Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)
1970-05-28 / nr. 7896
I/ « Dir«Jud*Brașov Către Clamn TGAUHLg - ^ 2 ab. dkum nov Gram nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7896 Joi, 28 mai 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţî-»îl VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢELE BOTOŞANI, SUCEAVA, NEAMŢ ŞI BACĂU Miercuri, dis-de-dimineaţă, în Iaşi mai stăruia încă atmosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De-a lungul bulevardului, mulţimea, care marţi după-amiază în întreprinderile vizitate, în piaţa Palatului vibrase la unison aclamînd pentru partid, pentru politica sa marxist-leninistă, se pregăteşte acum să-i conducă la plecare pe oaspeţii dragi, nu persoana tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cei ce muncesc aduc un vibrant omagiu de dragoste şi ataşament for■ ţei conducătoare din patria noastră, nucleului de lumină şi energie care condensează în el voinţa hotărîtă a naţiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului încercat al poporului, Partidul Comunist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Împreună cu tovarăşii Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilinei salută mulţimea care ovaţionează. Comandantul gărzii de onoare prezintă raportul. Răsună acordurile solemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină în faţa tricolorului, preşedintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al forţelor noastre armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece în revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Adresîndu-se celor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu aduce mulţumiri pentru manifestarea călduroasă făcută pentru conducerea partidului, pentru partid, şi urează cetăţenilor municipiului şi judeţului Iaşi noi succese în activitatea lor. Elicopterul trece peste dealurile domoale şi cîmpiile Ţării de Sus, ale Moldovei, care în această însorită dimineaţă de mai depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor de pe aceste meleaguri, Botoşani. La sosire, oaspeţii sunt întîmpinaţi de tovarăşul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Intr-o maşină deschisă, secretarul general al partidului străbate oraşul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape întreaga populaţie a oraşului a ieşit să-l întâmpine. Conducătorii de partid şi de stat vizitează Fabrica de confecţii din oraş. Oaspeţii apreciază pozitiv calitatea produselor fabricii şi felicită colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareş, directorul general al Combinatului textil, îi informează pe conducătorii de partid şi de stat că muncitorii Fabricii de confecţii au hotărît să suplimenteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel încît pînă la sfîrşitul anului să dea peste plan o producţie de 3,5 milioane lei. La locul de decolare a elicopterului, înainte de plecare, adresîndu-se celor prezenţi, secretarul general al partidului le-a transmis un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România. „în scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — am văzut una din întreprinderile oraşului, în cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieţii economice şi sociale, la ridicarea nivelului de viaţă a locuitorilor judeţului, îmi exprim convingerea că toţi comuniştii, toţi oamenii muncii vor depune eforturi sporite pentru a realiza planul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăptui sarcinile ce le revin din programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viaţă fericită tuturor". Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt primite cu puternice ovaţii, cu urale. Se scandează „P.C.R. — Ceauşescu". Vizita în judeţul Botoşani continuă. Elicopterul aterizează pe o pajişte de lingă comuna Bucecea. Sute de ţărani cooperatori, intelectualitatea comunei, bucuroşi de oaspeţi, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid şi de stat, îi aclamă îndelung. Preşedintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeţi intr-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. Discutînd cu factorii responsabili ai comunei, secretarul general al partidului le atrage atenţia că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile construcţii ocupînd suprafeţe mult mai mari decit ar fi fost necesar şi recomandă Consiliului să dezbată cu răspundere această problemă de mare importanţă ştiut fiind că pămîntul este avuţia întregului popor. înainte, de a se despărţi de locuitorii comunei Bucecea, secretarul general al partidului ne-a spus: „Am vizitat ferma zootehnică a cooperativei dumneavoastră. Am luat cunoştinţă de rezultatele bune, satisfăcătoare pe care le-aţi obţinut. Sper — de altfel şi preşedintele cooperativei şi şeful fermei au spus acest lucru — că producţiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cit prevedeţi, e bine, dar trei mii e şi mai bine. Cînd veţi obţine atît vor creşte şi mai mult veniturile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele obţinute în creşterea producţiei, a averii obşteşti, a bunăstării. Vă doresc ca în acest an, ca şi în anii viitori, să obţineţi rezultate şi mai bune în dezvoltare, în înflorirea cooperativei dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate şi multă fericire" (Aplauze puternice, urale ; se scandează „Ceauşescu-P.C.R."). ...Suceava. Străvechea cetate de scaun a Moldovei îl primeşte astăzi pe secretarul general al partidului înfăţişîndu-se privirilor ca un oraş modern, puternic, crescut falnic pe temelia puternică a industrializării socialiste. La sosire, oaspeţii sunt salutaţi de Emil Bobu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, în tribune, mii şi mii de oameni, aclamă îndelung, scandează numele secretarului general al partidului. Cu zîmbete şi flori, bucovinenii spun un emoţionant bun venit iubitului conducător al poporului român. Ca şi la locul aterizării elicopterului, şi în oraş primirea poartă pecetea dragostei şi ataşamentului faţă de partid, a încrederii depline în politica sa internă şi externă. Se vizitează Fabrica de tricotaje „Zimbru" — unitate modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate. în ultimele zile, răspunzînd chemăriide a ne înzeci eforturile pentru a depăşi greutăţile pricinuite economiei naţionale de calamităţi, muncitorii de aici au hotărît să lucreze cu o capacitate zilnică de 38.000 de bucăţi în loc de 24.000. Secretarul general al partidului, trecînd prin secţiile de bază ale fabricii de piese de schimb, ia cunoştinţă de procesul de producţie şi recomandă să se urmărească în mod constant, cu şi mai mare atenţie decît pînă acum, reducerea consumului de metal, o mai judicioasă folosire a maşinilor. Totodată, arată tovarăşul Ceauşescu, în întreprindere există condiţii şi forţe care fac posibilă extinderea producţiei de piese de schimb şi în alte sectoare ale economiei decît industria materialelor de construcţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ia cunoştinţă cu satisfacţie de faptul că inimosul colectiv de aici, reanalizîndu-şi angajamentele iniţiale, înţelege să-şi aducă o contribuţie sporită la diminuarea pierderilor pricinuite de inundaţii, economiei noastre, realizînd la producţia globală şi marfă 4,5 milioane faţă de 2 milioane angajamentul iniţial. Se face apoi un scurt popas la noua şi frumoasa casă de cultură din centrul oraşului. La plecare, în aplauzele entuziaste ale miilor de