Drum Nou, ianuarie 1970 (Anul 27, nr. 7775-7798)

1970-01-16 / nr. 7785

h­am nou ORGAN AL COMITETUL­UI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R- ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7785 Vineri, 16 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani POU tOiti tâf«e. #»n****r U-650 M în fabricaţia de serie O nouă variantă a tractorului românesc a debutat în fabricaţia de serie, la marea uzină braşoveană. Este vorba de tractorul U-650­ M. A­­ceastă variantă a tracto­rului universal de 65 C.P. deţine performanţe superioare tehnice şi funcţionale. Noul trac­tor este înzestrat cu ri­dicător hidraulic îmbu­nătăţit, cu alternator în loc de dinam­o ceea ce garantează o funcţionare sigură a instalaţiei elec­trice, locul tractoristului este mai comod etc. Pri­mul lot din noua varian­tă a ieşit în aceste zile de pe banda de montaj. Fondurile alocate şi cheltuite pentru măsurile de protecţia mun­cii au crescut şi cresc an de an. Am vrea să ne ocupăm însă de cîteva sectoare încă deficitare la acest important capitol al muncii. (Continuare în pag. a 3-a) Pe adresa unităţilor agricole Anul acesta, baza tehnico­­materială a unităţilor agricole cooperatiste din judeţul nostru va fi dezvoltată simţitor. Ast­fel, secţiile de mecanizare care vor funcţiona în cadrul C.A.P. vor primi 68 de tractoare, 65 de combine pentru recoltarea cartofilor, precum şi numeroa­se alte maşini. De reţinut este faptul că mai mult de jumă­tate din totalul tractoarelor cu care se vor dota I.M.A.-urile, sunt de tipul L-400, ce se folo­sesc în legumicultura. Ele vor fi însoţite de seturi speciale de maşini, care permit extinderea considerabilă a mecanizării lu­crărilor din acest sector. Creşteri importante vor cu­noaşte şi cantităţile de erbici­­de — prometrin, hungazin, py­­ramin şi 2,4-D. In total se vor asigura 66.563 kg, cu peste 21.500 kg mai mult decit in a­­nul trecut. In sfîrşit, merită evidenţiat şi faptul că pe lingă creşterea cu 425 tone a cantităţilor de îngrăşăminte chimice, un ac­cent mai mare se pune pe apro­vizionarea unităţilor cu îngră­şăminte complexe, a căror cana­litate aproape se dublează faţă de anul trecut. VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER ÎN R. S. F. IUGOSLAVIA La Uzina „Torpedo“ şi Şantierele navale „3 Mai“ din Rieka BELGRAD 15. — Trimişii, spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Nicolae Plopeanu, transmit , în continuarea vizitei pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Consiliului de Miniş­tri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, a so­sit, joi dimineaţa, la Rieka, im­portant centru industrial al Croa­ţiei. La sosirea trenului special în gara acestui oraş portuar, înaltul oaspete român a fost întîmpinat cu căldură de Dragotin Haramia, preşedintele Vecei Executive a R.S. Croaţia, Neda Andrici, pre­şedintele Sl­upstinei oraşului Rie­ka, şi alte oficialităţi locale. Vizita premierului român la Rieka a prilejuit un contact ne­mijlocit cu unele aspecte ale dez­voltării Industriale a Iugoslaviei socialiste, cu o serie de realizări de prestigiu ale economiei aces­tei ţări. Premierul Ion Gheorghe Mau­rer, însoţit de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Nicolae Ecobescu, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, şi Vasile Şandru, ambasa­dorul României la Belgrad, a fost, în cursul dimineţii, oaspetele muncitorilor şi inginerilor de la cunoscuta Uzină „Torpedo", spe­cializată în producţia de motoare Diesel, motoare pentru navele maritime, maşini-unelte etc. Adresînd un călduros bun ve­nit şefului guvernului român şi personalităţilor care îl însoţesc — în numele colectivului de la­ A BĂTĂLIA PE FRONTUL ECONOMISIRII METALULUI! Uzina,, Tractorul“ ar putea urca mai sus, dar capitulea­ză la cota 4.634! • Pe cel mai larg front „strategia" a fost stabilită după ... ochi 9 Trei arme cu bătaie lungă au intrat timid in luptă 9 O variantă de studiu pentru planul tactic 9 Dia­log cu combatanţii de pe frontul împotriva