Drum Nou, februarie 1970 (Anul 27, nr. 7799-7822)
1970-02-21 / nr. 7816
P 52 O PREZENTĂ ACTIVĂ ÎN VIAŢA ECONOMICĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ 29.018 muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri declaraţi fruntaşi în întrecerea socialistă, 2.174 echipe, brigăzi şi secţii onorate cu această distincţie pe anul 1969, 4.844 salariaţi trecuţi în cartea de onoare a întreprinderilor şi unităţilor economice. Sunt cifre grăitoare care atestă că sindicatele din judeţul Braşov, cu cei peste 267.000 membri, reprezintă, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, o puternică forţă în mobilizarea maselor de oameni ai muncii la înfăptuirea politicii partidului, a obiectivelor majore şi de mare complexitate care stau în faţa economiei judeţului. Această idee a ieşit pregnant în evidenţă cu prilejul lucrărilor conferinţei judeţene a sindicatelor. Privind însă în perspectivă, analizînd cu înaltă răspundere, în spirit critic şi autocritic, activitatea desfăşurată, darea de seamă prezentată de tovarăşul Ion Mărcuş, preşedintele consiliului judeţean al sindicatelor, şi majoritatea delegaţilor care au luat cuvîntul, pornind de la documentele plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, şi-au concentrat atenţia la sarcinile care revin economiei judeţului în anul 1970, accentuând necesitatea îmbunătăţirii activităţii sindicale, orientării acesteia, în direcţia sporirii eficienţei întregii activităţi economice şi social-culturale, în această ordine de idei, atenţia conferinţei a fost reţinută de problemele legate de creşterea productivităţii muncii — indicator de cea mai mare însemnătate, pe seama căruia va trebui realizat în acest an aproape întregul spor de producţie. S-a relevat, printre sitele, preocuparea organelor şi organizaţiilor sindicale pentru întărirea disciplinei în muncă, aceasta exprimând gradul de conştiinţă al salariaţilor şi de organizare a muncii. In întreprinderi ca uzinele de autocamioane, de tractoare, la „6 Martie“-Zărneşti, „Electroprecizie“-Săcele, F.S. Rîşnov, Fabrica de unelte şi scule, Fabrica de şuruburi etc., întîlnim aspecte nedorite, cazuri de indisciplină care se traduc printr-o insuficientă folosire a fondului de timp de lucru. în cuvîntul său, Toma Plugaru, preşedintele comitetului sindicatului de la uzina „Tractorul", spunea : „Anul trecut noi am înregistrat o mare fluctuaţie a forţei de muncă, multe absenţe nemotivate şi învoiri. Trăgînd învăţăminte, comitetul sindicatului a iniţiat o largă şi intensă muncă politică de masă. în primele două luni ale anului, fluctuaţia a scăzut mult, fondul de timp de lucru fiind mai bine folosit. Desigur că în această direcţie mai avem multe de făcut“. Relevînd că unii medici şi chiar cadre de conducere acordă cu uşurinţă învoiri şi concedii medicale, folosite de cei în cauză pentru rezolvarea unor probleme personale, că deseori abaterile de la disciplina muncii sunt tolerate cu totul nejustificat, mai mulți vorbitori, printre care Ecaterina Hanzel, membră a comitetului sindicatului de la uzina „Electroprecizie“, Dumitru Tudor, președintele comitetului sindicatului de la Depoul C.F.R. Braşov, Nicolae Modrişan, maistru la I.C.I.M.Bv. ş.a. au arătat că sindicatele, şi mai ales grupele sindicale, nu au reuşit încă să creeze o puternică opinie de masă împotriva chiulangiilor, a celor indisciplinaţi. —. Lucrurile aşa stau cum s-au arătat aici — spunea dr. Alexandru Negrescu, de la Spitalul nr. 2 Braşov. Mai sunt medici care acordă cu multă dărnicie concedii de boală unor simulanţi. Dar nu mai puţin adevărat este că pierderile din timpul de lucru datorită morbidităţii, se datoresc în bună măsură şi faptului că sindicatele, conducerile întreprinderilor se ocupă încă puţin de înlăturarea cauzelor care generează îmbolnăviri profesionale. La rîndul său, ing. Costea Stan, directorul direcţiei judeţene a muncii, a arătat în