Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)
1970-05-30 / nr. 7898
Pag. 2 fi Vom ieşi din necaz şi asta înseamnă foarte mult pentru noi“ (Urmare din pagina I) minţi necesară reînsămînţărilor. De fapt, o parte din terenuri au fost reinsămînţate manual iar de mine vom putea intra şi cu maşinile aşa că în ciuda necazurilor abătute peste noi, vom face totul pentru realizarea integrală a planului de producţie". In cuviinţe simple, pornite din adâncul sufletului, şi-au manifestat recunoştinţa şi N. Câudea, I. Florea, M. Socaci, Şt. Iancso şi I. Imre de la aceeaşi cooperativă. Pe Traian Aldea din Homorod, nr. 193, l-am găsit lucrînd împreună cu întreaga familie la reconstruirea casei năruite din temelii. Citind hotărîrea, a mărturisit emoţionat: „Statul ne-a ajutat de altminteri din prima clipă a revărsării puhoaielor. Dar, sprijinul în bani şi înlesnirile în cumpărarea materialelor de construcţie pe care s-a hotărit să ni-l dea acum, ne va pune gospodăriile la care. Vom ieşi din necaz şi asta înseamnă foarte mult pentru noi". Cu aceeaşi impresionantă căldură şi-au exprimat gîndurile şi David Lascu, Ana Geger, Şt. Popa, Mihai Pintea, Gyula Tuto, tatăl a 9 copii, toţi cei 26 de holmorodeni greu încercaţi de nemiloasele stihii. Din spusele unora dintre ei am reţinut: „în alte vremuri am fi îndurat singuri necazul, iar la ajutorul statului nici nu ne-am fi putut gindi. Rinduielile-s altele azi, iar omenia-i omenie". La locurile de muncă sau in sălile Grădiniţei de copii nr. 1, unde se mai găsesc încă o parte din făgărăşenii sinistraţi, locatarii străzilor invadate de apele Oltului discutau şi ei înflăcăraţi prevederile recentei hotărîri. „După cine îmi dau seama pînă acum, valurile mi-au distrus o porţiune din peretele casei, pardoseala şi tencuiala, îmi făceam mari griji din pricina materialelor de construcţii şi a meşterilor de care voi avea nevoie pentru refacere. Or, sprijinul ce mi se va acorda pe linia procurării materialelor de construcţie fără impozit pe circulaţia mărfurilor, a beneficierii de ajutorul unităţilor de prestaţii în construcţii îmi readuce liniştea sufletească". La cele declarate de Simion Haţegan din strada Cînepii nr. 8 Făgăraş, subscriu din toată inima şi Andrei Cerbu, Szöcs Karol, Gheorghe Buz, Andrei Boceanu, Iosif Ban şi alifia alţi făgărăşeni păgubiţi de năvala apelor. Alături de ei, întreaga populaţie sinistrată din judeţul Braşov mulţumeşte din inimă partidului pentru această hotărîre de excepţională însemnătate, chezăşie de nezdruncinat a încrederii că urmările pricinuite de calamităţi vor fi total şi fără întîrziere înlăturate. .. Măsuri privind inventarierea bunurilor calamitate Recent, Consiliul de Miniştri a stabilit o serie de măsuri pentru inventarierea bunurilor calamitate şi evaluarea pagubelor ca urmare a inundaţiilor din luna mai a.c. Intrucît, în împrejurările determinate de inundaţii, o serie de bunuri din patrimoniul organizaţiilor socialiste, precum şi ale cetăţenilor au fost dislocate, s-a stabilit obligaţia pentru cetăţenii care deţin bunuri de orice fel ce nu le aparţin să le declare în termen de 48 ore, celor care le aparţin sau, dacă aceştia nu le sunt cunoscuţi, organelor de miliţie. în acelaşi timp, hotărîrea prevede