trul I a 20—25 la sută din planul anual. — Front de lucru pentru iarnă am creat, ne relata tov, ing. Arca­die Gregorean. Şantierul de lo­cuinţe a pregătit 464 apartamente pentru finisaj, iar alte 278 — pen­tru montaj. La toate şantierele am elaborat proiecte detaliate de or­ganizare pe timp de iarnă, au fost asigurate cotele de combustibil, materialele specifice. Avem însă probleme la unele lucrări cu ca­racter industrial pe care le exe­cutăm în continuare. De pildă, la I. CIUT­ACU (Continuare in pagina a 3-a) 400.000 lei economii prin optimizarea locurilor de muncă La uzina „Metrom", în cadrul acţiunii de organizare ştiinţi­fică a producţiei şi a muncii, inginerul Octavian Codreş a elaborat un valoros studiu pri­vind deservirea utilajelor la nivelul unei întregi secţii de producţie, care oferă soluţii tehnice moderne de exploatare a maşinilor, organizarea şi de­servirea locurilor de muncă. Analizat în comitetul de direc­ţie, studiul prezentat de ing. Codreş a fost apreciat în mod deosebit şi s-a trecut la aplica­rea lui în producţie. Calcule estimative arată că prin apli­carea studiului se vor obţine economii în valoare de 400.000 Iei, iar productivitatea muncii la nivelul uzinei va creşte cu 1 la sută. Cu 30 de zile mai devreme în dimineaţa zilei de 1 de­cembrie, după cum ne infor­mează IOAN GRADINARU, di­rectorul Fabricii de hîrtie cre­­tată din Ghimbav, colectivul întreprinderii respective şi-a îndeplinit planul anual atît la producţia globală cît şi la pro­ducţia marfă. Pînă la sfîrşitul anului se vor mai realiza peste plan produse în valoare de 13 milioane lei. Agregat automatizat pentru sudarea roţilor de autocamioane Ing. Vasile Doboşan şi teh­nicianul Nicolae Caşcaval, de la Uzinele de autocamioane din Braşov, sunt autorii unei valoroase invenţii, recent bre­vetată. Este vorba despre un agregat automatizat pentru su­dura roţilor de autocamion. A­­plicarea invenţiei a dus la me­canizarea operaţiilor şi la îm­bunătăţirea condiţiilor de mun­că, realizindu-se în acest fel o productivitate a muncii de două ori mai mare şi econo­mii anuale de 1.500.000 lei. » După concepţia celor doi in­ventatori s-au construit un mare număr de agregate, care au fost montate pe linia auto­mată de sudură din cadrul U­­zinei de autocamioane. (Agerpres) PE SCENELE „DIALOGURILOR“ Reluarea pasionantelor „dialo­guri" pe aceeaşi scenă ale artiştilor amatori face ca scenele căminelor culturale să cunoască un freamăt pe care doar serile lungi de iarnă îl pot determina. La căminele cul­turale de la Ucea, Vama Buzăului, C­aţa şi (parţial) la Hălchiu, con­fruntările echipelor artistice şi ale numeroşilor solişti sau rapsozi au confirmat încă odată că resur­sele folclorice ale aşezărilor noas­tre sunt, practic, inepuizabile. La Ucea, unde şi-au disputat întâieta­­tea colectivele artistice din loca­litate şi cele din Viştea, consem­năm cîteva apariţii revelatoare: rapsozii Ion Ganea (Ucea), Şandru Aurelia (Viştea), soliştii Ion Hoarjă (Ucea), Rodica Geamănă (Rucăr), care alături de grupurile de dan­satori — tineri şi vîrstnici — din Viştea au dat spectacolului o notă de originalitate deosebită. La ce­lălalt capăt al judeţului, anume la noul cămin cultural din Vama Buzăului, au legat „dialog“ ar­tiştii amatori din Teliu, Budila şi din localitatea gazdă. Şi aici nota dominantă in spectacol au avut-o manifestările artistice cu specific local — „Zoritul", obicei popular din Vama. Au fost însă şi surprize mai pu­ţin plăcute. La Hălchiu, de e­­xemplu, aşteptările spectatori­lor au fost înşelate nu de oas­peţi (Bod), ci de căminul gazdă, care s-a prezentat în „dialog" la­mentabil, cu nişte