Drum Nou, martie 1970 (Anul 27, nr. 7823-7848)

1970-03-28 / nr. 7846

Nr. 7846 DRUM NOU Cu privire la securitatea europeană Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a examinat şi aprobat în şedinţa plenară din 27 martie a.c. activitatea desfă­şurată în anul 1969 de către Biroul sau Exe­cutiv, precum şi proiectul planului pentru anul 1970 în domeniul relaţiilor internaţio­nale. Consiliul Naţional consideră că una dintre principalele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei este instaurarea securităţii pe acest continent. Opinia publică europea­nă, tot mai multe organizaţii politice, profe­sionale, personalităţi de prestigiu ale vieţii publice, culturale artistice etc., mase largi de oameni ai muncii din toate ţările conti­nentului, împărtăşesc mereu mai intens a­­ceastă convingere şi apreciază că este impe­rios necesar să se statornicească fără întîr­­ziere un climat de pace, favorabil dezvoltării cooperării multilaterale între popoarele eu­ropene. Soluţionarea problemei securităţii europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă pe calea promovării coexistenţei paşnice între toate ţările planetei noastre. Consiliul Naţional dă o înaltă preţuire ac­ţiunilor întreprinse în această direcţie de Partidul Comunist Român şi guvernul Re­publicii Socialiste România în spiritul Decla­raţiei Consfătuirii de la Bucureşti din anul 1966 şi al Apelului de la Budapesta ale Comi­tetului Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Consiliul Naţional consideră că se dez­voltă în tot mai mare măsură condiţiile ne­cesare pentru convocarea conferinţei statelor europene în problema securităţii. Avînd convingerea că securitatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici, Consiliul Naţional este de părere că atît în fazele pregătitoare ale conferinţei cît şi în etapele următoare, la discutarea şi rezolvarea acestei probleme trebuie să par­ticipe, cu drepturi deplin egale, reprezentan­ţii autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate, fie că aparţin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bi sau multila­terale. De asemenea, Consiliul este încredin­ţat că atît în perioada premergătoare, cît şi în cursul desfăşurării conferinţei, vor fi examinate cu atenţie toate propunerile con­structive, care se vor dovedi utile cauzei în­ţelegerii şi securităţii statelor europene. In temeiul concluziilor desprinse din dez­baterile care au avut loc, ţinînd seamă de o­­biectivele sale programatice şi de necesitatea de a aduce contribuţia sa la organizarea con­ferinţei pentru statornicirea securităţii în Europa, Consiliul Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste : — însărcinează Biroul Executiv să acţio­neze pentru stabilirea şi dezvoltarea de re­laţii cu formaţii politice similare Frontului, partide politice, organizaţii sociale, culturale şi ştiinţifice, reprezentanţi ai parlamentelor şi personalităţi din toate sectoarele vieţii so­ciale din ţările Europei, care pot fi interesate în pregătirea conferinţei guvernelor conti­nentului, consacrată soluţionării problemelor securităţii europene ; — recomandă organizaţiilor de masă, ob­şteşti şi profesionale, uniunilor culturale şi ştiinţifice care fac parte din Frontul Unităţii Socialiste să stabilească şi să intensifice rela­ţiile lor cu organizaţiile, asociaţiile, uniunile obşteşti, culturale şi ştiinţifice, din toate ţă­rile Europei, care militează sau doresc să ac­ţioneze pentru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice, a parlamentelor şi guvernelor în vederea organizării conferin­ţei pentru securitatea europeană. Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste este pe deplin convins că poporul român îşi va aduce şi pe viitor contribuţia sa la promovarea cooperării între toate ţările, la statornicirea securităţii în Europa, în în­treaga lume. CONSILIUL NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SO­CIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA DAREA DE SEAMĂ cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969 (Urmare din pag. a 2-a) Elementul central al acestei po­litici îl va constitui şi în viitor prietenia, alianţa frăţeasca şi co­laborarea multilaterală cu toate statele socialiste. Ţara noastră va milita, în continuare, pentru lăr­girea contactelor şi intensificarea schimburilor de delegaţii la dife­rite niveluri, pentru întărirea uni­tăţii ţărilor socialiste. Guvernul român va acţiona şi în viitor pen­tru dezvoltarea şi diversificarea colaborării şi cooperării economi­ce cu ţările membre ale Consiliu­lui de Ajutor Economic Reciproc, cu toate ţările socialiste. El va acorda atenţie dezvoltării relaţiilor de colaborare pe plan militar cu statele participante la Tratatul de la Varşovia, cu armatele tuturor statelor socialiste. România va participa, împreună cu celelalte ţări socialiste, la efor­turile îndreptate spre promovarea unor relaţii normale de colabora­re paşnică între toate statele lu­mii, spre consolidarea încrederii şi înţelegerii între popoare. Totodată, guvernul român, în­făptuind consecvent politica prin­cipială a partidului şi statului nos­tru, va dezvolta relaţiile de cola­borare, pe multiple planuri, cu toate statele lumii, indiferent de orînduirea lor social-politică. în acest scop, se vor întreprinde mă­suri pentru identificarea celor mai adecvate forme de cooperare, po­trivit specificului fiecărei ţări, în condiţii de egalitate, pe baza res­pectului şi avantajului reciproc. Guvernul Republicii Socialiste România va acţiona în vederea intensificării relaţiilor de colabo­rare economică şi politică cu ti­nerele state care depun eforturi pentru consolidarea independenţei lor,, pentru o dezvoltare liberă, de sine stătătoare, pentru înlăturarea tuturor formelor de exploatare neopolonialistă. La baza relaţiilor sale cu toate ţările lumii, România va situa, în continuare, respectarea neabă­tută a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egali­tăţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, dreptului popoarelor de a-şi decide singure soarta, în vederea realizării obiective­lor majore ale securităţii şi cola­borării în Europa, România va milita pentru instaurarea pe con­tinent a unei atmosfere de des­tindere şi înţelegere reciprocă, pentru rezolvarea problemelor existente şi normalizarea deplină a relaţiilor intereuropene. Gu­vernul român va acţiona cu stă­ruinţă pentru convocarea confe­rinţei general-europene pentru securitate şi colaborare, va iniţia noi acţiuni menite să asigure par­ticiparea directă şi efectiv a tu­turor statelor continental­l la toate fazele pregătirii, organizării şi desfăşurării conferinţei, la în­treaga operă de edificare a secu­rităţii în Europa. Continuînd şi dezvoltînd iniţia­tivele sale anterioare, ţara noastră va acorda şi în viitor o atenţie deosebită instaurării unor relaţii de colaborare paşnică şi bună ve­cinătate între ţările Peninsulei Balcanice, va milita pentru trans­formarea Balcanilor într-o zonă liberă de arme nucleare, cores­punzător intereselor vitale şi as­piraţiilor popoarelor din această regiune. Considerînd dezarmarea drept o componentă esenţială a secu­rităţii, România se va pronunţa cu hotărîre pentru realizarea unor paşi practici în direcţia dezarmă­rii generale, în primul rînd a dezarmării nucleare, precum şi pentru înfăptuirea unor măsuri parţiale sau regionale de dezar­mare, inclusiv în zona Balcani­lor, în Comitetul pentru dezar­mare de la Geneva şi la Organi­zaţia Naţiunilor Unite, România va continua să manifeste iniţia­tivă şi spirit de răspundere, pen­tru ca