Drum Nou, martie 1970 (Anul 27, nr. 7823-7848)

1970-03-28 / nr. 7846

Drum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7846 Simbătă, 28 martie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-va! PLENARA CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCAUSTE In ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propu­nerile făcute de către cetăţeni în campania electorală din ianuarie-martie 1969, precum şi activitatea depusă pînă a­­cum de consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi principa­lele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat ma­terialele prezentate în aceste probleme şi programul de ac­­tivitate al Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii So­cialiste. Plenara a dezbătut şi a apro­bat activitatea internaţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, precum şi planul relaţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul do­cumentului „Cu privire la securitatea europeană“, care se dă publicităţii. Plenara a hotărît ca tova­răşii Gheorghe Apostol şi Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Execu­(Continuare in pag. a 3-a) Tovarăşi, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dezbătut probleme de mare ac­tualitate. Toţi membrii Consiliu­lui care au luat cuvîntul aici au evidenţiat preocupările consiliilor­­judeţene, orăşeneşti şi comunale pentru rezolvarea propunerilor oa­menilor muncii făcute în timpul campaniei electorale, precum și, in general, pentru rezolvarea di­feritelor sesizări și propuneri a­­dresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem, că, într-ade­­văr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pentru rezolvarea a­­cestor probleme, pentru soluţio­narea chestiunilor de muncă şi viaţă care îi privesc nemijlocit pe cetăţeni, precum şi a proble­melor de ordin gospodăresc-edi­­litar. După cum au arătat mai tot vorbitorii, cu deosebire în dome­niul gospodăresc-edilitar s-au rea­lizat multe lucruri bune , deşi trebuie spus­ că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca ora­şele şi comunele patriei să fie bine întreţinute şi gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obţinut, în acest do­meniu mai persistă destule ne­ajunsuri. Unele consilii ale Fron­tului, cit şi unele consilii popu­lare nu se îngrijesc cu toată aten­ţia ca mijloacele pe care le au la dispoziţie să fie folosite cu re­zultate maxime în ridicarea nive­lului edilitar-gospodăresc al ora­şelor şi comunelor, în crearea u­­nor condiţi de viaţă tot mai bune cetăţenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, un top deputaţii a­­cordă atenţia cuvenită probleme­lor ridicate in întîlnirile avute cu cetăţenii. Trebuie să atragem a­­tenpa tuturor deputaţilor­­ atît celor ai Marii Adunări Naţionale, cit şi ai consiliilor populare — săi se preocupe în mai mare mă­sură de rezolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sînt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare rapidă , dar chiar şi în acest caz cetăţenii trebuie să pri­mească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate şi ce nu se poate solu­ţiona, explicîndu-li-se cu argumen­te cauzele, motivele. Numai aşa oa­menii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Frontului Unităţii Socialiste se preocupă cu adevărat de proble­mele lor. Acolo unde nu există încă c­ondi­uni pentru rezolvarea propunerilor făcute, sau cînd pro­blemele ridicate sînt neîntemeiate, trebuie date explicaţii pline de răbdare a cetăţenilor ; procedînd astfel vom avea de cîştigat din toate punctele de vedere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, organele noastre de stat şi organele Frontului U­­nităţii Socialiste, precum şi orga­nele de partid şi organizaţiile de masă , au ca datorie fundamen­tală să se ocupe permanent de soluţionarea problemelor ridicate de cetăţeni. Activiştii organelor de stat, de partid şi ai organiza­ţiilor obşteşti — deci şi ai consi­liilor Frontului Unităţii Socialiste - trebuie să înţeleagă că sunt chemaţi să servească, prin în­treaga lor activitate, interesele