cuvîntul său că în anul trecut, deşi s-au cheltuit în judeţul nostru peste 110 milioane lei pentru protecţia muncii, rezultatele sunt sub nivelul sumei folosite, numărul accidentelor de muncă menţinîndu-se încă destul de ridicat. Un loc important în darea de seamă prezentată şi în discuţii l-au ocupat problemele pregătirii profesionale a salariaţilor. Este drept că peste o treime din totalul salariaţilor judeţului sunt cuprinşi în diferite forme de pregătire profesională. Dar nu mai puţin adevărat este — şi acest lucru a fost subliniat în mod deosebit în cadrul conferinţei — că nivelul la care se desfăşoară aceste cursuri lasă încă mult de dorit,, îmbrăcînd adesea un caracter formal. Relevîndu-se amploarea pe care a luat-o în judeţul nostru mişcarea de inovaţii şi raţionalizări, s-a arătat că există posibilităţi, ca anul acesta să se obţină prin inovaţii economii de circa 100 milioane lei, înfăţişînd conferinţei rezultatele bune obţinute in această direcţie la Uzina de autocamioane, unde îşi desfăşoară activitatea 1.300 de inovatori, tehnicianul Ion Murzea a scos totodată în evidenţă şi neajunsurile ce mai dăinuie în acest domeniu, mai ales în ceea ce priveşte rezolvarea propunerilor de inovaţii. De altfel, în cadrul conferinţei s-a arătat că organele sindicale, sub a căror directă conducere şi îndrumare îşi desfăşoară activitatea cercurile inovatorilor, urmăresc în prea mică măsură rezolvarea practică a sutelor de propuneri şi inovaţii acceptate, felul cum este respectată legislaţia. Aşa se explică că numai la uzina „Tractorul“ au rămas nerezolvate din anul trecut 154 propuneri de inovaţii, la Uzina de autocamioane 128, la „6 Martie“ Zărneşti 63, la „Rulmentul“ 65, la Uzina nr. 231 etc., care includ mari valori nematerializate. Punînd, în mod firesc, în centrul dezbaterilor problemele sporirii contribuţiei sindicatelor la soluţionarea problemelor producţiei, deoarece în ultimă instanţă de rezultatele economice depinde creşterea nivelului de trai material şi cultural al maselor, conferinţa nu a pierdut din vedere aspectele care privesc îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. în cuvîntul lor, Ana Mânzăteanu, preşedinta comitetului judeţean al femeilor, Constantin Stăncescu, şef de comisie la comitetul judeţean U.T.C., Iosif Moraru, preşedintele comitetului din Lucrările Conferinţei judeţene a sindicatelor dicatului de la U.E.I.L. Braşov, şi alţii, au scos în relief necesitatea ca sindicatele să se ocupe mai îndeaproape de sprijinirea salariatelor care au copii, de crearea unor condiţii mai bune de odihnă şi distracţie tineretului, mai ales în construcţii, de îmbunătăţirea aprovizionării şi asistenţei medicale în exploatările forestiere, lărgirea şi ridicarea nivelului muncii politice, cultural-educative şi sportive de masă etc. în atenţia conferinţei au stat de asemenea problemele legate de îmbunătăţirea stilului şi metodelor de muncă ale sindicatelor. Ceea ce s-a desprins ca o concluzie pentru activitatea de viitor, mai ales din darea de seamă şi cuvîntul tovarăşilor Mihai Ţoţea, preşedintele consiliului municipal al sindicatelor, Gheorghe Clinciu, președintele comitetului sindicatului de la O.C.L. Alimentara, Ana Bratu, președinta comitetului sindicatului de la Fabrica de tricotaje, este că centrul de greutate al muncii sindicale va trebui mutat mai mult în grupe. Cu mult interes a fost ascultat de participanţii la conferinţă cuvîntul tovarăşului CONSTANTIN CÎRŢÎNĂ, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Braşov, care a adus un cald şi însufleţit salut conferinţei din partea comitetului judeţean de partid. Vorbitorul s-a referit pe larg la diferite aspecte ale stilului şi metodelor de muncă ale sindicatelor, la sarcinile mari ce le revin pentru a-şi face şi mai mult simţită prezenţa în viaţa economică şi social-culturală a judeţului. Realizarea obiectivelor ce stau în faţa economiei