Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)

1970-05-31 / nr. 7899

Pag. 2 DRUM NOU Partidului, fierbinte recunoştinţă Un act social de profund umanism era vizitat ieri oraşul Făgăraş —■ localitate destul de puternic lo­vită de furia Oltului dezlănţuit — intrînd în vorbă cu mulţi dintre cetăţenii sinistraţi, unii reveniţi la casele lor, alţii încă nu. Am avut astfel plăcutul prilej să auzim e­­m­o­ţ­io­nan­te cuvinte de gratitudine la adresa partidului, a guvernului ţării, pentru sprijinul puternic şi multilateral, pentru gestul de a­­dînc umanism, materializat în mă­surile ample prevăzute de Hotă­­rirea C.C. al P.C.R., a guvernului şi Consiliului Naţional al F.U.S. privind ajutorarea populaţiei si­nistrate. Am reţinut expresii sin­cere, smulse din adîncul inimii: „Vor fi salvaţi sute şi mii de oa­meni, datorită sprijinului partidu­lui nostru drag !", „Simţim în a­­ceste zile grele un sprijin cu ade­vărat frăţesc", „Cum să nu ai în­credere într-un asemenea partid, care face totul pentru ca cetăţenii să sufere cît mai puţin de pe ur­ma acestei catastrofe 11", şi altele, şi altele. Pe soţii IOSIF şi ELENA BATTA, din str. Oltului nr. 3, ambii pen­sionari, i-am găsit acasă, sfătuin­­du-se despre ce au de făcut mai urgent, pentru redresarea gospodă­riei prădate de ape. Au fost bucu­roşi să-şi poată exprima deplina satisfacţie faţă de măsurile luate pentru ajutorarea sinistraţilor. — Da am citit, am răscitit Ho­­tărîrea şi am comentat-o îndelung. Ne-am zis că, deşi sîntem foarte în vîrstă, nu ne amintim să fi avut vreodată în viaţă mai multă satisfacţie, bucurie, încredere în oamenii societăţii noastre conduse de un partid atît de înţelept, de bun. Pentru sinistraţi, ajutoarele substanţiale ce vor fi date sînt un adevărat balsam pe o rană foar­te dureroasă. Cine s-ar fi putut clindi, înainte vreme, că, fiind lo­vit de calamităţi, va primi din partea cuiva ajutoare, începînd de la sume de bani pentru refacerea caselor, pînă la suplimentarea pla­nului de stat la construcţii de lo­cuinţe şi înlesniri şi scutirea de taxe la procurarea materialelor de construcţii ?! Acest gest îl fac as­tăzi partidul, guvernul ţării, ma­rea noastră familie socialistă, de­venită un zid mai puternic decit apele devastatoare. Să reţinem un amănunt­: cei doi interlocutori vorbeau, în primul rînd, în numele „celor care au su­ferit mult mai mult decît noi". Deşi o frumuseţe de grădină a fost complet, distrusă, iar casa se afla pînă acum cîteva zile mai bine de un metru în apă, cei doi bă­­trîni ne-au declarat că nu au nici un fel de pretenţii de ajutor în bani pentru că „vor fi atîţia şi ati­­ţia oameni la mult mai grea încer­care". E o atitudine demnă, plină de înţelegere a acestei situaţii for­tuite, pe care am întîlnit-o la ma­joritatea interlocutorilor noştri. — Şi familia mea a fost lovită de calamitate, ne spunea MARIA BULICAN, brigadieră la C.A.P. Fă­găraş. Chiar şi în prezent locuim încă într-o casă străină. Dar nici n-aş vrea să vorbesc despre asta. O să ne redresăm noi gospodăria repede. Mă gîndesc în schimb la grădina de legume a C.A.P., care a fost în cea mai mare parte dis­trusă: 4 ha arpagic, 3 ha salată, toate aproape bune de recoltat, au fost „înghiţite" de apă. La fel cei circa 1000 