Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)

1970-05-30 / nr. 7898

Pag. 2 fi Vom ieşi din necaz şi asta în­seamnă foarte mult pentru noi“ (Urmare din pagina I) minţi necesară reînsămînţărilor. De fapt, o parte din terenuri au fost reinsămînţate manual iar de m­ine vom putea intra şi cu ma­şinile aşa că în ciuda necazurilor abătute peste noi, vom face totul pentru realizarea integrală a pla­nului de producţie". In cuviinţe simple, pornite din adâncul sufletului, şi-au manifes­tat recunoştinţa şi N. Câudea, I. Florea, M. Socaci, Şt. Iancso şi I. Imre de la aceeaşi cooperativă. Pe Traian Aldea din Homorod, nr. 193, l-am găsit lucrînd împreu­nă cu întreaga familie la reconstrui­rea casei năruite din temelii. Ci­tind hotărîrea, a mărturisit emo­ţionat: „Statul ne-a ajutat de alt­minteri din prima clipă a revăr­sării puhoaielor. Dar, sprijinul în bani şi înlesnirile în cumpărarea materialelor de construcţie pe ca­re s-a hotărit să ni-l dea acum, ne va pune gospodăriile la care. Vom ieşi din necaz şi asta înseamnă foarte mult pentru noi". Cu a­­ceeaşi impresionantă căldură şi-au exprimat gîndurile şi David Lascu, Ana Geger, Şt. Popa, Mih­ai Pintea, Gyula Tuto, tatăl a 9 copii, toţi cei 26 de holmorodeni greu încercaţi de nemiloasele stihii. Din spusele unora dintre ei am reţinut: „în alte vremuri am fi îndurat singuri necazul, iar la ajutorul statului nici nu ne-am fi putut gindi. Rin­duielile-s altele azi, iar omenia-i omenie". La locurile de muncă sau in să­lile Grădiniţei de copii nr. 1, unde se mai găsesc încă o parte din făgărăşenii sinistraţi, locatarii stră­zilor invadate de apele Oltului discutau şi ei înflăcăraţi prevede­rile recentei hotărîri. „După cine îmi dau seama pînă acum, valurile mi-au distrus o porţiune din peretele casei, par­doseala şi tencuiala, îmi făceam mari griji din pricina materiale­lor de construcţii şi a meşterilor de care voi avea nevoie pentru refacere. Or, sprijinul ce mi se va acorda pe linia procurării ma­terialelor de construcţie fără im­pozit pe circulaţia mărfurilor, a beneficierii de ajutorul unităţilor de prestaţii în construcţii îmi re­aduce liniştea sufletească". La cele declarate de Simi­on Ha­­ţegan din strada Cînepii nr. 8 Fă­găraş, subscriu din toată inima şi Andrei Cerbu, Szöcs Karol, Gheor­­ghe Buz, Andrei Boceanu, Iosif Ban şi alifia alţi făgărăşeni păgu­biţi de năvala apelor. Alături de ei, întreaga populaţie sinistrată din judeţul Braşov mul­ţumeşte din inimă partidului pen­tru această hotărîre de excepţio­nală însemnătate, chezăşie de ne­zdruncinat a încrederii că urmă­rile pricinuite de calamităţi vor fi total şi fără întîrziere înlăturate. .. Măsuri privind inventarierea bunurilor calamitate Recent, Consiliul de Miniştri a stabilit o serie de măsuri pentru inventarierea bunurilor calamitate şi evaluarea pagu­belor ca urmare a inundaţiilor din luna mai a.c. Intrucît, în împrejurările de­terminate de inundaţii, o serie de bunuri din patrimoniul or­ganizaţiilor socialiste, precum şi ale cetăţenilor au fost dislo­cate, s-a stabilit obligaţia pen­tru cetăţenii care deţin bunuri de orice fel ce nu le aparţin să le declare în termen de 48 ore, celor care le aparţin sau, dacă aceştia nu le sunt cunoscuţi, organelor de miliţie. în acelaşi timp, hotărîrea pre­vede