rezultatele negocierilor de dezarmare să fie pe măsura spe­ranţelor şi aşteptărilor popoare­lor. Ţara noastră îşi va aduce con­tribuţia la activitatea organiza­ţiilor internaţionale guvernamen­tale şi neguvernamentale din care face parte, în vederea sporirii ro­lului lor în abordarea şi rezolva­rea marilor probleme ale contem­poraneităţii prin mobilizarea ac­tivă a eforturilor tuturor statelor lumii în opera comună de extin­dere a colaborării, de menţinere şi consolidare a păcii. Înţelegînd să-şi unească efortu­rile cu celelalte state iubitoare de pace, România va coopera activ cu toate ţările pentru căutarea şi aplicarea celor mai potrivite căi şi mijloace paşnice de soluţionare a problemelor în suspensie, pen­tru statornicirea unor relaţii trai­nice de colaborare între popoare, bazate pe stricta respectare a co­mandamentelor eticii şi legalităţii internaţionale. Guvernul român va milita pen­tru zădărnicirea acţiunilor agre­sive ale imperialismului, pentru stingerea focarelor de tensiune şi conflict, pentru eliminarea oricăror manifestări de amestec în trebu­rile interne ale altor state, de fo­losire a forţei sau ameninţări cu forţa în relaţiile interstatale, împreună cu toate forţele pro­gresiste şi antiiimperialiste, Româ­nia va acţiona pentru lichidarea definitivă a oricăror forme de o­­primare şi discriminare rasială, pentru asigurarea dezvoltării li­bere a tinerelor state, conform aspiraţiilor lor naţionale şi so­ciale. Dînd expresie sentimentelor ca­re animă întregul nostru popor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat, declara: „Vrem ca prietenii noştri din întreaga lume, din rîndul tuturor popoare­lor, toţi cei cărora le este scump progresul, cărora le este scumpă pacea, să ştie că în poporul ro­mân au un prieten de nădejde care va face totul pentru triumful colaborării între popoare, al pă­cii în lume“. Principialitatea şi justeţea po­liticii externe a partidului şi sta­tului nostru, confirmate în prac­tică de evenimente, de viaţa în­săşi, sunt reflectate în sprijinul hotărît şi continuu al întregului popor, care participă activ la­­ela­borarea şi înfăptuirea ei. Ade­ziunea maselor la politica externă este expresia convingerii că acti­vitatea internaţională a guvernu­lui are drept obiectiv slujirea in­tereselor supreme prezente şi viitoare ale ţării. Poporul nostru ştie că, dacă România socialistă şi-a cucerit un loc demn şi res­pectat în lume, este meritul isto­ric al conducătorului său încercat — Partidul Comunist Român. Prestigiul şi respectul de care se bucură azi în lume ţara şi con­ducătorii noştri stau mărturie a contribuţiei României la cauza păcii şi securităţii, a înţelepciunii şi experienţei unui popor hotărît să nu precupeţească nimic pentru a-şi apăra cuceririle revoluţiona­re, pentru a trăi în pace şi bună înţelegere cu toate popoarele. Profund conştient de înalta răs­pundere ce îi revine, dînd expre­sie voinţei unanime a poporului,­­ guvernul român va promova şi în viitor o politică externă pusă în slujba intereselor naţiunii noastre socialiste, ale cauzei socialismului şi păcii în lume. (Urmare din pag. 1} fiv şi din Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ca reprezentanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv ai Uniu­nii­ Centrale a Cooperativelor de Consum, să fie eliberaţi din aceste funcţii ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organi­zaţii. Plenara a ales ca membri ai Consiliului Naţional şi ai Biroului Executiv al Frontu­lui Unităţii Socialiste pe to­varăşii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Florian Dănălache, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, preşedin­tele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, şi Dumitru Bejan, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a