Drum Nou, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7822)

1970-02-21 / nr. 7816

P 5­2 O PREZENTĂ ACTIVĂ ÎN VIAŢA ECONOMICĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ 29.018 muncitori, maiştri, tehni­cieni şi ingineri declaraţi frun­taşi în întrecerea socialistă, 2.174 echipe, brigăzi şi secţii onorate cu această distincţie pe anul 1969, 4.844 salariaţi trecuţi în cartea de onoare a întreprinderilor şi uni­tăţilor economice. Sunt cifre grăi­toare care atestă că sindicatele din judeţul Braşov, cu cei peste 267.000 membri, reprezintă, sub îndrumarea organelor şi organiza­ţiilor de partid, o puternică forţă în mobilizarea maselor de oameni ai muncii la înfăptuirea politicii partidului, a obiectivelor majore şi de mare complexitate care stau în faţa economiei judeţului. A­­ceastă idee a ieşit pregnant în evidenţă cu prilejul lucrărilor conferinţei judeţene a sindicate­lor. Privind însă în perspectivă, a­­nalizînd cu înaltă răspundere, în spirit critic şi autocritic, activita­tea desfăşurată, darea de seamă prezentată de tovarăşul Ion Măr­­cuş, preşedintele consiliului jude­ţean al sindicatelor, şi majoritatea delegaţilor care au luat cuvîntul, pornind de la documentele plena­rei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, şi-au concentrat atenţia la sarcinile care revin economiei ju­deţului în anul 1970, accentu­ând necesitatea îmbunătăţirii ac­tivităţii sindicale, orientării a­­cesteia, în direcţia sporirii eficien­ţei întregii activităţi economice şi social-culturale, în această ordine de idei, aten­ţia conferinţei a fost reţinută de problemele legate de creşterea productivităţii muncii — indicator de cea mai mare însemnătate, pe seama căruia va trebui realizat în acest an aproape întregul spor de producţie. S-a relevat, printre sitele, preocuparea organelor şi organizaţiilor sindicale pentru în­tărirea disciplinei în muncă, a­­ceasta exprimând gradul de con­ştiinţă al salariaţilor şi de orga­nizare a muncii. In întreprinderi ca uzinele de autocamioane, de tractoare, la „6 Martie“-Zărneşti, „Electroprecizie“-Săcele, F.S. Rîş­­nov, Fabrica de unelte şi scule, Fabrica de şuruburi etc., întîlnim aspecte nedorite, cazuri de indis­ciplină care se traduc printr-o insuficientă folosire a fondului de timp de lucru. în cuvîntul său, Toma Plugaru, preşedintele comitetului sindica­tului de la uzina „Tractorul", spu­nea : „Anul trecut noi am înre­gistrat o mare fluctuaţie a forţei de muncă, multe absenţe nemoti­vate şi învoiri. Trăgînd învăţă­minte, comitetul sindicatului a iniţiat o largă şi intensă muncă politică de masă. în prime­le două luni ale anului, fluc­tuaţia a scăzut mult, fondul de timp de lucru fiind mai bine fo­losit. Desigur că în această di­recţie mai avem multe de făcut“. Relevînd că unii medici şi chiar cadre de conducere acordă cu u­­şurinţă învoiri şi concedii medi­cale, folosite de cei în cauză pen­tru rezolvarea unor probleme per­sonale, că deseori abaterile de la disciplina muncii sunt tolerate cu totul nejustificat, mai mulți vor­bitori, printre care Ecaterina Han­­zel, membră a comitetului sindi­catului de la uzina „Electropreci­­zie“, Dumitru Tudor, președintele comitetului sindicatului de la De­poul C.F.R. Braşov, Nicolae Mo­­drişan, maistru la I.C.I.M.Bv. ş.a. au arătat că sindicatele, şi mai ales grupele sindicale, nu au reu­şit încă să creeze o puternică o­­pinie de masă împotriva chiulan­giilor, a celor indisciplinaţi. —. Lucrurile aşa stau cum s-au