Drum Nou, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7822)
1970-02-14 / nr. 7810
. rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7810 Simbătă, 14 februarie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, urâţi-va! ------ St MASELE PLASTICE \\ ANTICAMERA EFICIENŢEI CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI De câţiva ani de zile întârzie rezolvarea unei probleme de maximă importanţă pentru industria constructoare de maşini în general şi pentru construcţia de autocamioane în special. Este vorba de folosirea intensivă a maselor plastice ca înlocuitori ai metalului. Eficienţa acestei căi, posibilităţile remarcabile pe care le deschide în acţiunea de economisire a preţioasei materii prime — metalul — sunt demonstrate de dinamica folosirii maselor plastice la fabricaţia de autocamioane, încă de la proiectarea autocamioanelor „Carpaţi“ şi „Bucegi“, colectivul nostru s-a preocupat de utilizarea cit mai multor repere din mase plastice. Iniţial n-am reuşit să asimilăm decit 25 de repere de importanţă funcţională minoră. Dezvoltarea producţiei de autocamioane solicită mult mai mult. A început însă un lung şi neplăcut dialog cu întreprinderile producătoare de mase plastice, în care cerinţele noastre erau întîmpinate de cele mai multe ori cu: „nu se poate", „nu avem capacitate“ etc. Am fost nevoiţi astfel ca pe parcurs să utilizăm mase plastice fabricate de Cooperativa meşteşugărească „Agigea“ sau I.I.L. Gura Humorului, care n-au putut obţine, cu oricîtă bunăvoinţă, calităţi acceptabile, nemaivorbind de realizările pe plan mondial. Urmarea unei asemenea situaţii nu este greu de imaginat. Din analizele efectuate de noi, rezultă că față de nivelul mondial avem serioase rămâneri în urmă. Se pune întrebarea: de ce? Și, mai ales, care sunt căile optime pentru recuperarea restanțelor, pentru extinderea pe scară largă a utilizării maselor plastice. Este cunoscut faptul că autocamionul, prin natura exploatării sale, este supus la solicitări mecanice şi termice mari şi de lungă durată, înlocuirea unui număr însemnat de repere de importanţă mai mare, cu piese din mase plastice, face necesar ca acestea din urmă să posede o rezistenţă şi durabilitate foarte ridicată. E nevoie, de asemenea, de o gamă mult mai variată de mase plastice cu calităţi diferenţiate în funcţie de piesele din metal pe care urmează să le înlocuiască. Din păcate, la ora actuală producţia de mase plastice a industriei chimice şi uşoare cuprinde un sortiment restrîns de astfel de produse. Calităţile multora dintre ele, cum sunt, de pildă, poliamidele, telonul, tip P (absorbţie mare de apă) şi altele, nu sunt adecvate exigenţelor construcţiei de autocamioane. Faptul se reflectă, de altfel, în sortimentul de maseplastice utilizat anul trecut la autocamioane. Din cele 108 tone de mase plastice folosite în 1969 de uzina noastră ca înlocuitori, aproape jumătate reprezintă policlorura de vinil (P.V.C.), 38 tone rășini fenolice (bachelită) și abia circa 18 la sută sunt mase plastice cu caracteristici superioare — o mare parte din ele fiind importată (!)