a­­les ca membru al Consiliului Naţional pe tovarăşul Traian Dudaş, preşedintele Consiliu­lui judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarăşii : Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheor­­ghe Paloş, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Goll­­ner, Ion Mărgineanu, Constan­tin Dumitrescu şi Damian Ascanio. în încheierea lucrărilor ple­narei, a luat cuvîntul tovară­şul NICOLAE CEAUȘESCU. m eridiane • meridiane Situaţia din Cambodgia 9 DEMONSTRAŢIE ÎMPOTRIVA NOILOR AUTORITĂŢI • MASURI RESTRICTIVE PNOM PENH 27 (Agerpres). — Postul de radio Pnom Penh, citat de agenţia France Presse, a anun­ţat că joi în provincia Kompany a avut loc o demonstraţie împo­triva noilor autorităţi. Guvernul cambodgian a lansat un apel la calm, ordonînd armatei să re­prime orice tulburări, arată postul de radio Khmer. Pe de altă parte, din informa­ţiile transmise de agenţiile de presă de la Pnom Penh, se anunţă că principalele aeroporturi ale ţă­rii au fost închise, fără a se da nici o explicaţie oficială în legă­tură cu această măsură. Agenţia Khmer Presse anunţă, de asemenea, că armata a deschis focul împotriva unei coloane de demonstranţi, care se îndrepta spre Pnom Penh, la 3 km. de capitala ţării. Autorităţile au decretat res­tricţii de circulaţie la Pnom Penh. Vietnamul de sud Lupte violente la nord de Saigon SAIGON 27 (Agerpres). — Du­pă cum a declarat un purtător de cuvînt al comandamentului S.U.A. de la Saigon, în cursul zilei de joi unităţile americane, aparţinind pri­mei divizii, au fost atacate de u­­nităţi ale Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamu­lui de Sud in provincia Tay Ninh, la nord de Saigon. Lupta a fost deosebit de violentă, a arătat pur­tătorul de cuvînt, menţionind că ea a durat peste şapte ore. Tot în provincia Tay Ninh mai multe poziţii americane au fost a­­tacate cu mortiere şi rachete, a arătat purtătorul de cuvînt ameri­can, care nu a precizat pierderile înregistrate. Pe de altă parte, din Saigon s-a anunţat că în timpul unui raid efectuat de bombardiere „B-52" deasupra provinciei Phuoc Tuy un­de se presupunea existenţa unor concentrări de trupe ale patrioţi­­lor, „din eroare“ au fost lansate mai multe bombe asupra unui sat, făcând victime în rindul civililor. Comandamentul american care a anunţat această nouă „eroare" in­tervenită în cursul unui bombar­dament afirmă că a fost deschisă o anchetă pentru a elucida împre­jurările „incidentului". Cu privire la situaţia din Laos Declaraţia M.A.E. al R.P. Chineze PEKMN 27 (Agerpres). — Minis­terul Afacerilor Externe al R. P. Chineze a dat publicităţii o decla­raţie în care condamnă noile ac­ţiuni agresive întreprinse în Laos de către forţele militare aparţinînd Statelor Unite ale Americii şi Tai­­landei, consideră aceasta ca o es­caladare a războiului şi îşi expri­mă sprijinul deplin faţă de poziţia Frontului Patriotic din Laos. Guvernul şi poporul chinez,, se spune în declaraţie, urmăresc cu atenţie evoluţia acestor evenimen­te, care atestă că imperialismul american îşi extinde războiul de agresiune în Laos, Cambodgia şi în alte teritorii din sud-estul A­­sisi. In declaraţie se subliniază că Laosul este un vecin apropiat al R. P. Chineze şi, de aceea, poporul chinez nu va rămîne nepăsător în timp ce forţele imperialismului ac­ţionează. Poporul chinez va spri­jini, ca şi pînă acum, poporul lao­ţian în lupta sa dreaptă împotri­va invadatorilor imperialişti pen­tru salvarea naţională. LAOS — Ostași ai forțelor Pa­tet Lao cu tunuri în satul Khai, provincia Xieng Khoang. Cuvîntul deputatului Eduard Eisenburger Acţionînd cu fermitate pentru salvgardarea păcii, statornicirea între popoarele lumii a unor re­laţii bazate pe încredere, priete­nie şi respect reciproc, alături de alte state, a spus deputatul Eduard