Drum Nou, ianuarie 1970 (Anul 27, nr. 7775-7798)
1970-01-16 / nr. 7785
ham nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R- ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7785 Vineri, 16 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani POU tOiti tâf«e. #»n****r U-650 M în fabricaţia de serie O nouă variantă a tractorului românesc a debutat în fabricaţia de serie, la marea uzină braşoveană. Este vorba de tractorul U-650 M. Această variantă a tractorului universal de 65 C.P. deţine performanţe superioare tehnice şi funcţionale. Noul tractor este înzestrat cu ridicător hidraulic îmbunătăţit, cu alternator în loc de dinamo ceea ce garantează o funcţionare sigură a instalaţiei electrice, locul tractoristului este mai comod etc. Primul lot din noua variantă a ieşit în aceste zile de pe banda de montaj. Fondurile alocate şi cheltuite pentru măsurile de protecţia muncii au crescut şi cresc an de an. Am vrea să ne ocupăm însă de cîteva sectoare încă deficitare la acest important capitol al muncii. (Continuare în pag. a 3-a) Pe adresa unităţilor agricole Anul acesta, baza tehnicomaterială a unităţilor agricole cooperatiste din judeţul nostru va fi dezvoltată simţitor. Astfel, secţiile de mecanizare care vor funcţiona în cadrul C.A.P. vor primi 68 de tractoare, 65 de combine pentru recoltarea cartofilor, precum şi numeroase alte maşini. De reţinut este faptul că mai mult de jumătate din totalul tractoarelor cu care se vor dota I.M.A.-urile, sunt de tipul L-400, ce se folosesc în legumicultura. Ele vor fi însoţite de seturi speciale de maşini, care permit extinderea considerabilă a mecanizării lucrărilor din acest sector. Creşteri importante vor cunoaşte şi cantităţile de erbicide — prometrin, hungazin, pyramin şi 2,4-D. In total se vor asigura 66.563 kg, cu peste 21.500 kg mai mult decit in anul trecut. In sfîrşit, merită evidenţiat şi faptul că pe lingă creşterea cu 425 tone a cantităţilor de îngrăşăminte chimice, un accent mai mare se pune pe aprovizionarea unităţilor cu îngrăşăminte complexe, a căror canalitate aproape se dublează faţă de anul trecut. VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER ÎN R. S. F. IUGOSLAVIA La Uzina „Torpedo“ şi Şantierele navale „3 Mai“ din Rieka BELGRAD 15. — Trimişii, speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Nicolae Plopeanu, transmit , în continuarea vizitei pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit, joi dimineaţa, la Rieka, important centru industrial al Croaţiei. La sosirea trenului special în gara acestui oraş portuar, înaltul oaspete român a fost întîmpinat cu căldură de Dragotin Haramia, preşedintele Vecei Executive a R.S. Croaţia, Neda Andrici, preşedintele Slupstinei oraşului Rieka, şi alte oficialităţi locale. Vizita premierului român la Rieka a prilejuit un contact nemijlocit cu unele aspecte ale dezvoltării Industriale a Iugoslaviei socialiste, cu o serie de realizări de prestigiu ale economiei acestei ţări. Premierul Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, a fost, în cursul dimineţii, oaspetele muncitorilor şi inginerilor de la cunoscuta Uzină „Torpedo", specializată în producţia de motoare Diesel, motoare pentru navele maritime, maşini-unelte etc. Adresînd un călduros bun venit şefului guvernului român şi personalităţilor care îl însoţesc — în numele colectivului de la A BĂTĂLIA PE FRONTUL ECONOMISIRII METALULUI! Uzina,, Tractorul“ ar putea urca mai sus, dar capitulează la cota 4.634! • Pe cel mai larg front „strategia" a fost stabilită după ... ochi 9 Trei arme cu bătaie lungă au intrat timid in luptă 9 O variantă de studiu pentru planul tactic 9 Dialog cu combatanţii de pe frontul împotriva risipei 9 Cine a trecut în tabăra partizanilor rebutului • Oţelăria se află în linia I 9 Turnătoria, veşnic prizonier. In domeniul consumului de metal uzina „Tractorul" este un autentic