sancţionarea, potrivit legii, a acelora care nu declară în totalitate şi la termen bunurile ce nu le aparţin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligaţie ce trebuie respectată de fiecare cetăţean ci şi o îndatorire patriotică de sprijinire a acțiunii pentru reîntregirea patrimoniului calamitat. Toate acţiunile spre felul comun: RECONSTRUCŢIA (Urmare din pagina 1) asupra căreia ne concentrăm atenţia — ne spune tovarăşul Wilhelm Lutsch, se referă la îmbunătăţirea întregii activităţi a unităţilor economice din subordine. Colectivele de muncă din industria locală, de exemplu, au hotărît să realizeze peste plan o producţie globală şi marfă de aproape 10.000.000 lei, şi-au sporit substanţial angajamentele iniţiale la toţi ceilalţi indicatori. Hotărîrea prevede un complex de obligaţii ce revin comitetelor executive ale consiliilor populare pentru a veni direct în sprijinul populaţiei din zonele sinistrate, pentru ca aceasta să poată beneficia operativ de ajutorul pe care-l aşteaptă. Dacă vreţi să concretizaţi cîteva măsuri luate pe plan judeţean ... — La ora actuală, după cum se ştie, există o mare solicitare de materiale de construcţii. Noi am fost puşi oarecum în imposibilitate să răspundem acestor cerinţe, datorită faptului că fabrica de cărămidă din cadrul I.I.L. Făgăraş se află încă sub apă. Dar nu ne putem mulţumi cu ... aşteptări. De aceea, cu sprijinul comitetului executiv judeţean, s-a hotărît să se lucreze intens la mărirea capacităţii de producţie a subunităţii de profil de la Pribaga, unde va intra în funcţiune ci de curînd un cuptor de ardere semipermanent. Tot industria locală va oferi în perioada de timp următoare o gamă mai largă de bunuri de consum, livrările către comerţul socialist urmînd să crească, valoric, de la 1.600.000 lei la 3.100.000 lei, în dorinţa de a contribui efectiv la satisfacerea nevoilor populaţiei în actuala conjunctură, la indicaţia comitetului executiv direcţia de resort, a consiliului popular judeţean, împreună cu unităţile industriei locale producătoare de mobilă şi organele comerciale, urmează să treacă imediat la schimbarea sortimentului de mobilă, adaptîndu-l cerinţelor. — Refacerea fondului locativ distrus de ape este o problemă de primă urgenţă, la fel şi amplasarea viitoarelor construcţii, prevenirea calamitării în viitor a localităţilor. Ce se preconizează, în spiritul prevederilor hotărîrii, în această direcţie ? La această întrebare ne-a răspuns tovarăşul vicepreşedinte Gheorghe Halzea. — Evident, faţă de alte judeţe, la noi fondul locativ a avut mai puţin de suferit. Cu toate acestea pau măsuri operative de ajutorare a sinistraţilor. Aşa cum prevede recenta hotărîre ei vor beneficia de ajutoare băneşti, înlesniri în procurarea materialelor etc. Unităţile de construcţii şi prestatoare de servicii sunt îndrumate să onoreze cu prioritate cererile privind refacerea gospodăriilor sinistrate. Totodată s-au luat măsuri de ajutorare cu specialişti şi muncitori a localităţilor din alte judeţe grav afectate de sinistru. Sunt constituite echipe de constructori care la solicitare se pot deplasa pentru a da, acolo, ajutor la refacerea clădirilor avariate. Din cadrul C.S.A.P.C., de exemplu, un grup de specialişti a fost zilele trecute la