judeţului nostru pe anul 1970, cere din partea sindicatelor o preocupare sporită în vederea ridicării nivelului întrecerii socialiste, o intervenţie mai promptă şi hotărîtă pentru întărirea disciplinei producţiei şi a muncii. Militînd pentru crearea unei puternice opinii de masă împotriva absenţelor nemotivate şi învoirilor, plimbărilor fără rost în timpul lucrului, împotriva celor care manifestă o atitudine înapoiată faţă de muncă, sindicatele vor trebui să dezvolte la fiecare salariat mîndria şi răspunderea pentru marca produselor braşovene, a spus vorbitorul. în continuare tovarăşul Constantin Cîrtînă s-a referit la contribuţia pe care trebuie să o aducă sindicatele pentru calificarea şi ridicarea calificării forţei de muncă, criticînd unele aspecte negative ca se manifestă în acest domeniu. Se impune — a subliniat vorbitorul — ca într-un timp cît mai scurt să se revadă programul din fiecare întreprindere cu privire la ridicarea calificării profesionale, urmărindu-se îndeosebi conţinutul expunerilor, frecvenţa cursanţilor, atragerea unui număr cît mai mare de salariaţi la aceste cursuri, integrarea tinerilor muncitori în producţie, paralel cu îmbunătăţirea orientării profesionale a elevilor încă de pe băncile şcolii. După ce a subliniat necesitatea luării unor măsuri eficiente şi hotărîte pentru curmarea unor anomalii care frînează dezvoltarea mişcării de inovaţii, vorbitorul a arătat că organele şi organizaţiile sindicale trebuie să desfăşoare o intensă activitate în vederea ridicării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. în încheiere, tovarăşul Constantin Cîrtînă s-a referit în mod deosebit la necesitatea de a se aşeza activitatea sindicală pe baze ştiinţifice, eliminîndu-se rutina, empirismul şi formalismul din munca consiliilor şi comitetelor sindicale, a activului acestora. Primit cu vii aplauze, în încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul CONSTANTIN DRAGAN, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. După ce a relevat realizările obţinute anul trecut de poporul nostru, de oamenii muncii din judeţul Braşov, în toate domeniile de activitate, vorbitorul a făcut o amplă expunere a sarcinilor ce revin sindicatelor în lumina documentelor plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969. Oprindu-se pe larg asupra contribuţiei pe care trebuie să o aducă sindicatele din judeţul nostru la creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea utilizării capacităţilor de producţie existente, organizarea superioară a producţiei şi a muncii, folosirea mai raţională a forţei de muncă şi ridicarea pregătirii ei profesionale, vorbitorul a arătat că consiliile judeţean, municipal şi orăşeneşti, cu sprijinul activului sindical, vor trebui să organizeze periodic controale de masă asupra maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor care nu sunt puse în funcţiune şi să ajute comitetele de direcţie în luarea măsurilor corespunzătoare. Totodată, paralel cu organizarea superioară a producţiei şi a muncii în fiecare secţie, atelier şi loc de muncă, se impune ca organele şi organizaţiile sindicale să acorde toată atenţia lichidării decalajului dintre nivelul de pregătire al unor muncitori şi gradul de tehnicitate al maşinilor şi utilajelor. Subliniind că latura elementară a creşterii eficienţei activităţii economice este disciplina, responsabilitatea în muncă, şi că în prezent o oră de lucru pierdută într-o uzină costă de cîteva ori mai mult decît acum 20 de ani, deoarece pierderile valorice cresc în raport direct cu mărimea şi calitatea unei activităţi, vorbitorul a relevat că pe fundamentul noului sistem de salarizare şi al măsurilor luate în vederea întăririi disciplinei în muncă, sindicatelor le revin sarcini de seamă pe linia muncii educative, în vederea folosirii cît mai depline a timpului de lucru, curmării absenţelor nemotivate şi a învoirilor. Vor trebui