risipei 9 Cine a trecut în tabăra partizanilor rebutului • Oţelăria se află în linia I 9 Turnătoria, veşnic prizonier. In domeniul consumului de me­tal uzina „Tractorul" este un au­tentic gigant. Cititorul amator de comparaţii poate reţine că 5 fa­brici, de mărimea celei de şuru­buri sau a celei de radiatoare şi cabluri, consumă laolaltă mai pu­ţin metal decit uzina „Tractorul“ singură Am revenit în aceste zile la uzina „Tractorul“ (investigaţiile noastre pe tema reducerii consu­mului de metal au început aici încă din luna decembrie anul tre­cut), să consemnăm cum a fost de­clanşată bătălia pentru economisi­rea metalului. Primele amănunte ni le-a dat tov. Boris Stratan, șe­ful grupei de urmărire a consu­murilor specifice : —­ Prin sarcina dată de forul tutelar trebuie să economisim în acest an 4634 tone metal. Econo­mia ca atare va fi realizată, în ma­re, prin revizuirea tehnologiilor la tractoarele noi asimilate, care a­­nul trecut au fost realizate cu nişte tehnologii neeconomicoase, prin extinderea matriţărilor de precizie la forjă şi în sfîrşit prin introducerea tehnologiei de forma­re cu miezuri în cutii calde . .. Intr-adevăr, acestea sînt punc­tele de reper prinse în planul „strategic" al specialiștilor din uzină. Dar cit anume va rezulta din revizuiri de tehnologie, cît din reproiectare, cît din extinderea forjării de precizie, asta poţi afla mai greu. Nedumerirea noastră şi mai ma­re este însă alta. Uzina şi-a pro­pus să reducă consumul de metal cu 4634 tone, ceea ce reprezintă cu mult sub posibilităţile existente. Mai mult, specialiştii uzinei s-au făcut luntre şi punte ca să convin­gă forul tutelar că mai mult nu se poate face, şi cifra ca atare a fost fixată ca sarcină pe acest an. Dar cum a fost fundamentată ? — Cred că s-a stabilit pe baza experienţei, a aprecierii în mare a rezervelor şi posibilităţilor, ne spunea tov. Boris Stratan. Ceea ce interlocutorul exprima cu o umbră de îndoială se adeve­reşte în fapte, pentru că nici as­tăzi cota de 4634 tone metal nu este fundamentată. Tov. Stratan a ţinut să precizeze că vreo 3000 și 3500 tone sunt fundamentate, dar n-a putut să ne dovedească cu ar­gumente palpabile. Am putea adu­ce aici şi alte explicaţii echivoce, incerte, aproximative pe care ni le-au dat cadre de primă răspun­dere din ierarhia uzinei (inginerii -şefi, şefi ai serviciilor de concep­ţie), dar ele nu lămuresc mai mult problema. Practic, cota de 4634 tone metal a fost stabilită — noi alte explicaţii nu găsim — empi­ric, la masa discuţiilor şi atît. Dacă luna trecută se punea pro­blema planificării, a eşalonării sar­cinilor în domeniul gospodăririi metalului, astăzi este­ la ordinea zilei materializarea lor. Intr-o dis­cuţie avută cu tov. inginer Vasile Sechel, directorul general al uzi­nei, domnia sa ne spunea că redu­cerea consumurilor specifice în uzină se va face îndeosebi pe ca­lea perfecţionării tehnologiilor şi mai puţin a reproiectării produ­selor, deoarece o serie de parame­tri ai tractorului (greutatea pe cal putere, aderenţa etc.) trebuie păs­traţi, ei contribuind la o bună competitivitate a produsului. Noi nu comentăm părerile specialişti­,­lor autorizaţi din uzină că şi-au L. CIUTA CU CONVOCARE Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Bra­şov aduce la cunoştinţa tovarăşilor deputaţi judeţeni că sunt convocaţi în cea de-a VI-a sesiune a Consiliului popular ju­deţean Braşov, care va avea loc în ziua de 26 ianuarie 1970, orele 9, la sediul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Braşov. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN BRAŞOV — Desigur, tema in discuţie prezintă o multitudine de as­pecte. Mai întîi, însă, v-am ruga să precizaţi ce loc ocupă în prezent activităţile anexe în economia unităţilor agricole cooperatiste din judeţul nos­tru.