arătat aici — spunea dr. Alexan­dru Negrescu, de la Spitalul nr. 2 Braşov. Mai sunt medici care a­­cordă cu multă dărnicie concedii de boală unor simulanţi. Dar nu mai puţin adevărat este că pier­derile din timpul de lucru dato­rită morbidităţii, se datoresc în bună măsură şi faptului că sindi­catele, conducerile întreprinderi­lor se ocupă încă puţin de înlă­turarea cauzelor care generează îmbolnăviri profesionale. La rîndul său, ing. Costea Stan, directorul direcţiei judeţene a muncii, a arătat în cuvîntul său că în anul trecut, deşi s-au chel­tuit în judeţul nostru peste 110 milioane lei pentru protecţia muncii, rezultatele sunt sub nive­lul sumei folosite,­ numărul acci­dentelor de muncă menţinîndu-se încă destul de ridicat. Un loc important în darea de seamă prezentată şi în discuţii l-au ocupat problemele pregătirii profesionale a salariaţilor. Este drept că peste o treime din totalul salariaţilor judeţului sunt cuprinşi în diferite forme de pre­gătire profesională. Dar nu mai puţin adevărat este — şi acest lu­cru a fost­ subliniat în mod deo­sebit în cadrul conferinţei — că nivelul la care se desfăşoară a­­ceste cursuri lasă încă mult de dorit,, îmbrăcînd adesea un ca­racter formal. Relevîndu-se amploarea pe care a luat-o în judeţul nostru mişca­rea de inovaţii şi raţionalizări, s-a arătat că există posibilităţi, ca anul acesta să se obţină prin ino­vaţii economii de circa 100 mili­oane lei, înfăţişînd conferinţei rezulta­tele bune obţinute in această di­recţie la Uzina de autocamioane, unde îşi desfăşoară activitatea 1.300 de inovatori, tehnicianul Ion Murzea a scos totodată în evi­denţă şi neajunsurile ce mai dăi­nuie în acest domeniu, mai ales în ceea ce priveşte rezolvarea propunerilor de inovaţii. De alt­fel, în cadrul conferinţei s-a ară­tat că organele sindicale, sub a căror directă conducere şi îndru­mare îşi desfăşoară activitatea cercurile inovatorilor, urmăresc în prea mică măsură rezolvarea practică a sutelor de propuneri şi inovaţii acceptate, felul cum este respectată legislaţia. Aşa se ex­plică că numai la uzina „Tracto­rul“ au rămas nerezolvate din anul trecut 154 propuneri de ino­vaţii, la Uzina de autocamioane 128, la „6 Martie“ Zărneşti 63, la „Rulmentul“ 65, la Uzina nr. 2­31 etc., care includ mari valori ne­materializate. Punînd, în mod firesc, în centrul dezbaterilor problemele sporirii contribuţiei sindicatelor la solu­ţionarea problemelor producţiei, deoarece în ultimă instanţă de re­zultatele economice depinde creş­terea nivelului de trai material şi cultural al maselor, conferinţa nu a pierdut din vedere aspectele ca­re privesc îmbunătăţirea condiţii­lor de muncă şi de viaţă ale sala­riaţilor. în cuvîntul lor, Ana Mân­­zăteanu, preşedinta comitetului judeţean al femeilor, Constantin Stăncescu, şef de comisie la comi­tetul judeţean U.T.C., Iosif Mora­ru, preşedintele comitetului din­ Lucrările Confe­rinţei judeţene a sindicatelor dicatului de la U.E.I.L. Braşov, şi alţii, au scos în relief necesitatea ca sindicatele să se ocupe mai îndeaproape de sprijinirea salaria­telor care au copii, de crearea u­­nor condiţii mai bune de odihnă şi distracţie tineretului, mai ales în construcţii, de îmbunătăţirea aprovizionării şi asistenţei medi­cale în exploatările forestiere, lărgirea şi ridicarea nivelului mun­cii politice, cultural-educative şi sportive de masă etc. în atenţia conferinţei au stat de asemenea problemele legate de îmbunătăţirea stilului şi metode­lor de muncă ale