m.p. solare şi răsad­niţe, 6 ha castraveţi ş.a. Dar ne bucurăm din toată inima, noi toţi membrii cooperatori, că am şi pri­mit, că vom primi în continuare, săminţă pentru refacerea culturi­lor. Sîntem cu toţii hotărîţi, nu numai să realizăm producţiile pla­nificate ci să le depăşim. Doar să se îndrepte vremea şi ieşim cu toţii la lucru! Un asemenea aju­tor de preţ nu poate fi pentru noi decît un puternic stimulent în muncă şi hărnicie. Am stat apoi de vorbă cu depu­taţii GH. ALBU (circumscripţia nr. 30) şi STAN SPERILA (circum­scripţia nr. 25) din cartierul Ga­laţi, care se numără ei înşişi prin­tre sinistraţi. — Cunoaştem foarte bine ce gîn­desc şi ce simt oamenii, fiind me­reu în mijlocul lor. Recenta Ho­­tărîre a fost mult dezbătută aşa că toţi cetăţenii au avut numai cu­vinte de laudă, de admiraţie, de recunoştinţă nemărginită faţă de partid şi de guvern, în partea a­­ceasta de oraş sînt puţine case grav avariate. Majoritatea dintre noi sîntem hotărîţi să ne reparăm singuri casele avariate parţial şi aceasta cît mai repede. Măsura privind unele facilitări în procu­rarea materialelor de construcţii, scutirea de taxe şi altele, care ne afectează direct, este deosebit de binevenită, incit ne-am zis că, conducerea partidului a fost chiar intr-un gînd cu noi. Oamenii nu vor uita niciodată aceste ajutoa­re deosebit de preţioase şi fiecare In parte va mulţumi cu vorba, dar mai ales cu fapta, punind umărul la refacerea oraşului, a întregii vieţi economice. Profund recunos­cători partidului, căruia îi mulţu­mim din adîncul inimii pentru ajutorul ce ni l-a acordat şi n­i-l acordă în continuare, promitem să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca, prin efortul nostru co­mun, să ştergem urmele calamită­ţii, iar oraşul nostru să înfloreas­că împreună cu întreaga ţară. Reconstrucţia rapidă — ţelul muncii noastre Act de înalt umanism, Hotărî­­rea C.C. al P.C.R., a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Na­ţional al Frontului Unităţii Socia­liste, a stabilit un complex de măsuri pentru o substanţială aju­torare materială a cetăţenilor şi cooperativelor agricole de produc­ţie care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Pentru neîntîr­­ziata îndeplinire a hotărîrii, o se­rie de unităţi pentru producţia materialelor de construcţii, or­ganizaţii comerciale şi de con­strucţii din judeţul nostru au luat un larg complex de măsuri. In acest sens o contribuţie spo­rită în efortul de refacere a stri­căciunilor revine colectivelor de muncă din unităţile de construcţii ale şantierelor de pe cuprinsul judeţului. Tov. VIOREL TACŞA, secretarul comitetului de partid de la întreprinderea de construc­ţii locale, ne-a relatat: „ Recent au fost expediate la şantierul nostru din Făgăraş a­­gregate şi alte materiale de construcţii, însumind 3.000 m.c. De asemenea, utilaje în plus : un buldozer şi o macara. In ce pri­veşte ajutorarea cetăţenilor la acţiunea de refacere sau re­construcţie a clădirilor, pe fieca­re şantier al întreprinderii s-au constituit echipe de intervenţii din cei mai buni şi mai inimoşi meseriaşi. Fiecare din aceste echi­pe este condusă de un maistru sau un inginer. Ele s-au pregătit să răspundă la orice solicitare, să acţioneze prompt. Pe aceeaşi temă a ajutorului