cetăţenilor. Numai în măsura în care îşi îndeplinesc cu răspun­dere şi­ consecvenţă aceste atribu­­ţiuni ei se bucură de încrederea cetăţenilor. Numai astfel ei vor reuşi să unească elanul şi energia tuturor cetăţenilor în înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea so­cietăţii, ridicarea nivelului de viaţă ,şi de civilizaţie al oraşelor şi satelor patriei noastre socia­liste, în această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesitatea ca deputaţii Marii Adunări Naţio­nale să prezinte în mod mai or­ganizat dări de seamă în faţa ale­gătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim că, în cursul lunilor mai­iunie, să aibă loc asemenea întâl­niri în întreaga ţară. Cu­ acest pri­lej să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputaţilor, modul de rezolvare a probleme­lor ridicate de alegători, cit, mai cu seamă, problemele hotărîte de ul­tima plenară a Comitetului Cen­tral al partidului privind dezvol­­tarea agriculturii, precum şi ho­­tărîrile Marii Adunări Naţionale privind calitatea produselor, or­ganizarea şi disciplina muncii. Este necesar ca înseşi consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputaţii menţin contactele cu alegătorii, îi informează asu­pra activităţii lor şi asupra pro­blemelor generale, rezolvă pro­blemele pe care le ridică cetă­ţenii. In Frontul Unităţii Socialiste sunt prezente toate organizaţiile obşteşti ; de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezbată modul în care aceste or­ganizaţii participă la înfăptuirea programului adoptat în comun, a programului cu care ne-am pre­zentat în alegeri în faţa poporu­lui, realizarea politicii partidului şi statului. In această privinţă, cred că atît Consiliul Naţional, cît şi consiliile judeţene au făcut încă destul de puţin. In planul de măsuri al Consiliului Naţional există unele prevederi în această privinţă, cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordo­narea activităţii organizaţiilor componente. Aici s-a considerat că o pro­blemă importantă este creşterea contribuţiei uniunilor de scriitori, artişti plastici şi compozitori la m­unca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că Uniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele ac­ţiuni în această direcţie. Sperăm că începutul bun care s-a făcut — şi care constituie, poate, o re­venire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate — va fi dus mai departe. Este ne­cesar să­­se încetăţenească în ac­tivitatea Uniunii Scriitorilor şi a celorlalte uniuni ca o metodă per­manentă întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii operelor, cu cetăţenii. Desigur, în cadrul acţiunilor de care s-a vorbit, ar­tiştii vor citi sau vor prezenta ce­tăţenilor operele lor, dar cu a­­ceastă ocazie ei vor trebui să as­culte şi ce spun cititorii. Din a­­ceasta va ieşi ceva util atît pen­tru public, cît şi pentru creatori. In felul acesta cititorii, ascultă­torii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creaţie spri­jin, astfel incit să poată înţelege mai bine operele. In acelaşi timp însă şi scriitorii, artiştii, oamenii de creaţie în general vor­ înţelege mai bine aspiraţiile şi dorinţele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorin­ţelor şi năzuinţelor cetăţenilor patriei noastre. Deci din strânge­rea acestui contact are de cîştigat pînă la urmă societatea noastră socialistă, arta şi cultura, oame­nii de creaţie, cetăţenii patriei. S-a vorbit despre activitatea U­ uniunii Arhitecţilor. Cred că una din recomandările pe care Consi­liul Naţional trebuie să le facă Uniunii Arhitecţilor este aceea de a asigura ca în fiecare judeţ să existe cîţiva arhitecţi­­ oricîte e­­forturi ar depune Uniunea Arhi­tecţilor din Bucureşti, ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhitecţii care trăiesc şi muncesc în ju­deţe. Sunt de acord ca judeţele să se adreseze Uniunii Arhitecţi­lor, urmînd ca aceasta să or­ganizeze trimiterea pe teren a unor echipe din care să facă parte — în afara arhitecţilor — cadre din învăţămînt şi din institute. A­­ceste echipe să