gigant. Cititorul amator de comparaţii poate reţine că 5 fabrici, de mărimea celei de şuruburi sau a celei de radiatoare şi cabluri, consumă laolaltă mai puţin metal decit uzina „Tractorul“ singură Am revenit în aceste zile la uzina „Tractorul“ (investigaţiile noastre pe tema reducerii consumului de metal au început aici încă din luna decembrie anul trecut), să consemnăm cum a fost declanşată bătălia pentru economisirea metalului. Primele amănunte ni le-a dat tov. Boris Stratan, șeful grupei de urmărire a consumurilor specifice : — Prin sarcina dată de forul tutelar trebuie să economisim în acest an 4634 tone metal. Economia ca atare va fi realizată, în mare, prin revizuirea tehnologiilor la tractoarele noi asimilate, care anul trecut au fost realizate cu nişte tehnologii neeconomicoase, prin extinderea matriţărilor de precizie la forjă şi în sfîrşit prin introducerea tehnologiei de formare cu miezuri în cutii calde . .. Intr-adevăr, acestea sînt punctele de reper prinse în planul „strategic" al specialiștilor din uzină. Dar cit anume va rezulta din revizuiri de tehnologie, cît din reproiectare, cît din extinderea forjării de precizie, asta poţi afla mai greu. Nedumerirea noastră şi mai mare este însă alta. Uzina şi-a propus să reducă consumul de metal cu 4634 tone, ceea ce reprezintă cu mult sub posibilităţile existente. Mai mult, specialiştii uzinei s-au făcut luntre şi punte ca să convingă forul tutelar că mai mult nu se poate face, şi cifra ca atare a fost fixată ca sarcină pe acest an. Dar cum a fost fundamentată ? — Cred că s-a stabilit pe baza experienţei, a aprecierii în mare a rezervelor şi posibilităţilor, ne spunea tov. Boris Stratan. Ceea ce interlocutorul exprima cu o umbră de îndoială se adevereşte în fapte, pentru că nici astăzi cota de 4634 tone metal nu este fundamentată. Tov. Stratan a ţinut să precizeze că vreo 3000 și 3500 tone sunt fundamentate, dar n-a putut să ne dovedească cu argumente palpabile. Am putea aduce aici şi alte explicaţii echivoce, incerte, aproximative pe care ni le-au dat cadre de primă răspundere din ierarhia uzinei (inginerii -şefi, şefi ai serviciilor de concepţie), dar ele nu lămuresc mai mult problema. Practic, cota de 4634 tone metal a fost stabilită — noi alte explicaţii nu găsim — empiric, la masa discuţiilor şi atît. Dacă luna trecută se punea problema planificării, a eşalonării sarcinilor în domeniul gospodăririi metalului, astăzi este la ordinea zilei materializarea lor. Intr-o discuţie avută cu tov. inginer Vasile Sechel, directorul general al uzinei, domnia sa ne spunea că reducerea consumurilor specifice în uzină se va face îndeosebi pe calea perfecţionării tehnologiilor şi mai puţin a reproiectării produselor, deoarece o serie de parametri ai tractorului (greutatea pe cal putere, aderenţa etc.) trebuie păstraţi, ei contribuind la o bună competitivitate a produsului. Noi nu comentăm părerile specialişti,lor autorizaţi din uzină că şi-au L. CIUTA CU CONVOCARE Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Braşov aduce la cunoştinţa tovarăşilor deputaţi judeţeni că sunt convocaţi în cea de-a VI-a sesiune a Consiliului popular judeţean Braşov, care va avea loc în ziua de 26 ianuarie 1970, orele 9, la sediul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Braşov. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN BRAŞOV — Desigur, tema in discuţie prezintă o multitudine de aspecte. Mai întîi, însă, v-am ruga să precizaţi ce loc ocupă în prezent activităţile anexe în economia unităţilor agricole cooperatiste din judeţul nostru. Anul trecut, din acest sector s-a realizat o producţie de circa 25.000.000 lei, reprezentând aproximativ 5 la sută din producţia globală a cooperativelor agricole. Elementul dinamic l-a constituit producţia atelierelor anexe, valorificată în cea mai mare parte prin magazinul specializat al Asociaţiei intercooperatiste. In