cetăţeni prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „în cursul călătoriei pe care am făcut-o în aceste două zile în judeţele Moldovei, am vizitat şi două dintre întreprinderile oraşului dumneavoastră. Ele ne-au lăsat o impresie plăcută. Am constatat că în aceste unităţi se desfăşoară o activitate rodnică, intensă. De la ultima noastră vizită la Suceava, în oraşul şi în judeţul dumneavoastră s-au petrecut multe transformări. în ce priveşte construcţiile, arhitecţii au dovedit imaginaţie, au făcut lucruri bune. Oraşul devine tot mai modern, mai frumos. Am văzut, de pildă, casa de cultură. Ne-a făcut o impresie bună. Vă urez ca şi activitatea ce se va desfăşura în acest lăcaş să fie la înălţimea cerinţelor populaţiei. La obţinerea realizărilor de seamă înregistrate în oraş şi în judeţ şi-au adus contribuţia pe care vreau să o menţionez în mod deosebit . Comitetele judeţean şi municipal de partid, jnsiliile populare, preşedintele Consiliului popular judeţean, ceilalţi activişti. Adresez tuturor calde felicitări pentru munca depusă. Urez locuitorilor din oraşul şi judeţul dumneavoastră realizări şi mai frumoase în îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului". Despărţirea conducătorilor de partid şi de stat de cetăţenii Sucevei a prilejuit, o vibrantă manifestare a stimei şi înaltei preţuiri pe care o nutresc pentru conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a deplinei adeziuni la politica internă şi externă a partidului, a hotărîrii tuturor de a munci în aşa fel încît în cartea de aur a hărniciei poporului român numele străvechiului ţinut să se înscrie, şi de acum înainte, la loc de cinste, în cursul după-amiezii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au continuat vizita de lucru în alte două judeţe ale Moldovei — Neamţ şi Bacău. în judeţul Neamţ a fost vizitată (Continuare în pagina a 4-a) Din fabrică, direct la prăşit La ieşirea din schimb, numeroşi muncitori din fabricile Combinatului chimic din Făgăraş, in loc să se îndrepte spre casă o iau de-a dreptul spre tarlalele cu cartofi şi sfeclă de zahăr ale cooperativelor agricole din Ileni, Hirseni, Beclean, Mîndra şi altele. Ion Pirău, Ion Milea, Ion Cornea, Victor Farcaş, Victor Cornea, Valeriu Arsu, Nicolae Pică, Ion Oancea (Continuare în pagina a 3-a) La Beclean, satu-ntreg, de la mic la mare a ieşiit în cîmp la prăşit. CHEMARE către toţi cetăţenii comunelor şi satelor judeţului Braşov! In această primăvară, întreaga ţară a fost încercată de grave calamităţi. Precipitaţiile nemaiîntîlnite căzute în ultimele trei săptămîni au afectat întreaga suprafaţă agricolă, au produs inundaţii de proporţii catastrofale care au pricinuit grele pierderi economiei naţionale, au distrus un mare număr de locuinţe în sate şi oraşe, au provocat victime şi mari suferinţe în rîndul populaţiei, pagube însemnate avutului obştesc şi bunurilor cetăţenilor. Şi în judeţul Braşov puhoaiele revărsate ale Oltului, Homorodului, Rîului Negru, Vulcăniţei, Şincăi, Amaradiei şi altor cursuri de apă au inundat mai multe localităţi şi peste 23.000 hectare teren agricol, provocînd mari pagube. La chemarea partidului, întregul nostru popor s-a angajat cu bărbăţie în bătălia cu stihiile dezlănţuite ale naturii, iar acum luptă cu eroism pentru înlăturarea efectelor dezastruoase ale inundaţiilor, pentru ca viaţa să-şi reia cursul normal. în acest uriaş front al muncii de refacere, cetăţenii judeţului Braşov — români, maghiari, germani — înscriu înflăcărate pagini de patriotism, de abnegaţie, de înaltă responsabilitate civică, fiind ferm hotărîţi ca sub conducerea comuniştilor să învingă în cel mai scurt timp toate greutăţile, să asigure realizarea şi depăşirea planului de stat