Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)

1970-05-23 / nr. 7892

Pag- 2 DRUM NOU EFECTELE CALAMITĂŢILOR DEPĂŞESC IN TRAGISM PRIMELE ESTIMĂRI Pămîntul românesc n-a cunoscut pînă acum o asemenea cumplită dezlănţuire a stihiilor Ştirile de vineri adaugă la bilanţul efectelor catastrofale ale revărsărilor de ape noi date privind daunele pricinui­te economiei naţionale, aşe­zărilor omeneşti. Situaţia întocmită la Comi­sia centrală de apărare îm­potriva inundaţiilor arată că, de la declanşarea calamităţi­lor pînă vineri, apele au aco­perit, total sau parţial, aproa­pe 1 000 de localităţi. Inun­daţiile au distrus şi avariat peste 32 000 case, precum şi aproximativ 10 000 de con­strucţii de alte categorii. Mai mult de 265 000 oameni au fost evacuaţi de furia apelor revărsate. Suprafeţele agricole total acoperite de ape însumau ieri peste 726 000 hectare ; o bună parte din această i­­mensă suprafaţă era cultiva­tă cu cereale, plante tehnice, legume. Alte mii de hectare, din care unele plantate cu vii și livezi, sunt distruse de alu­necările de terenuri. Din calea apelor pustiitoa­re au fost evacuate peste 700 000 de animale. Identifi­cările făcute pînă ieri con­semnează că puhoaiele au dus la pierderea a peste 28 000 de animale. gerile provocate de inundaţii, a­­du­ugîndu-se uriaşelor pagube ma­teriale anunţate anterior şi a căror identificare continuă în toate lo­calităţile lovite de calamităţi. Sibiu. Pierderile de producţie la unităţile industriale din Mediaş şi Copşa Mică, greu lovite de calami­tăţi, se ridică la 70 milioane lei. La Mediaş continuă să nu funcţio­neze uzinele „Automecanica“, „E- mailul Roşu“, ţesător­ia „Tîrn­ava“ şi alte unităţi industriale ale ora­şului Covasna. Din situaţia întocmită la Direcţia judeţeană de statistică reiese că principalele unităţi in­dustriale din judeţ înregistrează mari pierderi de producţie. La în­treprinderea minieră Căpeni, pă­trunderea apelor în galerii, deterio­rarea acestora şi a căilor de co­municaţie, s-au soldat cu un minus de 12.350 tone lignit. La unităţile de exploatare şi in­dustrializare a lemnului din Tg. Secuiesc şi întorsura Buzăului, a­­varierea căilor de comunicaţie­ fo­restieră a întrerupt transportul buştenilor la gatere şi implicit pro­cesul de producţie, pierderea de producţie se cifrează, între altele, la circa 2.000 mc, cherestea de fag şi răşinoase. Infectarea apelor industriale în timpul viiturilor a provocat uzi­­nelor textile „Oltul“ din Sf. Gheor­­ghe o pierdere de producţie de circa 16.000 m.p. ţesături. La întreprinderea de industrie locală „Bazaltul", apele au distrus importante cantităţi de materiale de construcţiei la producţia mar­fă se consemnează o restanţă de peste 700.000 cărămizi şi cable de teracotă. Din alte judeţe ale ţării ni s-au transmis ieri date despre distru­meiuş. Apele s-au retras, oamenii continuă ofensiva Răni dureroase pe trupul străvechiului Mediaş Episod din crîncena bătălie a Aradului Peisaj sinistru la Homorod Unda Tîrnavei la streşinile Sighişoarei Nr. 7892 st SOLIDARITATEA UMANA (Urmare din pagina 1) avîndu-i în frunte pe comunişti, ridică adevărate stavile vii, depun eforturi titanice pentru a vindeca rănile adinei lăsate în