pe care îl vor da în lumina recen­tei hotărîri populaţiei sinistrate, ALEXANDRU SPIRIDON, preşe­dintele U.J.C.C. Braşov, ne-a pre­zentat un amplu complex de mă­suri luat de cooperaţia de con­sum. * „ Din fondurile uniunii jude­ţene o sumă de 5 milioane lei va fi destinată ajutorării cetăţenilor sinistraţi. De asemenea, — conti­nua Interlocutorul — materialele de construcţii ca: ciment, che­restea, ţiglă, cărămizi şi altele, sunt orientate, cu avizul consiliu­lui popular, cu prioritate spre u­­nităţile şi cetăţenii care au de re­făcut şi reconstruit case, depen­dinţe sau alte obiective. Au fost date dispoziţii să acorde un pre­ţios ajutor în activitatea de re­construcţie cele 92 echipe de zi­dari şi zugravi cu peste 210 lu­crători, existente în localităţile judeţului nostru, ca şi echipele de dulgheri, instalatori de apă, electricieni, sobari, etc. care vor fi prezente acolo unde este ne­voie. — Un sprijin însemnat vor a­­corda în acest sens şi unităţile de prestări de serviciu din cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti, in­tervine în discuţie IULIU SZÉKE­LY, preşedintele U.J.C.M. Braşov. — La Rupea, pe lingă coopera­tiva „Unirea" avem o unitate de construcţii, care deja a întreprins o serie de lucrări de reconstruc­ţie. Recent a primit o betonieră în plus şi cu forţele de care dis­pune va participa la lucrări de refacere. La Făgăraş nu avem uni­tate de construcţii, dar prin uni­tăţile noastre din această zonă putem executa lucrările de mo­bilă, duşumele, binale etc. Toto­dată, secţia de construcţii de la Braşov a primit în dotare o se­rie de utilaje suplimentare, fiind gata să răspundă la solicitările din orice parte a judeţului unde sunt obiective, case sau alte construcţii de refăcut. Amploarea măsurilor, acţiuni­lor, iniţiativelor pe care colecti­vele de muncă din unităţile in­dustriale de construcţii, organi­zaţiile comerciale, le întreprind, relevă cu pregnanţă largul ecou al recentei hotărîri de partid şi de stat care a generat tot mai rod­nice eforturi în toate unităţile. Gh. NOVAC la telefon localităţile afectate de inundaţii. Activităţi intense pentru vindecarea rănilor pricinuite de apele revărsate O dată cu ameliorarea vremii şi retragerea apelor în albiile lor, în toate localităţile din judeţul nos­tru, care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, a început să se desfăşoare o activitate febrilă. Practic, toţi locuitorii, de la mic la mare, îşi aduc din plin aportul la vindecarea rănilor produse de calamitate. JIBERT: Apele s-au retras în matcă, cele peste 600 ha. teren inundat fiind eliberate de sub po­vara lor. Terenul fiind încă umed şi cu bălţi nu permite efec­tuarea lucrărilor agricole. In ur­ma ploilor puternice din 24 mai, s-au produs alunecări de teren chiar in vatra satului, afectînd 13 gospodării ţărăneşti. Puternic a­­fectat a fost şi sediul C.A.P. cu anexele sale. Oamenii lucrează in­tens la demolarea imobilelor de­teriorate­ puternic de alunecarea de teren şi la repararea celor mai puţin avariate. Majoritatea locui­torilor silit însă în cîmp, acolo unde se hotărăşte soarta recoltei acestui an. HOMOROD: In cursul zilei de azi, cetăţenii de pe străzile Băilor, Băncii, Bisericii etc., vor ieşi în frunte cu deputaţii să îndrepte