supuşi oprobriului opiniei colective „descurcăreţii", care, contrastînd cu atitudinea înaintată faţă de muncă a majorităţii salariaţilor, încearcă să înşele statul, furînd din timpul de lucru. Referindu-se la acţiunea pentru reducerea consumului de metal, care în judeţul Braşov capătă o importanţă deosebită, la lipsurile ce mai persistă în acest domeniu, vorbitorul a arătat că pentru realizarea angajamentelor asumate în chemarea comitetului judeţean de partid, sindicatele au datoria să muncească în aşa fel încît fiecare salariat, indiferent de locul pe care-l ocupă în procesul de producţie, să-şi aducă întreaga contribuţie la înlăturarea cheltuielilor inutile şi risipei, la realizarea de economii. De altfel, titlurile de evidenţiat şi fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1970 se vor acorda şi în funcţie de aceste r rezultate, alături de celelalte criterii stabilite în întrecere. După ce s-a ocupat de sarcinile ce revin organizaţiilor sindicale din agricultură, mai ales în domeniul creşterii producţiilor medii la hectar, vorbitorul a subliniat că alături de problemele economice — care constituie principalul obiectiv al activităţii sindicale — consiliile şi comitetele sindicale au datoria să acorde atenţie aplicării programului partidului şi statului privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor, înfăptuirea importantelor sarcini economice din acest an cere din partea organelor şi organizaţiilor sindicale abordarea într-un mod nou a activităţii culturaleducative. Pe primul plan va trebui aşezată munca politică şi ideologică în vederea popularizării documentelor partidului şi statului nostru, educării salariaţilor în spiritul concepţiei despre lume a partidului clasei muncitoare şi combaterii concepţiilor retrograde. Oprindu-se pe larg asupra problemelor legate de perfecţionarea slatului şi metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor sindicale, tovarăşul Constantin Dragan a accentuat, printre altele, că principala coordonată a activităţii consiliilor sindicale trebuie să fie mutarea centrului de greutate în întreprinderi, instituţii, comune, contactul nemijlocit cu realitatea vie. Ne exprimăm convingerea deplină — a spus în încheiere vorbitorul — că muncind în spiritul plenarei Comitetului Central al partidului din decembrie 1969, trăgînd concluzii practice şi învăţăminte din dezbaterile conferinţei, organele şi organizaţiile sindicale, bucurîndu-se de îndrumarea şi sprijinul preţios al comitetului judeţean de partid, al organizaţiilor de partid, vor amplifica rezultatele bune de pînă acum, astfel încît, în anul 1970 contribuţia judeţului Braşov la înflorirea multilaterală a ţării să fie la nivelul cerinţelor şi marilor sale posibilităţi. L. ŞURARU DRUM NOU DIN VIATA CULTURALA FRANCINE (Elveţia) In urmă cu cinci ani Francoise-Renée Rachetel* a devenit în cîntec Francine. Cîntă de la 7 ani, stăpîneşte pianul, chitara şi ştie să menţină ritmul la baterie. Francine iubeşte dansul, animalele şi . . . ,,le pétanque" (un joc cu bile care se practică în Franţa mijlocie), în activitatea sa a ajutat-o sportul, schiul, patinajul... Are 19 ani. Iubeşte folclorul românesc şi incaş, dar în acelaşi timp apreciază cîntecele contemporane. Comedia muzicală i se pare un mijloc de a trăi intens în lumea muzicii, dansului şi comediei, de a comunica cu spectatorii. A înregistrat două discuri. La Braşov va interpreta într-o orchestraţie proprie multîndrăgita melodie „Trecea fanfara militară !” Astăzi se încheie primirea de către redacţie a răspunsurilor şi cupoanelor de participare pentru concursul „Ce ştiţi despre ediţia a ll-a a Festivalului internaţional al cîntecului „Cerbul de aur“, în ziarul nostru de mîine vom publica lista răspunsurilor exacte. LIZE MARKE (Belgia) Lize Marke (căreia i se şi spune „Dame de la chanson Belge") a urmat Conservatorul din Bruxelles şi Când (avînd o formaţie