• Pe plan mondial se folosesc insă cu mult succes în construcţia de maşini mase plastice cu parametri tehnici superiori ca : polietilenă de joasă şi înaltă presiune, polipropilena, poliamide, policarbonati, poliformaldehide, poliesteri armaţi cu sticlă, poliemazi, siliconi, derivate ale celulozei şi răşini termoreactive. Dintre acestea, industria noastră chimică nu produce policarbonaţi (foarte importanţi datorită marii rezistenţe la şoc şi transparenţei bune), poliesteri (în special cei armaţi cu sticlă şi extrem de adecvaţi pentru înlocuirea tablei de oţel şi siliconi. Cerinţele progresului tehnic în această ramură a chimiei, ale modernizării producţiei de maşini şi în special de autocamioane, ale economisirii metalului, impun cu acuitate ca M.I.Ch. să asimileze in fabricaţie cit mai grabnic aceste sortimente de mase plastice, să diversifice cit mai mult producţia unor sortimente cu caracteristici superioare. Un impediment major în utilizarea pe scară largă a maselor plastice este preţul lor de cost. Dacă în ce priveşte greutatea ele sunt de 5—6 ori mai uşoare ca metalul, costul pe 1 kg. se ridică de pînă la 10 ori mai mult. Adevărul este ca fenomenul se datoreşte producţiei de serie mică a sortimentelor solicitate în construcţia de maşini. Rezultă deci necesitatea ca ministerele de resort — M.I.Ch. şi M.I.U. — să ia măsuri pentru reducerea preţului de cost al acestor sortimente, creîndu-se astfel mari posibilităţi pentru extinderea utilizării lor. Un alt obstacol în calea folosirii pe scară largă a maselor plastice in construcţia de maşini este faptul că proiectanţii nu dispun de documentaţii suficiente asupra produselor şi caracteristicilor lor fizico-mecanice realizate în ţară. La uzina noastră, există, de pildă, prospecte şi se cunosc bine posibilităţile de aplicare ale maselor plastice fabricate de firme străine Ing. Viorel COANDA, constructor sef la Uzina de autocamioane (Continuare in pagina a 2-a) Un nou complex turistic in construcţie în pitoreasca staţiune turistică internaţională Poiana Braşov, unde au fost date în exploatare în ultimii ani trei hoteluri, numeroase vile, două complexe de alimentaţie publică şi un patinoar artificial, se află în construcţie un modern complex turistic cu o capacitate de 720 locuri. In acest an, aici, se vor mai da în folosinţă telefericul Poiana Braşov—Postăvarul, precum şi o nouă unitate în cadrul complexului „Şura Dacilor". (Agerpres) Satul Măgura electrificat în satul Măgura, situat la poalele munţilor Piatra Craiului, s-a aprins zilele trecute becul electric. înfruntînd condiţiile unui teren accidentat, constructorii de la întreprinderea „Electromontaj“ şi cei de la întreprinderea de reţele electrice au depus eforturi deosebite la transportul materialelor, plantatul stâlpilor, aducînd curentul electric pînă la cea mai îndepărtată casă. Se menţionează că un sprijin deosebit l-au dat, la aceste lucrări şi cetăţenii satului, care au lucrat zile întregi alături de electricieni. Membrii echipajului „Apollo-12“ vor face o vizită la Bucureşti în cadrul turneului pe care îl întreprind în mai multe tari din America Latină, Europa, Asia şi Africa, astronauţii americani Charles Conrad, Richard Gordon şi Allan Bean, membri ai echipajului ,,Apollo-12", împreună cu soţiile, vor face o vizită la Bucureşti în perioada 28 februarie — 2 martie a.c. I Pentru sporirea I capacităţii de transport La Făgăraş, Feldioara şi Sf. Gheorghe au început lucrări- ile de sistematizare şi centra- l Uzare a staţiilor care asigură sporirea capacităţii lor de I transport şi de lucru, pre- I cum şi reducerea procese- lor tehnologice de primire şi expediere a trenurilor. In cadrul planului de investiţii pe acest an se vor executa un număr sporit de lucrări de construcţii şi consolidări de linii şi poduri. Marea majoritate a obiectivelor prevăzute vor fi date în exploatare înainte de termen. FI va transporta pe distanța Brașov—Dîrste piesele panelor. r L f " I i In cuprins: ------------------ ^ Pe magistralele de fier ale \ României socialiste l (pag. a 2-a) | Ferma specializată — ca-dru organizatoric oprim ' pentru dezvoltarea produc- ției zootehnice i (pag. a 2-a) ’ \ Evenimentele din Orientul I Apropiat (pag- a 4-a) | Semnal (pag. a 3-a) ^ Pe agenda de lucru a unităţilor agricole intensificarea pregătirilor pentru campania de primăvară Gata pentru recepţionare Determinantă , pentru succesul campaniei agricole din această primăvară va fi, printre altele, asigurarea funcţionării neîntrerupte şi cu întreaga capacitate a agregatelor de lucru. Ţinînd seama de sarcinile sporite ce le revin în acest sens, unităţile agricole de stat din judeţul nostru au luat măsurile necesare ca revizuirea şi repararea tractoarelor şi maşinilor agricole să se termine cel tîrziu la 20 februarie. în acest scop, în sectoarele mecanice ale I.A.S. Rupea, Prejmer şi Feldioara s-a generalizat tehnologia perfecţionată de reparare pe flux continuu şi posturi specializate, iar Trustul zonal al I.A.S. a delegat pe lângă baza de aprovizionare un specialist care asigură ritmic livrarea pieselor de schimb la unităţi. Ritmicitatea şi calitatea reparaţiilor sânt asigurate de controalele pe care specialiştii trustului şi Departamentului I.A.S. le efectuează în teren. Buna organizare nu a întârziat să-şi arate roadele. în prezent sunt gata reparate — aşteptînd comisiile de recepţie , maşinile de stropit, prăfuit şi împrăştiat îngrăşăminte chimice, cultivatoarele, grapele cu discuri, semănătorile de porumb şi cereale păioase şi autovehiculele. Pe terminate sunt şi reparaţiile la tractoare, remorci şi maşinile de plantat cartofi, în fruntea acţiunii se situează mecanizatorii de la I.A.S. Codlea, Feldioara, Homorod şi Prejmer. Planul de fertilizare să nu rămînă numai... plan ! Fertilizarea solului, una din cele mai importante acţiuni ce trebuie întreprinse pentru realizarea cu succes a sarcinilor mari ce stau în anul acesta în fața cooperativelor agricole, se desfășoară pe zi ce trece cu intensitate sporită. La Hălchiu, Feldioara, Cristian, Codlea, Măeruș, Hoghiz, ca să dăm doar cîteva exemple, au fost transportate pînă acum, pe tarlalele ce vor fi semănate în primăvară, mii de tone de îngrăşăminte naturale, planul acestei lucrări fiind realizat in proporţie de 50—60 la sută. O menţiune specială se cuvine făcută pentru C.A.P. Şercaia, unde s-au cărat in cîmp peste 8.400 tone de îngrăşăminte organice, din cele 10.000 tone prevăzute. In toate cooperativele agricole din judeţ au fost transportate peste 164.000 tone gunoi de grajd. Apropierea cu paşi repezi a momentului declanşării campaniei impune intensificarea la maximum a acestei acţiuni. Ne referim în mod deosebit la unităţile din zonele Făgăraş şi Rupea, unde realizările sunt de numai circa 25 la sută. Am dori să reamintim preşedinţilor, specialiştilor din aceste unităţi că planurile de fertilizare nu sunt simple piese de dosar, ci instrumente active de impulsionare şi dirijare a acţiunii. Urmărirea zilnică a îndeplinirii prevederilor acestor planuri, luarea unor măsuri energice pentru înlăturarea oricărui neajuns vor contribui la realizarea lor, la crearea de condiţii optime pentru obţinerea unor recolte bogate. subansamblele componente ale autocariiFoto : GH. COJOCARU Drum bun ! Fotó: GH. BANUTA Noile denumiri ale unor şcoli Printr-un decret, al Consiliului de Stat s-a atribuit unor licee de cultură generală, pedagogice, de artă şi şcoli generale numele unor personalităţi de seamă din viaţa social-politică şi culturală a poporului nostru. Această