Eisenburger. România socialistă militează neobosit pentru dezvol­tarea colaborării internaţionale, eliminarea forţei, pentru stinge­rea tuturor focarelor de război de pe glob, care pun în primejdie securitatea şi munca paşnică a omenirii. Călăuzit de aceste principii, sta­tul român este profund preocupat de a contribui la soluţionarea po­litică a situaţiei din Orientul A­­propiat, care îngrijorează po­porul român, ca urmare a inten­sificării acţiunilor militare din ultima vreme. In cuvîntările sale, pătrunse de principialitate şi o înaltă răspundere pentru soarta păcii, secretarul general al Par­tidului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, expri­­mînd voinţa întregii noastre na­ţiuni, s-a pronunţat în repetate rînduri pentru încetarea definitivă a conflictului armat din Orientul Apropiat, pentru soluţionarea pe cale politică a problemelor liti­gioase din această zonă, încerc o satisfacţie deosebită, constatînd că în abordarea situa­ţiei din Orientul Apropiat, ca de altfel a tuturor evenimentelor, conducerea partidului şi statului promovează o politică principială, în strînsă unitate cu liniile direc­toare fundamentale ale politicii externe, pornind de la realităţi, de la interesele fundamentale ale popoarelor, de la cerinţele majore ale cauzei păcii. Să ne amintim de poziția clară, răspicată, fără echivoc, faţă de criza din Orien­tul Apropiat, pe care am adop­tat-o în acest înalt for încă în se­siunea din iulie 1967, poziţie re­afirmată şi cu alte prilejuri. După cum se ştie, Republica Socialistă România s-a pronunţat şi se pro­nunţă cu hotărîre împotriva so­luţionării prin război a diferen­delor dintre statele acestei zone, împotriva cîştigării de avantaje teritoriale pe calea operaţiunilor militare, pentru retragerea trupe­lor israeliene din teritoriile arabe ocupate, pentru recunoaşterea dreptului la independenţă şi e­­xistenţă suverană a tuturor sta­telor din zonă, inclusiv al Israe­lului, pentru rezolvarea problemei refugiaţilor palestinieni, ţi­ndu-se seama de interesele lor legitime. Ţara noastră consideră, aşa cum pe bună dreptate se arată în da­rea de seamă, că rezoluţia Con­siliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pentru rezolvarea acestui con­flict. Guvernul român, în spiritul principiilor sale de politică ex­ternă, se pronunţă împotriva fo­losirii forţei în relaţiile dintre state, împotriva extinderii opera­ţiunilor militare la obiective ci­vile. De aceea, ţara noastră a dezaprobat şi condamnat atacul a­­viaţiei israeliene asupra unor o­­biective civile din Republica A­­rabă Unită, considerînd că aceste acţiuni sunt de o deosebită gra­vitate, ele constituind nu numai o încălcare flagrantă a rezoluţiei Consiliului de Securitate, ci şi a normelor de drept internaţional, încercările de a rezolva proble­mele litigioase prin forţa arme­lor nu fac decit să agraveze si­tuaţia, ele nu sunt în folosul nici uneia din părţi, ci sunt doar în a­­vantajul imperialismului, intere­sat să dezbine popoarele, pentru a şi menţine dominaţia, a-şi re­­cîştiga privilegiile. Ca prieten al popoarelor arabe, poporul nostru şi-a manifestat în­totdeauna solidaritatea şi sprijinul faţă de aspiraţiile lor pentru uni­tate naţională, pentru progres e­­conomic şi social, întărirea inde­pendenţei naţionale, a cuceririlor democratice, în ultimii ani, coo­perarea economică, culturală şi tehnico-ştiinţifică dintre ţara noastră şi statele arabe a înscris o linie ascendentă. în temeiul u­­nor acorduri de colaborare, ţara noastră construieşte în Republica Arabă Unită o fabrică de produse sudice­, lingă oraşul Alexandria, şi un complex pentru extracţia şi prepararea fosfaţilor în deşert, la Hamrawin. Pe întinsele terenuri petrolifere din zona sahariană a Algeriei, pe­­ şantierele de con­strucţii