stricăciunile provocate de ape. Vor împrăştia piatră pe drum, vor curaţi şanţurile şi vor repara trei podeţe. PREJMER: Nivelul apelor Oltu­lui, Rîului Negru şi Tărlungului — aflate sub cota de inundaţii — sunt în continuă scădere, în loca­litatea Lunca Clinicului mai sunt circa 35 de case înconjurate de apă. In schimb drumurile, străzile sunt toate practicabile. Se lucrea­ză intens cu toate mijloacele po­sibile la evacuarea apei din piv­niţe şi alte dependinţe. Se pre­vede pentru astăzi o largă acţiu­ne patriotică la prăşitul culturilor şi la amenajarea de şanţuri pe te­renurile unde apa mai bălteşte încă. RUPEA: Se continuă acţiunea de amenajare a şanţurilor de scurgere a apei. Ţăranii coopera­tori, sute de salariaţi şi elevi dau un sprijin substanţial la întreţi­nerea culturilor. Astăzi, circa 40 de tineri termină amenajarea locului de joacă din parcul copii­lor. De asemenea, vor înce­pe lucrările de consolidare a digului ce apără o parte a oraşu­lui de apele Văii ,libertului. CAŢA: Mai sunt încă 10 familii evacuate, cazate pe la rude, ve­cini ş.a. Iacob Ioan, cetăţean cu situaţia cea mai grea (are 5 copii, casa i-a fost dărîmată de ape), a primit un ajutor substanţial, în echipament complet pentru cei 7 membri ai familiei. Cele circa 900 ha. teren inundat sunt îmbibate, cu apă, nepermiţînd încă efectuarea lucrărilor agricole. Graţie străda­niei cetăţenilor, apa este evacua­tă din aproape toate subsolurile. FĂGĂRAŞ: Ieri, la orele 12:30, Oltul avea încă 40 cm, peste cota de inundaţii. Fabrica de cărămi­dă din cadrul I.I.L. Făgăraş con­tinuă să fie sub apă. Peste 200 de familii nu se pot încă întoarce la casele lor, în toate localităţile judeţului, inclusiv cele calamitate, continuă să se strîngă donaţii pentru sinis­traţi şi să se depună sume de bani în contul 2000. Situaţia căilor de comunicaţii Cu începere de la 30 mai, datorita ter­minării unor noi lucrări de refacere, tre­nurile de călători şi marfă circulă din nou pe sectoarele Crăciunel , Pod Mu­reş, Bistriţa - Susenii Bîrgăului şi Bîrlad - Bereşti. In afară de liniile închise, a­­nunţate anterior în presă, la posturile de radio şi televiziune, a fost suspendat tem­porar traficul feroviar şi pe traseul Zor­­leni - Horja Direcţia generală a drumurilor comuni­că redeschiderea drumului naţional 7 Călimăneşti - Rîul Vadului — Sibiu. Pe unele sectoare, DN 2 A Ţăndărei — Vadu Oii, DN 13 Bălăuşeri — Tg. Mureş, DN 13 A Bălăuşeri - Sovata, DN 14 A Me­diaş — Tîrnăveni, DN 17 Bistriţa — Vatra Dornei, DN 22 Smîrdan - Măcin şi DN 25 Tecuci - Şendreni, este permis acce­sul autovehiculelor a căror greutate to­tală nu depăşeşte 10 tone. Pe DN 11 ora­şul Gheorghe Gheorghiu-Dej — Bacău, DN 12 A Ghimeş — Comăneşti şi DN 24 A Murgeni — Fălciu, nu pot circula auto­vehicule a căror greutate depăşeşte 5 tone. Este interzis traficul rutier pe DN 2 B Brăila - Şendreni, DN 5 C Giurgiu — Zimnicea, DN 17 B Vatra Dornei - Poia­na Teiului, DN 26 Vlădeşti - Oancea, DN 54 Corabia - Tr. Măgurele şi DN 57 A Pojejena — Socol. Unde există posibi­lităţi, pe şosele se lucrează intens la re­pararea degradărilor şi restabilirea cît mai grabnică a circulaţiei. Ca urmare a nivelului ridicat al Du­nării, Direcţia generală a navigaţiei ci­vile NAVROM a amînat intrarea