Drum Nou, martie 1970 (Anul 27, nr. 7823-7848)

1970-03-26 / nr. 7844

l­ag. 2 I­I DIN LUMEA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII INSTALAŢIE ORIGINALĂ PENTRU PREVENIREA POLUĂRII AERULUI Cercetări întreprinse în ultima vreme în marile combinate siderurgice ale ţării — de institutele de specialitate ale Minis­terului Industriei Metalurgice şi Ministerului Muncii — pentru combaterea fenomenului de poluare a atmosferei, au dus la rezultate teoretice şi practice interesante. Studiind situaţia la uzinele cocsochimice, specialiştii români au pus la punct un procedeu şi o instalaţie originală pentru răcirea uscată a cocsu­lui incandescent, superioară procedeelor similare cunoscute pe plan mondial, atît din punct de vedere economic, cit şi social­­sanitar. Faţă de metoda clasică de răcire umedă a cocsului, noul procedeu rezolvă în mare măsură problema poluării atmosferei, prezentînd, totodată, importante avantaje economice. Se asigu­ră, astfel, o granulaţie mai uniformă şi o rezistenţă mecanică mai mare a cocsului, iar prin recuperarea căldurii emanate de acesta, se poate obţine o cantitate de cel puţin 400 kg. de aburi pe tona de cocs răcit. De aici rezultă posibilitatea amortizării instalaţiei de răcire în numai 2—3 ani. APARAT ELECTRONIC DE RECEPŢIONARE RAPIDĂ A TELEGRAMELOR Lucrătorii serviciilor poştale şi de telecomunicaţii din R. P. Chineză au proiectat şi executat primul aparat electronic pentru recepţionarea rapidă a telegramelor scrise cu caractere chine­zeşti. Noul aparat elimină cîteva operaţiuni intermediare nece­sare pînă în prezent în manipularea telegramelor. El descifrează automat semnalele şi imprimă într-un ritm de 1.500 caractere pe minut. După cum relatează agenţia China Nouă, aparatul permite ridicarea telecomunicaţiilor din China la nivelul mon­dial, atît în ce priveşte calitatea, cît şi rapiditatea. ÎMBRĂCĂMINTE FĂRĂ CUSĂTURI La Institutul de cercetări ştiinţifice pentru maşini destinate industriei textile şi uşoare din U.R.S.S., se lucrează la găsirea de procedee pentru obţinerea de îmbrăcăminte fără cusături. Unul din procedee se bazează pe aplicarea pe o formă me­talică încălzită, prin pulverizare, a unui material polimeric. In funcţie de configuraţia produsului se modifică şi forma (cămăşi, mănuşi, calote pentru pălării etc.). Aşa, de exemplu, calotele pentru pălării se fac în felul următor : într-o baie cu fund „fals" se debitează un amestec de fibre textile scurte și pulbere de polimeri. Apoi, de jos, în baie se debitează aer comprimat cu ajutorul căruia se creează un strat „ce fierbe". în acest strat se coboară pentru cîteva secunde un calapod încălzit şi pe su­prafaţa sa se formează calota pălăriei, deoarece de suprafaţa fierbinte a calapodului se lipesc particulele de praf polimer îm­preună cu fibrele. Un alt procedeu se bazează pe extrudare, topitura de poli­mer fiind extrudată din orificii a căror formă diferă de la caz la caz. Prin aplicarea acestei metode s-ar putea ca în viitor cos­tumele să se fabrice prin turnare. Un alt procedeu prevede în­­cleierea unor fibre continue care ies din filierele maşinii de ţesut. Instalaţia de prevenire a e­­rupţiilor HT-13 5/8 K 350, inven­ţie românească expusă de UPE­­TROM — uzi­nele „1 Mai" din Ploieşti, la Tîrgul de la Leipzig, unde ea a primit Meda­lia de aur. V I //////W//////////Z/////////////Z/Z///////////////Z/////////A//////////«///////////«, Panoramic medical CIOCAN NEUROLOGIC UNIVERSAL Dr. R. Stochlewsky din Varșovia a in­ventat un ciocan neurologic special, cu ajutorul căruia pe lingă cercetarea re­flexelor mai pot fi examinate sensibi­litatea la durere, reacția pupilei la lu­mină, cavitatea bucală și nazală. Acest instrument este de real folos medicilor specialişti neurologi, permiţînd economi­sirea unui timp preţios în cursul exa­minării bolnavului. CLIPSURI