echipe încropite peste noapte. Organizarea a fost lăsată, exclusiv, în seama noului director de cămin. La spectacol n-a participat nici primarul, nici directorul de şcoală, nici vreo altă notabilitate, ca şi cînd nu s-ar fi întrecut comuna lor cu o altă comună, ci directorii de cămine din Hălchiu şi Bod. Căminul cultural din Moeciu a­­vea programat „dialog“ cu comuna Fundata. întîlnirea n-a avut loc. Directorul căminului cultural din Fundata, I. Duicu, s-a justificat intr-un mod cu totul... umoristic — adică de rîsul lumii : „Sintem­ în... post, nu putem cînta și juca“ Mobilul „dialogului", în optica organizatorilor lui, e legat, după cum spuneam într-o notă anteri­oară, de două cerinţe majore: în primul rînd de necesitatea deser­virii artistice a satelor şi, în al doilea rînd, de cerinţele legate de permanentizarea la scenă a for­maţiilor artistice de amatori de l­a sate. Avem deci datoria să privim cu toată răspunderea această ac­ţiune de amploare. A. VAIDA A In partida de duminică, Steagul roşu a obţinut o nouă victorie, de data aceasta în faţa echipei ară­­dene U.T.A. Foto­reporterul nostru V. Secăreanu a surprins o fază din acest ultim joc al sezonului, pe te­ren propriu, al fot­baliştilor braşo­veni. Citiţi în pagina a 2-a relatări de la competiţiile sportive disputate duminică. IN PAGINA A­4-a încheierea Conferinţei pen­tru securitate şi cooperare în Europa . Vizita delegaţiei C.C. al P.C.R. în Chile I Alte state au stabilit relaţii cu Guvernul revoluţionar provizoriu al Republicii Vietnamului de sud ! Şedinţa conducerii asocia­ţiei de prietenie sovieto- române A X-a conferinţă pe ţară a cercurilor ştiinţifice studenţeşti S-au încheiat lucrările celei de-a X-a conferinţe pe ţară a cercurilor ştiinţifice studenţeşti, care s-au desfăşurat în tot cursul lunii noiembrie în cen­trele universitare Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov şi Tg. Mureş. Comunicările pre­zentate cu acest prilej au rele­vat preocuparea studenţilor, atît din învăţămîntul universi­tar, cît şi din învăţămîntul teh­nic superior, de a aborda în cercetările lor probleme cores­punzătoare cerinţelor actuale a­­le economiei naţionale. Din peste 500 de lucrări înscrise pe agenda reuniunii ştiinţifice re­cent terminate, aproape jumă­tate au fost distinse cu premii şi menţiuni, acordate de Minis­terul Învăţămîntului şi Uniunii asociaţiilor studenţeşti din Ro­mânia. (Agerpres) Premiera spec­­tacolului de muzică uşoară „RESTANŢE DE TOAMNĂ Aseară, pe scena Teatrului muzical, a avut loc premiera spectacolului de muzică uşoa­ră „Restanţe de toamnă", susţinut de formaţia de mu­zică uşoară a Casei de cultură a studenţilor. Diri­jor : Andrei Gehanii Şi-au dat concursul soliştii vocali: Radu Luminiţa, surorile Simion, Elena Ionescu, Marian Od­ită, Lidia Ciocan, Aurel Mohan, Ilie Iancu. Prezentatori­: Garcea O­­noriu, Ioan Lascu, Lucia Nem­­teanu. Spectacolul s-a bucurat de succes.­ ­( Concert-lecfie pentru şcolari Duminică, in sala clubului „Tractorul", a avut loc un interesant concer lecţie or­ganizat de filarmonica „George Dima" din localitate, în colaborare cu Comitetul municipal Braşov al U.T.C şi comitetul U.T.C. al Şcolii profesionale „Tractorul". După ce conf. univ. Gemma Zinvelîu-Do­­nea a prezentat instrumentele muzicale, orchestra filarmonicii braşovene a inter­­pretat lucrarea „Petrică şi lupul" de Prokofiev şi „Divertisment rostit" de Sa­bin Dragoi. Această frumoasă acţiune a avut un puternic ecou în rîndul elevilor şcolii profesionale „Tractorul" şi ai Li­ceului industrial pentru construcţii de maşini, care au participat la concert. Cu privire la apropiata întîlnire