ajute organele lo­cale în definitivarea­­sistematiză­rii şi în proiectare. Eu cred că, intr-adevăr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecţi pentru jude­ţele care n-au institute puternice; aceste grupe să aibă oarecum o răspundere permanentă, acordînd judeţelor un sprijin, un ajutor sis­tematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sunt însă şi alte probleme, tova­răşi, care merită să facă obiectul discuţiilor în cadrul consiliului nostru, cred că organizaţiile care fac parte din Consiliul Naţional, cît şi biroul Comitetului Executiv se vor gîndi să lărgească tematica dezbaterilor. Ar fi bine dacă la or­dinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Na­ţional al Frontului pentru înfăptu­irea celor două programe adoptate recent de Comitetul Central în do­meniul agriculturii. Trebuie să a­­vem în vedere că în cursul urmă­toarelor luni se va definitiva pla­nul cincinal; ţinînd seama că el pri­veşte toate sferele de activitate ale societăţii noastre, este normal ca Consiliul Naţional să-şi spună pă­rerea, să-şi aducă contribuţia la definitivarea lui. Sunt şi alte pro­bleme care, puse în dezbaterea Consiliului, cu participarea repre­zentanţilor tuturor categoriilor so­ciale, ai tuturor organizaţiilor ob­şteşti, vor putea fi soluţionate în mai bune­­condiţiuni, corespunză­tor cerinţelor dezvoltării continue a societăţii noastre socialiste. A­­ceasta este, de altfel, una din ra­ţiunile creării Frontului Unităţii Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tuturor cate­goriilor sociale, a tuturor organiza­ţiilor obşteşti la elaborarea poli­ticii interne și externe a partidu­lui nostru, să asigurăm adeziunea largă a întregului popor la opera de edificare a socialismului, la politica externă, de apărare a pă­cii, dusă de statul român ! Totodată, activitatea Frontului este și o cale eficace de atragere a maselor largi populare la viaţa politică şi social şi a ţării. In felul acesta, democraţia noastră socia­listă devine tot mai efectivă şi tot mai eficientă. Prin participarea tot mai vie a organizaţiilor obşteşti, a reprezentanţilor tuturor categorii­lor sociale, a maselor înseşi la întreaga politică a partidu­lui şi statului, facem paşi îna­inte în perfecţionarea democra­ţiei noastre socialiste — parte com­ponentă, inseparabilă a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, lată de ce cred că tre­buie să ne gîndim mai serios la perfecţionarea muncii consiliilor Frontului Unităţii Socialiste, înce­­pînd chiar­­ cu munca Consiliului National. In ce priveşte problem­­ele inter­nationale, după cum a reieşit din informarea prezentată aici, în pe­rioada care a trecut biroul execu­tiv a desfăşurat o activitate im­portantă, stabilind legături cu o serie de organizaţii similare din ţările socialiste, cu organizaţii din ţările în curs de dezvoltare, cu mişcări de eliberare naţională şi cu alte organizaţii şi partide din ţările capitaliste. Pornind de la interdependenţa dintre politica noastră internă şi externă, este necesar ca Frontul să acţioneze cu şi mai multă fer­mitate pentru a contribui la rea­lizarea liniilor generale ale poli­ticii externe a ţării noastre — po­litică de colaborare cu ţările so­cialiste, cu toate ţările lumii, în interesul progresului, al mai bu­nei cunoaşteri reciproce, al dez­voltării relaţiilor tehnico-ştiinţifi­­ce şi culturale între popoare, pen­tru victoria cauzei păcii şi socia­lismului în­ lume. Hotărîrea plenarei noastre de a­ se intensifica legăturile cu toate organizaţiile politice şi de altă na­tură din Europa, în vederea con­lucrării pentru realizarea securită­ţii europene, este în deplină con­cordanţă cu politica Partidului Co­munist Român şi a guvernului, cu năzuinţele naţiunii noastre socia­liste. Este necesar ca Frontul Uni­tăţii Socialiste să acţioneze mai intens în această direcţie, să ini­ţieze acţiuni, dialoguri cu diferi­te partide politice şi organizaţii ca­re se pronunţă pentru securitatea europeană, pentru relaţii de co­laborare între statele europene. Prin aceasta, Frontul Unităţii So­cialiste işi va