sindicatelor. Ce­ea ce s-a desprins ca o concluzie pentru activitatea de viitor, mai ales din darea de seamă şi cuvîn­tul tovarăşilor Mihai Ţoţea, pre­şedintele consiliului municipal al sindicatelor, Gheorghe Clinciu, președintele comitetului sindicatu­lui de la O.C.L. Alimentara, Ana Bratu, președinta comitetului sin­dicatului de la Fabrica de tricota­je, este că centrul de greutate al muncii sindicale va trebui mutat mai mult în grupe. Cu mult interes a fost ascultat de participanţii la conferinţă cuvîntul tovarăşului CONSTAN­TIN CÎRŢÎNĂ, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului judeţean de partid Braşov, care a adus un cald şi însu­fleţit salut conferinţei din partea comitetului judeţean de partid. Vorbitorul s-a referit pe larg la diferite aspecte ale stilului şi me­todelor de muncă ale sindicatelor, la sarcinile mari ce le revin pen­tru a-şi face şi mai mult simţită prezenţa în viaţa economică şi social-culturală a judeţului. Reali­zarea obiectivelor ce stau în faţa economiei judeţului nostru pe anul 1970, cere din partea sindi­catelor o preocupare sporită în vederea ridicării nivelului între­cerii socialiste, o intervenţie mai promptă şi hotărîtă pentru întări­rea disciplinei producţiei şi a muncii. Militînd pentru crearea unei puternice opinii de masă îm­potriva absenţelor nemotivate şi învoirilor, plimbărilor fără rost în timpul lucrului, împotriva ce­lor care manifestă o atitudine îna­poiată faţă de muncă, sindicatele vor trebui să dezvolte la fiecare salariat mîndria şi răspunderea pentru marca produselor braşo­vene, a spus vorbitorul. în continuare tovarăşul Constan­tin Cîrtînă s-a referit la contribu­ţia pe care trebuie să o aducă sin­dicatele pentru calificarea şi ridi­carea calificării forţei de muncă, criticînd unele aspecte negative ca se manifestă în acest domeniu. Se impune — a subliniat vorbito­rul — ca într-un timp cît mai scurt să se revadă programul din fieca­re întreprindere cu privire la ri­dicarea calificării profesionale, urmărindu-se îndeosebi conţinutul expunerilor, frecvenţa cursanţilor, atragerea unui număr cît mai ma­re de salariaţi la aceste cursuri, integrarea tinerilor muncitori în producţie, paralel cu îmbunătăţi­rea orientării profesionale a ele­vilor încă de pe băncile şcolii. După ce a subliniat necesitatea luării unor măsuri eficiente şi ho­­tărîte pentru curmarea unor ano­malii care frînează dezvoltarea mişcării de inovaţii, vorbitorul a arătat că organele şi organizaţiile sindicale trebuie să desfăşoare o intensă activitate în vederea ridi­cării conştiinţei socialiste a oa­menilor muncii. în încheiere, tovarăşul Constan­tin Cîrtînă s-a referit în mod deo­sebit la necesitatea de a se aşeza activitatea sindicală pe baze ştiin­ţifice, eliminîndu-se rutina, empi­rismul şi formalismul din munca consiliilor şi comitetelor sindicale, a activului acestora. Primit cu vii aplauze, în înche­ierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul CONSTANTIN DRA­GAN, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-vice­­preşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. După ce a relevat realizările ob­ţinute anul trecut de poporul nos­tru, de oamenii muncii din judeţul Braşov, în toate domeniile de ac­tivitate, vorbitorul a făcut o am­plă expunere a sarcinilor ce re­vin sindicatelor în lumina docu­mentelor plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969. Oprindu-se pe larg asupra contribuţiei pe care trebuie să o aducă sindicatele