sancţionarea, potrivit le­gii, a acelora care nu declară în totalitate şi la termen bunu­rile ce nu le aparţin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligaţie ce tre­buie respectată de fiecare ce­tăţean ci şi o îndatorire pa­triotică de sprijinire a acțiunii pentru reîntregirea patrimoniu­lui calamitat. Toate acţiunile spre felul comun: RECONSTRUCŢIA (Urmare din pagina 1) asupra căreia ne concentrăm a­­tenţia — ne spune tovarăşul Wil­helm Lutsch, se referă la îmbu­­nătăţirea întregii activităţi a uni­tăţilor economice din subordine. Colectivele de muncă din indus­tria locală, de exemplu, au hotă­­rît să realizeze peste plan o pro­ducţie globală şi marfă de aproa­pe 10.000.000 lei, şi-au sporit sub­stanţial angajamentele iniţiale la toţi ceilalţi indicatori.­­ Hotărîrea prevede un com­plex de obligaţii ce revin comi­tetelor executive ale consiliilor populare pentru a veni direct în sprijinul populaţiei din zonele si­nistrate, pentru ca aceasta să poată beneficia operativ de aju­torul pe care-l aşteaptă. Dacă vreţi să concretizaţi cîteva măsuri luate pe plan judeţean ... — La ora actuală, după cum se ştie, există o mare soli­citare de materiale de con­strucţii. Noi am fost puşi oa­recum în imposibilitate să răs­pundem acestor cerinţe, datorită faptului că fabrica de cărămidă din cadrul I.I.L. Făgăraş se află încă sub apă. Dar nu ne putem mulţumi cu ... aşteptări. De ace­ea, cu sprijinul comitetului exe­cutiv judeţean, s-a hotărît să se lucreze intens la mărirea capaci­tăţii de producţie a subunităţii de profil de la Prib­aga, unde va in­tra în funcţiune ci­ de curînd un cuptor de ardere semipermanent. Tot industria locală va oferi în perioada de timp următoare o ga­mă mai largă de bunuri de con­sum, livrările către comerţul so­cialist urmînd să crească, valoric, de la 1.600.000 lei la 3.100.000 lei, în dorinţa de a contribui efectiv la satisfacerea nevoilor populaţiei în actuala conjunctură, la indica­ţia comitetului executiv direcţia de resort, a consiliului popular judeţean, împreună cu unităţile industriei locale producătoare de mobilă şi organele comerciale, ur­mează să treacă imediat la schim­barea sortimentului de mobilă, a­­daptîndu-l cerinţelor. — Refacerea fondului locativ distrus de ape este o problemă de primă urgenţă, la fel şi amplasa­rea viitoarelor construcţii, preve­nirea calamitării în viitor a lo­calităţilor. Ce se preconizează, în spiritul prevederilor hotărîrii, în această direcţie ? La această întrebare ne-a răs­puns tovarăşul vicepreşedinte Gheorghe Halzea. — Evident, faţă de alte judeţe, la noi fondul locativ a avut mai puţin de suferit. Cu toate acestea p­­au măsuri operative de aju­torare a sinistraţilor. Aşa cum pre­vede recenta hotărîre ei vor be­neficia de ajutoare băneşti, înles­niri în procurarea materialelor etc. Unităţile de construcţii şi prestatoare de servicii sunt îndru­mate să onoreze cu prioritate ce­rerile privind refacerea gospodă­riilor sinistrate. Totodată s-au luat măsuri de ajutorare cu specialişti şi muncitori a localităţilor din al­te judeţe grav afectate de sinistru. Sunt constituite echipe de con­structori care la solicitare se pot deplasa pentru a da, a­­colo, ajutor la refacerea clădiri­lor avariate. Din cadrul C.S.A.P.C., de exemplu, un grup de specia­lişti a fost