putea aduce con­tribuţia la găsirea căilor celor mai potrivite pentru realizarea confe­rinţei statelor europene, pentru în­făptuirea securităţii pe continen­tul nostru. Totodată, este necesar să se in­tensifice legăturile cu mişcările ele eliberare naţională, cu organizaţii­le şi partidele politice din ţările în curs de dezvoltare, cu toate mişcările antiimperialiste, contri­buind şi pe această cale la întări­rea solidarităţii poporului nostru cu popoarele care luptă împotri­va imperialismului, pentru elibe­rare naţională şi socială, pentru dezvoltare, independentă, fără nici un amestec din afară. Apreciez că există toate condiţiunile la Fron­tul Unităţii Socialiste, biroul exe­cutiv, tovarăşii care se ocupă e­­fectiv de relaţiile internaţionale să facă mai mult ca pînă acum în acest domeniu De asemenea, tovarăşi, din tot ce s-a spus aici putem trage con­cluzia că, pe baza experienţei pe care am cîştigat-o într-un an şi jumătate de la formarea Frontu­lui Unităţii Socialiste şi a consi­liilor, trebuie să acţionăm în con­tinuare ca aceste organisme să-şi îndeplinească în condiţii tot mai bune rolul de a contribui la rea­lizarea unei unităţi tot mai depli­ne a tuturor oamenilor muncii, fă­ră deosebire de naţionalitate, a în­tregii naţiuni socialiste, în lupta pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului, pentru înfăptuirea so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. Cu aceasta, aş dori să închei lu­crările plenarei noastre, urînd tu­turor tovarăşilor succes în acti­vitatea lor. Vă rog să transmiteţi tuturor consiliilor Frontului Uni­tăţii Socialiste şi organizaţiilor ca­re fac parte din el, deci tuturor cetăţenilor din judeţele dumnea­voastră, urări de noi succese în activitatea viitoare şi multă să­nătate. (Cuvintarea a fost subliniată în repetate rîndu­ri cu puternice a­­plauze). Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU r 1 kl 3 tagMassi 8Bae!5xn(9 m(niR siBB siB!sit«ffl!(es9!P) RI HU IMI ■■ I HI M­I M*"1 ■■ ■ "■ I MI 1 ■■ I M­I ESS A SS i IN PAGINA A 3-A CU PRIVIRE LA SECURITATEA EUROPEANA Încheierea lucrărilor sesiunii MARII ADUNĂRI NATIONALE Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii A­­dunări Nationale a fost consacrată dezbaterii po­liticii internationale a Republicii Socialiste Ro­mânia. In sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de in­stituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii econo­mice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplo­matice acreditaţi la Bucureşti şi numeroşi cores­pondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu vii şi pu­ternice aplauze pe conducătorii partidului şi sta­tului, tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Hie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragán, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănes­­cu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizînd lucrările, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a dat cuvîntul deputa­tului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exter­ne, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socia­liste România în anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul depu­taţii : Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naţionale, Gheor­ghe Roşu, prim-secretar al Comitetului judeţean — Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliului popu­lar judeţean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Mihail Lupşan, maistru la Combinatul siderurgic din Reşiţa, general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, Eduard Eisenburger, preşedintele Consiliului oa­menilor muncii de naţionalitate germană, Ion Ursu, preşedintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ştefan Peteru­, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Ion Spătărelu, preşedintele Cooperativei agricole de producţie „Gheorghe Doja", judeţul Ialomiţa, Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii compozitorilor, şi Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adunări Naţionale, vice­preşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarăşul Ştefan Voi­­tec a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea inter­naţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată şi însuşită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România a aprobat în unanimitate, prin vot des­chis, Hotărîrea cu privire la activitatea internaţio­nală a Republicii Socialiste România in anul 1969. Deputaţii supremului for al ţării, invitaţii, aplaudă îndelung, manifestînd aprobarea deplină, adeziu­nea integrală a poporului la politica externă a Republicii Socialiste România, politică ce cores­punde pe deplin intereselor şi năzuinţelor naţiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt, ur­mînd ca următoarea şedinţă plenară a sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adu­nări Naţionale să fie anunţată din timp. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a anunţat că, potrivit principiului sesiuni­lor deschise, lucrările vor continua în comisiile permanente. (Agerpres) HOTARIREA Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională ♦ a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dez­­bătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internaţio­nală desfăşurată de Republica So­cialistă România în anul 1969, hotărăşte: Aprobă linia politică externă şi activitatea internaţională a Re­publicii Socialiste România des­făşurată în anul 1969 ; Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste România de a promova şi în viitor, în politica sa ex­ternă, întărirea şi dezvoltarea prie­teniei, alianţei şi cooperării multi­laterale cu toate ţările socialiste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orîn­­duire socială , pe baza princi­piilor suveranităţii şi independen­ţei naţionale, egalităţii în drep­turi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc —, sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgi­rea relaţiilor de colaborare cu ti­nerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate in Europa şi în lume, întărirea unităţii şi soli­darităţii cu forţele antiimperialiste ale contemporaneităţii ; însărcinează Consiliul de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia să ia toate măsurile pen­tru înfăptuirea acestei politici. (In pagina a 2-a: „Darea de seamă cu privire la activitatea internațională a Republicii Socia­liste România în anul 1969“). Staţia C.F.R. Braşov-Triaj , distinsă cu titlul şi Diploma de unitate evidenţiată pe ramură Ieri, în cadrul unei adunări fes­tive, Uniunea sindicatelor din transporturi şi telecomunicaţii şi Ministerul Transporturilor a con­ferit, pentru a doua oară conse­cutiv, titlul şi Diploma de unitate evidenţiată pe ramura Staţiei C.F.R. Braşov-Triaj. Adunarea festivă a fost des­chisă de Constantin Popescu, pre­şedintele comitetului sindicatului. Apoi ing. Aurelian Goran, şeful staţiei, a prezentat cîteva din realizările dobîndite în anul care a trecut şi din perspectivele de dezvoltare a staţiei. Felicitînd colectivul braşovean pentru succesele dobîndite, Ale­xandru Grecu, membru al comite­tului executiv al U.G.S.R., pre­şedintele comitetului Uniunii sin­dicatelor din transporturi şi tele­comunicaţii, a înmînat Diploma de unitate evidenţiată de ramură în întrecerea socialistă pe ţară pen­tru rezultatele dobîndite în 1969, în numele salariaţilor, Mircea Tamaş, Ion Forezan şi Nicodim­ Lupu s-au angajat să îndepli­nească angajamentele ce şi le-au asumat pentru ultimul an al cinci­nalului. Pentru rezultatele dobîndite ing. Marin Măroiu, adjunct al şefului Departamentului căilor ferate, ing. Valentin Folea, activist la comisia economică a Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., Ion Văduva, se­cretar al Consiliului municipal Braşov al U.G.S.R., Gheorghe Can­tor, secretar al comitetului de partid din Complexul C.F.R. Bra­şov, şi ing. Dumitru Gabor, di­rectorul regional de căi ferate, a adresat calde felicitări colectivu­lui sărbătorit. In încheiere, formaţia de mu­zică populară şi uşoară a Com­plexului C.F.R. Braşov, sub con­ducerea lui Petre Stănescu, a pre­zentat un frumos