în vigoare a noului orar al curselor de pa­sageri pînă la o dată ce se va anunța ulterior. Cursele de pasageri se vor efec­tua în continuare conform actualului gra­fic, cu unele modificări. Din cauza stării necorespunzatoare a terenului de aterizare și decolare, aero­portul Satu Mare este în continuare inchis. Pe teritoriul ţârii nu şi-a început acti­vitatea Oficiul P.T.T.R. Vadeni, din ju­deţul Brăila. Circulaţia poştală este asi­gurată în toate judeţele, întîmpinîndu-se totuşi unele greutăţi în judeţele Galaţi şi Tulcea. (Agerpres) Cantul 2000. Sub acest sim­bol fierbinte al solidarităţii u­­mane, nenumăraţi cetăţeni ai judeţului Braşov oficiază coti­dian, cu simplitate şi modestie, un gest de supremă generozi­tate. Angajaţi plenar în ampla campanie de ajutorare a popu­laţiei sinistrate, tineri şi vîrst­­nici, bărbaţi şi femei, sub­scriu din toată inima la con­tul omeniei. Completînd formu­larul,­ ei trimit pe această cale beneficiarului anonim un salut cald, o încurajare, un îndemn, un strop de soare pe cerul sfî­­şiat de norii suferinţei. Iată gîndurile cîtorva din cei care au depus ieri ofranda lor în contul pentru ajutorarea sinis­traţilor. „Sunt consternat în fa­ţa acestei nenorociri fără pre­cedent care s-a abătut asupra ţării noastre. Este firesc, este de datoria noastră să sprijinim cu tot ce putem pe cei ce se află acum în necaz. Această încercare este un prilej să ne nul 2000 dovedim omenia noastră, dra­gostea faţă de patrie şi popor". Paroh IOAN POPIŢA, str. Bra­zilor '40, Noua­­— Braşov» — Am încă 8 fraţi. Am avut o copilărie grea. Am prins răz­boiul cu toate nenorocirile pe care le-a adus şi ştiu ce în­seamnă să rămîi fără nimic. Depunînd aceşti bani acum, mă gîndesc că dacă familia mea ar fi avut de suferit alţii ar fi sărit să ne ajute: ION CO­­VALIUC, str. Timişului nr. 2 Braşov. — Apele au făcut ravagii provocind pagube incredibile. Durerea pe care a semănat-o pretutindeni năvala apelor este de nedescris. Copii rămaşi fără acoperiş, oameni prădaţi de toate bunurile lor aşteaptă aju­tor şi e de datoria noastră să ni-l oferim din toată inima : NICOLAE ŢIREA, str. Laterală nr. 19 Codlea. Aceleaşi senti­mente de adîncă compasiune au mobilizat sute şi sute de oa­­meni, călăuzindu-le paşii în fa­ţa ghişeelor C.E.C. Reproducem mai jos sumele depuse pînă ieri la contul 2000 de populaţia unor localităţi ale judeţului Braşov: VICTORIA 20.857, CINCU 3.205, LISA 3.943, RECEA 7.065, ŞERCAIA 14.186, ŞINCA 18.713, ŞOARŞ 3.557, VIŞTEA 16.547, VOILA 14.600, RUPEA 7.790, BUNEŞTI 3.524, CAŢA 1.303, CRIHAIMA 11.213, JIBERT 8.882, RACOŞ 6.327, CODLEA 15.565, PREDEAL 20.826, RÂŞNOV 22.991, SACE­­LE 91.613, ZÂRNEŞTI 33.399, BRAN 11.095 FELDIOARA 14.434. Ieri, suma totală a donaţiilor din întregul judeţ în contul C. E. C. 2.000 se ridica 1.352.961 lei.