Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)
1970-05-31 / nr. 7899
Pag. 2 DRUM NOU Partidului, fierbinte recunoştinţă Un act social de profund umanism era vizitat ieri oraşul Făgăraş —■ localitate destul de puternic lovită de furia Oltului dezlănţuit — intrînd în vorbă cu mulţi dintre cetăţenii sinistraţi, unii reveniţi la casele lor, alţii încă nu. Am avut astfel plăcutul prilej să auzim emoţionante cuvinte de gratitudine la adresa partidului, a guvernului ţării, pentru sprijinul puternic şi multilateral, pentru gestul de adînc umanism, materializat în măsurile ample prevăzute de Hotărirea C.C. al P.C.R., a guvernului şi Consiliului Naţional al F.U.S. privind ajutorarea populaţiei sinistrate. Am reţinut expresii sincere, smulse din adîncul inimii: „Vor fi salvaţi sute şi mii de oameni, datorită sprijinului partidului nostru drag !", „Simţim în aceste zile grele un sprijin cu adevărat frăţesc", „Cum să nu ai încredere într-un asemenea partid, care face totul pentru ca cetăţenii să sufere cît mai puţin de pe urma acestei catastrofe 11", şi altele, şi altele. Pe soţii IOSIF şi ELENA BATTA, din str. Oltului nr. 3, ambii pensionari, i-am găsit acasă, sfătuindu-se despre ce au de făcut mai urgent, pentru redresarea gospodăriei prădate de ape. Au fost bucuroşi să-şi poată exprima deplina satisfacţie faţă de măsurile luate pentru ajutorarea sinistraţilor. — Da am citit, am răscitit Hotărîrea şi am comentat-o îndelung. Ne-am zis că, deşi sîntem foarte în vîrstă, nu ne amintim să fi avut vreodată în viaţă mai multă satisfacţie, bucurie, încredere în oamenii societăţii noastre conduse de un partid atît de înţelept, de bun. Pentru sinistraţi, ajutoarele substanţiale ce vor fi date sînt un adevărat balsam pe o rană foarte dureroasă. Cine s-ar fi putut clindi, înainte vreme, că, fiind lovit de calamităţi, va primi din partea cuiva ajutoare, începînd de la sume de bani pentru refacerea caselor, pînă la suplimentarea planului de stat la construcţii de locuinţe şi înlesniri şi scutirea de taxe la procurarea materialelor de construcţii ?! Acest gest îl fac astăzi partidul, guvernul ţării, marea noastră familie socialistă, devenită un zid mai puternic decit apele devastatoare. Să reţinem un amănunt: cei doi interlocutori vorbeau, în primul rînd, în numele „celor care au suferit mult mai mult decît noi". Deşi o frumuseţe de grădină a fost complet, distrusă, iar casa se afla pînă acum cîteva zile mai bine de un metru în apă, cei doi bătrîni ne-au declarat că nu au nici un fel de pretenţii de ajutor în bani pentru că „vor fi atîţia şi atiţia oameni la mult mai grea încercare". E o atitudine demnă, plină de înţelegere a acestei situaţii fortuite, pe care am întîlnit-o la majoritatea interlocutorilor noştri. — Şi familia mea a fost lovită de calamitate, ne spunea MARIA BULICAN, brigadieră la C.A.P. Făgăraş. Chiar şi în prezent locuim încă într-o casă străină. Dar nici n-aş vrea să vorbesc despre asta. O să ne redresăm noi gospodăria repede. Mă gîndesc în schimb la grădina de legume a C.A.P., care a fost în cea mai mare parte distrusă: 4 ha arpagic, 3 ha salată, toate aproape bune de recoltat, au fost „înghiţite" de apă. La fel cei circa 1000 m.p. solare şi răsadniţe, 6 ha castraveţi ş.a. Dar ne bucurăm din toată inima, noi toţi membrii cooperatori, că am şi primit, că vom primi în continuare, săminţă pentru refacerea culturilor. Sîntem cu toţii hotărîţi, nu numai să realizăm producţiile planificate ci să le depăşim. Doar să se îndrepte vremea şi ieşim cu toţii la lucru! Un asemenea ajutor de preţ nu poate fi pentru noi decît un puternic stimulent în muncă şi hărnicie. Am stat apoi de vorbă cu