măsură se înscrie pe linia păstrării, valorificării şi dezvoltării tradiţiilor şcolii româneşti, a intensificării acţiunilor patriotice în rândurile elevilor. A fost atribuită Liceului nr. 1 din Făgăraş denumirea „Radu Negru“, iar Şcolii generale nr. 4 din Braşov „Ioan Honterus". (Agerpres) Terminarea drumului Voila — Sîmbâta de Sus S-au terminat lucrările de modernizare a drumului Voila— Sîmbăta de Sus, a cărui lungime este de 30 km. S-au creat astfel condiţii pentru îmbunătăţirea traficului rutier de călători şi mărfuri între localităţile din această parte a judeţului Braşov. Noul drum facilitează totodată dezvoltarea turismului în masivele Urlea, Podragu, Bîlea, Negoiu şi Moldoveanu din Carpaţii Meridionali. (Agerpres) Cocteil oferit de ambasada R.D.G.! Ieri, în saloanele restaurantului „Carpaţi“, Günther Schreiter, consilierul comercial al Ambasadei Republicii Democrate Germane la Bucureşti, a oferit un cocteil cu prilejul pregătirilor pentru deschiderea ediţiei de primăvară a Târgului internaţional de la Leipzig. Au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai unor instituţii şi întreprinderi, oameni de artă şi cultură, ziarişti. Cu acest prilej tovarăşii Günther Schreiter, consilierul comercial al Ambasadei R.D.G., şi ing. Wilhelm Lutsch, vicepreşedinte al consiliului popular judeţean, au rostit alocuţiuni, după care cei prezenţi au vizionat un film documentar privind realizările din R.D.G. întâlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. începem corespondenţa de astăzi cu un fapt binecunoscut şi despre care cei de la strungărie vorbesc doar cu jumătate de glas: în anul trecut secţia a deţinut titlul de „campioană“ pe uzină la calitatea necorespunzătoare a produselor, consemnînd cifra de 326 tone rebuturi, valorind peste 2,3 milioane lei. Situaţia nu pare să se îmbunătăţească nici în acest an. în luna ianuarie, de pildă, au căzut în „ambuscada" rebutului produse însumînd peste 25 tone metal. în zilele cînd ne-am aflat în secţie am investigat cauzele care au dus la această stare de fapt, atît de costisitoare pentru economia naţională. Aşadar, în deplină cunoştinţă de cauză putem afirma că principalul motiv al calităţii slabe a inelelor de rulmenţi îl constituie nerespectarea tehnologiei de aşchiere, a cotelor prescrise în planurile de operaţie. Am prezentat şefului secţiei, ing. Victor Dragoman, concluzia de mai sus, care a acceptat-o ca fiind întemeiată. Şeful strungăriei a ţinut totuşi să sublinieze că faţă de anii precedenţi, volumul reputurilor a scăzut considerabil. N-avem de gînd să minimalizăm eforturile depuse în acest sens şi nici să afirmăm că în activitatea organizatorilor producţiei au lipsit total preocupările pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. Nu despre aceasta este vorba, ci de faptul că realmente conducerea secţiei „se incintă“ cu procentele, neglijînd ceea ce se ascunde în spatele lor, adică zecile de mii de rulmenţi care nu s-au produs, însemnatele cantităţi de metal pierdute, munca fără nici o finalitate etc., etc. Nu putem fi de acord cu o asemenea optică, mai ales atîta timp cit la strungărie există în mod evident multiple posibilităţi pentru atingerea cotei zero la rebuturi. Din analiza faptelor care determină nerespectarea tehnologiei de aşchiere rezultă că la originea fenomenului se află lipsa de calificare a unor muncitori, precum şi marea lor fluctuaţie. Nimeni nu contestă că o mare parte din rebuturi se datoreşte neglijenţei strungarilor în execuţia exemplară a pieselor. Există chiar