muzicală solidă). Ea posedă o voce caldă şi romantică. Participarea la Festivalul Euroviziunii de la Meapole i-a conferit Lizei Marke o carieră internaţională. Cîntă în franceză, olandeză, engleză, germană şi italiană. Iată cîteva dintre participările sale la mari manifestări ale genului: „Canzonissima" premiul II; Marele premiu în competiţia radiofonică „Muzica nu cunoaşte frontiere" (200.000 de voturi pentru cîntecul ei „Ascultă vîntul", pe care îl va prezenta şi la Braşov); Premiul naţional pentru cea mai bună interpretare a anului 1969; cîteva apariții pe scena impozantei Expoziții mondiale de la Montreal - Canada etc. A înregistrat pe discuri peste 80 de cîntece. Da, aşa s-ar părea. Începutul a fost făcut anul trecut, intr-o duminică de sfirşit de mai. Aproape toată vara, săptămlnal, in Parcul central al Braşovului sau pe aleea de sub Tîmpa, au avut loc concerte susţinute de fanfarele de la Uzina de autocamioane, Tractorul, Hidromecanica, de la C.F.R., casele de cultură din Rîşnov, Codlea, căminele culturale din Bod, Cristian, Ghimbav, Harman, Hălchiu, Sinpetru etc. Acest aflux de formaţii, unele dintre ele cu un repertoriu foarte bogat, evoluind la o frumoasă ţinută artistică, ne-a uimit in prima clipă. Firesc, ne-am întrebat: de ce stătuseră atîta timp in umbră, de ce nu li se dăduseră pînă atunci şi acestor pasionaţi artişti amatori prilejul unor frecvente întîlniri cu publicul ? Un glumeţ îmi sugera că această efervescenţă a concertului de fanfară se datoreşte . .. lui Dan Spătaru. Interpretînd ... „Cîntă fanfara militară“, a reuşit să ne trezească nostalgia după acordurile care i-au încîntat pe bunicii noştri. Glume. Căci iniţiativa aparţine comitetului judeţean pentru cultură şi artă şi consiliilor judeţean şi municipal ale sindicatelor, care, constatînd cu bucurie apariţia unui tot mai mare număr de fanfare, s-au gîndit că n-ar fi rău să Învie această tradiţie. Şi, intr-adevăr, iniţiativa a fost imediat... aplaudată de spectatori. „Momentul muzical“ în aer liber are, însă, dincolo de caracterul festiv, distractiv, de creare a unei atmosfere plăcute, şi un caracter educativ foarte evident. Despre ce este vorba Fanfara are în repertoriu, deopotrivă, cintece patriotice, marşuri, potpuriuri, prelucrări de folclor uverturi, schiţe simfonice, suite, poeme etc. Prin faptul că un concert de felul acesta se bucură de o largă audienţă, prilejul de a oferi publicului lucrări ale compozitorilor contemporani — transcrise pentru fanfară — piese de muzică populară ş.a.m.d., este cum nu se poate mai nimerit. Aşa incit, pe lingă faptul că incintă, fanfara introduce treptat auditoriul in atmosfera unor piese de mai mare dificultate, pregătindu-l chiar pentru audierea, în viitor, a unor concerte simfotice. Din acest punct de vedere repertoriul joacă un rol esenţial. Fanfara Casei de cultură din Rîşnov care la cel de-al IX-lea Concurs a obţinut locul I şi titlul de laureată, ne-a reţinut în orice caz atenţia prin varietatea şi bogăţia repertoriului, prin includerea, alături de valsuri şi uverturi, şi a unor poeme şi schiţe simfonice. Gestul pare oarecum temerar, intrucit fanfara nu are nucleul principal, specific orchestrei simfonice —r— cvintetul de coarde — ea fiind prin excelenţă o formaţie de suflători. Cu toate acestea, datorită omogenizării pe grupă şi ansamblu, orchestraţiei simple, şi, in unele cazuri, introducerii harpei, fanfara are şi un pronunţat caracter simfonic. Creaţia românească pentru fanfară are o tradiţie remarcabilă in special pe linia valorificării folclorului. Nu e mai puţin adevărat că la ora actuală editurile muzicale nu acordă atenţia cuvenită tipăririi de partituri adecvate acestor formaţii, ceea ce ar constitui un îndreptar preţios pentru dirijori. Orchestraţiile unor lucrări simfonice — cum ar fi „Simfonietta“ de Ion Dumitrescu, „Rapsodia“ de Mircea Popa, orchestrate de Aurel Popa, „Rapsodiile“ lui G. Enescu orchestrate de C. Fancioli (I) şi S. Horceag (II) — ar putea intra ca piese componente ale programului de concert. Odinioară şi Liceul nr. 1 din Braşov avea o fanfară. De ce nu se încearcă o reactivizare a acesteia ? Şi pentru că e vorba de elevi, ne gîndim cît de util ar fi ca astfel de formaţii să vieze şi în şcolile profesionale. în felul acesta ar exista posibilitatea creşterii unor instrumentişti care mai tîrziu ar putea intra în ianiara uzinei Să sperăm că începînd cu luna mai concertele în aer liber vor reintra în actualitate. Mai sînt, de altfel, şi alte modalităţi de a aduce mai insistent în atenţia noastră muzica de ianiară, care pînă acum n-a fost reprezentată decit pe scena concursurilor formaţiilor, artistice de amatori sau în spectacole, destul de rare, la căminele culturale. E. FLOARES Fanfara evadează din anonimat? Contacte directe cu beneficiarii externi Produsele Fabricii de tricotaje din Braşov se bucură de un binemeritat prestigiu şi pe piaţa externă, în vederea lărgirii acestor relaţii, la sediul întreprinderii se pregăteşte deschiderea unei expoziţii cuprinzînd circa 200 din ultimele modele de tricotaje. Ea va fi gazda unor întîlniri cu actualii sau viitorii beneficiari externi ai produselor fabricii. Primul contact direct este programat să aibă loc astăzi cu reprezentanţii întreprinderii sovietice de comerţ exterior „Raznoexport“. Cu acest prilej va fi organizată şi o paradă a modei. Conducerea fabricii şi-a propus să generalizeze acest gen de contacte directe şi cu alţi beneficiari. O nouă premieră a teatrului muzical Astăzi, la orele 19:30, un colectiv al Teatrului muzical din Braşov prezintă, la sediu, premiera revistei „Femei... femei... femei" (text de M. Maximilian, muzica de V. Veselovschi). Regia artistică : Tiţu Fălticineanu, de la Teatrul satiric „Constantin Tănase“ din București. Conducerea muzicală : Andrei Gehann. Coregrafia: Ion Torz. Nr. 7816 CRONICA MUZICALĂ Inegalităţi nedorite Dirijorul Mircea Lucescu ne-a obişnuit cu programe simfonic© bine gîndite, cu lucrări alese cu gust, în care se observă nu numai simţul artistic, ci şi cultură muzicală vastă pe care o posedă. Păcat însă, că uneori calitatea execuţiei întregului program nu se bucură de acelaşi echilibru, de aceeaşi grijă. Acest lucru l-am putut observa şi la concertul simfonic din 19 februarie, în care prima lucrare executată nu s-a bucurat de atenţia de care s-au bucurat celelalte doua lucrari. Această primă piesă a fost „Suita de dansuri" din baletul „Ileana Costzeana" de Ion Nonna Ottescu. Conceput pe un subiect popular, baletul lui I. N. Ottescu conţine o serie de pagini orchestrale frumoase şi care, bine executate, pot impresiona auditoriul. Dirijorul a căutat să rămînă fidel caracterului impresionist al lucrării şi să imprime discursului muzica o desfăşurare curgătoare, fluidă. Aici însă trebuie secondat de orchestră prin intrări foarte precise în atacarea temelor, ca şi prin exactitate în încheierea frazelor. Dar execuţia a avut un caracter de improvizaţie, impresie generată şi de lipsa de fermitate a mişcărilor dirijorului. Nu s-a întîmplat însă acelaşi lucru în execuţia Simfoniei a lll-a „Liturgica", de Arthur Honegger. De data aceasta, atît dirijorul cît şi orchestra au întrecut aşteptările. Simfonia I Ill-a a fost scrisă de către Honegger în anul 1946, prin această lucrare compozitorul căutînd să-şî exprime starea sufletească trăită de ororile războiului al doilea mondial. Lucrarea este nu numai un protest împotriva războiului ci şi o chemare la pace şi linişte, la înţelegere între oameni. Limbajul muzical folosit de Honegger este deosebit fie expresiv, el căutînd să redea stări profunde, de durere crispată în faţa răului provocat de război, amestecate ,cu momente de revoltă tensionată. Aceste momente mari, exprimate prin sonorităţi ample, sunt alternate cu momente de acalmie sonoră. Dirijorul