din Libia şi Kuweit, in expediţiile de explorare geologică în Yemenul de Sud, în unităţi a­­gricole din Tunisia şi Maroc şi în alte părţi, specialiştii români lucrează cot­ la cot cu cei arabi, sprijinindu-i în punerea în va­loare a bogăţiilor şi resurselor naturale ale acestor ţări în inte­resul propriilor lor popoare. ■ Schimburile de vizite la diferite niveluri între oamenii de stat ro­mâni şi cei din ţările arabe, con­tactele avute cu aceste prilejuri , aş aminti doar prezenţa la Cairo, la începutul acestui an, a unor deputaţi români,­­ participant l­aa reuniunea parlamentară consa­crată Orientului Apropiat, sau cea de-a şasea reuniune a Comisiei mixte guvernamentale a Republi­cii Socialiste România şi Republi­cii Arabe Unite, care a consemnat noul acord comercial şi de plăţi pe cinci ani şi volumul sporit al schimburilor de mărfuri pe anil in curs — au contribuit la dezvol­tarea relaţiilor, la o şi mai bună colaborare şi cunoaştere reci­procă. Sunt cu totul de acord cu apre­cierea cuprinsă în darea de seamă a ministrului de externe privind dezvoltarea raporturilor dintre Ro­mânia şi ţările arabe, necesitatea de a se depune eforturi pentru a extinde relaţiile politice, econo­mice, culturale dintre ţara noastră şi statele arabe — acestea fiind în interesul popoarelor noastre, al cauzei păcii. Toate acestea ne dau dreptul să constatăm că viaţa, timpul, confirmă întru totul justeţea po­liticii noastre externe şi a pozi­ţiei României în problema Orien­tului Apropiat. Aş dori să relev, a spus în în­cheiere deputatul, că în activita­tea mea de deputat, cu ocazia în­­tîlnirilor cu alegătorii, din nenu­măratele scrisori primite la re­dacţia săptămînalului­­,Karpaten Rundschau" unde lucrez, am putut desprinde înalta apreciere, ade­ziunea deplină a oamenilor mun­cii din patria noastră, faţă de în­treaga politică internă şi externă a partidului şi statului — politică profund ştiinţifică şi umanistă. Doresc să închei cu asigurarea că, asemenea întregului popor, şi oamenii muncii de naţionalitate germană, participanţi activi la făurirea societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate în patria noastră, aprobă şi sprijină din plin politica externă a României, fiindcă ea corespunde întru totul intereselor şi năzuinţelor lor. 1.1 Repetiţie generală la Cape Kennedy CAPE KENNEDY 27 (Ager­­pres). — Joi, pe poligonul de la Cape Kennedy a fost efect, luând o repetiţie generală prin care s-a simulat lansarea navei „Apollo-13“ prevăzută pentru­ aprilie a.c. La această repeti­ţie a participat Întregul perso­nal care va conduce operaţiu­nile propriu-zise de lansare. La rândul lor, cei trei astronauţi ce vor alcătui echipajul astro­navei „Apollo-13“, James Lo­vell, Thomas Mattingly şi Freed Hai­se au fost supuşi unui exa­men medical care a confirmat forma lor fizică perfectă. Dacă totul va decurge nor­mal, lansarea se va face la 11 aprilie, ora 19,13 GMT, iar a­­selenizarea va avea Ioc In re­giunea craterului Fra Mauro, la 16 aprilie ora 2,55 GMT. As­­tronauţii James Lovell şi Fred Haise vor rămîne pe suprafaţa Lunii 33 ore şi 27 minute, timp In care, In cadrul activităţii ex­­travehiculare, vor „escalada“ li­nul din versanţii craterului cu înălţimea de aproximativ 129 metri, vor instala un nou mini­­laborator şi vor stânge eşanti­oane de rocă lunară. Desprin­derea de pe suprafaţa Lunii se va face în 17 aprilie în jurul orei 0,12 GMT, iar amerizarea va avea loc în apele Oceanului Pacific la 21 aprilie ora 20:10 GMT. Pag. 3 Formarea noului guvern Italian ROMA 27 (Agerpres). — Vineri seara, primul ministru al Italiei, Mariano Rumor, a prezentat preşe­dintelui republicii, Giuseppe Sa­­ragal, lista noului său cabinet de coaliţie cvadripartită de centru­­stînga. Principalele ministere au fost atribuite astfel: Aldo