a conducătorilor de partid şi de stat ai R.P. Bulgaria R. S. Cehoslovace, R. 0. Ger­ mane, R. P. Polone, Republicii Socialiste România, R.P. Ungare şi U.R.S.S. In conformitate cu înţelegerea realizată la începutul lunii de­cembrie a.c., va avea loc la Mos­cova întîlnirea conducătorilor de partid și de stat ai Republicii Populare Bulgaria, Republicii So­cialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republcii Populare Polone, Republicii Socia­liste România, Republicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu privire la probleme internaţionale actuale. OPINII învăţă­mintul programatic şi pericolul standardizării Prof. univ. dr. docent ION BERCA în sfera noţiunii de „moderni­zare a învăţămîntului“ se include atît conţinutul învăţămîntului, ca­re trebuie să fie constituit din cunoştinţe privind fundamentarea ştiinţelor moderne, procesul pro­­priu-zis de predare, metodele şi mijloacele audio-vizuale, precum şi procesul de învăţare, care tre­buie organizat în conformitate cu ultimele date ale cercetărilor de psihologie­ pedagogică şi ale cer­cetărilor de învăţare programata. . De fapt, mişcarea de moderni­­zare a şcolii are un, caracter uni­versal. Ea se desfăşoară cu­ mai multă sau mai pu­ţină intensitate pe toată planeta noastră. Moderni­zarea, în orice domeniu al supra­structurii sau producţiei s-ar efec­tua, nu are un caracter facultativ şi sezonier, ci este continuă, per­manenta, întrucît constituie con­secinţa unor legi sociale obiec­tive. Din totdeauna s-a vădit şi îm­plinit necesitatea adaptării învă­­ţămîntului la progresele ştiinţei şi culturii, la coordonatele dezvoltă­rii sociale. Dacă nu se produce din timp o astfel de adecvare, în­văţămîntul — ca unul din consti­tuenţii obligatorii ai vieţii sociale — îşi diminuează valoarea şi ră­­mînînd în urmă frînează dezvolta­rea generală. De ce se vorbeşte în ultimii ani atît de mult despre „modernizarea procesului înstructiv-educativ", ter­men puţin cunoscut înainte, deve­nit acum curent, comun ? Este, de­sigur, un reflex al revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice produse pe plan mondial, dar avînd un ecou deo­sebit de puternic într-o ţară ca a noastră, căreia îi sînt caracteris­tice modul şi ritmul revoluţionar de dezvoltare. Şi zilele noastre,­­volumul cu­noştinţelor ştiinţifice acumulate pe plan mondial se dublează la fie­care 10—15 ani. Ştiinţa se afirmă ca o forţă de producţie nu doar prin sine însăşi, ci în dependenţă de gradul în care este însuşită de mase largi şi implicată în acţiu­nea cotidiană. Adăugarea de noi capitole deo­sebit de ample la majoritatea dis­ciplinelor care se predau azi în învăţămîntul de toate gradele — ca urmare a apariţiei şi dezvoltă­rii unor noi ramuri ale diferitelor ştiinţe (fizica nucleară, mecanica cuantică, petrochimia, astrob­iolo­­gia etc., etc.) — şi introducerea în cadrul istoriei culturii atît pe plan naţional, cît şi pe plan mon­dial a unor evenimente de extremă importanta, a căror consemnare în programele şcolare este absolut necesară, cer utilizarea cît mai judicioasă şi mai eficientă a timpului destinat activităţii de predare şi de însuşire a cunoştin­ţelor. Neîndoielnic, procesul de înnoire a conţinutului învăţămîntului, de eliminare a ceea ce este depăşit şi perimat, a exagerării istorismu­lui şi d­e înglobare a conţinutului ştiinţific recent, dar de o mare e­­ficienţă, va continua şi mai de­ In fiecare cooperativă agricolă CONDIŢII OPTIME PENTRU IERNATUL ANIMALELOR Organizarea temeinică a iernă­­rii animalelor este o condiţie ho­tărâtoare pentru sporirea produc­ţiei zootehnice. Tocmai de aceea, în majoritatea cooperativelor