din jude­ţul nostru la creşterea pro­ductivităţii muncii, îmbunătăţirea utilizării capacităţilor de produc­ţie existente, organizarea supe­rioară a producţiei şi a muncii, folosirea mai raţională a forţei de muncă şi ridicarea pregătirii ei profesionale, vorbitorul a arătat că consiliile judeţean, municipal şi orăşeneşti, cu sprijinul activu­lui sindical, vor trebui să organi­zeze periodic controale de masă asupra maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor care nu sunt puse în funcţiune şi să ajute comitetele de direcţie în luarea măsurilor co­respunzătoare. Totodată, paralel cu organizarea superioară a pro­ducţiei şi a muncii în fiecare sec­ţie, atelier şi loc de muncă, se impune ca organele şi organizaţii­le sindicale să acorde toată aten­ţia lichidării decalajului dintre nivelul de pregătire al unor mun­citori şi gradul de tehnicitate al maşinilor şi utilajelor. Subliniind că latura elementară a creşterii eficienţei activităţii e­­conomice este disciplina, respon­sabilitatea în muncă, şi că în pre­zent o oră de lucru pierdută în­­tr-o uzină costă de cîteva ori mai mult decît acum 20 de ani, deoa­rece pierderile valorice cresc în raport direct cu mărimea şi cali­tatea unei activităţi, vorbitorul a relevat că pe fundamentul nou­lui sistem de salarizare şi al mă­surilor luate în vederea întăririi disciplinei în muncă, sindicatelor le revin sarcini de seamă pe li­nia muncii educative, în vederea folosirii cît mai depline a timpu­lui de lucru, curmării absenţelor nemotivate şi a învoirilor. Vor tre­bui supuşi oprobriului opiniei co­lective „descurcăreţii", care, con­­trastînd cu atitudinea înaintată faţă de muncă a majorităţii sala­riaţilor, încearcă să înşele statul, furînd din timpul de lucru. Referindu-se la acţiunea pentru reducerea consumului de metal, care în judeţul Braşov capătă o importanţă deosebită, la lipsurile ce mai persistă în acest domeniu, vorbitorul a arătat că pentru rea­lizarea angajamentelor asumate în chemarea comitetului judeţean de partid, sindicatele au datoria să muncească în aşa fel încît fiecare salariat, indiferent de locul pe care-l ocupă în procesul de pro­ducţie, să-şi aducă întreaga con­tribuţie la înlăturarea cheltuieli­lor inutile şi risipei, la realizarea de economii. De altfel, titlurile de evidenţiat şi fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1970 se vor acor­da şi în funcţie de aceste r rezul­­tate, alături de celelalte criterii stabilite în întrecere. După ce s-a ocupat de sarcinile ce revin organizaţiilor sindicale din agricultură, mai ales în do­meniul creşterii producţiilor me­dii la hectar, vorbitorul a sub­liniat că alături de probleme­le economice — care consti­tuie principalul obiectiv al ac­tivităţii sindicale — consiliile şi comitetele sindicale au datoria să acorde atenţie aplicării programu­lui partidului şi statului privind îmbunătăţirea condiţiilor de mun­că şi de viaţă ale salariaţilor, înfăptuirea importantelor sar­cini economice din acest an cere din partea organelor şi organi­zaţiilor sindicale abordarea într-un mod nou a activităţii cultural­­educative. Pe primul plan va tre­bui aşezată munca politică şi ideo­logică în vederea popularizării documentelor partidului şi statu­lui nostru, educării salariaţilor în spiritul concepţiei despre lume a partidului clasei muncitoare şi combaterii concepţiilor retrogra­de. Oprindu-se pe larg asupra pro­blemelor legate de perfecţionarea slatului şi metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor sin­dicale, tovarăşul Constantin Dra­gan a accentuat, printre altele, că principala coordonată a acti­vităţii consiliilor sindicale trebuie să fie mutarea centrului de greu­tate în întreprinderi, instituţii, co­mune, contactul nemijlocit cu rea­litatea vie. Ne exprimăm convingerea de­plină — a spus în încheiere vor­bitorul — că muncind în spiritul plenarei Comitetului Central al partidului din decembrie 1969, tră­gînd concluzii practice şi învăţă­minte din dezbaterile conferinţei, organele şi organizaţiile sindicale, bucurîndu-se de îndrumarea şi sprijinul preţios al comitetului ju­deţean de partid, al organizaţiilor de partid, vor amplifica rezulta­tele bune de pînă acum, astfel în­­cît, în anul 1970 contribuţia jude­ţului Braşov la înflorirea multila­terală a ţării să fie la nivelul ce­rinţelor şi marilor sale posibili­tăţi. L. ŞURARU DRUM NOU DIN VIATA CULTURALA FRANCINE (Elveţia) In urmă cu cinci ani Francoise-Renée Rachetel* a devenit în cîntec Francine. Cîntă de la 7 ani, stăpîneşte pianul, chi­tara şi ştie să menţină ritmul la baterie. Francine iubeşte dansul, animalele şi . . . ,,le pétanque" (un joc cu bile care se practică în Franţa mijlocie), în activitatea sa a ajutat-o sportul, schiul, patinajul... Are 19 ani. Iubeşte folclorul românesc şi incaş, dar în acelaşi timp apreciază cîntecele contemporane. Comedia mu­zicală i se pare un mijloc de a trăi intens în lumea muzicii, dansului şi comediei, de a comunica cu spectatorii. A înregistrat două discuri. La Braşov va interpreta într-o orchestraţie proprie mult­­îndrăgita melodie „Trecea fanfara militară !” Astăzi se încheie primirea de către redacţie a răs­punsurilor şi cupoanelor de participare pentru concursul „Ce ştiţi despre ediţia a ll-a a Festivalului internaţional al cîntecului „Cerbul de aur“, în ziarul nostru de mîine vom publica lista răspunsuri­lor exacte. LIZE MARKE (Belgia) Lize Marke (căreia i se şi spune „Dame de la chanson Belge") a urmat Conservatorul din Bruxelles şi Când (avînd o formaţie muzicală solidă). Ea posedă o voce caldă şi ro­mantică. Participarea la Festivalul Euroviziunii de la Mea­­pole i-a conferit Lizei Marke o carieră internaţională. Cîntă în franceză, olandeză, engleză, germană şi italiană. Iată cî­teva dintre participările sale la mari manifestări ale genu­lui: „Canzonissima" premiul II; Marele premiu în competiţia radiofonică „Muzica nu cunoaşte frontiere" (200.000 de voturi pentru cîntecul ei „Ascultă vîntul", pe care îl va prezenta şi la Braşov); Premiul naţional pentru cea mai bună inter­pretare a anului 1969; cîteva apariții pe scena impozantei Expoziții mondiale de la Montreal - Canada etc. A înregistrat pe discuri peste 80 de cîntece. Da, aşa s-ar părea. Începutul a fost fă­cut anul trecut, in­tr-o duminică de sfirşit de mai. A­­proape toată vara, săptămlnal, in Parcul central al Braşovului sau pe aleea de sub Tîmpa, au avut loc concerte susţinute de fanfarele de la Uzina de autoca­mioane, Tractorul, Hi­dromecanica, de la C.F.R., casele de cul­tură din Rîşnov, Co­­dlea, căminele cultu­rale din Bod, Cristian, Ghimbav, Harman, Hălchiu, Sinpetru etc. Acest aflux de for­­maţii, unele dintre ele cu un repertoriu foar­te bogat, evoluind la o frumoasă ţinută ar­tistică, ne-a uimit in prima clipă. Firesc, ne-am întrebat: de ce stătuseră atîta timp in umbră, de ce nu li se dăduseră pînă atunci şi acestor pa­sionaţi artişti amatori prilejul unor frecven­te întîlniri cu publi­cul ? Un glumeţ îmi su­gera că această efer­vescenţă a concertu­lui de fanfară se da­­toreşte . .. lui Dan Spătaru. Interpretînd ... „Cîntă fanfara mi­litară“, a reuşit să ne trezească nostalgia după acordurile care i-au încîntat pe bu­nicii noştri. Glume. Căci iniţiativa aparţi­ne comitetului jude­ţean pentru cultură şi artă şi consiliilor jude­ţean şi municipal ale sindicatelor, care, con­st­atînd cu bucurie a­­pariţia unui tot mai mare număr de fan­fare, s-au gîndit că n-ar fi rău să Învie această tradiţie. Şi, intr-adevăr, iniţiativa a fost imediat... a­­plaudată de specta­tori. „Momentul muzical“ în aer liber are, în­să, dincolo de carac­terul festiv, distrac­tiv, de creare a unei atmosfere plăcute, şi un caracter educativ foarte evident. Des­pre ce este vorba Fanfara are în reper­toriu, deopotrivă, cin­tece patriotice, mar­şuri, potpuriuri, pre­lucrări de folclor uverturi, schiţe sim­fonice, suite, poeme etc. Prin faptul că un concert de felul aces­ta se bucură de o lar­gă audienţă, prilejul de a oferi publicului lucrări ale compozito­rilor contemporani — transcrise pentru fan­fară — piese de mu­zică populară ş.a.m.d., este cum nu se poa­te mai nimerit. Aşa incit, pe lingă faptul că incintă, fanfara in­troduce treptat audi­toriul in atmosfera u­­nor piese de mai ma­re dificultate, pregă­­tindu-l chiar pentru audierea, în viitor, a unor concerte simfo­­­tice. Din acest punct de vedere repertoriul joa­că un rol esenţial. Fanfara Casei de cul­tură din Rîşnov care la cel de-al IX-lea Concurs a obţinut lo­cul I şi titlul de laureată, ne-a reţi­nut în orice caz atenţia prin varietatea şi bogăţia repertoriu­lui, prin includerea, alături de valsuri şi uverturi, şi a unor poeme şi schiţe sim­fonice. Gestul pare oarecum temerar, in­­trucit fanfara nu are nucleul principal, spe­cific orchestrei sim­fonice —r— cvintetul de coarde — ea fiind prin excelenţă o formaţie de suflători. Cu toate acestea, datorită omo­genizării pe grupă şi ansamblu, orchestra­ţiei simple, şi, in une­le cazuri, introducerii harpei, fanfara are şi un pronunţat caracter simfonic. Creaţia românească pentru fanfară are o tradiţie remarcabilă in special pe linia valo­rificării folclorului. Nu e mai puţin adevărat că la ora actuală edi­turile muzicale nu a­­cordă atenţia cuvenită tipăririi de partituri adecvate acestor for­maţii, ceea ce ar con­stitui un îndreptar preţios pentru diri­jori. Orchestraţiile u­­nor lucrări simfonice — cum ar fi „Sim­­fonietta“ de Ion Du­­mitrescu, „Rapsodia“ de Mircea Popa, or­chestrate de Aurel Popa, „Rapsodiile“ lui G. Enescu orchestrate de C. Fancioli (I) şi S. Horceag (II) — ar putea intra ca piese componente ale pro­gramului de concert. Odinioară şi Liceul nr. 1 din Braşov avea o fanfară. De ce nu se încearcă o reacti­­vizare a acesteia ? Şi pentru că e vorba de elevi, ne gîndim cît de util ar fi ca astfel de formaţii să vie­ze şi în şcolile profesionale. în fe­lul acesta ar exista posibilitatea creşterii unor instrumentişti ca­re mai tîrziu ar pu­tea intra în ianiara uzinei Să sperăm că înce­­pînd cu luna mai con­certele în aer liber vor reintra în actua­litate. Mai sînt, de altfel, şi alte modali­tăţi de a aduce mai insistent în atenţia noastră muzica de ian­­iară, care pînă acum n-a fost reprezentată decit pe scena con­cursurilor formaţiilor, artistice de amatori sau în spectacole, des­tul de rare, la că­minele culturale. E. FLOARES Fanfara evadează din anonimat? Contacte directe cu beneficiarii externi