CONTRA ZGOMOTULUI Prof. P. Alai din Leningrad a realizat un nou sistem individual pentru protec­ţia contra zgomotelor, care este mult mai comod de utilizat şi mai eficace decit căştile obişnuite antifonice. Procedeul constă în introducerea în concactul auditiv extern al urechii a u­­nei substanţe plastice în stare semili­­chidă şi care prin solidificare se mu­lează perfect. În felul acesta se asigură o protecţie acustică perfectă, superioară mijloacelor actuale cu 10-15 decibeli. TRANSPLANTARE DE NERVI Prima operaţie de transplantare a u­­nor nervi conservaţi a fost efectuată de o echipă de chirurgi vest-germani cu cî­teva săptâmîni în urmă, s-a anunţat la München. Nervii transplantaţi au fost luaţi de la persoane decedate şi con­servaţi mai multe luni. Două operaţii de acest gen au mai fost efectuate în luna iulie a anului trecut la clinica neuro­­chirurgicală a Universităţii din München. Ele nu au fost pînă acum aduse la cu­noştinţa publicului, deoarece medicii au dor­it să se convingă în mod categoric că grefele s-au ataşat deplin organis­mului primitor. Pacienţii sunt muncitori. Ei au făcut progrese, atît de încuraja­toare, incit echipa de chirurgi a proce­dat recent la o nouă transplantare. In toate cazurile au fost transplantaţi nervii de sub braţ. VINDECAREA BOLILOR DE PIELE PRIN... INANIŢIE Intr-una din clinicile din Moscova a fost experimentată cu succes tratarea di­feritelor boli de piele prin inaniţie. Prof. univ. Ruben Bolbetm­ant, care a realizat experienţele menţionate, a relevat că pî­nă în prezent n-au fost cazuri de reci­dive la maladiile vindecate prin foame­te. Tratamentul durează 7-20 zile, în funcţie de felul cum îl suportă bolnavii, în această perioadă, pacienţilor li se dă numai apă minerală şi li se reco­mandă să stea cît mai mult la aer. Pe­rioada de refacere după foame durează aproximativ tot atît timp cît a durat tratamentul, iar alimentaţia se reia prin consumarea sucurilor de fructe diluate. Cu timpul alimentaţia devine din ce în ce mai consistentă pînă reintră în nor­mal. PASTA DE DINŢI DIN NĂMOL Cercetările asupra nămolului din la­cul sărat şi latoralul Mării Negre din regiunea localităţii Pomoria (Bulgaria) au evidenţiat acţiunea terapeutică a a­­cestui nămol, utilizabilă în bolile dinfi­­le şi gingiilor. S-a preparat un medi­cament numit poliminerol şi o pastă de dinţi — Fomorin. Utilizarea pe scară largă a acestor preparate a dat rezul­tate foarte bune. MEDICAMENT DIN VENINUL DE VIPERĂ Medicii de la Universitatea din Dja­karta au preparat un medicament din veninul de viperă. Este vorba de o substanţă cu puter­nică acţiune anticoagulantă­­împiedică închegarea sîngelui. Medicamentul este utilizat cu succes în tratamentul trombo­­zelor — boli în care se astupă un vas cu singe printr-un cheag. DRUM NOU l M­AGA I­N .A. Intre muzică si... alfabetul Morse Poate pentru mulţi pare ciudat ca un om cu afinităţi pentru mu­zică să nutrească pasiune pen­tru alfabetul Morse. Şi totuşi se întîmplă şi aşa. Cea mai bună dovadă o constituie pasiunea pentru radioamatorism a profe­soarei de muzică Iolanda Fejér, de la Liceul „Unirea" din Braşov. Ea se ocupă de această acti­vitate din anul 1954. In 1959 ea a susţinut examenul de radio­amator, categoria B, fiind astfel prima femeie din ţară care trece cu succes acest examen. Acti­vează în continuare ca îndrumă­toare autorizată a cercului de radioamatori al elevilor de la liceu. In prezent, 40 de elevi se iniţiază în tainele comunicării la distanţă prin radio, sub în­drumarea sa. Profesoara este şi posesoarea unor „trofee" de prestigiu inter­naţional. Ea a primit în 1957, în urma participării la o competiţie internaţională, diploma „Cano­­va", decernată de „Associazone radiotechnica italiana". In preocupările sale de radio­­amatoare se înscrie şi interesul pentru studiul teoretic al