trupul ţă­­rii de muşcăturile nemiloase ale valurilor. Dar oamenii n-au timp să-şi plîngă amarul, oricî­t de in­tens ar fi acesta. Durerea s-a pre­făcut în hotărîre, în hotărîrea de a şterge cit mai grabnic urmele catastrofei. Multe, neînchipuit de multe sînt faptele şi gesturile prin care cetăţenii judeţului Braşov, bă­­trîni, copii şi tineri, oameni apar­­ţinînd celor mai diverse profesi­uni îşi manifestă neobosita lor dragoste de patrie, aduc dovezi pe­rene de solidaritate cu cei ce au avut de suferit de pe urma inun­daţiilor, în faţa lor condeiul se închină cu sfială, cu neţărmurită admiraţie. Iată : Ieri, sub cerul plumburiu al di­mineţii, o maşină puternică a pă­răsit incinta Combinatului chimic Victoria, ducînd două echipe de lăcătuşi mecanici de întreţinere şi reparaţii, care vor participa la lu­crările de refacere a Combinatu­lui de îngrăşăminte azotoase de la Tîrnăveni. Din cele două echi­pe fac parte: ing. Marcel Bărbat, Nicolae Tudorăchescu, Cornel Nan, Aurel Stan, Vasile Vlad, Dumitru Cîndea, Vasile Minu, Gheorghe Otac, Virgil Şofaru, Aurel Halma­­ghi, Ion Gherman, Ion Miclea şi alţii. Privirile lor emană hotărîre şi dîrzenie. Vor lucra din zori şi pină-n noapte, vor face tot ce le va sta în­ puteri pentru ca inima zdrobită a întreprinderii de pe Tîr­­navă să reînceapă iarăşi să bată. Alte echipe de electricieni şi me­canici de precizie lucrează intens la repararea aparatelor de măsu­ră şi control aduse de la Combi­natul chimic Tîrnăveni. Animaţi de aceleaşi gînduri, 18 zidari, lăcătuşi, electricieni parti­cipă de mai multe zile la înlătu­rarea pagubelor cauzate de inun­daţii uzinei „6 Martie“ din Sighi­şoara, în acest străvechi burg tran­silvănean, greu încercat de stihiile dezlănţuite, lucrează acum şi alte echipe plecate din Braşov. Astfel, 6 salariaţi ai fabricii de tricotaje cu o motopompă scot apa din piv­niţele caselor, în timp ce mai mulţi angajaţi ai Consiliului municipal echipaţi cu toate utilajele necesa­re curăţă mîlul de pe străzi. „N-am cuvinte să vă pot mărtu­risi amărăciunea. Imaginile pe ca­re le-am văzut la televizor sunt pur şi simplu viziuni de­ coşmar... Sunt şi acum zguduită... Dar n-avem dreptul să ne pierdem cumpătul. Trebuie să muncim din răsputeri, să facem tot ce-i omeneşte cu pu­tinţă pentru a înlătura suferinţele, pentru ca viaţa să-şi reintre în normal. Trebuie să muncim mai mult, să acoperim toate aceste pa­gube“. Vorbele înţelepte rostite de EUGENIA FLUERAŞ, de la Fa­brica de stofe din Braşov, consti­tuie leit-motivul acestor zile de elan, de efervescenţă, de dăruire, ele exprimă gîndurile tuturor oa­menilor muncii din judeţ, din în­treaga ţară. Pîraiele umflate au deschis zăgazurile unui fluviu u­­riaş, al cărui nume nu se află în­scris în nici o hartă. Eroismul. Albia lui se întinde cu­ nu va pu­tea nimeni să cuprindă vreodată cu ochii, iar undele sale poartă viaţă şi lumină. Eroismul cotidian, lucid, dinamic şi eficient nu este o metaforă, ci o realitate vie, au­tentică. Redăm mai jos cîteva fap­te care atestă plenar această rea­litate a zilelor noastre. Intr-o scri­soare expediată redacţiei, colecti­vul C.S.A.P.C. Braşov se angajea­ză să presteze „7000 ore muncă patriotică în proiectare