­ltul la . P. PE OGOARELE JUDEŢULUI Cu toate forţele la lucru (Urmare din pagina 1) Despre eficienţa organizării muncii în flux continuu, de care ne-a vorbit, printre altele, ingine­rul, ne-am convins asistînd la mo­­i­dul cure se desfăşoară actvitatea la brigada a V-a. La sortalul ma­terialului de sămînţă zoreau peste 25 de cooperatoare, sub directa supraveghere a brigadierei Maria Motoc, iar transportarea operative a tuberculilor, de la siloz în cîmp, era asigurată de cîteva atelaje. In schimb, inginerul își asumase sarcina să dirijeze mijloacele me­canice. Tractoristul Ion Mezdromu asigura fertilizarea terenului ci îngrăşăminte naturale. Ii urmat colegii săi Ion Ciolan, Nicolae Gibă şi Ion Manga, care arau , discutau, în timp ce în aceeaşi tar­la agregatele mînuite de C.h. Gră­dinaru­ şi Grigore Panica se încă­draseră în acelaşi ritm, la plantat Repartizarea uniformă a tuberculi­lor din maşini în sol era asigu­rată de cooperatori experimentat ca Viorel Motoc, Elisabeta Bucur Nicolae Ţeţu şi Cornelia Motoc. — Aici, la brigada a V-a, ma rămăseseră de plantat cu cartofi 7­ hectare — ne-a mai spus ingine­rul. Folosiţi­­ această metodă pi toate parcelele unde s-a putut lu­cra, de luni şi pînă azi am reuşi să plantăm 70 de hectare. Din create premise ca duminică agre­gatele să fie dirijate la alte lu­crări urgente. Aceeaşi vie activitate am intîl­­nit şi la brigăzile conduse de Ion Maga, Vaier Novac, Ion Schuler şi Ghideon Cojocea, fie că se plantau cartofii mecanic, semime­­canizat sau cu plugurile trase de cai. Am stat de vorbă ca mai mulţi cooperatori şi mecanizatori. Fie­(Urmare din pagina 1) cartofi. îndată ce a fost posibil, cooperatorii au săpat şanţuri de scurgere a apei, creîndu-se ast­fel front de lucru pentru mecani­zatori. Neprecupeţindu-şi efortu­rile, tractorişti ca Ion Iaru, Nico­lae Leahu şi Ion Popa au arat te­renul la lumina farurilor, iar di­mineaţa au început replantatul. Lucrarea a fost terminată în nu­mai două zile şi datorită faptului că materialul semincer fusese re­­sortat de cooperatori cu atenţie în perioada nefavorabilă muncilor în cîmp. In­ prezent, la Recea, mai sînt care ne-a împărtăşit acelaşi gindi să facă tot ce depinde de ei ca aportul G.A.P. Berivoi la crearea unei abundente de produse agro­­aliment­are să fie pe măsura pres­tigiului de care unitatea se bucu­ră, pe măsura înaltului sentiment patriotic şi de solidaritate cu cei năpăstuiţi, de care toţi cooperato­rii şi mecanizatorii sunt animaţi, de plantat cu cartofi circa 100 ha. din cele 625 ha. planificate, la ca­re se adaugă alte 20 ha. cît au hotărît cooperatorii să planteze în plus pentru compensarea pierde­rilor suferite de alte unităţi. Insă terenul destinat plantării mai con­ţine încă un procent ridicat de umiditate. Pentru a se cîştiga timp, care — fructificat din plin in aceste zile — îşi înzeceşte pre­ţul, mecanizatorii folosesc toate posibilităţile ce le stau la îndemî­­nă ca plantatul cartofilor să se în­cheie mîine sau cel tîrziu poimîi­­ne. Spre exemplu, în grupul „Ca­lea Făgăraşului" se pregătea pa­tul germinativ cu un agregat ac­ţionat cu greutate de 3 tractoare pe 25 ha. La volan se aflau trac­toriştii C-tin Apati, C-tin Boier şi Vasile Gibă. Le urmau, cu maşi­nile de plantat Virgil Dumitrica, Constantin Iosu şi Ştefan Borthi. Acelaşi tablou se repeta, aidoma, şi la brigăzile din satele Iaşi şi Gura Văii. Toţi cei 24 de mecanizatori a­­flaţi la datorie executau în con­diţii dificile lucrări pretenţioase. Insă, asistenţa tehnică acordată la faţa locului de preşedintele Boris Stoenescu, inginerul Valentin Du­­şa şi Valeriu Filip , şeful secţiei de mecanizare, era o garanţie că în ce priveşte calitatea, lucrările