zilele trecute la Me­diaş, iar la ora actuală au şi trans­mis constructorilor medieşeni pla­nurile de amplasare a trei blocuri totalizînd 140 apartamente. Intra­­jutorarea va continua, urmînd ca specialiştii braşoveni să contri­­buie la amplasarea şi stabilirea structurii fundaţiilor a încă unui număr de blocuri în acest oraş. Se înţelege acestea sunt preocu­pările noastre de moment. Cele viitoare vizează determinarea ju­dicioasă a amplasamentelor con­strucţiilor, regularizarea unor cursuri de apă, executarea anu­­mitor baraje etc. Am ajuns în comuna Homorod o dată cu ziarele. Pe Traian Aldea l-am găsit împreună cu întreaga familie muncind la reconstruirea din temelii a casei distruse de ape. Citind Hotărîrea ne-a mărturisit emoţionat: „Tovarăşului Ceauşescu Şi conducerii partidului le mulţu­mim din adîncul inimii şi le urăm sănătate, multă sănătate şi putere de muncă". TINEREŢE, HOTĂRÎRE, ENTUZIASM... Chemarea Frontului Unităţii Socialiste pentru recuperarea pagubelor provocate de furia dezlănţuită de ape a stîrnit un viu ecou şi în nodul studen­ţilor braşoveni. Hotărîţi să-şi aducă partea de contribuţie la refacerea ţării, pe zi ce trece tot mai mulţi discipoli ai Al­mei mater îşi manifestă dorin­ţa de a participa nemijlocit pe şantierele reconstrucţiei, in­­scri­indu-se în brigăzile patrio­tice care se constituie în cele două institute de învăţămînt superior din Braşov. ■ Dar pînă la ora plecării a mai rămas timp, timp care — aşa cum ne spunea asist. univ. Nicolae Bujdoiu, preşedintele Consiliului asociaţiei studenţi­lor braşoveni — nu poate fi irosit oricum. Aşa se explică largă participare a studenţilor la acţiunile de muncă voluntar­patriotică pe şantierele facul­tăţii de mecanică şi pasajului din Bartolomeu, hotărîrea stu­­denţilor din anul V de la In­stitutul politehnic de a munci timp de trei zile în această perioadă premergătoare exa­menului de stat, pe acelaşi şantier al facultăţii de mecani­că. De menţionat că întreaga contravaloare a muncilor pres­tate este destinată fondului de ajutorare a populaţiei sinis­trate. Pe ogoarele fermelor între­prinderilor agricole de stat Homorod şi Rupea, la comple­xul sportiv studenţesc de la Dîrste şi la construcţia noii fa­­cultăţi de mecanică vor munci, de asemenea, în perioada 1—20 iulie, peste 260 de studenţi bra­­şoveni. L. M. CONTUL 2000 Potrivit datelor centralizate la Direcţia judeţeană a Casei de Economii şi Consemnaţiuni, la 29 mai suma to­tală a donaţiilor din întregul judeţ, în contul C.E.C. 2000, se ridica la 1.327.190 lei­ Pe întreaga ţară suma depusă se ridică la 37.420.000 lei. Depunerile sătmărenilor - oamenii cei mai greu loviţi de calamităţile care s-au abătut asupra ţârii - se ridică la 795.000 lei. Noi inundaţii la Dej DEJ — O rupere de nori în zo­na localităţii Jichişul de Jos, din seara zilei de joi, a provocat o nouă viitură, pe valea Salcăi, ca­re a pătruns pe artera principală a municipiului Dej. In cursul nop­ţii au fost inundate mai multe străzi. Apa a intrat în circa 30 de case, in subsolurile spitalului, po­liclinicii municipale, policlinicii C.F.R., Şcolii generale nr. 3, de­pozitului de mobilă şi depozitului de bere. Acest val, care pe a­­locuri a atins 2 metri, n-a luat prin surprindere populaţia greu încer­cată a Dejului. Au fost mobili­zate