Moro — afacerile externe, Franco Restivo — afacerile interne, Oronzo Reale — justiţia, Emilio Colombo — trezoreria, Mario Tanassi — apă­rarea, Carlo Donat-Cattin — por­tofoliul muncii, şi Lorenzo Na­tali pe cel al agriculturii. Pregătirea Congresului F .A.O. ROMA 27 (Agerpres). A întru­nit timp de două zile la Roma, Comitetul de organizare al celui de-al doilea Congres al Organiza­ţiei Naţiunilor Unite pentru Ali­mentaţie şi Agricultură (F.A.O.) a stabilit principalele probleme care urmează să fie dezbătute. Pe ordi­nea de zi a congresului vor figu­ra, între altele, teme ca lupta îm­potriva foamei şi subnutriţiei, noi­le posibilităţi de accelerare a pro­gresului social şi economic, în special în domeniul agriculturii, stabilirea priorităţilor, metodelor şi liniilor generale de acţiune în vederea creşterii producţiei agri­cole ete. La lucrări, care se vor desfăşura la Fraga între IR şi 30 iunie, vor fi prezenţi peste 1.200 de participanţi. Lucrările Comisiei de pregătire a retrocedării Okinawei TOKIO 27 — Corespondentul A­­gerpres, FI. Tunu, transmite : La Naha, capitala Okinawei, au înce­put lucrările Comisiei de pregăti­re a retrocedării insulei către Ja­ponia. La prima reuniune au par­ticipat reprezentantul guvernului japonez, Jiro Takase, înaltul co­misar american în Okinawa, ge­neralul James Lampert, precum şi şeful organului executiv al Okina­wei, Chokyo Yara. Intr-un comunicat comun, dat publicităţii la încheierea reuniu­nii, se menţionează că această co­misie, subordonată Comitetului Consultativ japono-american, va lua în discuţie o serie de măsuri necesare pentru retrocedarea insu­lelor în 1972, aşa cum s-a căzut de acord în cadrul vizitei pe care primul ministru japonez Eisaku Sato a făcut-o în S.U.A. în noiem­brie anul trecut. Comunicatul menţionează, tot­odată, că reprezentanţii celor trei părţi vor păstra legături perma­nente, avînd sediile în aceeaşi clă­dire, urmînd să se întîlnească în­, mod oficial o dată pe lună. Atașatul aero al Ambasadei S.U.A. la Santo Domingo a fost eliberat SANTO DOMINGO 27 (Ager­pres). — Locotenent-colonelul Do­nald Crowley, ataşatul aero al Ambasadei Statelor Unite la San­to Domingo, a fost pus în liber­tate de către cei care l-au răpit pe un teren viran din apropierea locului de unde a fost sechestrat marţi, a anunţat generalul Rafael Guzman Acosta, şeful poliţiei do­minicane. Agenţiile de presă men­ţionează că eliberarea diplomatu­lui american a avut loc în mo­mentul în care avionul companiei „Pan Am" pleca spre Mexic avînd la bord pe cei 20 de deţinuţi poli­tici ceruţi ca preţ de răscumpă­rare pentru punerea în libertate a lui Crowley Imediat după ce a devenit liber, Donald Crowley a telefonat Am­basadei S.U.A., iar apoi s-a adre­sat, celui mai apropiat post de po­liţie şi a cerut să fie condus, con­form înţelegerii cu autorii răpirii, la Ambasada Mexicului. In acest timp, cei 20 de deţinuţi politici puşi în libertate au fost îmbarcaţi la bordul avionului care i-a dus în Mexic, fiind însoţiţi de către arhi­episcopul Hugo Polanco Brito, în cursul îmbarcării, asupra poliţiş­tilor care asigurau securitatea a­­cestei operaţiuni au fost trase fol­­c­uri de armă de către persoane rămase neidentificate. După ce, din capitala Mexicului, s-a primit confirmarea sosirii celor 20 de foşti deţinuţi politici, Crowley a plecat la reşedinţa ambasadei a­­mericane. In cursul unei conferinţe de presă, organizată la Ambasada Sta­telor Unite Crowley, a arătat că „tot timpul răpitorii mei au avut o atitudine condescendentă, dar nu am avut nici un moment de în­doială că voi fi împuşcat dacă ei ar fi considerat că aceasta este necesar". El a spus că în timpul sechestrării sale a ascultat, îm­preună cu autorii răpirii, desfășu­rarea evenimentelor relatate de posturile de radio.

Next