anul 1967, spre exemplu, unităţile care se orientează spre înfiinţarea de ateliere anexe, cu scopul de a valorifica mai eficient resursele locale,, puteau fi numărate pe degete. Esenţial însă a fost faptul că, această îndeletnicire, relativ nouă, în care ponderea cea mai mare o avea confecţionarea de produse meşteşugăreşti, destinate vînzării, s-a dovedit avantajoasă pentru unităţi, ceea ce a determinat conducerea Uniunii judeţene a C.A.P. să-i imprime un caracter organizat. Momentul a coincis cu înfiinţarea, la începutul lunii ianuarie 1968, a Asociaţiei intercooperatiste, alcătuită din 13 unităţi fondatoare, printre care se numără şi cooperativele agricole din Recea, Budila, Voila, Sîmbăta de Jos, Ticuşul Vechi, Lisa şi Crihalma . — Ce rol a jucat asociaţia de care aţi amintit în extinderea şi dezvoltarea secţiilor anexe ? •— Prin magazinul său specializat s-au obţinut, de la diverşi beneficiari din ţară, comenzi sporite pentru o gamă diversificată de produse meşteşugăreşti, care au fost onorate cu promptitudine. Livrarea ritmică a produselor comandate, calitatea bună a acestora, în afară de faptul că a determinat pe vechii beneficiari să-şi reînnoiască şi să-şi amplifice comenzile, au atras de la o lună la alta noi clienţi statornici. Corespunzător noilor relaţii create între furnizori şi beneficiari prin intermediul magazinului intercooperatist, gama produselor meşteşugăreşti executate în atelierele anexe ale cooperativelor agricole s-a lărgit de la cîteva zeci de articole la începutul anului 1968, la peste o sută la sfîrşitul anului trecut. Pentru a reda o imagine clară asupra dezvoltării şi diversificării producţiei secţiilor anexe din unităţi, mă voi folosi de cîteva exemple. Astfel, în prezent, în atelierele cooperativelor, se execută lăzi de dimensiuni diferite atît pentru ambalat cît şi pentru alte utilităţi, ustensile pentru panificaţie, grătare, cuşti de păsări, galerii pentru geamuri, scări duble, cozi pentru unelte, araci pentru vie şi legume, mături de nuiele şi sorg, coşuri de nuiele tip I.L.F., cărămidă, var, mangal, împletituri de trestie pentru construcţii şi numeroase alte produse. De alt- Convorbire realizată de C. ILIESCU .Continuare în pagina a 2-d) Civilizaţie etajată. Neglijenţe Numai în judeţul nostru acestea au sporit, de la 11,5 milioane, în 1964, la peste 90 milioane, în 1968, iar în 1969 au înregistrat o creştere cu 20 la sută faţă de anul precedent. Efectul: scăderea continuă a numărului accidentelor. Astfel, în 1969 s-a înregistrat o reducere cu 21 la sută a accidentelor, faţă de 1968, şi reducerea cu peste 17 la sută a numărului zilelor de incapacitate de muncă, rezultate ca urmare a accidentelor. In majoritatea întreprinderilor, problema protecţiei muncii, a securităţii omului la locul şi în timpul procesului de producţie ocupă un loc de primă importanţă, ea implicînd răspunderi complete şi complexe, începînd de la muncitorul necalificat, pînă la director, — în care numărul accidentelor se menţine destul de ridicat. Este vorba, în primul rînd — după cum ne informa ing. Nicolae Andrei, de la Direcţia judeţeană pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale — de unele întreprinderi aparţinînd industriei chimice şi industriei constructoare de maşini ; Combinatul chimic Făgăraş, „Colorom" Codlea, UPRUC Făgă- Accidente posibile Retrospectiv, fiecare accident analizat ne dezvăluie una sau mai multe încălcări a regulilor de protecţia muncii, deci „teoria hazardului“, a „purei întâmplări nefericite“ cade de la sine. Fenomenul coroziunii conductelor de gaz metan la slavia „Solerom“ Godlea era cunoscut de conducerea uzinei cu mult înainte de, producerea accidentului din iulie anul trecut. Dar nimeni nu s-a gîndit să verifice prezenţa gazului metan in subsoluri, cămine, canale etc. Urmarea : un grav accident, soldat cu victime omeneşti şi mari pagube