Mediaş, iar la ora actuală au şi transmis constructorilor medieşeni planurile de amplasare a trei blocuri totalizînd 140 apartamente. Intrajutorarea va continua, urmînd ca specialiştii braşoveni să contribuie la amplasarea şi stabilirea structurii fundaţiilor a încă unui număr de blocuri în acest oraş. Se înţelege acestea sunt preocupările noastre de moment. Cele viitoare vizează determinarea judicioasă a amplasamentelor construcţiilor, regularizarea unor cursuri de apă, executarea anumitor baraje etc. Am ajuns în comuna Homorod o dată cu ziarele. Pe Traian Aldea l-am găsit împreună cu întreaga familie muncind la reconstruirea din temelii a casei distruse de ape. Citind Hotărîrea ne-a mărturisit emoţionat: „Tovarăşului Ceauşescu Şi conducerii partidului le mulţumim din adîncul inimii şi le urăm sănătate, multă sănătate şi putere de muncă". TINEREŢE, HOTĂRÎRE, ENTUZIASM... Chemarea Frontului Unităţii Socialiste pentru recuperarea pagubelor provocate de furia dezlănţuită de ape a stîrnit un viu ecou şi în nodul studenţilor braşoveni. Hotărîţi să-şi aducă partea de contribuţie la refacerea ţării, pe zi ce trece tot mai mulţi discipoli ai Almei mater îşi manifestă dorinţa de a participa nemijlocit pe şantierele reconstrucţiei, inscriindu-se în brigăzile patriotice care se constituie în cele două institute de învăţămînt superior din Braşov. ■ Dar pînă la ora plecării a mai rămas timp, timp care — aşa cum ne spunea asist. univ. Nicolae Bujdoiu, preşedintele Consiliului asociaţiei studenţilor braşoveni — nu poate fi irosit oricum. Aşa se explică largă participare a studenţilor la acţiunile de muncă voluntarpatriotică pe şantierele facultăţii de mecanică şi pasajului din Bartolomeu, hotărîrea studenţilor din anul V de la Institutul politehnic de a munci timp de trei zile în această perioadă premergătoare examenului de stat, pe acelaşi şantier al facultăţii de mecanică. De menţionat că întreaga contravaloare a muncilor prestate este destinată fondului de ajutorare a populaţiei sinistrate. Pe ogoarele fermelor întreprinderilor agricole de stat Homorod şi Rupea, la complexul sportiv studenţesc de la Dîrste şi la construcţia noii facultăţi de mecanică vor munci, de asemenea, în perioada 1—20 iulie, peste 260 de studenţi braşoveni. L. M. CONTUL 2000 Potrivit datelor centralizate la Direcţia judeţeană a Casei de Economii şi Consemnaţiuni, la 29 mai suma totală a donaţiilor din întregul judeţ, în contul C.E.C. 2000, se ridica la 1.327.190 lei Pe întreaga ţară suma depusă se ridică la 37.420.000 lei. Depunerile sătmărenilor - oamenii cei mai greu loviţi de calamităţile care s-au abătut asupra ţârii - se ridică la 795.000 lei. Noi inundaţii la Dej DEJ — O rupere de nori în zona localităţii Jichişul de Jos, din seara zilei de joi, a provocat o nouă viitură, pe valea Salcăi, care a pătruns pe artera principală a municipiului Dej. In cursul nopţii au fost inundate mai multe străzi. Apa a intrat în circa 30 de case, in subsolurile spitalului, policlinicii municipale, policlinicii C.F.R., Şcolii generale nr. 3, depozitului de mobilă şi depozitului de bere. Acest val, care pe alocuri a atins 2 metri, n-a luat prin surprindere populaţia greu încercată a Dejului. Au fost mobilizate forţe puternice, gata să