­­ Anul trecut, din acest sec­tor s-a realizat o producţie de circa 25.000.000 lei, reprezen­tând aproximativ 5 la sută din producţia globală a cooperati­velor agricole. Elementul dina­mic l-a constituit producţia ate­lierelor anexe, valorificată în cea mai mare parte prin magazinul specializat al Asociaţiei intercoo­peratiste. In anul 1967, spre e­­xemplu, unităţile care se orientea­ză spre înfiinţarea de ateliere a­­nexe, cu scopul de a valorifica mai eficient resursele locale,, puteau fi numărate pe degete. Esenţial însă a fost faptul că, această îndeletni­cire, relativ nouă, în care ponde­rea cea mai mare o avea confec­ţionarea de produse meşteşugă­reşti, destinate vînzării, s-a dove­dit avantajoasă pentru unităţi, ceea ce a determinat conducerea Uniunii judeţene a C.A.P. să-i im­prime un caracter organizat. Mo­mentul a coincis cu înfiinţarea, la începutul lunii ianuarie 1968, a Asociaţiei intercooperatiste, alcă­tuită din 13 unităţi fondatoare, printre care se numără şi coope­rativele agricole din Recea, Bu­­dila, Voila, Sîmbăta de Jos, Ti­­cuşul Vechi, Lisa şi Crihalma . — Ce rol a jucat asociaţia de care aţi amintit în extinderea şi dezvoltarea secţiilor anexe ? •—­ Prin magazinul său speciali­zat s-au obţinut, de la diverşi be­neficiari din ţară, comenzi sporite pentru o gamă diversificată de produse meşteşugăreşti, care au fost onorate cu promptitudine. Livrarea ritmică a produselor­ co­mandate, calitatea bună a aces­tora, în afară de faptul că a de­terminat pe vechii beneficiari să-şi reînnoiască şi să-şi amplifice comenzile, au atras de la o lună la alta noi clienţi statornici. Co­respunzător noilor relaţii create între furnizori şi beneficiari prin intermediul magazinului intercoo­­peratist, gama produselor meşte­şugăreşti executate în atelierele anexe ale cooperativelor agricole s-a lărgit de la cîteva zeci de ar­ticole la începutul anului 1968, la peste o sută la sfîrşitul anului trecut. Pentru a reda o imagine clară asupra dezvoltării şi diversificării producţiei secţiilor anexe din u­­nităţi, mă voi folosi de cîteva e­­xemple. Astfel, în prezent, în ate­lierele cooperativelor, se execută lăzi de dimensiuni diferite atît pentru ambalat cît şi pentru alte utilităţi, ustensile pentru panifi­caţie, grătare, cuşti de păsări, ga­lerii pentru geamuri, scări duble, cozi pentru unelte, araci pentru vie şi legume, mături de nuiele şi sorg, coşuri de nuiele tip I.L.F., cărămidă, var, mangal, împletituri de trestie pentru construcţii şi numeroase alte produse. De alt- Convorbire realizată de C. ILIESCU .Continuare în pagina a 2-d) Civilizaţie etajată. Neglijenţe Numai în judeţul nostru acestea au sporit, de la 11,5 milioane, în 1964, la peste 90 milioane, în 1968, iar în 1969 au înregistrat o creş­tere cu 20 la sută faţă de anul precedent. Efectul: scăderea con­tinuă a numărului accidentelor. Astfel, în 1969 s-a înregistrat o reducere cu 21 la sută a acciden­telor, faţă de 1968, şi reducerea cu peste 17 la sută a numărului zilelor de incapacitate de muncă, rezultate ca urmare a accidente­lor. In majoritatea­ întreprinderi­lor, problema protecţiei muncii, a securităţii­­ omului la locul şi în timpul procesului de producţie ocupă un loc de primă impor­tanţă, ea implicînd răspunderi complete şi complexe, începînd de la muncitorul necalificat, pînă la director, — în care numărul accidentelor se menţine destul de ridicat. Este vor­ba, în primul rînd — după cum ne informa ing. Nicolae Andrei, de la Direcţia judeţeană pentru pro­bleme de muncă şi ocrotiri so­ciale — de­ unele întreprinderi aparţinînd industriei chimice şi industriei constructoare de ma­şini ; Combinatul chimic Făgăraş, „Colorom" Codlea, UPRUC Făgă- Accidente posibile Retrospectiv, fiecare accident analizat ne dezvăluie una sau mai multe încălcări a regulilor de pro­tecţia muncii, deci „teoria ha­zardului“, a „purei întâmplări ne­fericite“ cade de la sine. Feno­menul coroziunii conductelor de gaz metan la slavia „Solerom“ Godlea era cunoscut de conduce­rea uzinei cu mult înainte de, producerea accidentului din iulie anul trecut. Dar nimeni nu s-a gîndit să verifice prezenţa gazu­lui metan in subsoluri, cămine, canale etc. Urmarea : un