deputaţii GH. ALBU (circumscripţia nr. 30) şi STAN SPERILA (circumscripţia nr. 25) din cartierul Galaţi, care se numără ei înşişi printre sinistraţi. — Cunoaştem foarte bine ce gîndesc şi ce simt oamenii, fiind mereu în mijlocul lor. Recenta Hotărîre a fost mult dezbătută aşa că toţi cetăţenii au avut numai cuvinte de laudă, de admiraţie, de recunoştinţă nemărginită faţă de partid şi de guvern, în partea aceasta de oraş sînt puţine case grav avariate. Majoritatea dintre noi sîntem hotărîţi să ne reparăm singuri casele avariate parţial şi aceasta cît mai repede. Măsura privind unele facilitări în procurarea materialelor de construcţii, scutirea de taxe şi altele, care ne afectează direct, este deosebit de binevenită, incit ne-am zis că, conducerea partidului a fost chiar intr-un gînd cu noi. Oamenii nu vor uita niciodată aceste ajutoare deosebit de preţioase şi fiecare In parte va mulţumi cu vorba, dar mai ales cu fapta, punind umărul la refacerea oraşului, a întregii vieţi economice. Profund recunoscători partidului, căruia îi mulţumim din adîncul inimii pentru ajutorul ce ni l-a acordat şi ni-l acordă în continuare, promitem să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca, prin efortul nostru comun, să ştergem urmele calamităţii, iar oraşul nostru să înflorească împreună cu întreaga ţară. Reconstrucţia rapidă — ţelul muncii noastre Act de înalt umanism, Hotărîrea C.C. al P.C.R., a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a stabilit un complex de măsuri pentru o substanţială ajutorare materială a cetăţenilor şi cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Pentru neîntîrziata îndeplinire a hotărîrii, o serie de unităţi pentru producţia materialelor de construcţii, organizaţii comerciale şi de construcţii din judeţul nostru au luat un larg complex de măsuri. In acest sens o contribuţie sporită în efortul de refacere a stricăciunilor revine colectivelor de muncă din unităţile de construcţii ale şantierelor de pe cuprinsul judeţului. Tov. VIOREL TACŞA, secretarul comitetului de partid de la întreprinderea de construcţii locale, ne-a relatat: „ Recent au fost expediate la şantierul nostru din Făgăraş agregate şi alte materiale de construcţii, însumind 3.000 m.c. De asemenea, utilaje în plus : un buldozer şi o macara. In ce priveşte ajutorarea cetăţenilor la acţiunea de refacere sau reconstrucţie a clădirilor, pe fiecare şantier al întreprinderii s-au constituit echipe de intervenţii din cei mai buni şi mai inimoşi meseriaşi. Fiecare din aceste echipe este condusă de un maistru sau un inginer. Ele s-au pregătit să răspundă la orice solicitare, să acţioneze prompt. Pe aceeaşi temă a ajutorului pe care îl vor da în lumina recentei hotărîri populaţiei sinistrate, ALEXANDRU SPIRIDON, preşedintele U.J.C.C. Braşov, ne-a prezentat un amplu complex de măsuri luat de cooperaţia de consum. * „ Din fondurile uniunii judeţene o sumă de 5 milioane lei va fi destinată ajutorării cetăţenilor sinistraţi. De asemenea, — continua Interlocutorul — materialele de construcţii ca: ciment, cherestea, ţiglă, cărămizi şi altele, sunt orientate, cu avizul consiliului popular, cu prioritate spre unităţile şi cetăţenii care au de refăcut şi reconstruit case, dependinţe sau alte obiective. Au fost date dispoziţii să acorde un preţios ajutor în activitatea de reconstrucţie cele 92 echipe de zidari şi zugravi cu peste 210 lucrători, existente în localităţile judeţului nostru, ca şi echipele de dulgheri, instalatori de apă, electricieni, sobari, etc. care vor fi prezente acolo unde este nevoie. — Un sprijin însemnat vor acorda în acest sens şi unităţile de prestări de serviciu din cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti, intervine în discuţie IULIU SZÉKELY, preşedintele U.J.C.M. Braşov. — La Rupea, pe lingă cooperativa „Unirea" avem o unitate de construcţii, care deja a întreprins o serie de lucrări de reconstrucţie. Recent a primit o betonieră în plus şi cu forţele de care dispune va participa la lucrări de refacere. La Făgăraş nu avem unitate de construcţii, dar prin unităţile noastre din această zonă putem executa lucrările de mobilă, duşumele, binale etc. Totodată, secţia de construcţii de la Braşov a primit în dotare o serie de utilaje suplimentare, fiind gata să răspundă la solicitările din orice parte a judeţului unde sunt obiective, case sau alte construcţii de refăcut. Amploarea măsurilor, acţiunilor, iniţiativelor pe care colectivele de muncă din unităţile industriale de construcţii, organizaţiile comerciale, le întreprind, relevă cu pregnanţă largul ecou al recentei hotărîri de partid şi de stat care a generat tot mai rodnice eforturi în toate unităţile. Gh. NOVAC la telefon localităţile afectate de inundaţii. Activităţi intense pentru vindecarea rănilor pricinuite de apele revărsate O dată cu ameliorarea vremii şi retragerea apelor în albiile lor, în toate localităţile din judeţul nostru, care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, a început să se desfăşoare o activitate febrilă. Practic, toţi locuitorii, de la mic la mare, îşi aduc din plin aportul la vindecarea rănilor produse de calamitate. JIBERT: Apele s-au retras în matcă, cele peste 600 ha. teren inundat fiind eliberate de sub povara lor. Terenul fiind încă umed şi cu bălţi nu permite efectuarea lucrărilor agricole. In urma ploilor puternice din 24 mai, s-au produs alunecări de teren chiar in vatra satului, afectînd 13 gospodării ţărăneşti. Puternic afectat a fost şi sediul C.A.P. cu anexele sale. Oamenii lucrează intens la demolarea imobilelor deteriorate puternic de alunecarea de teren şi la repararea celor mai puţin avariate. Majoritatea locuitorilor silit însă în cîmp, acolo unde se hotărăşte soarta recoltei acestui an. HOMOROD: In cursul zilei de azi, cetăţenii de pe străzile Băilor, Băncii, Bisericii etc., vor ieşi în frunte cu deputaţii să îndrepte stricăciunile provocate de ape. Vor împrăştia piatră pe drum, vor curaţi şanţurile şi vor repara trei podeţe. PREJMER: Nivelul apelor Oltului, Rîului Negru şi Tărlungului — aflate sub cota de inundaţii — sunt în continuă scădere, în localitatea Lunca Clinicului mai sunt circa 35 de case înconjurate de apă. In schimb drumurile, străzile sunt toate practicabile. Se lucrează intens cu toate mijloacele posibile la evacuarea apei din pivniţe şi alte dependinţe. Se prevede pentru astăzi o largă acţiune patriotică la prăşitul culturilor şi la amenajarea de şanţuri pe terenurile unde apa mai bălteşte încă. RUPEA: Se continuă acţiunea de amenajare a şanţurilor de scurgere a apei. Ţăranii cooperatori, sute de salariaţi şi elevi dau un sprijin substanţial la întreţinerea culturilor. Astăzi, circa 40 de tineri termină amenajarea locului de joacă din parcul copiilor. De asemenea, vor începe lucrările de consolidare a digului ce apără o parte a oraşului de apele Văii ,libertului. CAŢA: Mai sunt încă 10 familii evacuate, cazate pe la rude, vecini ş.a. Iacob Ioan, cetăţean cu situaţia cea mai grea (are 5 copii, casa i-a fost dărîmată de ape), a primit un ajutor substanţial, în echipament complet pentru cei 7 membri ai familiei. Cele circa 900 ha. teren inundat sunt îmbibate, cu apă, nepermiţînd încă efectuarea lucrărilor agricole. Graţie strădaniei cetăţenilor, apa este evacuată din aproape toate subsolurile. FĂGĂRAŞ: Ieri, la