forţe puternice, gata să a­­pere bunurile statului şi ale ce­tăţenilor Podul de lingă Poştă, aflat în apropierea locului unde unul intră în oraş, a fost apărat de o grupă de militari, iar podul de lingă liceul ,,Andrei Mureşianu" de numeroşi locuitori ai oraşului. A fost evitată blocarea podurilor cu buşteni, lăzi şi alte obiecte cărate de şuvoi. La fabrica de conserve „11 Iunie" aflată în direcţia viitu­rii, au fost luate măsuri rapide de împiedicarea pătrunderii apei în hale. Cu sute de saci de nisip, cu elemente de beton prefabricat şi alte materiale au fost blocate toa­te intrările. Militarii, avînd la dispoziţie o barcă cu motor şi alte ambarcaţiuni, au intervenit în cî­teva cazuri cu promptitudine, evi­­tîndu-se noi victime. Familiilor e­­vacuate pentru a doua oară le-a fost asigurată cazarea în interna­tele şcolilor. Noua viitură, deşi de o intensitate destul de puternică, nu a provocat pagube. Apele s-au retras în primele ore ale dimineţii de vineri. Echipele de pompieri şi populaţia au lu­crat în tot cursul zilei la scoate­rea apei din subsolurile locuinţe­lor şi instituţiilor. In întreg mu­nicipiul domneşte calmul, o at­mosferă de muncă febrilă. Toate unităţile economice şi instituţiile publice funcţionează normal. Con­tinuă să sosească ajutoare din ţa­ră şi străinătate, care se împart imediat sinistraţilor. Aici, la Dej, Hotărîrea C.C. al P.C.R. şi Consiliului de Miniştri ■ privind ajutorul acordat familiilor sinistrate pentru refacerea gospo­dăriilor a fost primită cu un senti­ment de profundă recunoştinţă. L. ROMAN DRUM NOU I­I­I­I Nr. 7898 FIECARE MINUT ÎNSEAMNĂ MII DE TONE DE PÎINE Un plus care va compensa producţia (Urmare din pagina­­) dezvoltării fară întrerupere a economiei noastre na­ţionale. „Deşi in acest an planul de producţie al coo­perativei noastre este mare - spunea Dumitru Stan­­ciu, preşedintele cooperativei - la chemarea partidu­lui am analizat temeinic toate posibilitățile exis­tente și am hotărit in deplin acord cu întreaga masă de cooperatori să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a smulge pămîntului in plus circa 12 VAGOANE CARTOFI DE S­AMINT­A, 10 VAGOANE CARTOFI DE CONSUM­, 10 VAGOANE LEGUME, 40 VAGOANE SFECLĂ DE ZAHĂR, ZECI DE TONE DE GRIU Şl ORZOAICA, PRECUM Şl ALTE PRO­DUSE. Din sectorul zootehnic vom obţine IN PLUS PESTE 4 VAGOANE DE LAPTE Şl 1 VAGON DE CARNE, aducind astfel un aport substanţial la asi­gurarea fondului centralizat al statului. Plusul de producţie pe care-l vom realiza, va acoperi pierde­rile de pe cel putin 100 hectare calamitate de inun­daţii in alt judeţ al ţării". Desigur, a obţine cu 2000 kg. cartofi, cu 4000 kg. sfeclă de zahăr mar ■mult la hectar decit s-a planificat, sau a ridica pro­ducţia de lapte pe vacă furajată de la 2800 la circa 3200 litri nu este un lucru uşor. Pentru asta trebuie muncă, pasiune, răspundere şi cooperatorii de aici nu se dezic. Culturii de grîu, pe 200 hectare ieşită cam slab din iarnă, i s-au administrat cantităţi su­ficiente de azotat de amoniu, aşa că in prezent se prezintă bine, promiţînd o producţie de peste 3000 kg. la hectar, cartofii pe întreaga suprafaţă au fost prăşiţi de 2 ori şi erbicidaţi, sfecla de zahăr la tei, in prezent muncindu-se intens la răritul ei. Un fapt insă ni se pare deosebit de important, pe