grav ac­cident, soldat cu victime omeneşti şi mari pagube materiale. Nu in­trăm în alte amănunte. Semnalăm însă pericolul pe care îl prezintă şi acum, în anumite locuri de muncă, conductele de gaz me­tan, reţelele de înaltă tensiune, de abur, de aer comprimat etc., în cazul unor întreprinderi ca: uzina „Metrom", Fabrica de radia­toare şi cabluri, Uzina de autoca­mioane, Uzina de material rulant, uzina „Rulmentul“, „Temelia“, UPRUC ş.a., unde nici pînă astăzi nu sunt întocmite şi ţinute la zi schemele izometrice ale acestor in­stalaţii. Se creează astfel situaţii periculoase, generatoare de acci­dente. La uzina „Metrom“, in timpul unor săpături, a fost stră- VASILE JENTEA, procuror sef al Procuraturii locale Brasov Dr. Emil POENARU [Continuare in pagina a 3-a o­ras, Combinatul chimic Victoria, Uzina de autocamioane Brasov etc. dramatice In cooperativele agricole de producţie Activităţile anexe pot deveni mai mult decit o... anexă In economia multor cooperative agricole din judeţul nos­tru, activităţile anexe au o pondere însemnată. Dar, posibi­lităţile de extindere a acestora sunt departe de a fi epuizate. Pentru a cunoaşte realizările de pînă acum şi îndeosebi perspectiva în această privinţă, am solicitat tovarăşului NICOLAE ARDELEANU, vicepreşedinte al Uniunii judeţene a C.A.P., să ne răspundă la cîteva întrebări . Organizare, modernizare, calitate superioară, atri­bute ale producţiei la Fabrica de tricotaje Braşov. Foto : GH. COJOCARU PAGINA a 2-a Concursul nostru cu premii Ce ştiţi despre ediţia a II-a a Festivalului „CERBUL DE AUR“? (Continuare în pagina a 4-a) Expuneri privind pro­blemele actuale ale politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru Potrivit hotărîrii recentei plenare a Comitetului Central al partidului privind îmbună­tăţirea consultării şi informă­rii activului de partid, a co­muniştilor şi a celorlalţi oa­meni ai muncii, zilele acestea tovarăşul Gheorghe Badruş, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef adjunct al secţiei de propagandă a Comitetului Cen­tral, a ţinut la Braşov mai multe expuneri privind proble­mele actuale ale politicii in­terne şi externe a partidului şi statului nostru, în lumina do­cumentelor plenarei C.C. al P.C.R. şi ale sesiunii Marii A­­dunări Naţionale din decembrie 1969. După expunerea făcută pen­tru grupul de lectori ai co­mitetului judeţean de partid, ieri după amiază tovarăşul Gheorghe Badruş a vorbit în faţa cadrelor didactice şi stu­denţilor institutelor de învăţă­­m­înt superior, urmînd ca astăzi, la orele 11, în sala de festivităţi a Liceului nr. 1, să ţină o expunere pe aceeaşi te­mă în faţa cadrelor didactice care predau ştiinţele sociale şi a propagandiştilor învăţămm­­tului ideologic al cadrelor di­dactice. Profilul viitor al staţiunii Poiana­­ Braşov Un nou şi inedit stu­diu tehnico-economic a fost elaborat de proiec­tanţii şi arhitecţii de la C.S.A.P.C. privind dez­voltarea staţiunii turisti­ce Poiana Braşov. Potri­vit studiului, aici se preconizează, între alte­le, realizarea de con­strucţii cu caracter spor­tiv de agrement: bazine acoperite pentru înot, terenuri de golf, ame­najarea unor noi pîrtii pentru schi şi bob, insta­larea a două trambuline de 70 şi 90 metri. Alte obiective se referă la construirea unui cazinou, poligoane de tir sportiv, popicărie mecanică etc. ­in nou patinoar la Predaai Zilele acestea s-a des­chis patinoarul din ora­şul Predeal, iluminat cu reflectoare, iar anul a­­cesta a fost construită şi o cabană încălzită care e folosită ca vestiar. Din păcate, numeroşii iubitori ai patinajului nu au cu ce... patina, fiind­că obligaţia cooperativei „Tehnica“ Braşov de a dota cu 30 perechi pati­ne Centrul de închirieri de materiale şi echipa­ment sportiv din Predeal (care îi aparţine) a ră­mas de 2 luni doar pe hîrtie. Meridiane „Bozo“ contrariază ♦ ENIGMA OMULUI-MAIMUŢA DIN MAREA BEHRING ♦ „HOMO PONGOIDES" SI „YETI" SINT RUDE APRO­PIATE ? ♦ SAU E VORBA DE O MIS­TIFICARE GROSOLANA (Continuare in pag. )

Next