reprezen- tind circa 70.000 lei pentru reali­zarea unor proiecte destinate lo­ialităţilor calamitate. Vom proiec­ta 100 apartamente pentru muni­cipiul Mediaş şi refacerea liniei C.F. a uzinei „Emailul roşu" din aceeaşi localitate". Tot în muncă patriotică s-au angajat să-şi adu­că aportul lor şi studenţii din Bra­şov. Incepînd din ziua de 21 mai, cite 100 de studenţi lucrează zil­nic la şantierul facultăţii de me­canică, iar contravaloarea muncii lor va fi depusă în contul central de ajutorare a sinistraţilor. Alţi 200 de elevi constituiţi in­ 5 brigăzi efectuează de ieri cite 6 ore de muncă patriotică pe şantierele de construcţii. Cea de-a doua dimensiune esen­ţială a conştiinţei poporului nos­tru, relevată cu prisosinţă în a­­ceste zile, este extraordinarul sau spirit de sacrificiu. Zilnic în între­prinderi şi instituţii cadre de con­ducere, ingineri, maiştri, oameni cu diferite munci de răspundere anunţă hotărîrea lor de a contri­bui cu salariile lor la ajutorarea populaţiei sinistrate. Astfel 28 sa­lariaţi ai C.S.A.P.C. Braşov au do­nat salariile lor pe o lună, 68 sa­lariaţi salariul pe două săptămîni iar restul angajaţilor cite o zi pî­nă la sfîrşitul anului, într-o adu­nare recentă cadrele de conducere ale Inspectoratului judeţean de miliţie pînă la nivel de şef de for­maţiune, au hotărît să doneze sa­lariul pe o lună, restul ofiţerilor cite 2 zile, iar subofiţerii şi anga­jaţii civili cite o zi pînă la sfîrşi­­tul anului. La Fabrica de tricotaje Braşov, 12 cadre de conducere, şefi de serviciu şi birouri au pus, de asemenea, la dispoziţia sinistraţi­lor salariul lor pe o lună. Valoarea totală a fondurilor do­nate pe anul acesta de salariaţii din întreprinderile şi instituţiile din municipiul Braşov pentru a­­jutorarea sinistraţilor s-a cifrat ieri la suma de 39.969.572 lei. La centrul de colectare a obi­ectelor pentru, sinistraţi organizat la Şcoala generală nr. 19 din Bu­levardul Victoriei, am văzut, un spectacol de neuitat. Un bătrîn ve­nise însoţit de o fetiţă cu părul bă­lai şi ochi neastîmpăraţi. Cînd a terminat de stivuit maldărul de cămăşi, flanele şi bluze, fetiţa a scos din buzunar o păpuşă mică, roz, cu părul cîrlionţat, a săruta­t-o şi a aşezat-o deasupra. Apoi bunicul şi nepoata s-au îndepărtat liniştiţi ţinîndu-se de mină... CU de elocvenţă poate fi o asemenea scenă! Un om în vîrstă îşi încor­dează puterile, iar un copil trimi­te un sărut într-o păpuşă. Ge si­srt aceşti oameni şi alţi mii şi mii ca ei în asemenea clipe? „Vrem să-i ajutăm pe cei aflaţi în suferinţă. Ştim că se află unde­va oameni rămaşi iară nimic ca­re aşteaptă un sprijin“. la aceste vorbe rostite de MARIA ROTARU din Braşov str. Olteniei nr. 3, au subscris şi subscriu în aceste zile sute, mii, zeci de mii de oameni din judeţ. Hangu Ion din Bran a cumpărat 5 (cinci) costume noi şi le-a adus la centrul de colectare, consăteanul său Aron Băncilă a donat 5 ovine, iar Maria Cotinghi din aceeaşi localitate a adus 4 pă­turi, un costum nou, 4 perechi de pantofi. în total comuna Bran a donat peste 2000 costume pentru bărbaţi, femei şi copii, 214 kg. de slănină 64 kg. brînză, 2334 ouă, 70 kg. de făină. Printre cei care au dus o parte din bunurile lor la