pe acest an din industrie şi agricultură. OAMENI AI MUNCII DE LA SATE! In aceste zile se hotărăşte soarta producţiei agricole din judeţul Braşov Stă în puterea noastră ca fiecare, palmă de pămînt să rodească, să refacem culturile distruse de apă, să obţinem producţii sporite de cereale, cartofi, sfeclă, legume şi furaje, lapte şi carne. Este o îndatorire patriotică a fiecărui cetăţean apt de muncă, indiferent de sectorul în care activează, să participe efectiv la lucrările agricole, folosind fiecare oră pentru : — Evacuarea imediată a apei care mai bălteşte pe însemnate suprafeţe de teren. In acest scop este necesară utilizarea tuturor mijloacelor de pompare, executarea de rigole şi şanţuri, dîndu-se întîietate terenurilor însămînţate. — Însămînţarea, reînsămînţarea şi completarea golurilor din culturi, astfel ca nici un metru pătrat de teren agricol să nu rămînă necultivat. Se va acorda prioritate culturilor de sfeclă, cartofi şi legume făcîndu-se în acest scop reamplasări pe suprafeţele care se zvîntă mai repede. Se va continua cu însămînţarea porumbului, inului, cicoarei, asigurîndu-se în toate cazurile fertilizarea corespunzătoare a terenurilor. — întreţinerea exemplară a culturilor. Condiţiile deosebite ale acestui an, care au dus la întîrzierea executării lucrărilor agricole, impun să se treacă de urgenţă la privirea culturilor, iar praşila manuală să preceadă pe cea mecanică. Să se folosească pe suprafeţe cu mai mari erbicide. Totodată să se acorde o atenţie deosebită lucrărilor de combatere a dăunătorilor, folosindu-se din plin mijloacele mecanice şi manuale. — Recoltarea neîntîrziată a trifolienelor şi a pajiştilor naturale în vederea asigurării unei baze furajere cit mai bogate. In primul rînd trebuie să se recolteze trifolienele care au ajuns la faza optimă de dezvoltare, asigurîndu-se însilozarea lor în cazul cînd nu este posibilă uscarea pentru fin. — Asigurarea efectivelor de animale în fiecare unitate agricolă şi organizarea raţională a păşunatului, în vederea obţinerii unor producţii mari de carne şi lapte. CETĂŢENI ŞI CETAŢENE ! MAREA CHEMARE A CEASULUI DE FAŢĂ ESTE ClŞTIGAREA BĂTĂLIEI PENTRU ASIGURAREA RECOLTEI, A PÎINII POPORULUI. Ţărani cooperatori, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, lucrători din I.A.S.-uri, specialişti din agricultură! Folosiţi ziua şi noaptea, fiecare ceas bun de muncă pentru executarea grabnică a tuturor lucrărilor agricole. Mecanizatori! Asiguraţi folosirea cu maximum de randament a tuturor maşinilor agricole şi executaţi lucrări de înaltă calitate. Muncitori, funcţionari şi intelectuali de la sate ! Participaţi în timpul liber la efectuarea lucrărilor agricole. Deputaţi şi deputate ! Prin exemplul personal mobilizaţi pe toţi locuitorii satelor la îndeplinirea sarcinilor ce revin agriculturii judeţului nostru. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN BRAŞOV Braşov, 27 mai 1970 La bieien locainanie afectaie ne inundam Apele scad, solidaritatea și dîrzenia oamenilor cresc (In pagina a 2-a) CONTUL 2000 Pînă ieri la orele 20, în cele 135 unităţi C.E.C. din judeţ, care oficiază pentru contul 2000, se depuseseră 1.099.508 Iei, din care numai la unităţile C.E.C. din Săcele 91.213 Iei, Rîşnov 21.771 lei, Făgăraş 112.049 lei, Predeal 18.862 lei, Zărneşti 33.132 lei, Moeciu 21.734 lei, Şinca 17.743 lei, Viştea 16.547 lei, Hălchiu 18.987 lei. Pensionarul Mihai Schuster a depus zilele trecute 3000 lei. I-am obţinut cu greu permisiunea de a-i pomeni numele. O bătrînică al cărei nume n-a fost trecut nici măcar pe buletinul de donare şi-a depus întreaga pensie pe o lună, respectiv 750 lei. Gestul ei nu e singular. „Avem foarte multe depuneri de peste 500 lei ai căror autori refuză