materiale. Nu intrăm în alte amănunte. Semnalăm însă pericolul pe care îl prezintă şi acum, în anumite locuri de muncă, conductele de gaz metan, reţelele de înaltă tensiune, de abur, de aer comprimat etc., în cazul unor întreprinderi ca: uzina „Metrom", Fabrica de radiatoare şi cabluri, Uzina de autocamioane, Uzina de material rulant, uzina „Rulmentul“, „Temelia“, UPRUC ş.a., unde nici pînă astăzi nu sunt întocmite şi ţinute la zi schemele izometrice ale acestor instalaţii. Se creează astfel situaţii periculoase, generatoare de accidente. La uzina „Metrom“, in timpul unor săpături, a fost stră- VASILE JENTEA, procuror sef al Procuraturii locale Brasov Dr. Emil POENARU [Continuare in pagina a 3-a oras, Combinatul chimic Victoria, Uzina de autocamioane Brasov etc. dramatice In cooperativele agricole de producţie Activităţile anexe pot deveni mai mult decit o... anexă In economia multor cooperative agricole din judeţul nostru, activităţile anexe au o pondere însemnată. Dar, posibilităţile de extindere a acestora sunt departe de a fi epuizate. Pentru a cunoaşte realizările de pînă acum şi îndeosebi perspectiva în această privinţă, am solicitat tovarăşului NICOLAE ARDELEANU, vicepreşedinte al Uniunii judeţene a C.A.P., să ne răspundă la cîteva întrebări . Organizare, modernizare, calitate superioară, atribute ale producţiei la Fabrica de tricotaje Braşov. Foto : GH. COJOCARU PAGINA a 2-a Concursul nostru cu premii Ce ştiţi despre ediţia a II-a a Festivalului „CERBUL DE AUR“? (Continuare în pagina a 4-a) Expuneri privind problemele actuale ale politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru Potrivit hotărîrii recentei plenare a Comitetului Central al partidului privind îmbunătăţirea consultării şi informării activului de partid, a comuniştilor şi a celorlalţi oameni ai muncii, zilele acestea tovarăşul Gheorghe Badruş, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef adjunct al secţiei de propagandă a Comitetului Central, a ţinut la Braşov mai multe expuneri privind problemele actuale ale politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, în lumina documentelor plenarei C.C. al P.C.R. şi ale sesiunii Marii Adunări Naţionale din decembrie 1969. După expunerea făcută pentru grupul de lectori ai comitetului judeţean de partid, ieri după amiază tovarăşul Gheorghe Badruş a vorbit în faţa cadrelor didactice şi studenţilor institutelor de învăţămînt superior, urmînd ca astăzi, la orele 11, în sala de festivităţi a Liceului nr. 1, să ţină o expunere pe aceeaşi temă în faţa cadrelor didactice care predau ştiinţele sociale şi a propagandiştilor învăţămmtului ideologic al cadrelor didactice. Profilul viitor al staţiunii Poiana Braşov Un nou şi inedit studiu tehnico-economic a fost elaborat de proiectanţii şi arhitecţii de la C.S.A.P.C. privind dezvoltarea staţiunii turistice Poiana Braşov. Potrivit studiului, aici se preconizează, între altele, realizarea de construcţii cu caracter sportiv de agrement: bazine acoperite pentru înot, terenuri de golf, amenajarea unor noi pîrtii pentru schi şi bob, instalarea a două trambuline de 70 şi 90 metri. Alte obiective se referă la construirea unui cazinou, poligoane de tir sportiv, popicărie mecanică etc. in nou patinoar la Predaai Zilele acestea s-a deschis patinoarul din oraşul Predeal, iluminat cu reflectoare, iar anul acesta a fost construită şi o cabană încălzită care e folosită ca vestiar. Din păcate, numeroşii iubitori ai patinajului nu au cu ce... patina, fiindcă obligaţia cooperativei „Tehnica“ Braşov de a dota cu 30 perechi patine Centrul de închirieri de materiale şi echipament sportiv din Predeal (care îi aparţine) a rămas de 2 luni doar pe hîrtie. Meridiane „Bozo“ contrariază ♦ ENIGMA OMULUI-MAIMUŢA DIN MAREA BEHRING ♦ „HOMO PONGOIDES" SI „YETI" SINT RUDE APROPIATE ? ♦ SAU E VORBA DE O MISTIFICARE GROSOLANA (Continuare in pag. )