Mircea Lucescu a înţeles liniile conducătoare ale simfoniei, marile probleme ce se pun în lucrare, ca şi felul în care ele trebuie exprimate. Printr-o gestică adecvată a condus orchestra spre culmile sonorităţilor aspre, ca şi spre momentele lirismului cald, cu intensităţi pînă la şoaptă, în execuţia solistului american Joseph Alfidi am ascultat Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră în Mi bemol major de Fr. Liszt. Lucrarea marelui compozitor romantic maghiar impune solistului stăpînirea unei înalte tehnici pianistice, îmbinată cu o largă respiraţie interpretativă. Amîndouă cerinţele au fost îndeplinite în condiţii foarte bune de către tînărul interpret american. I. CHIRILA Memento MUZICĂ Astăzi, la orele 19,30, pe scena Tabdirului muzical are loc premiera revistei „Femei ... femei ... femei CINEMA PATRIA (telefon 1.18.18); „Păcatul dragostei" orele : 9; 11,30; 14; 16,30 ; 19; 21. COSMOS (telefon 1.11.52): „Urmărirea" orele 9: 11; 14; 16,30; 19; 21. ARTA (telefon 1.23.63) - „Să trăim pînă luni" - orele 11,15; 17,30 și 20. POPULAR (telefon 1.40.22): „Tigrul" - orele 9,30; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. TINERETULUI (telefon 1.48.27): „Galileo Galilei" - orele: 9; 11; 15; 17; 19; 21. TELEVIZIUNE SIMBATA, 21 FEBRUARIE 1970 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.05 Cheia oraşului - emisiune-concurs pentru tineret. Participă echipele reprezentative ale oraşelor Tg. Mueş şi Braşov. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Reflector. 19.35 Tele-enciclopedia. 20.30 O oră cu Alfred Hitchcock: „Povestea unui poliţist. 21.20 Disc 70 (Interviziun©) - emisiune muzicală 21.50 Telejurnalul de noapte. Campionatul mondial de schi. Transmisiune de la Srbske Pleso (Cehoslovacia). Handba masculin la ora Campionatului mondial 1970. 22.35 Recital Harry Belafonte. TIMPUL PROBABIL Pentru zilele de 22 -' 23 februarie. Vremea se încălzeşte uşor. Cerul va fi variabil, mai mui noros, favorabil precipitaţiilor sub formă de ninsoare. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din nedvest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —5 şi —3 grade iar cele maxime între 3 şi 5 grade. LOTO Rezultatele tragerii din 20. I. 1970: Extragerea I : 71, 75, 63, 40, 37, 40, 84, 64. 25 Fond de premii : 746.341 lei. Extragerea a ll-a: 79, 30, 89, 87, 31, 90. 85 Fond de premii : 687.441 lei. Dacă ai plăti din propria pungă (Urmare din pag. 1) în orice caz este demn de remarcat că la F.S.R. s-a depăşit faza explicaţiilor şi a bunelor intenţii în problema recuperării pierderilor din rebut. Ar fi normal ca peste tot să se procedeze astfel. Este cu totul neechitabil ca economia noastră naţională să suporte pierderi de sute de mii lei sau de milioane pentru că unii conducători de întreprinderi se hotărăsc greu să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi. Nu este desigur uşor să faci această cotitură de la îngăduinţă, toleranţă — sau cum vreţi să-i spuneţi — la exigenţă, mai ales cînd este vorba de bani. Credem însă că nu este just ca un proiectant să-şi primească salariul integral deşi produsele concepute de el iau drumul rebutului, sau ca un şef al serviciului de aprovizionare să nu plătească pentru faptul că a adus nişte materiale necorespunzătoare. Și lista ar putea fi continuată. De altfel, în documentele plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, se subliniază necesitatea schimbării opticii asupra răspunderii in muncă la toate nivelele. Realizarea acestui deziderat în gospodărirea judicioasă a metalului este cu atît mai imperioasă cu cît în acest an — aşa cum se ştie — consumurile vor trebui reduse cu 8 la sută. în acest context considerăm că stabilirea şi sancţionarea celor vinovaţi pentru risipă de metal ar putea deveni o parte integrantă a strategiei pe frontul economisirii acestei importante materii prime a industriei noastre constructoare de mașini.