Produsele Fabricii de trico­taje din Braşov se bucură de un binemeritat prestigiu şi pe piaţa externă, în vederea lăr­girii acestor relaţii, la sediul întreprinderii se pregăteşte deschiderea unei expoziţii cu­­prinzînd circa 200 din ultimele modele de tricotaje. Ea va fi gazda unor întîlniri cu actualii sau viitorii beneficiari externi ai produselor fabricii. Primul contact direct este programat să aibă loc astăzi cu repre­zentanţii întreprinderii sovie­tice de comerţ exterior „Razno­­export“. Cu acest prilej va fi organizată şi o paradă a modei. Conducerea fabricii şi-a pro­pus să generalizeze acest gen de contacte directe şi cu alţi beneficiari. O nouă premieră a teatrului muzical Astăzi, la orele 19:30, un colectiv al Teatrului muzical din Braşov prezintă, la sediu, premiera revistei „Femei... femei... femei" (text de M. Maximilian, muzica de V. Vese­­lovschi). Regia artistică : Tiţu Fălticineanu, de la Teatrul satiric „Constantin Tănase“ din București. Conducerea muzi­cală : Andrei Gehann. Coregrafia: Ion Torz. Nr. 7816 CRONICA MUZICALĂ Inegalităţi nedorite Dirijorul Mircea Lucescu ne-a obişnuit cu programe simfonic© bine gîndite, cu lucrări alese cu gust, în care se observă nu numai simţul artistic, ci şi cultură muzicală vastă pe care o posedă. Păcat însă, că uneori calitatea execuţiei între­gului program nu se bucură de acelaşi echilibru, de aceeaşi grijă. Acest lucru l-am putut observa şi la concertul sim­fonic din 19 februarie, în care prima lu­crare executată nu s-a bucurat de aten­ţia de care s-au bucurat celelalte doua lucrari. Această primă piesă a fost „Suita de dansuri" din baletul „Ileana Cost­zeana" de Ion Nonna Ottescu. Conceput pe un subiect popular, baletul lui I. N. Ottescu conţine o serie de pagini orchestrale fru­moase şi care, bine executate, pot im­presiona auditoriul. Dirijorul a căutat să rămînă fidel caracterului impresionist al lucrării şi să imprime discursului muzi­ca­ o desfăşurare curgătoare, fluidă. Aici însă trebuie secondat de orchestră prin intrări foarte precise în atacarea teme­lor, ca şi prin exactitate în încheierea frazelor. Dar execuţia a avut un carac­ter de improvizaţie, impresie generată şi de lipsa de fermitate a mişcărilor diri­jorului. Nu s-a întîmplat însă acelaşi lucru în execuţia Simfoniei a lll-a „Liturgica", de Arthur Honegger. De data aceasta, atît dirijorul cît şi orchestra au întrecut aşteptările. Simfonia I­ Ill-a a fost scrisă de către Honegger în anul 1946, prin această lu­crare compozitorul căutînd să-şî exprime starea sufletească trăită de ororile răz­boiului al doilea mondial. Lucrarea este nu numai un protest împotriva războiului ci şi o chemare la pace şi linişte, la în­ţelegere între oameni. Limbajul muzical folosit de Honegger este deosebit fie expresiv, el căutînd să redea stări pro­funde, de durere crispată în faţa răului provocat de război, amestecate ,cu mo­mente de revoltă tensionată. Aceste mo­mente mari, exprimate prin sonorităţi ample, sunt alternate cu momente de a­­calmie sonoră. Dirijorul Mircea Lucescu a înţeles li­­niile conducătoare ale simfoniei, marile probleme ce se pun în lucrare, ca şi felul în care ele trebuie exprimate. Printr-o gestică adecvată a condus or­chestra spre culmile sonorităţilor aspre, ca şi spre momentele lirismului cald, cu intensităţi pînă la şoaptă, în execuţia solistului american Joseph Alfidi am ascultat Concertul nr. 1 pen­tru pian şi orchestră în Mi bemol major de Fr. Liszt. Lucrarea marelui