care le executau nu vor avea de suferit. Noaptea la arat, ziua la replantat şi însămînţat şi la C.A.P. Voila păşu-materi sistematic asigură cantiităţi ihme« sporite de lapte. Cooperatorii din Rîşnov au terminat însămînţările (Urmare din pagina 1) lucrări de întreţinere efectuate în momentul oportun la toate cultu­rile agricole şi buna îngrijire şi întreţinere a animalelor — la grajd sau în păşune — să realizeze, peste prevederi, un substanţial spor de produse pe care să-l livre­ze, în afara obligaţiilor contrac­tuale, la fondul central de stat. Este un scop de interes social mai larg, care vizează mai ales sporirea contribuţiei la acoperirea pierderilor de produse agricole, cauzate de calamităţi. In ce-i pri­veşte, cooperatorii din Rîşnov sînt unanim hotărîţi să facă tot ce de­pinde de ei ca ţelul urmărit să se materializeze întocmai aşa cum şi-au propus. Nr. 7899 TRENUL TRANSCONTAINERIZAT (Urmare din pagina 1)­ tarea tuturor mărfurilor. Aş remar­ca printre tipurile de transcontai­­nere pe cele : universale, deschi­se, izoterme, cisterne şi alte tipuri speciale pentru transportul mobi­lei, confecţiilor, a geamurilor foi ele. — Cum se va realiza transpor­tul transcontainerelor ? — El se bazează pe un sistem de transport în lanţ, la care par­ticipă toate formele de transport — feroviar, auto şi naval. Trans­­containerul — acea încăpere pli­nă cu mărfuri — este încărcat la furnizor într-un vagon, să zicem, apoi transbordat după nevoie în camioane sau vagoane. De obicei transportul acestor transcontaine­re se realizează în trenuri specia­lizate cu o circulaţie rapidă, cu opriri şi legături la ore fixe. Aşa, de pildă, marfarul transcontaine­­rizat care va intra în circulaţie la 1 iunie va pleca seara din Bucu­reşti şi va ajunge dimineaţa în Ti­mişoara, cu toate că are în pro­gram o serie de opriri cu operaţii de încărcare şi descărcare. — Acest tren va trece şi prin Braşov ? — Da. Se preconizează deocam­dată cu titlu experimental două trase Bucureşti—Timişoara, unul prin Craiova, celălalt prin Braşov. Aceste trenuri vor circula cu mare viteză : 80—100 km/h. In acelaşi timp alte două trenuri vor par­curge trasele amintite în sens in­vers. Pe această distanţă au fost fixate o serie de staţii deschise tra­ficului de transcontainere printre care figurează şi Braşovul. Ele vor fi dotate cu utilaje de ridicat, dis­pozitive de prindere şi desprinde­re a transcontainerelor, autotrac­toare şi semiremorci capabile să transporte containerele la benefi­ciari. Braşovul va deveni astfel centrul unei zone de influenţă un­de vor fi concentrate transcontai­nere suficiente pentru a-i deservi pe cei interesaţi. Exploatarea raţională a acestei noi forme de transport impune în­să o mai bună organizare a pro­ducţiei şi a desfacerii, pentru ca astfel operaţiile de alimentare a transcontainerelor să concorde cu exactitatea de circulație a trenu­rilor. (Urmare din pagina ^ loc de muncă. Sînt caracteristici general valabile, indicînd un a­­numit grad de perfecţiune pe sca­ra valorilor umane. Szabó Georgeta, secretara co­mitetului de partid de la Fabrica de tricotaje din Braşov: „Ploua. După cele văzute la televizor, îmi veneau lacrimi gîndindu-mă, cită grozăvie, şi ce s-o mai întim­­pla cu oamenii aceştia, cu copiii