centrul de co­lectare din Prejmer se numără Valeria Bobhăceanu, Roza Donat, Rodica Mărgineanu, Nicolae Retea­­că, Ioan Zerbet, Gligor Boroş şi mulţi alţii. Pînă ieri la ora 12, la acest centru se colectaseră 326,10 kg. slănină, 30 kg. făină, 15 kg. orez, 12 kg. fasole, 15 kg. zahăr, plus două încăperi pline cu îm­brăcăminte. „ Fiecare categorie de oameni ai muncii contribuie în fel şi chip­­ sporirea fondurilor de ajutorare a celor ce au avut de suferit de pe urma calamităţilor. Dintre ultime­le iniţiative menţionăm, pentru re­portajul de astăzi, hotărîrea Filia­lei Braşov a Uniunii artiştilor plas­tici de a organiza o expoziţie cu vînzare la sala „Arta“. Vor fi ex­puse lucrări de pictură, grafică, sculptură, gravuri şi artă decora­tivă. Fondurile realizate vor fi de­puse la contul 2000. La ora la care citiţi aceste rînduri, mulţi copii vor fi primit cămăşu­­ţele şi costumaşele aduse zilele trecute­­la centrele de colectare. Poate că acum se îndreaptă spre voi recunoştinţa lor pornită din adîncul sufletului. Cei aflaţi acum în suferinţă ştiu că sînteţi alături de ei, că veţi fi întotdeauna alături de ei. Dar alte familii, alţi bătrîni, alţi copii mai aşteaptă încă spri­jin. Acţiunea de ajutorare a p­opu­­laţiei sinistrate continuă. Manifestare a profundului ataşament (Urmare din pagina 1) celor pricinuite, muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii, toţi lucrătorii din întreprinderile agricole de stat vor contribui­ cu suma de 1.802.364 lei, reprezentind contravaloarea a 1-2 zile din salariu, pînă la sfîrşi­­tul anului". „Vom munci cu toată pricepe­rea noastră — se arată în telegra­ma ţăranilor cooperatori din Să­­cele — pentru a realiza sarcinile ce ne revin la fondul centralizat al statului, să depăşim producţiile planificate pe cele 760 ha, culti­vate cu grîu, cu 50 kg./h­a, reali­­zind o producţie suplimentară de 38.000 kg., să obţinem tot peste prevederi 21.500 kg. orzoaică, 20.000 kg. legume, 200 capete ovi­ne şi un vagon de lapte“. Acelaşi spirit de deplină solida­ritate umană explică şi gestul prin care cooperativa agricolă săcelea­­nă se oferă să livreze, necondiţio­nat, pentru ajutorarea populaţiei sinistrate, 15 tone grîu, 1000 kg. carne de porc, 50 tone cartofi, 200 lel. lapte, alte produse, precum şi contravaloarea a 1000 norme con­venţionale, reprezentînd 32.000 Iei. „Ne angajăm totodată — se spune în telegramă — să dăm din pro­dusele gospodăriilor noastre 2.460 kg. grîu, 3.700 kg. porumb, 7.900 kg. cartofi, 2.200 ouă şi suma de 7.500 lei, pentru localităţile sinis­trate“. Asigurările de suplimentare a eforturilor pe linia obţinerii unor rezultate ,sporite în activitatea co­tidiană, de ridicare, continuă a e­­ficienţei muncii lor şi, implicit, a contribuţiei la vasta operă de re­facere, sunt concretizate, prin lim­bajul lapidar al cifrelor, şi în te­legrama trimisă Comitetului Cen­tral, tovarăşului Nicolae Ceauşes­­cu, de constructorii de la I.C.L. Braşov: „Ferm hotărîţi să ne ală­turăm eforturilor întregului popor pentru depăşirea greutăţilor şi di­minuarea pagubelor pricinuite de inundaţii, ne angajăm să sporim angajamentele pe anul 1970 cu 3.000.000 lei la producţia de con­­strucţii-montaj, cu 100.000 la