apere bunurile statului şi ale cetăţenilor Podul de lingă Poştă, aflat în apropierea locului unde unul intră în oraş, a fost apărat de o grupă de militari, iar podul de lingă liceul ,,Andrei Mureşianu" de numeroşi locuitori ai oraşului. A fost evitată blocarea podurilor cu buşteni, lăzi şi alte obiecte cărate de şuvoi. La fabrica de conserve „11 Iunie" aflată în direcţia viiturii, au fost luate măsuri rapide de împiedicarea pătrunderii apei în hale. Cu sute de saci de nisip, cu elemente de beton prefabricat şi alte materiale au fost blocate toate intrările. Militarii, avînd la dispoziţie o barcă cu motor şi alte ambarcaţiuni, au intervenit în cîteva cazuri cu promptitudine, evitîndu-se noi victime. Familiilor evacuate pentru a doua oară le-a fost asigurată cazarea în internatele şcolilor. Noua viitură, deşi de o intensitate destul de puternică, nu a provocat pagube. Apele s-au retras în primele ore ale dimineţii de vineri. Echipele de pompieri şi populaţia au lucrat în tot cursul zilei la scoaterea apei din subsolurile locuinţelor şi instituţiilor. In întreg municipiul domneşte calmul, o atmosferă de muncă febrilă. Toate unităţile economice şi instituţiile publice funcţionează normal. Continuă să sosească ajutoare din ţară şi străinătate, care se împart imediat sinistraţilor. Aici, la Dej, Hotărîrea C.C. al P.C.R. şi Consiliului de Miniştri ■ privind ajutorul acordat familiilor sinistrate pentru refacerea gospodăriilor a fost primită cu un sentiment de profundă recunoştinţă. L. ROMAN DRUM NOU IIII Nr. 7898 FIECARE MINUT ÎNSEAMNĂ MII DE TONE DE PÎINE Un plus care va compensa producţia (Urmare din pagina) dezvoltării fară întrerupere a economiei noastre naţionale. „Deşi in acest an planul de producţie al cooperativei noastre este mare - spunea Dumitru Stanciu, preşedintele cooperativei - la chemarea partidului am analizat temeinic toate posibilitățile existente și am hotărit in deplin acord cu întreaga masă de cooperatori să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a smulge pămîntului in plus circa 12 VAGOANE CARTOFI DE SAMINTA, 10 VAGOANE CARTOFI DE CONSUM, 10 VAGOANE LEGUME, 40 VAGOANE SFECLĂ DE ZAHĂR, ZECI DE TONE DE GRIU Şl ORZOAICA, PRECUM Şl ALTE PRODUSE. Din sectorul zootehnic vom obţine IN PLUS PESTE 4 VAGOANE DE LAPTE Şl 1 VAGON DE CARNE, aducind astfel un aport substanţial la asigurarea fondului centralizat al statului. Plusul de producţie pe care-l vom realiza, va acoperi pierderile de pe cel putin 100 hectare calamitate de inundaţii in alt judeţ al ţării". Desigur, a obţine cu 2000 kg. cartofi, cu 4000 kg. sfeclă de zahăr mar ■mult la hectar decit s-a planificat, sau a ridica producţia de lapte pe vacă furajată de la 2800 la circa 3200 litri nu este un lucru uşor. Pentru asta trebuie muncă, pasiune, răspundere şi cooperatorii de aici nu se dezic. Culturii de grîu, pe 200 hectare ieşită cam slab din iarnă, i s-au administrat cantităţi suficiente de azotat de amoniu, aşa că in prezent se prezintă bine, promiţînd o producţie de peste 3000 kg. la hectar, cartofii pe întreaga suprafaţă au fost prăşiţi de 2 ori şi erbicidaţi, sfecla de zahăr la tei, in prezent muncindu-se intens la răritul ei. Un fapt insă ni se pare deosebit de important, pe care de altfel se bazează