unor probleme din sfera comunicărilor prin radio. Rodul acestui interes îl constituie un studiu intitulat „Transmiterea şi însuşirea sem­nalelor Morse, publicat într-o revistă de specialitate. Sorana VLAD Trecutul istoric al Braşovului, deosebit de bogat în evenimente, es­te cunoscut nu numai din mărturii scrise. Im­portanţa lor ar rămîne insă relativă dacă nu ar putea fi verificată pe bază de dovezi concrete, materiale, dovezi care se pot obţine în primul rînd prin descoperiri ar­heologice. Un prilej în acest sens l-au oferit lucrările edi­litare efectuate în cursul anului 1969 în Piaţa 23 August din Braşov. Deşi nu au putut urmări per­manent evoluţia săpătu­rilor, lucrători ai Muzeu­lui judeţean s-au stră­duit să salveze, şi cu a­­ceastă ocazie, o parte din obiectele veacurilor trecute aliate sub stratu­rile de pămînt, pentru a îmbogăţi colecţiile insti­tuţiei şi, mai ales, pen­tru a cunoaşte nemijlo­cit unele urme materiale ale evului mediu braşo­vean. Materialul arheologic recoltat este compus în cea mai mare parte din fragmente ceramice. Nu lipsesc însă nici obiecte­le de sticlă, metal, mar­mură şi faianţă. Ceramica. Din punct de vedere funcţional ea se împarte în trei specii : ceramică de uz comun, de lux şi ornamentală, toate reprezentînd pro­ducţie urbană. Intîl­­nim forme şi ornamen­te specifice sfîrşitului secolului al XIV-lea şi începutului celui ur­mător (din această pe­rioadă s-a descoperit un vas întreg), dar şi exem­plare a căror existenţă este atestată în diferite descoperiri pentru seco­lele XVI—XVIII : va­­se-borcan, farfurii, cești, strecurătoare etc., în timp ce ceramica mai nouă este reprezentată prin recipiente de dimen­siuni apreciabile, cupe, an­erite vase de bucătă­rie. De remarcat că — exceptînd o parte a a­­cestora din urmă — ce­ramica secolelor XVI— XVIII este smălţuită, u­­neori pe ambele feţe, sau ornamentată prin a­­ceeaşi metodă. Croma­tic, predomină verde­le şi castaniul, cu di­ferite nuanţe, iar ca mo­tive, reprezentările flo­rale stilizate sau ample. Ceramica ornamentală este puţin numeroasă ; numai cîteva fragmente de cahle şi plăci decora­tive. Dintre ele se deta­şează, prin tehnică, dar mai ales prin decor, două cahle micosate. Prima înfăţişează un motiv ve­getal, iar cealaltă aso­ciază într-un relief splen­did un ştiulete de po­rumb încadrat de două spice de grîu, probabil, în concepţia creatorului, un simbol al bogăţiei re­coltelor. Dintre obiectele de sticlă se remarcă un la­­crimariu roman (vas fo­losit la ritul funerar) şi cîteva vase mici frizate, toate din evul mediu tîr­­ziu. Relativ puţine sînt şi obiectele de marmu­ră, dintr-o epocă mai nouă (sfîrşitul secolului XVIII—începutul secolu­lui XIX). Obiectele metalice sunt lipsite de importanţă şi provin de la construcţii tirzii. In general se poate conchide că avem de-a face cu o descoperire în care traiul şi activitatea creatoare a locuitorilor Braşovului sunt­­temeinic atestate pe o perioadă de 5 secole — XIV — XIX. De remarcat, în le­gătură cu factura mate­rialului, este că deși predominante sunt pro­dusele feudale tirzii şi manufacturiere, cerami­ca nu se rupe total de atributele tehnico-orna­­mentate mai vechi. In acest sens poate fi citat faptul că şi acum intil­­nim ornamentul de ban­dă in­val, incizată, decor specific populaţiei autoh­tone şi cu continuitate pe aceste meleaguri în­că din epoca dacică. Natura materialului demonstrează că el pro­vine, pe de o parte, din­tr-o aşezare din feudalis­mul dezvoltat şi tîrziu, dar şi din produsele des­tinate pieţei. Iniţial, aşa cum arată şi zidul des­coperit prin săpătură, aici a existat o asemenea lo­cuinţă, abandonată pe la începutul secolului al XIX-lea. In sprijinul a­­cestei afirmaţii pledează şi faptul că au fost gă­site şi două gropi mena­jere din care provin cele mai multe materiale. Se pare că pe