orele 12:30, Oltul avea încă 40 cm, peste cota de inundaţii. Fabrica de cărămidă din cadrul I.I.L. Făgăraş continuă să fie sub apă. Peste 200 de familii nu se pot încă întoarce la casele lor, în toate localităţile judeţului, inclusiv cele calamitate, continuă să se strîngă donaţii pentru sinistraţi şi să se depună sume de bani în contul 2000. Situaţia căilor de comunicaţii Cu începere de la 30 mai, datorita terminării unor noi lucrări de refacere, trenurile de călători şi marfă circulă din nou pe sectoarele Crăciunel , Pod Mureş, Bistriţa - Susenii Bîrgăului şi Bîrlad - Bereşti. In afară de liniile închise, anunţate anterior în presă, la posturile de radio şi televiziune, a fost suspendat temporar traficul feroviar şi pe traseul Zorleni - Horja Direcţia generală a drumurilor comunică redeschiderea drumului naţional 7 Călimăneşti - Rîul Vadului — Sibiu. Pe unele sectoare, DN 2 A Ţăndărei — Vadu Oii, DN 13 Bălăuşeri — Tg. Mureş, DN 13 A Bălăuşeri - Sovata, DN 14 A Mediaş — Tîrnăveni, DN 17 Bistriţa — Vatra Dornei, DN 22 Smîrdan - Măcin şi DN 25 Tecuci - Şendreni, este permis accesul autovehiculelor a căror greutate totală nu depăşeşte 10 tone. Pe DN 11 oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — Bacău, DN 12 A Ghimeş — Comăneşti şi DN 24 A Murgeni — Fălciu, nu pot circula autovehicule a căror greutate depăşeşte 5 tone. Este interzis traficul rutier pe DN 2 B Brăila - Şendreni, DN 5 C Giurgiu — Zimnicea, DN 17 B Vatra Dornei - Poiana Teiului, DN 26 Vlădeşti - Oancea, DN 54 Corabia - Tr. Măgurele şi DN 57 A Pojejena — Socol. Unde există posibilităţi, pe şosele se lucrează intens la repararea degradărilor şi restabilirea cît mai grabnică a circulaţiei. Ca urmare a nivelului ridicat al Dunării, Direcţia generală a navigaţiei civile NAVROM a amînat intrarea în vigoare a noului orar al curselor de pasageri pînă la o dată ce se va anunța ulterior. Cursele de pasageri se vor efectua în continuare conform actualului grafic, cu unele modificări. Din cauza stării necorespunzatoare a terenului de aterizare și decolare, aeroportul Satu Mare este în continuare inchis. Pe teritoriul ţârii nu şi-a început activitatea Oficiul P.T.T.R. Vadeni, din judeţul Brăila. Circulaţia poştală este asigurată în toate judeţele, întîmpinîndu-se totuşi unele greutăţi în judeţele Galaţi şi Tulcea. (Agerpres) Cantul 2000. Sub acest simbol fierbinte al solidarităţii umane, nenumăraţi cetăţeni ai judeţului Braşov oficiază cotidian, cu simplitate şi modestie, un gest de supremă generozitate. Angajaţi plenar în ampla campanie de ajutorare a populaţiei sinistrate, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, subscriu din toată inima la contul omeniei. Completînd formularul, ei trimit pe această cale beneficiarului anonim un salut cald, o încurajare, un îndemn, un strop de soare pe cerul sfîşiat de norii suferinţei. Iată gîndurile cîtorva din cei care au depus ieri ofranda lor în contul pentru ajutorarea sinistraţilor. „Sunt consternat în faţa acestei nenorociri fără precedent care s-a abătut asupra ţării noastre. Este firesc, este de datoria noastră să sprijinim cu tot ce putem pe cei ce se află acum în necaz. Această încercare este un prilej să ne nul 2000 dovedim omenia noastră, dragostea faţă de patrie şi popor". Paroh IOAN POPIŢA, str. Brazilor '40, Noua— Braşov» — Am încă 8 fraţi. Am avut o copilărie grea. Am prins războiul cu toate nenorocirile pe care le-a adus şi ştiu ce înseamnă să rămîi fără nimic. Depunînd aceşti bani acum, mă gîndesc că dacă familia mea ar fi avut de suferit alţii ar fi sărit să ne ajute: ION COVALIUC, str. Timişului nr. 2 Braşov. — Apele au făcut ravagii provocind pagube