realizarea unui spor însemnat de produse. A ÎNCEPUT SĂ FIE ARAT, SĂPAT SI INSĂMÎNTAT FIECARE COLŢIŞOR DE TEREN FIE DE LA CAPETELE TARLALELOR, SAU DE PE MARGINEA DRUMURILOR DE HOTAR, FIE DE PE MARGINEA RIURILOR ŞI IAZURILOR. De asemenea, DUPĂ CE SE RECOLTEAZĂ UNELE CULTURI SE ÎNSĂM²NTEAZĂ ALTELE, FOLOSINDU-SE ŞI METODA CULTURILOR INTERCALATE. Cete 10 vagoane cartofi de consum in plus vor fi realizate prin plantarea care se efectuează in prezent, după recoltatul ridichilor si cepei verzi, precum si pe marginea unor drumuri. Exemplul cooperatorilor din Ghimbav trebuie urmat de toate unităţile agricole din judeţ. Toţi salariaţii comunei In cîmp, la prăşit (Urmare din pagina 1) TATE, PREGĂTIREA ŞI REINSĂMINJAREA ACESTORA, LA INTREJINEREA CULTURILOR. Volumul lucrărilor este extrem de mare şi ele trebuie executate rapid şi de calitate. Prin urmare fiecare oră, fiecare minut sunt deosebit de preţioase in lupta pentru asigurarea pîinii poporului. „Singuri, cu propriile lor forţe, cooperatorii de la noi nu vor putea face faţă cu succes marelui volum de lucrări ce se impun , ne-a declarat Alexandru Cucu, primarul comunei. Pentru a le veni în ajutor, COMITETUL COMUNAL DE PARTID ŞI CONSILIUL POPULAR COMUNAL AU LANSAT O CHEMARE CĂTRE TOŢI SALARIAŢII DIN LOCALITATE CA, ÎN ORELE LOR LIBERE SĂ PARTICIPE EFECTIV LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE". Răspunzind acestei chemări, astăzi, după orele de program, intîlneşti la prăşit alături de cooperatori şi pe Elena Chişmadia, Maria Boneş, salariate ale consiliului popular comunal, Boneş Roza, Kloss Marta, Kiss Mihai, salariaţi ai cooperativei de consum, Cirică Elena, Dragoş Vinca şi alte salariate ale Şcolii generale din localitate etc., etc. Ieri, inginera şefă a cooperativei, Claudia Sălăvăstru, spunea că chiar şi primarul comunei Alexandru Cucu şi directorul Şcolii generale, Mircea Gabor, pe lingă multiplele sarcini ce le au, au găsit timp ca să ajute şi ei efectiv la prăşit. Totodată PRIMARUL COMUNEI S-A ANGAJATSĂ SPRIJINE EFECTIV O BRIGADA DE CÎMP PÎNĂ LA TERMINAREA ÎN ÎNTREGIME A LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE A CULTURILOR. lată încă o faţetă a puternicei noastre solidarităţi socialiste, a responsabilităţii civice pe care fiecare dintre noi o are faţă de ţară. Avioane şi elicoptere la „prăşit“ şi „plivit“ (Urmare din pagina 1) prăşit, aici s-a început şi recoltatul lucernei cu ajutorul a două cositori mecanice. La fel cum cooperatorii din brigăzile de cimp depun mari eforturi pentru asigurarea unei recolte cit mai bune de cartofi, cicoare, griu, orzoaica şi alte produse, Gheorghe Akim, Rozea Herman, Gheorghe Spîrchez şi ceilalţi care lucrează la ferma zootehnică, după orele de program la grajduri, muncesc cu rivnă pentru asigurarea unor cantităţi cit mai mari de furaje. Ei au reuşit să termine prima prăşilă pe cele 10 hectare cultivate cu sfeclă furajeră, iar acum lucrează la praşila a ll-a. Pentru uscatul finului s-au pregătit cîteva sute de „capre" de lemn, punindu-se in stare de funcţionare şi cele 2 electroventilatoare. În timp ce ieri pe cimpurile Hălchiului se găseau la lucru zeci de cooperatori, mecanizatori, utilizind atit tractoarele cit şi atelajele şi uneltele manuale, deasupra lanurilor