acest loc a existat un depozit co­mercial al olarilor şi nu un atelier de confecţio­nare a vaselor ceramice. Toate cele enumerate mai sus vin să comple­teze cunoştinţele noastre despre amploarea pe ca­re a luat-o meşteşugul olăritului în oraşul nos­tru (în bresle sau manu­facturi) în epoca medie­vală, meşteşug ale cărui produse erau în cea mai mare parte destinate ex­portului, în special în sudul şi răsăritul Carpa­­ţilor. Totodată se de­monstrează că Braşovul era în acelaşi timp un centru comercial, unde meşteşugarii din mai multe părţi îşi desfăceau produsele. Prof. Florea COSTEA, Muzeul judeţean Braşov NOI DOVEZI MATERIALE DESPRE TRECUTUL BRAŞOVULUI FOTO-VARIETĂȚI „Expo-70" de la Osaka cuprinde 115 pavi­lioane. In dreapta fotografiei, acoperişul din plastic al pavilionului francez, în pla­nul doi dreapta, pavilionul pagodă Furuka­­wai domul din fața pagodei cu structură în triunghiuri este pavilionul Midori. Pavilio­nul Fuji, „pneumatic“, cu aer comprimat, este făcut din 16 tuburi cu un diametru de circa 4 m, fiecare. In spate, sub formă de steag desfășurat, pavilionul U.R.S.S. Lîngă o clădire de pe strada Reforma, din Mexico Cu­y, organizatorii viitorului Cam­pionat mondial de fotbal au postat o gi­gantă minge de fotbal. Statuia memorială a lui Cristofor Columb din Madrid, încadrată de două turnuri înalte de circa 85 m, ce fac parte din con­strucţiile pentru Piaţa Coloanelor. f­loare de Phyl­­locatus, ce în­floreşte doar o dată la 3 ani. Foto: MIRCEA CREANGĂ AFRICA DE SUD, în suburbia Waverley a orașului Johannesburg, s-a născut un copil (fotografia este făcuta la vîrsta de 11 luni), cu cite 6 degete la fiecare picior. început de primăvară... ORIZONTAL : 1. Arma lui Amor... în parc I — Trezită la viaţă în prag de pri­măvară; 2. „Dup-atîta frig şi ceafă / Iar s-arată soarele / De-acum nu ne mai îngheaţă / Nasul şi picioarele !" (G. Topîrceanu); 3. Ies din matcă primăva­ra, inundînd cîmpiile - Zarzăr abia în­florit! ; 4. ... Cerbacev, interpreta melo­diei ,,Poiana soarelui“ de George Gri­­goriu — își scutură florile albe ca de nea; 5. Domnitor moldovean (1634—1653) — Florar; 6. Fiorii primăverii în decor natural — Tras alături de minge; 7. For­midabil; 8. Primăvară... pe jumătate — „...inimioară"; 9. li aparţine poezia „Oaspeţii primăverii"; 10. Solo voce în concertul primăverii — Cer albastru de primăvară. VERTICAL: 1. Poezia lui G. Topîrcea­nu cu versurile: „Baloane mari de spu­mă albă prin grădini / Şi zarzărul, şi vişinul, şi perii, / Stau gata să se-nalţe din tulpini / Spre cerul primăverii“... - Arma albinelor; 2. In primăvară! - Fiul lui Sem — „Aluviuni" la suprafaţă! ; 3. Concert de primăvară - Unu-unu la ta­ble; 4. Poetul romanţelor şi al versuri­lor: „Primăvara, fată mare, / vine-n fie­ca­re an ^ P°n*ofi de magheran, / Dă­ruiji de sfîntul soare..." („Primăvară ru­raia“); 5. Uluit — Seră... răscolită! ; 6. ... Iancu, unul dintre inifiatorii și orga­nizatorii adunărilor de la Blaj din 30 aprilie și 15—17 mai 1848 — Cîmpia cu flori și miei zburdînd de bucurie; 7. Re­tezi din păstăi ! — Vrednice gospodine alergînd din floare in floare; 8. Sec­­vență din pădure — Infinitiv primăvăratic la ieșirea din găoace — Doru Narcis; 9. O mîngîiere blîndă a soarelui de pri­măvară — Ghiocei și viorele, mărgărite, dedifei, la început de primăvară; 10. Lu­crare agricolă — Iarbă cosită. Dicfionar : LUD. Ștefan ERCULESCU Dezlegarea jocului precedent PE OGOARE ORIZONTAL: 1. MECANIZĂRI; 2. ARA­TURI -AR; 3. SEMANATORI; 4. I -PRET -GIG; 5. NEA - A - ROTA; 6. 