incredibile. Durerea pe care a semănat-o pretutindeni năvala apelor este de nedescris. Copii rămaşi fără acoperiş, oameni prădaţi de toate bunurile lor aşteaptă ajutor şi e de datoria noastră să ni-l oferim din toată inima : NICOLAE ŢIREA, str. Laterală nr. 19 Codlea. Aceleaşi sentimente de adîncă compasiune au mobilizat sute şi sute de oameni, călăuzindu-le paşii în faţa ghişeelor C.E.C. Reproducem mai jos sumele depuse pînă ieri la contul 2000 de populaţia unor localităţi ale judeţului Braşov: VICTORIA 20.857, CINCU 3.205, LISA 3.943, RECEA 7.065, ŞERCAIA 14.186, ŞINCA 18.713, ŞOARŞ 3.557, VIŞTEA 16.547, VOILA 14.600, RUPEA 7.790, BUNEŞTI 3.524, CAŢA 1.303, CRIHAIMA 11.213, JIBERT 8.882, RACOŞ 6.327, CODLEA 15.565, PREDEAL 20.826, RÂŞNOV 22.991, SACELE 91.613, ZÂRNEŞTI 33.399, BRAN 11.095 FELDIOARA 14.434. Ieri, suma totală a donaţiilor din întregul judeţ în contul C. E. C. 2.000 se ridica 1.352.961 lei.ltul la . P. PE OGOARELE JUDEŢULUI Cu toate forţele la lucru (Urmare din pagina 1) Despre eficienţa organizării muncii în flux continuu, de care ne-a vorbit, printre altele, inginerul, ne-am convins asistînd la moidul cure se desfăşoară actvitatea la brigada a V-a. La sortalul materialului de sămînţă zoreau peste 25 de cooperatoare, sub directa supraveghere a brigadierei Maria Motoc, iar transportarea operative a tuberculilor, de la siloz în cîmp, era asigurată de cîteva atelaje. In schimb, inginerul își asumase sarcina să dirijeze mijloacele mecanice. Tractoristul Ion Mezdromu asigura fertilizarea terenului ci îngrăşăminte naturale. Ii urmat colegii săi Ion Ciolan, Nicolae Gibă şi Ion Manga, care arau , discutau, în timp ce în aceeaşi tarla agregatele mînuite de C.h. Grădinaru şi Grigore Panica se încădraseră în acelaşi ritm, la plantat Repartizarea uniformă a tuberculilor din maşini în sol era asigurată de cooperatori experimentat ca Viorel Motoc, Elisabeta Bucur Nicolae Ţeţu şi Cornelia Motoc. — Aici, la brigada a V-a, ma rămăseseră de plantat cu cartofi 7 hectare — ne-a mai spus inginerul. Folosiţi această metodă pi toate parcelele unde s-a putut lucra, de luni şi pînă azi am reuşi să plantăm 70 de hectare. Din create premise ca duminică agregatele să fie dirijate la alte lucrări urgente. Aceeaşi vie activitate am intîlnit şi la brigăzile conduse de Ion Maga, Vaier Novac, Ion Schuler şi Ghideon Cojocea, fie că se plantau cartofii mecanic, semimecanizat sau cu plugurile trase de cai. Am stat de vorbă ca mai mulţi cooperatori şi mecanizatori. Fie(Urmare din pagina 1) cartofi. îndată ce a fost posibil, cooperatorii au săpat şanţuri de scurgere a apei, creîndu-se astfel front de lucru pentru mecanizatori. Neprecupeţindu-şi eforturile, tractorişti ca Ion Iaru, Nicolae Leahu şi Ion Popa au arat terenul la lumina farurilor, iar dimineaţa au început replantatul. Lucrarea a fost terminată în numai două zile şi datorită faptului că materialul semincer fusese resortat de cooperatori cu atenţie în perioada nefavorabilă muncilor în cîmp. In prezent, la Recea, mai sînt care ne-a împărtăşit acelaşi gindi să facă tot ce depinde de ei ca aportul G.A.P. Berivoi la crearea unei abundente de produse agroalimentare să fie pe măsura prestigiului de care unitatea se bucură, pe măsura înaltului sentiment patriotic şi de solidaritate cu cei năpăstuiţi, de care toţi cooperatorii şi mecanizatorii sunt animaţi, de plantat cu cartofi circa 100 ha. din cele 625 ha. planificate, la care se adaugă alte 20 ha. cît au hotărît cooperatorii să planteze în plus pentru compensarea pierderilor suferite de alte unităţi. Insă terenul destinat plantării mai conţine încă un procent ridicat de umiditate. Pentru a se