de cereale zbura un elicopter, efectuind erbicidarea acestora. in sprijinul ţăranilor cooperatori din judeţul nostru, angrenaţi in prezent intr-un mare şi variat volum de lucrări, a venit şi aviaţia utilitară. La centrul de protecţia plantelor Braşov au sosit de la Bucureşti două avioane şi un elicopter. Toate trei efectuează în prezent lucrări de... „prăşit" şi „plivit" prin erbicidare. Cooperatorii din Bod nu pierd nici un moment cind este vorba de soarta recoltei. Pămîntul să rodească (Urmare din pagina 1) subsolurile întreprinderilor şi locuinţelor pentru ca şi acest oraş al patriei atit de greu lovit de calamităţi să-şi reia viaţa sa normală. Acum, cind apele se retrag, tinerii şi vrednicii mecanizatori de la I.M.A. Harman se găsesc tot in primele rinduri pentru recuperarea pagubelor cauzate de inundaţii, pentru obţinerea unei recolte cit mai bune. Nan Achim, Iuliu Dudas şi Kloss Wili lucrează pe ogoarele C.A.P. Harman, Fides Ion, Promer Wili la C.A.P. Sinpetru, Ion Florea, Gh. Tontsch, Ion Wenzel, Petru Simion la C.A.P. Codrea, Gheorghe Grecu la Feldioara, Miss Rudolf la Prejmer etc. Fiecare, alături de ceilalţi colegi, muncesc in aceste zile cu o totală dăruire pe ogoare, pe frontul luptei pentru piine. Mulţi dintre ei încep lucrul in timp de cum se luminează şi deseori pot fi văzuţi prelungindu-şi munca pînă tirziu in noapte. Mecanicii de atelier. Întregul personal tehnico-administrativ de la I.M.A. Harman s-au oferit voluntar să ajute efectiv in unităţi la buna întreţinere a culturilor. Toţi sint animaţi de acelaşi gind : Să facem ca in acest an pămîntul să rodească mai mult ca oricind. yVWWWVWSA^AAA/WVAAAA^WVWWWWW^/OV\ R ezonanţa istorică a oraşului Alba-Iulia vine de la străvechea Apulum romana, se aureolează cu harul de a fi pus coroana unirii pe fruntea lui Mihai Viteazul, păstrează gravat în memoria veacurilor martiriul lui Horia şi Cloşca, iar unirea definitivă a Transilvaniei cu România tot de numele acestui frumos oraş se leagă. O localitate care a fost acoperită trei sferturi de apă şi din care după mai bine de 14 zile apele nu s-au retras complet, se află pusă în faţa unui sever examen al vitalităţii. La Alba-Iulia sunt peste 10.000 de sinistraţi, 2600 de case distruse sau grav avariate şi alte 2500 de construcţii cu caracter social-economic sau gospodăresc sunt afectate. Dar dacă cineva doreşte să primească o lecţie de bărbăţie şi încredere in viaţă, să trăiască chiar şi numai un ceas sau două în tabăra de corturi a sinistraţilor din Alba-Iulia. Am văzut familii cu cite 4—5 copii rămase fără acoperiş, fără cămaşă, fără blid. Am văzut străzi întregi fărimate ca de bombardament, am văzut oameni scăpaţi de la moarte ca prin urechile acului, agăţaţi de o blrna sau de antena televizorului, dar nicăieri nu am văzut panică sau deprimare, n-am văzut spaima și disperarea, acei corbi negri ai sufletelor omenești care se rotesc de obicei pe cerul plumburiu al dezastrelor. Ia intrarea în Alba Iulia „caravanele omeniei" fac coadă pentru a le veni rîndul la descărcat. Cu litere mari, pe pancarte stau scrise îndemnuri, semnături de solidaritate venite din toate colţurile ţării: „Din Bucureşti, pentru fraţii noştri din Transilvania ! Judeţul Braşov — ajutoare pentru