care de altfel se bazează realizarea unui spor însemnat de produse. A ÎNCEPUT SĂ FIE ARAT, SĂPAT SI INSĂMÎNTAT FIECARE COLŢIŞOR DE TEREN FIE DE LA CAPETELE TARLALELOR, SAU DE PE MARGINEA DRUMURILOR DE HOTAR, FIE DE PE MARGINEA RIURILOR ŞI IAZURILOR. De ase­menea, DUPĂ CE SE RECOLTEAZĂ UNELE CUL­TURI SE ÎNSĂM²NTEAZĂ ALTELE, FOLOSINDU-SE ŞI METODA CULTURILOR INTERCALATE. Cete 10 vagoane cartofi de consum in plus vor fi realizate prin plantarea care se efectuează in prezent, după recoltatul ridichilor si cepei verzi, precum si pe mar­ginea unor drumuri. Exemplul cooperatorilor din Ghimbav trebuie urmat de toate unităţile agricole din judeţ. Toţi salariaţii comunei In cîmp, la prăşit (Urmare din pagina 1) TATE, PREGĂTIREA ŞI REINSĂMINJAREA ACES­TORA, LA INTREJINEREA CULTURILOR. Volumul lu­crărilor este extrem de mare şi ele trebuie execu­tate rapid şi de calitate. Prin urmare fiecare oră, fiecare minut sunt deosebit de preţioase in lupta pentru asigurarea pîinii poporului. „Singuri, cu pro­priile lor forţe, cooperatorii de la noi nu vor putea face faţă cu succes marelui volum de lucrări ce se impun , ne-a declarat Alexandru Cucu, primarul comunei. Pentru a le veni în ajutor, COMITETUL COMUNAL DE PARTID ŞI CONSILIUL POPULAR COMUNAL AU LANSAT O CHEMARE CĂTRE TOŢI SALARIAŢII DIN LOCALITATE CA, ÎN ORELE LOR LIBERE SĂ PARTICIPE EFECTIV LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE". Răspunzind acestei chemări, astăzi, după orele de program, intîlneşti la prăşit alături de cooperatori şi pe Elena Chişmadia, Maria Boneş, salariate ale consiliului popular comunal, Boneş Roza, Kloss Marta, Kiss Mihai, salariaţi ai cooperativei de con­sum, Cirică Elena, Dragoş Vinca şi alte salariate ale Şcolii generale din localitate etc., etc. Ieri, inginera şefă a cooperativei, Claudia Sălă­­văstru, spunea că chiar şi primarul comunei Ale­xandru Cucu şi directorul Şcolii generale, Mircea Gabor, pe lingă multiplele sarcini ce le au, au găsit timp ca să ajute şi ei efectiv la prăşit. Totodată PRIMARUL COMUNEI S-A ANGAJAT­­SĂ SPRIJINE EFECTIV O BRIGADA DE CÎMP PÎNĂ LA TERMI­NAREA ÎN ÎNTREGIME A LUCRĂRILOR DE ÎNTRE­ŢINERE A CULTURILOR. lată încă o faţetă a puternicei noastre solidarităţi socialiste, a responsabilităţii civice pe care fiecare dintre noi o are faţă de ţară. Avioane şi elicoptere la „prăşit“ şi „plivit“ (Urmare din pagina 1) prăşit, aici s-a început şi recoltatul lucernei cu aju­torul a două cositori mecanice. La fel cum coope­ratorii din brigăzile de cimp depun mari eforturi pentru asigurarea unei recolte cit mai bune de cartofi, cicoare, griu, orzoaica şi alte produse, Gheorghe Akim, Rozea Herman, Gheorghe Spîrchez şi ceilalţi care lucrează la ferma zootehnică, după orele de program la grajduri, muncesc cu rivnă pentru asigurarea unor cantităţi cit mai mari de furaje. Ei au reuşit să termine prima prăşilă pe cele 10 hectare cultivate cu sfeclă furajeră, iar acum lucrează la praşila a ll-a. Pentru uscatul finului s-au pregătit cîteva sute de „capre" de lemn, pu­­nindu-se in stare de funcţionare şi cele 2 electro­­ventilatoare. În timp ce ieri pe cimpurile Hălchiului se găseau la lucru zeci de cooperatori, mecanizatori, utilizind atit tractoarele cit şi atelajele şi uneltele manuale, deasupra lanurilor de cereale zbura un