cîştiga timp, care — fructificat din plin in aceste zile — îşi înzeceşte preţul, mecanizatorii folosesc toate posibilităţile ce le stau la îndemînă ca plantatul cartofilor să se încheie mîine sau cel tîrziu poimîine. Spre exemplu, în grupul „Calea Făgăraşului" se pregătea patul germinativ cu un agregat acţionat cu greutate de 3 tractoare pe 25 ha. La volan se aflau tractoriştii C-tin Apati, C-tin Boier şi Vasile Gibă. Le urmau, cu maşinile de plantat Virgil Dumitrica, Constantin Iosu şi Ştefan Borthi. Acelaşi tablou se repeta, aidoma, şi la brigăzile din satele Iaşi şi Gura Văii. Toţi cei 24 de mecanizatori aflaţi la datorie executau în condiţii dificile lucrări pretenţioase. Insă, asistenţa tehnică acordată la faţa locului de preşedintele Boris Stoenescu, inginerul Valentin Duşa şi Valeriu Filip , şeful secţiei de mecanizare, era o garanţie că în ce priveşte calitatea, lucrările care le executau nu vor avea de suferit. Noaptea la arat, ziua la replantat şi însămînţat şi la C.A.P. Voila păşu-materi sistematic asigură cantiităţi ihme« sporite de lapte. Cooperatorii din Rîşnov au terminat însămînţările (Urmare din pagina 1) lucrări de întreţinere efectuate în momentul oportun la toate culturile agricole şi buna îngrijire şi întreţinere a animalelor — la grajd sau în păşune — să realizeze, peste prevederi, un substanţial spor de produse pe care să-l livreze, în afara obligaţiilor contractuale, la fondul central de stat. Este un scop de interes social mai larg, care vizează mai ales sporirea contribuţiei la acoperirea pierderilor de produse agricole, cauzate de calamităţi. In ce-i priveşte, cooperatorii din Rîşnov sînt unanim hotărîţi să facă tot ce depinde de ei ca ţelul urmărit să se materializeze întocmai aşa cum şi-au propus. Nr. 7899 TRENUL TRANSCONTAINERIZAT (Urmare din pagina 1) tarea tuturor mărfurilor. Aş remarca printre tipurile de transcontainere pe cele : universale, deschise, izoterme, cisterne şi alte tipuri speciale pentru transportul mobilei, confecţiilor, a geamurilor foi ele. — Cum se va realiza transportul transcontainerelor ? — El se bazează pe un sistem de transport în lanţ, la care participă toate formele de transport — feroviar, auto şi naval. Transcontainerul — acea încăpere plină cu mărfuri — este încărcat la furnizor într-un vagon, să zicem, apoi transbordat după nevoie în camioane sau vagoane. De obicei transportul acestor transcontainere se realizează în trenuri specializate cu o circulaţie rapidă, cu opriri şi legături la ore fixe. Aşa, de pildă, marfarul transcontainerizat care va intra în circulaţie la 1 iunie va pleca seara din Bucureşti şi va ajunge dimineaţa în Timişoara, cu toate că are în program o serie de opriri cu operaţii de încărcare şi descărcare. — Acest tren va trece şi prin Braşov ? — Da. Se preconizează deocamdată cu titlu experimental două trase Bucureşti—Timişoara, unul prin Craiova, celălalt prin Braşov. Aceste trenuri vor circula cu mare viteză : 80—100 km/h. In acelaşi timp alte două trenuri vor parcurge trasele amintite în sens invers. Pe această distanţă au fost fixate o serie de staţii deschise traficului de transcontainere printre care figurează şi Braşovul. Ele vor fi dotate cu utilaje de ridicat, dispozitive de prindere şi desprindere a transcontainerelor, autotractoare şi semiremorci capabile să transporte containerele la beneficiari. Braşovul va deveni astfel centrul unei zone de influenţă unde vor fi concentrate transcontainere suficiente pentru a-i deservi pe cei interesaţi. Exploatarea raţională a acestei noi forme de transport impune însă o mai bună organizare a producţiei şi a desfacerii, pentru ca astfel operaţiile de