program artistic. Documentele de partid au subliniat în repetate rînduri necesitatea întăririi, ex­tinderii, şi adâncirii legăturii factorilor de conducere cu masa largă de oameni ai muncii din întreprinderea sau instituţia pe care o conduc. Dintre numeroasele forme ale acestei legături, audienţa s-a dovedit, a avea o mare eficacitate. (Bineînţeles, nu atunci cind este o simplă formalitate). O­­perativitatea rezolvării sugestiilor şi sesi­zărilor, a plângerilor, contactul nemijlocit şi sincer care se realizează în cadrul dia­logului, cunoaşterea problemelor ce fră-j mintă colectivul de muncă sînt doar cîteva argumente care vin în sprijinul afirmaţiei de mai sus. — La noi în întreprindere — ne spunea Ion Iacobescu, directorul uzinei „Metrom", audienţele, această formă politică de legă­tură cu masele, sint respectate cu stricteţe, fără nici un fel de excepţie. Cînd se în­­timplă ca un membru al comitetului de di­recţie să fie plecat, un altul ii preia în mod automat această îndatorire. Dar simpla respectare a programării înseamnă încă puţin. Important este conţinutul audienţe­lor, atitudinea pe care o ai faţă de anga­jatul ce-ţi calcă pragul şi faţă de chestiu­nile ridicate de el. Mulţi dintre solicitanţi îţi prezintă probleme, uneori stringente, de producţie, îţi dezvăluie nişte fenomene şi practici nesănătoase dintr-un loc de muncă sau altul. Sunt lucruri care dacă le priveşti cu nepăsare, înseamnă că nu te interesează nici soarta producţiei. Alţi an­gajaţi vin ,în audienţă cu plîngeri aparent extrauziuale. Personal, acestea mi se par la fel de importante, de vitale, ca şi cele din prima categorie. Pentru că un om care nu are o viaţă personală liniştită, nici în producţie nu va da rezultate strălucite. Dacă fiecare dintre cei care ţin audienţe s-ar transpune în situaţia omului care vine, poate după multe ezitări, să-şi deschidă inima, să-şi spună necazurile, atunci cu certitudine ziua de audienţă s-ar respecta cu sfinţenie, şi în formă, şi în conţinut. Un asemenea stil de muncă, asemenea AUDIENŢELE nu sînt un favor al directorului, ci o obligaţie poli­tico-profesională idei trebuie să caracterizeze, să anime ac­tivitatea cadrelor de conducere din fiecare întreprindere. Cînd se întîmplă altfel — şi, din păcate, se întîmplă ! — înseamnă că respectivul cadru de conducere negli­jează — sau chiar sfidează de-a dreptul — nişte obligaţii politico-profesionale. Şi mai înseamnă că s-a izolat în cabinetul direc­torial, capitonat cu pluş şi... secretare, de unde abia din cînd în cînd îşi mai coboară privirea şi auzul spre cererile, propune­rile, plîngerile slujbaşilor de... rînd. Adică, din om ca toţi oamenii, a devenit un fel de „supra-om“, care consideră că face cuiva vreun favor, preocupîndu-se şi de lucruri... terestre. Circulă o vorbă printre angajaţii Uzinei de autocamioane şi ai Combinatului chimic din Făgăraş (poate şi prin alte părţi), că „mai degrabă ajungi in audienţă la minis­terul de resort, decit la directorul general“. Am rămas de-a dreptul uimiţi, aflînd că un muncitor de la Combinatul chimic din Fă­găraş i-a solicitat secretarului de partid al întreprinderii o intervenţie pe lingă direc­torul general, pentru a-l primi în audienţă. Unii dintre membrii comitetului de direc­ţie ,care au obligativitatea de a ţine au­dienţe au împrumutat şi ei „stilul de muncă“, aşa că exemplul personal al di­rectorului a transformat orarul audienţe­lor în ceva cu totul facultativ. Există şi o altă maladie, la fel de gravă, în cîteva întreprinderi şi instituţii braşo­vene, ca O.C.L. Metalo-chimice­­.A.P.L. „Cofetarul" T.A.P.L., Spitalul „Tractorul“, poate şi altele, se mai păstrează doar amintirea nostalgică a unor vremuri cînd pe agenda directorului figura săptămînal o zi de audienţă. Curioasă este „filozofia“ cu care s-au „betonat“ aceşti directori. I-am cerut directorului O.C.L. Metalo­­chimice Braşov, Mihalache Stanca regis­trul de audienţe. A răscolit printr-un ser­tar și, după cîteva ezitări, mi l-a întins. Mi-am notat, pentru curiozitatea dv„ data I. AL. BARBU (Continuare in pag. a 4-a)

Next