1 -NUSA -A­RAT; 7 PISCURI - 1; 8. PLE­CATE -AI; 9. IO­­ A - OTIC; 10. CINTAR - SES. Nr. 7844 In 1821, VASILE POPP, sta­bilit pentru un deceniu la Bra­şov (între 1818 şi 1828), tipă­rea cartea „Despre apele mi­nerale de la Arpatoc (Vîlceie, n.n.), Bodoc şi Covasna". Este prima lucrare ştiinţifică ela­borată de un medic român în limba maternă. Lucrarea a­­duce informaţii de primă în­semnătate pentru vremea a­­ceea, despre valoarea staţiu­nilor care fac obiectul cerce­tării. Materialul informativ este însă deosebit de preţios şi azi, pentru monografiile sta­ţiunilor climaterice Vîlcele, Bodoc şi Covasna. Cine este Vasile Popp ? In istoria culturii noastre el şi-a înscris numele şi prin alte opere prin care se plasează ca un prim deschizător de drumuri. Vasile Popp (1789—1842) studiază la Tg. Mureş, Cluj şi mai apoi la Viena, unde-şi trece şi doctoratul. Intre 1818 şi 1828 el se stabileşte la Bra­şov, de unde, prin 1820 este luat pentru cîteva luni de că­tre Gheorghe Asachi ca pro­fesor de filozofie şi filologie şi ca director al seminarului de la Socola. Teza de doctorat a lui Va­sile Popp este una din primele Pentru prima dată... lucrări în literatura univer­sală din domeniul cercetării folclorului. La Brașov, Vasile Popp co­piază aproape în întregime arhiva Bisericii Sf Nicolae din Schei. în 1827 el tipărește aici „Psaltirea" lui Ioan Prale, cu un studiu introductiv care este considerat drept prima încercare de istorie literară românească. In 1838, anul în care apar la Braşov publica­ţiile româneşti scoase de George Bariţiu şi J. GCU, a­­pare una din cele mai va­loroase lucrări ale lui Vasile Popp. Este vorba despre „Dis­zertaţia despre tipografiile ro­mâneşti". Cartea este consi­­derată­ drept prima bibliogra­fie ştiinţifică românească. A­­bordînd tema istoriei tiparului, Vasile Popp se ocupă în fond de cărţile tipărite, alcătuind astfel o autentică bibliogra­fie. Acelaşi Vasile Popp este autorul primelor poezii lati­neşti scrise de un român. Este vorba aici despre şase elegii pe care acesta le-a scris în­tre 1808—1810 şi 1813—1814. Opera lui Vasile Popp s-a bucurat de aprecierile lui George Bariţiu, care a publi­cat un studiu despre ea la cîteva decenii după moartea autorului, în revista „Transil­vania". Dar referiri despre Vasile Popp găsim şi în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură", la care acesta a colaborat. Dintr-o scrisoare adresată de Vasile Popp lui Bariţiu a­­flăm despre interesul său pen­tru literatura din celelalte provincii româneşti : „Cît pu­teţi, te rog, fă-ne cunoscuţi cu literatura Ţării Româneşti şi a Moldovei". In 1928 Ion Muşlea tipărea la Cluj monografia „Viaţa şi opera doctorului Vasile Popp (1789—1842)". Apreciind valoarea moşte­nirii literare şi ştiinţifice a lui Vasile Popp, colectivul de redacţie al tratatului „Istoria literaturii române", editat de Academia Republicii Socia­liste România, îi consacră un capitol special în volumul al II-lea. Prof. Ștefan PETRARU Din Colorado în... Europa Gîndacii sînt mari călători. Gîndacul din Colorado, de pildă, este originar din Statele Unite. Aici, el trăia răspîndit din statul Colorado pînă în Mexic, hrănin­­du-se cu solanacee sălbatice. Intr-o zi, însă, cartofii de pe ma­lurile Atlanticului încep să fie cultivaţi şi în Colorado. Dînd de un aliment mai ales, coleopterul părăseşte imediat solanaceele sălbatice şi se stabileşte cu plăcere pe cele cultivate, mai hrănitoare, şi, cum nici un obstacol nu-i stă în drum, din cuib în cuib porneşte spre ră­sărit. In 1874, după ce invadase Statele Unite, ajunge pe coasta Atlanticului. La prima ocazie se „îmbarcă" pe un vapor cu des­tinaţia Hamburg, unde încearcă să se stabilească. Este stopat cu brutalitate. Nu se lasă bătut, în­cearcă alte căi de infiltrare şi reuşeşte. In 1920 „debarcă" in portul Bordeaux, îşi constituie baze solide şi se lansează in cucerirea continentului. In 1935 Franţa e „cucerită". Gîndacul din Colorado se află la frontiera cu Germania. Trece frontiera şi se extinde în Germania, apoi în întreaga Eu­ropă. Lupta împotriva lui înghite astăzi sume fabuloase, pînă cînd i se va găsi dușmanul de moarte.

Next