alimentare a transcontainerelor să concorde cu exactitatea de circulație a trenurilor. (Urmare din pagina ^ loc de muncă. Sînt caracteristici general valabile, indicînd un anumit grad de perfecţiune pe scara valorilor umane. Szabó Georgeta, secretara comitetului de partid de la Fabrica de tricotaje din Braşov: „Ploua. După cele văzute la televizor, îmi veneau lacrimi gîndindu-mă, cită grozăvie, şi ce s-o mai întimpla cu oamenii aceştia, cu copiii lor, cu bătrînii, atît de crunt loviţi spre apusul vieţii. Nu puteam să dau geană de geană. Am plecat spre fabrică". —Cum a reacţionat colectivul fabricii, auzind despre ce se întîmplă ? — o întrebasem pe tov. Maria Georgescu, inginerul-şef al fabricii. — Vă puteţi închipui. Cele mai multe, la noi, sînt femeile... Adevărul e că acest colectiv, acumulînd atîta sensibilitate feminină, a reacţionat cu multă bărbăţie. Sub îndrumarea organizaţiei de partid s-au alcătuit prompt echipe din electricieni, mecanici, ajustori, care au plecat in aceeaşi dimineaţă spre Sighişoara, să ajute la repararea maşinilor fabricii „6 Martie" In adunarea care a avut loc, s-au oferit să dea bani, alimente, haine, obiecte de uz casnic. Multe femei ar fi dorit să ia copii în îngrijire. S-a hotărît sporirea angajamentului iniţial luat în întrecerea socialistă, cu 45.000 bucăţi de tricotaje finite şi creşterea cu 45 la sută a cantităţilor destinate pentru export. Am stat de vorbă cu comunista Hindoreanu Ioana, cu Koreh Berta, Uhr lise, tricoteze. — Cum reuşiţi să vă îndepliniţi angajamentul? Cît aţi putut să daţi în plus, zilele acestea? Răspunsurile vin pe rînd : — Un pulover... un pulover şi jumătate, zilnic... şapte pulovere şi jumătate într-o săptămînă... — Adică ? — Peste 400 de pulovere în plus pînă astăzi, numai la secţia tricotat rectiliniu — ne explică maistrul Ioan Kiass. Şi iată ce înseamnă ritmul acesta: faţă de 2.300 bucăţi tricotate date în plus, în primele patru luni ale anului, un plus de 8.200 bucăţi numai în luna mai. Un raport pe deplin edificator. S-a scris despre colectivul Fabricii de stofe din Braşov că şi-a suplimentat angajamentul la producţia marfă cu o cifră considerabilă , încă circa 10 milioane de lei. Cum se realizează efectiv ritmul îndeplinirii acestui angajament ? Dacă în primele patru luni ale anului s-au dat peste plan 12.000 m.p. ţesături tip lină, în numai 28 de zile din luna mai s-a dat un plus de 15.000 metri. In ce fel? Göbriel Gheorghe, ajutor de maistru la apretura umedă: „Sîntem în secţie 32 de comunişti, dintre care 17 femei. Ne-am angajat să dăm zilnic in plus, peste vechiul angajament, cite 8—9 bucăţi. Dăm însă 10—12 şi chiar mai mult". Comunista Birsan Eufrosina : „Secţia finisaj s-a angajat să obţină o depăşire de 8 la sută pe luna mai. Nu s-a terminat luna, dar noi ne-am şi îndeplinit angajamentul". înainte de a apare stihia inundaţiilor, oamenii erau preocupaţi să încheie anul 1970 cu succese cît mai mari. Dar să reţinem că cele trei fabrici vizitate (şi în paranteză spus, nu numai ele) sînt în curs de extindere. Planul de producţia urmează deci să fie realizat mînă în mină cu planul de investiţii. Eforturile vor trebui canalizate şi în direcţia aceasta. Şi vor fi. Nu e nici o exagerare cînd spunem că, după lovitura primită, ele s-au, înzecit. Există în oamenii noştri acel coeficient de energie latentă, care, în momente grele, concentrează la maximum unitatea de acţiune şi ridică elanul patriotic la un grad de in- candescenţă de proporţii solare. In ceasurile marii încercări prin care trecem, inimile bat ca una singură în jurul partidului comuniştilor, afirmînd capacităţi şi virtuţi nemuritoare. In faţa marii Încercări