elicopter, efectuind erbicidarea acestora. in sprijinul ţăranilor cooperatori din judeţul nos­tru, angrenaţi in prezent intr-un mare şi variat vo­lum de lucrări, a venit şi aviaţia utilitară. La centrul de protecţia plantelor Braşov au sosit de la Bucu­reşti două avioane şi un elicopter. Toate trei efec­tuează în prezent lucrări de... „prăşit" şi „plivit" prin erbicidare. Cooperatorii din Bod nu pierd nici un moment cind este vorba de soarta recoltei. Pămîntul să rodească (Urmare din pagina 1) subsolurile întreprinderilor şi locuinţelor pentru ca şi acest oraş al patriei atit de greu lovit de cala­mităţi să-şi reia viaţa sa normală. Acum, cind a­­pele se retrag, tinerii şi vrednicii mecanizatori de la I.M.A. Harman se găsesc tot in primele rinduri pentru recuperarea pagubelor cauzate de inundaţii, pentru obţinerea unei recolte cit mai bune. Nan Achim, Iuliu Dudas şi Kloss Wili lucrează pe ogoa­rele C.A.P. Harman, Fides Ion, Promer Wili la C.A.P. Sinpetru, Ion Florea, Gh. Tontsch, Ion Wen­zel, Petru Simion la C.A.P. Codrea, Gheorghe Gre­­cu la Feldioara, Miss Rudolf la Prejmer etc. Fie­care, alături de ceilalţi colegi, muncesc in aceste zile cu o totală dăruire pe ogoare, pe frontul luptei pentru piine. Mulţi dintre ei încep lucrul in timp de cum se luminează şi deseori pot fi văzuţi pre­­lungindu-şi munca pînă tirziu in noapte. Mecanicii de atelier. Întregul personal tehnico-administrativ de la I.M.A. Harman s-au oferit voluntar să ajute efec­tiv in unităţi la buna întreţinere a culturilor. Toţi sint animaţi de acelaşi gind : Să facem ca in acest an pămîntul să rodească mai mult ca oricind. yVWWWVWSA^AAA/WVAAAA^WVWWWWW^/OV\ R ezonanţa istorică a oraşului Alba-Iu­­lia vine de la stră­­vechea Apulum romana, se aureolează cu harul de a fi pus coroana unirii pe fruntea lui Mihai Viteazul, păstrea­ză gravat în memoria veacurilor martiriul lui Horia şi Cloşca, iar unirea definitivă a Transilvaniei cu Ro­mânia tot de numele acestui frumos oraş se leagă. O localitate care a fost acoperită trei sfer­­turi de apă şi din care după mai bine de 14 zile apele nu s-au re­tras complet, se află pusă în faţa unui sever examen al vitalităţii. La Alba-Iulia sunt peste 10.000 de sinistraţi, 2600 de case distruse sau grav avariate şi alte 2500 de construcţii cu caracter social-econo­mic sau gospodăresc sunt afectate. Dar dacă cineva doreşte să pri­mească o lecţie de băr­băţie şi încredere in viaţă, să trăiască chiar şi numai un ceas sau două în tabăra de cor­turi a sinistraţilor din Alba-Iulia. Am văzut familii cu cite 4—5 copii rămase fără acoperiş, fără cămaşă, fără blid. Am văzut străzi întregi fărimate ca de bombar­dament, am văzut oa­meni scăpaţi de la moarte ca prin urechile acului, agăţaţi de o blrna sau de antena te­levizorului, dar nicăieri nu am văzut panică sau deprimare, n-am văzut spaima și disperarea, acei corbi negri ai sufle­­telor omenești care se rotesc de obicei pe ce­rul plumburiu al dezas­trelor. I­a intrarea în Alba­­ Iulia „caravanele omeniei" fac coa­dă pentru a le veni rîndul la descărcat. Cu litere mari, pe pancarte stau scrise îndemnuri, semnături de solidari­tate venite din toate colţurile ţării: „Din Bucu­reşti, pentru fraţii noştri din Transilvania ! Jude­ţul Braşov — ajutoare pentru populaţia sinis­trată. Cetăţeni ai