populaţia sinistrată. Cetăţeni ai oraşului Alba-Iulia, tîrgoviştenii sunt alături de voi! Din judeţul Dolj, pentru fraţii noştri din judeţul Alba. Sintem cu voi ! Suntem cu voi !...” Sub diverse formulări, sub felurite înfăţişări faptice, ţara întreagă este la Alba-Iulia, după cum este şi la Dej, la Satu Mare, la Lipova, la Brăila... Fiinţa naţională robustă, conştiinţa socialistă a poporului nostru răspunde prin milioane de glasuri „Prezent !" Hrană şi apă, îmbrăcăminte şi corturi, tehnicieni şi medici, electromotoare şi medicamente, braţe multe şi puternice braţe de muncitori, de ostaşi, de membri ai gărzilor patriotice care refac tronsoanele distruse, reţelele electrice, Întreprinderile, toţi cei 10.000 de sinistraţi au astăzi adăpostul, deocamdată,asigurat. Unii in blocuri sumar terminate, alţii in clădiri publice, la familii ospitaliere sau in corturi, pină cind prin propria lor hărnicie şi contribuţia solidară a ţării fiecare casă se va aşeza din nou la locul ei şi în fiecare casă va fi sărbătoare. Toţi sinistraţii au primit şi primesc continuu îmbrăcăminte, se lucrează la definitivarea unui vast program de reconstrucţii, întreprinderile îşi reiau activitatea, se lucrează în schimburi prelungite zi şi noapte, fără preget, pentru ca viaţa să reintre cit mai curînd pe făgaşul normal. — Vom face totul ca înainte şi chiar mai bine de cum a fost ! — ne-a spus Ioan Draghici, domiciliat provizoriu în tabăra de corturi instalată în curtea liceului local. Alexandru Zdrîng este şofer. Cu economiile pe zece ani adunase material să-şi facă o casă nouă. Intorcîndu-se din cursă, a văzut că Mureşul duce la vale uşile, ferestrele, iar restul materialelor s-au distrus. A Intrat sub apă doar-doar o mai putea să salveze ceva. Abia a mai putut ieşi el insuşi. L-am intilnit la Centrul de distribuire a ajutoarelor. Primise pentru familia lui, alcătuită din 4 persoane, 4 paltoane, costume, pardesie, perne, lenjerie, încălţăminte. O comisie specială i-a vizitat locuinţa pentru a evalua pagubele şi a-i stabili ajutorul cuvenit pentru reconstrucţie. „Spuneţi braşovenilor că nu-i vom uita niciodată. Sunt oameni de omenie. Le mulţumim pentru tot ce au făcut pentru noi". Mihaela Rozolea este elevă în clasa a IV-a. Şi-a salvat viaţa prin peripeţii memorabile. Trei zile şi trei nopţi a stat în podul casei, hrănindu-se cu seminţe de dovleac. A fost descoperită de militari şi evacuată într-o şalupă. La un sfert de oră după aceea casa s-a prăbuşit. „Vreau să devii sora mea — îi scrie o elevă din Pucioasa. Spune-mi ce-ţi trebuie şi am să-ţi trimit". Dar Mihaela are acum tot ce-i trebuie : haine, cărţi, rechizite, hrană... şi mai ales are o soră la Pucioasa şi milioane de surori şi fraţi în toată această ţară nobilă şi generoasă care işi iubeşte şi-şi apără fîii cu aceeaşi dragoste cu care ei o iubesc şi ar apăra-o la nevoie. La porţile oraşului Alba-Iulia, acolo unde călare pe un cal alb, cu aproape cinci secole în urmă Marele Voievod aducea steagul măreţ al unirii de ţară, ţara întreagă aduce astăzi dovada vibrantă a unităţii sale. Istoria se developează plenar, in toată splendoarea ei contemporană, la scara 1 pe 1. Daniel DRAGAN Istoria in marime naturale 'VVVVVVVVVWN^^·V^^^VVWVVVVV,VVVV\^·*^WSA·^^A‚N«W i. I V