compozi­tor romantic maghiar impune solistului stăpînirea unei înalte tehnici pianistice, îmbinată cu o largă respiraţie interpre­tativă. Amîndouă cerinţele au fost înde­plinite în condiţii foarte bune de către tînărul interpret american. I. CHIRILA Memento MUZICĂ Astăzi, la orele 19,30, pe scena Tabd­irului muzical are loc premiera revistei „Femei ... femei ... femei CINEMA PATRIA (telefon 1.18.18); „Păcatul dra­gostei" orele : 9; 11,30; 14; 16,30 ; 19; 21. COSMOS (telefon 1.11.52): „Urmărirea"­­ orele 9: 11; 14; 16,30; 19; 21. ARTA (telefon 1.23.63) - „Să trăim pînă luni" - orele 11,15; 17,30 și 20. POPULAR (telefon 1.40.22): „Tigrul" - orele 9,30; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. TINERETULUI (telefon 1.48.27): „Galileo Galilei" - orele: 9; 11; 15; 17; 19; 21. TELEVIZIUNE SIMBATA, 21 FEBRUARIE 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.05 Cheia oraşului - emisiune-concurs pentru tineret. Participă echipele reprezentative ale oraşelor Tg. Mu­­eş şi Braşov. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Reflector. 19.35 Tele-encicloped­ia. 20.30 O oră cu Alfred Hitchcock: „Po­vestea unui poliţist. 21.20 Disc 70 (Interviziun©) - emisiune muzicală 21.50 Telejurnalul de noapte. Campiona­tul mondial de schi. Transmisiune de la S­rbske Pleso (Cehoslovacia). Handba masculin la ora Campio­natului mondial 1970. 22.35 Recital Harry Belafonte. TIMPUL PROBABIL Pentru zilele de 22 -' 23 februarie. Vremea se încălzeşte uşor. Cerul va fi variabil, mai mui noros, favorabil preci­pitaţiilor sub formă de ninsoare. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din ned­vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —5 şi —3 grade iar cele maxime între 3 şi 5 grade. LOTO Rezultatele tragerii din 20. I­. 1970: Extragerea I : 71, 75, 63, 40, 37, 40, 84, 64. 25 Fond de premii : 746.341 lei. Extragerea a ll-a: 79, 30, 89, 87, 31, 90. 85 Fond de premii : 687.441 lei. Dacă ai plăti din propria pungă (Urmare din pag. 1) în orice caz este demn de remarcat că la F.S.R. s-a depăşit faza explicaţiilor şi a bunelor intenţii în problema recuperării pierderilor din rebut. Ar fi normal ca peste tot să se procedeze astfel. Este cu totul neechitabil ca economia noastră naţio­nală să suporte pierderi de sute de mii lei sau de milioane pentru că unii conducători de întreprin­deri se hotărăsc greu să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi. Nu este desigur uşor să faci această cotitură de la îngăduinţă, toleranţă — sau cum vreţi să-i spuneţi — la exigenţă, mai ales cînd este vorba de bani. Credem însă că nu este just ca un proiectant să-şi primească salariul integral deşi produsele concepute de el iau drumul rebu­tului, sau ca un şef al serviciului de aprovizio­nare să nu plătească pentru faptul că a adus nişte materiale necorespunzătoare. Și lista ar putea fi continuată. De altfel, în documentele plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, se subliniază necesitatea schimbării opticii asupra răspunderii in muncă la toate nivelele. Realizarea acestui de­ziderat în gospodărirea judicioasă a metalului este cu atît mai imperioasă cu cît în acest an — aşa cum se ştie — consumurile vor trebui reduse cu 8 la sută. în acest context considerăm că sta­bilirea şi sancţionarea celor vinovaţi pentru ri­sipă de metal ar putea deveni o parte integrantă a strategiei pe frontul economisirii acestei im­portante materii prime a industriei noast­re con­structoare de mașini.

Next