oraşu­lui Alba-Iulia, tîrgoviş­­tenii sunt alături de voi! Din judeţul Dolj, pentru fraţii noştri din judeţul Alba. Sintem­ cu voi ! Suntem­ cu voi !...” Sub diverse formulări, sub felurite înfăţişări faptice, ţara întreagă este la Alba-Iulia, după cum este şi la Dej, la Satu Mare, la Lipova, la Brăila... Fiinţa naţională robustă, conştiinţa so­cialistă a poporului­ nos­tru răspunde prin mi­lioane de glasuri „Pre­zent !" Hrană şi apă, îmbrăcăminte şi corturi, tehnicieni şi medici, e­­lectromotoare şi medi­camente, braţe multe şi puternice braţe de mun­citori, de ostaşi, de membri ai gărzilor pa­triotice care refac tron­soanele distruse, reţele­le electrice, Întreprinde­rile, t­oţi cei 10.000 de sinistraţi au as­tăzi adăpostul, deocamdată,­­asigurat. Unii in blocuri sumar ter­minate, alţii in clădiri publice, la familii ospi­taliere sau in corturi, pină cind prin propria lor hărnicie şi contribu­ţia solidară a ţării fie­­care casă se va aşeza din nou la locul ei şi în fiecare casă va fi săr­bătoare. Toţi sinistraţii au primit şi primesc continuu îmbrăcăminte, se lucrează la definiti­varea unui vast program de reconstrucţii, între­prinderile îşi reiau acti­vitatea, se lucrează în schimburi prelungite zi şi noapte, fără preget, pentru ca viaţa să rein­tre cit mai curînd pe făgaşul normal. — Vom face totul ca înainte şi chiar mai bi­ne de cum a fost ! — ne-a spus Ioan Dra­­ghici, domiciliat provi­zoriu în tabăra de cor­turi instalată în curtea liceului local. Alexandru Zdrîng este şofer. Cu economiile pe zece ani adunase ma­terial să-şi facă o casă nouă. Intorcîndu-se din cursă, a văzut că Mu­reşul duce la vale uşi­le, ferestrele, iar restul materialelor s-au dis­trus. A Intrat sub apă doar-doar o mai putea să salveze ceva. Abia a mai putut ieşi el in­­suşi. L-am intilnit la Centrul de distribuire a ajutoarelor. Primise pen­tru familia lui, alcătuită din 4 persoane, 4 pal­toane, costume, parde­­sie, perne, lenjerie, în­călţăminte. O comisie specială i-a vizitat lo­cuinţa pentru a evalua pagubele şi a-i stabili ajutorul cuvenit pentru reconstrucţie. „Spuneţi braşovenilor că nu-i vom uita niciodată. Sunt oameni de omenie. Le mulţumim pentru tot ce au făcut pentru noi". Mihaela Rozolea este elevă în clasa a IV-a. Şi-a salvat viaţa prin peripeţii memorabile. Trei zile şi trei nopţi a stat în podul casei, hră­­nindu-se cu seminţe de dovleac. A fost desco­perită de militari şi e­­vacuată într-o şalupă. La un sfert de oră du­pă aceea casa s-a pră­buşit. „Vreau să devii sora mea — îi scrie o elevă din Pucioasa. Spune-mi ce-ţi trebuie şi am să-ţi trimit". Dar Mihaela are acum tot ce-i trebuie : haine, cărţi, rechizite, hrană... şi mai ales are o soră la Pucioasa şi milioane de surori şi fraţi în toa­tă această ţară nobilă şi generoasă care işi iubeşte şi-şi apără fîii cu aceeaşi dragoste cu care ei o iubesc şi ar apăra-o la nevoie. L­a porţile oraşului­­ Alba-Iulia, acolo unde călare pe un cal alb, cu aproape cinci secole în urmă Marele Voievod aducea steagul măreţ al unirii de ţară, ţara întreagă aduce astăzi dovada vi­brantă a unităţii sale. Istoria se developează plenar, in toată splen­doarea ei contempora­nă, la scara 1 pe 1. Daniel DRAGAN Istoria in mari­me nat­urale 'VVVVVVVVVWN^^·V^^^VVWVVVVV,VVVV\^·*^WSA·^^A‚N«W i. I V

Next