lor, cu bătrînii, atît de crunt loviţi spre apusul vieţii. Nu puteam să dau geană de geană. Am plecat spre fabrică". —Cum a reacţionat colectivul fabricii, auzind despre ce se în­­tîmplă ? — o întrebasem pe tov. Maria Georgescu, inginerul-şef al fabricii. — Vă puteţi închipui. Cele mai multe, la noi, sînt femeile... Adevărul e că acest colectiv, a­­cumulînd atîta sensibilitate femi­nină, a reacţionat cu multă băr­băţie. Sub îndrumarea organizaţi­ei de partid s-au alcătuit prompt echipe din electricieni, mecanici, ajustori, care au plecat in aceeaşi dimineaţă spre Sighişoara, să aju­te la repararea maşinilor fabricii „6 Martie" In adunarea care a avut loc, s-au oferit să dea bani, a­­limente, haine, obiecte de uz cas­nic. Multe femei ar fi dorit să ia copii în îngrijire. S-a hotărît sporirea angajamentului iniţial luat în întrecerea socialistă, cu 45.000 bucăţi de tricotaje finite şi creşterea cu 45 la sută a can­tităţilor destinate pentru export. Am stat de vorbă cu comunista Hindoreanu Ioana, cu Koreh Ber­ta, Uhr lise, tricoteze. — Cum reuşiţi să vă îndepliniţi angajamentul? Cît aţi putut să daţi în plus, zilele acestea? Răs­punsurile vin pe rînd : — Un pulover... un pulover şi jumătate, zilnic... şapte pulovere şi jumătate într-o săptămînă... — Adică ? — Peste 400 de pulovere în plus pînă astăzi, numai la secţia tricotat rectiliniu — ne explică maistrul Ioan Kiass. Şi iată ce în­seamnă ritmul acesta: faţă de 2.300 bucăţi tricotate date în plus, în primele patru luni ale anului, un plus de 8.200 bucăţi numai în luna mai. Un raport pe deplin edificator. S-a scris despre colectivul Fa­bricii de stofe din Braşov că şi-a suplimentat angajamentul la pro­ducţia marfă cu o cifră considera­bilă , încă circa 10 milioane de lei. Cum se realizează efectiv rit­mul îndeplinirii acestui angaja­ment ? Dacă în primele patru luni ale anului s-au dat peste plan 12.000 m.p. ţesături tip lină, în numai 28 de zile din luna mai s-a dat un plus de­ 15.000 metri. In ce fel? Göbriel Gheorghe, ajutor de maistru la apretura umedă: „Sîn­tem în secţie 32 de comunişti, din­tre care 17 femei. Ne-am angajat să dăm zilnic in plus, peste ve­chiul angajament, cite 8—9 bu­căţi. Dăm însă 10—12 şi chiar mai mult". Comunista Birsan Eufrosina : „Secţia finisaj s-a angajat să ob­ţină o depăşire de 8 la sută pe luna mai. Nu s-a terminat luna, dar noi ne-am şi îndeplinit anga­jamentul". înainte de a apare stihia inun­daţiilor, oamenii erau preocupaţi să încheie anul 1970 cu succese­ cît mai mari. Dar să reţinem că cele trei fabrici vizitate (şi în pa­ranteză spus, nu numai ele) sînt în curs de extindere. Planul de producţia urmează deci să fie rea­lizat mînă în mină cu planul de investiţii. Eforturile vor trebui canalizate şi în direcţia aceasta. Şi vor fi. Nu e nici o exagerare cînd spunem că, după lovitura pri­mită, ele s-au, înzecit. Există în oamenii noştri acel coeficient de energie latentă, care, în momente grele, concentrează la maximum unitatea de acţiune şi ridică ela­nul patriotic la un grad de in-­ candescenţă de proporţii solare. In ceasurile marii încercări prin care trecem, inimile bat ca una singură în jurul partidului comu­niştilor, afirmînd capacităţi şi vir­tuţi nemuritoare. In faţa marii Încercări

Next