un fel de „campioni locali“, în zilele de 7 şi 9 februarie s-au „remarcat“ strungarii Gheorghe Lazăr, Nagy István, Gheorghe Stan, Vasile Beşleagă şi Vasile Bordei. Se pare, de asemenea, că sunt şi unii care şi-au propus să deţină în permanenţă acest „titlu" ca Nicolae Krassai, Constantin Dumitraşcu, Horia Aldea, Constantin Petrescu, Ion Ion şi alţii. Nu trebuie negli- ■ tat însă faptul că la aceasta con- ■ tribuie şi unii dintre reglori, care-şi uită de multe ori datoriile lor esenţiale: acelea de a asigura o I funcţionare ireproşabilă strunguri- ■ lor, precum şi de a verifica, la I intervale scurte, respectarea cote- I lor la piesele executate pe utila- I jele din răspunderea lor. Actuala stare de lucruri de la strungărie relevă însă că, dincolo I de aceste aspecte, conducerea sec _iei, precum şi comitetul de direcţie al uzinei au neglijat luarea unor măsuri eficace pentru calificarea muncitorilor şi stăvilirea fluctuaţiei. Edificator în acest sens este următorul fapt: în planul de măsuri tehnico-organizatorice al uzinei se trasează secţiei ca sarcină permanentă, „extinderea ca- lificării muncitorilor“. Ei bine, în acest an se prevede să fie calificaţi la locul de muncă doar cu circa 30 de strunguri mai mult I decit în anul trecut (cînd au fost calificaţi 67), iar cursurile de ri- * dicare a calificării să fie absolvite de 200 strungari, în timp ce în Gh. NOVAC (Continuare in pag. a 3-a)| La uzina CORESPONDENTĂ DIN UZINĂ . n conducirii stepei lesi deschisi calea rebunurilor T Li Zăcea de trei zile în așternut, împăcată cu gîndul că i-a sosit sorocul. Sta cu privirea pironită la grinda în care Gheorghe al ei săpase în urmă cu patruzeci de ani numele amândurora — „Gheorghe și Ana lui Cotu..." —, încercînd să vadă dincolo de apele anilor... Dureri nu simțea, decit un fel de sfîrșeală a trupului... Pînă și vorbele cu mare anevoie le aducea ne buze -uute uueie, uriieuiujue... cine-o Ilf ... — Nepoată-ta, Sana — spuse bătrînul de pe laviţă. NEPOATELE Sana intră, îșiscoase batista din sin și prins l a boci cu lacrimi mari cu boabele de cucuruz . — Mătuşa mea şi draga mea... Au de ce vrei să te duci şi.\ să mă laşi... Că la cine oi veni, cînd tuşica mea n-o fi ? — Taci... tu... nu boci — făcu lelea Ana din pat — că de dus... tot mă duc... că mi s-o cam... gătat aţa... de pe ghem... Şi-apoi... ca să nu mă „ut în i 1.» — Mulţumesc, tuşică dragă... Că chiar mă gîndeam, cui ai s-o lași ? — răspunse Sana, îndesind batista în sin. Pusese ochii pe ea sorămea, Ievuța. Că-i cu gîndul tot la pomeni, nu se mai satură pînă-i lumea... Ievuța tocmai se strecurase în odaie, ca o pisică și se tînguia cu nasul în năframă : — Fii iertată, mătușă dragă... că nu stăm noi într-o maşină cu care şi-a cusut bunicul în tinereţe cioarecii. Mie-mi ia al meu o „Ileana”, de-aia cu motor... Icoana albastră ai dat-o cuiva ? — A ta să fie... — De cite ori la ea mă voi închina, pe mătuşa Ana oi pomeni-o... C-a fost numai inimă și bunătate... Că n-am atîtea lacrimi să risipesc, cite merită mătuşa mea, şi dragaaa rheaaaa... Surorile s-au tras, una într-un colţ, cealaltă un alt colţ, aruncîndu-şi din ochi fulgere, s-crprindă casa nu alta. Fierbeau ca două oale cu leşie, incit nici n-au băgat de seamă că lingă pat se cinta altă bocitoare : Attila SOCACIU (Continuare în pag. a 3-a) MERIDIANE Calul troian, în cetatea stiintei » 1 • BOOMUL SPAŢIAL S-A DOVEDIT UN SIMPLU BALON DE GUMA • N.A.S.A. LICENŢIAZă 50.000 DE SALARIAŢI • „SCHISMA" SAVANŢILOR AMERICANI. ÎMPOTRIVA CULTULUI PUTERII (Continuare în pagina a 4-a)