be­neficii şi să economisim în plus 25 tone metal. Totodată vom con­tribui la ajutorarea sinistraţilor cu 850.000 lei, reprezentînd contrava­loarea unei zile de muncă, pină la finele anului“. Cifre, fapte, sentimente — pu­ternic ecou al spiritului de dărui­re şi umanism, al hotărîrii cu ca­re oamenii muncii din judeţul nos­tru se aliniază frontului larg, de nebiruit, al solidarităţii umane, în jurul partidului, în uriaşa bătălie pentru progres şi civilizaţie. — Din pensia pe care o primesc — ne-a spus Nicolae Cocişiu, — am depus 500 lei. Doresc ca prin această mică sumă să contribui şi eu la sprijinirea celor loviţi de aceste năpraznice calamităţi. CONTUL 2000 Printr-o atît de fericitâ şi spon­tană inspiraţie cineva l-a botezat „Contul omeniei". Şi de atunci oamenii — minunaţii oameni ai­­ ţării socialiste — işi depun pri­nosul in acest cont cu nume de simbol. Un simbol strămoşesc al solidarităţii umane ce urcă prin veacuri din străbune legende. Cum legendară este in aceste zile de vremelnică restrişte fla­căra vie a dăruirii, a spiritului ci­vic, a înaltului patriotism al în­tregii naţiuni. Pentru că omenia oamenilor este un fluviu larg şi fără matcă, mai puternic, mai vi­guros decit nedreptnicia naturii. Emoţionante gesturi se adună în­­tr-o impresionantă revărsare de căldură sufletească, de întrajuto­rare, de ab­ligaţie — uriaş stă­­vilar in calea urgiei pustiitoare. Pînă aseară, 646.400 lei. Este con­tribuţia locuitorilor judeţului Bra­şov la contul 2000. La fiecare a­­genţie C.E.C. din comune şi sate, de la oraşe, de dimineaţa şi pină seara „Contul omeniei" işi sporeş­te continuu avuţia. Depun oameni de toate categoriile: muncitori, ţă­rani cooperatori, mici meseriaşi, pensionari, elevi şi studenţi. De asemenea, cresc sumele donate de organizaţii obşteşti, in nume­rar sau prin virament. Mii de oa­meni, modeşti şi anonimi, contri­buie după posibilităţile lor la aju­torarea celor sinistraţi, la vinde­carea rănilor produse de puhoa­iele dezlănţuite, la refacerea ţării. ... La Făgăraş câţiva pensionari şi-au donat pensia pe o lună. Stu­denţi merituoşi au renunţat la burse şi indemnizaţii de merit, uteciştii unei clase de la Liceul din Săcele au contribuit şi ei cu economiile lor modeste, elevii clasei a XlI-a de la Liceul de muzică şi arte plastice din Bra­şov au depus un grup, fiecare cite 50 lei. Ciţiva pionieri din Predeal şi-au descuiat puşculiţele adu­­cind în pumni mărunţişul adunat cu răbdare. Şi „Contul omeniei" işi sporeşte ceas de ceas avuţia. Sporeşte din dorinţa oamenilor de a-şi ajuta semenii in suferinţă, u­­şurînd şi în acest fel povara grea a calamităţilor. D. R.­ ­/S////S////////SS//S/////SSS/SS/////////S,; 1 Spectacol | I artistic ^ ^ în folosul I I sinistraţilor ! Consemnăm o valoroa- $ ^ să iniţiativă a comitetu- % - lui sindicatului de la u- $ ^ zina „6 Martie" din Zăr- $ ^ neşti. ţ Joi, artiştii amatori de t 5 pe lingă clubul uzinei au § § organizat un frumos § S spectacol, cuprinzînd mo­ t S nsente muzicale, coregra- ° ^ fice, de brigadă şi solis- Ş Ş tice. Încasările realizate i Ş la acest spectacol — în ţ 5 sumă de 3.500 lei — au­­I Ş fost depuse în contul S­­ 2000, destinat ajutorării ţ; ţ sinistraţilor.

Next