a­­gricole din judeţul nostru au fost luate din vreme măsuri temeinice pentru asigurarea necesarului de furaje, a îngrijitorilor precum şi pentru repararea şi dezinfectarea adăposturilor. Cercetînd mai îndeaproape lu­crurile, se constată însă şi multe neajunsuri, care, fără îndoială, s-ar fi putut preveni,dacă consiliile de conducere, specialiştii şi organiza­ţiile de partid din toate unităţile agricole cooperatiste s-ar fi ocu­pat cu răspundere de rezolvarea în timp util a acţiunilor ce de­termină buna îngrijire şi întreţi­nere a animalelor în perioada de stabulaţie. Aşa, de pildă, din ba­lanţa furajelor întocmită la nive­lul judeţului rezultă că, exceptînd nutreţurile suculente şi concentra­te care au fost asigurate în pro­porţie de numai 91 şi respectiv 73 la sută, necesarul de fînuri este în întregime acoperit. Sunt însă unităţi agricole cooperatiste ca cele din Viştea de Jos, Ulea de Sus, Rupea, Lisa, Berivoi, Bod şi altele unde chiar şi la acest sor­timent furajer de bază există un deficit cuprins între 30 şi 40 la sută, cu toate că vremea a fost deosebit de favorabilă pentru pro­ducţia de fînuri. Este deci limpede pentru oricine că deficitul exis­tent în aceste cooperative se da­­toreşte mai ales carenţelor de or­ganizare. De aici şi obligaţia or­ganelor agricole judeţene de a trage la răspundere cu toată as­primea pe cei vinovaţi. În acelaşi timp, însă, factorilor de răspundere d­in unităţile în cauză le revine, sarcina imediată de a folosi orice posibilitate pentru acoperirea de­ficitului, nu numai la fînuri ei şi la celelalte sortimente de nutre­ţuri. Menţinerea animalelor pe tot parcursul stabulaţiei într-o stare fiziologică favorabilă sporirii pro­ducţiei zootehnice, depinde în mare măsură de gospodărirea chib­zuită a nutreţurilor aflate în stoc, de respectarea cu stricteţe a nor­melor de furajare raţională. Se pare însă că tovarăşii din consi­liul de conducere al C.A.P. Ra­­coş nu sunt convinşi de acest ele­mentar adevăr. Că aşa stau lucru­rile ne-o dovedesc dezordinea, slabul simţ gospodăresc ce dom­nesc la brigada zootehnică din Mateiaş. Modul defectuos în care au fost clădite clăile nu asigură o buna conservare a furajelor fibroa­se. In plus, în lipsa unei împrej­muiri de protecţie şi a măsurilor disciplinare, fînul a fost lăsat la discreţia conductorilor de atelaje, a animalelor, risipa fiind prezentă la tot pasul. Ne-a mai reţinut a­­tenţia faptul, de neîngăduit, că tineretul taurin din categoria de la 6 la 12 luni este hrănit cu nu­treţuri de slabă calitate, deşi se află într-o stare fiziologică­­corespun­zătoare. Situaţia nu este nouă. După cum ne-a informat briga­diera zootehnică Victoria Stanciu, aceşti viţei n-au mai simţit de mult gustul concentratelor, deşi s-a apelat, în repetate rînduri, la aju­ltig.­e. ILIESCU (Contim­or, în pagina a 3-a) (Continuare in pagina a 3-a) Meridiane Aerotrenul metroul viitorului RĂZBOI DESCHIS INTRE AUTOMOBILE ŞI ORAŞE „SMOGUL" ŞI AGLOMERA­ŢIILE RUTIERE, CALAMI­TĂŢI ALE MARILOR ORAŞE ÎNLOCUITORUL TERESTRU AL TURBOREACTOARELOR Din cauza creşterii rapide a numărului de automobile, cir­culaţia în New York, Mos­cova, Paris, Tokio ca şi în celelalte mari oraşe ale lu­mii, a devenit o adevărată problemă. De altfel, chiar de la apariţia primelor automobile pe străzile Lon­drei, ele s-au prezentat ca un pericol, fiind „interzis ori­cărui vehicul fără cai să cir­cule fără a fi precedat de un om care să agite un fanion.. " Iar o revistă foarte serioasă, ca „Echo des Practiciens", pre­zicea, la 1896, că o dată cu generalizarea circulației auto­mobilelor, se va înlocui no­(Continume în pagina a 4-a)

Next