să-şi treacă numele pe buletin", îmi spune Eleonora Prodan, de la agenţia C.E.C. de pe str. 7 Noiembrie Braşov. E un anonimat lipsit de ostentaţie, atît de firesc în contextul acestor zile cînd oamenii uită de ei şi se aliniază cu toate forţele in frontul comun de refacere a grelelor pierderi suferite. RECOLTA - O CAUZA A NOASTRĂ, A TUTUROR! intr-o zi cît în două veri şi alaltăieri, in satul Cincşor, aparţinător de C.A.P. Voila au fost incă două zile dramatice, in afară de faptul că zeci de hectare şi multe străzi se mai găseau sub apă, valurile Oltului au rupt stăvilarele şi au pătruns in 4 pivniţe unde se aflau 8 vagoane de cartofi de săminţă. Vestea a ajuns fulgerător la cunoştinţa cooperatorilor din toate cele 4 (Continuare in pagina a 3-a) Prăşite la timp, culturile de cartofi ale I.A.S. Feldioara se dezvoltă viguros. Cu sprijinul mecanizatorilor din Dolj şi Teleorman Din cauza precipitaţiilor abundente căzute săptămîni de-a rindul şi a revărsării apelor, situaţia la C.A.P. Mîndra este de-a dreptul îngrijorătoare. „Mai avem de insăminţat şi reinsăminţat peste 800 de (Continuare în pagina a 3-a) Terenurile afectate de apestnt pregătite din nou şi «însămânţate» Se lucrează cu tot ceea ce se poate lucra Şi astăzi Oltul infuriat mai muşcă din realizările vrednicilor cooperatori din Beclean. Din frumoasa lor grădină de legume n-a mai rămas decit apă şi mit, suprafeţe cu cartofi şi porumb au fost măturate in întregime, sfecla de zahăr se ofileşte... Evident, pagubele sunt mari, însă oamenii de aici n-au timp să le comenteze, preocuparea lor prind când terenul nu permite intrarea tractoarelor, cooperatorii din Codlea folosesc atelajele. (Continuare în pagina a 3-a) întreprinderile Braşovene îşi sporesc contribuția la diminuarea pierderilor datorate calamităţilor Fabrica „Reconstrucţia" Feldioara Conştient de uriaşele pagube suferite, de economia naţională prin revărsarea oarbă a apelor, de contribuţia sporită pe care toţi oamenii muncii, de pe ogoare şi din fabrici, trebuie să aducă pentru recuperarea pierderilor, colectivul fabricii „Reconstrucţia" din Feldioara a hotărît să-şi suplimenteze angajamentele pe acest an. Astfel, sarcinile de plan la producţia globală vor fi depăşite cu 3,35 milioane Iei, faţă de 900.000 lei, cît prevedea angajamentul iniţial. Sporul de producţie se concretizează în cărămizi şi blocuri din beton din care se pot construi peste 100 de apartamente. Fabrica de hîrtie cretată din Ghimbav O hotărîre similară a luat şi colectivul Fabricii de hîrtie cretată din Ghimbav. Angajamentele iniţiale au fost suplimentate aici cu 2 milioane lei la producţia globală, 2 milioane lei la producţia marfă, 2,1 milioane lei la producţia mărfă vîndută şi încasată, 1 milion lei la beneficii, 2,2 la sută la productivitatea muncii. Cheltuielile de producţie vor fi reduse, totodată, cu încă 6 lei pentru fiecare mie de lei producţie marfă. Grupul de fabrici de produse refractare Prin mai buna organizare a muncii şi a producţiei, folosirea eficientă a materiei prime şi a timpului de lucru, colectivele de muncă din unităţile, aparţinînd de Grupul de fabrici de produse refractare Braşov, au realizat, cu şase zile mai devreme, prevederile de plan pe cinci luni la producţia globală şi producţia marfă. S-au creat astfel condiţii ca pînă la sfîrşitul lunii valoarea producţiei suplimentare să atingă 3,7 milioane lei. între unităţile grupului fabrica „Răsăritul" se situează pe primul loc. Colectivul de aici şi-a propus să depăşească sarcinile de plan pe cinci luni cu 1.600.000 lei. In pagina a 4-a : Organizaţii internaţionale, persoane şi firme de peste hotare, cetăţeni străini sprijină România pentru înlăturarea pagubelor provocate de inundaţii.