Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)

1970-05-28 / nr. 7896

I/ « Dir«Jud*Brașov Către Clamn TGAUHLg - ^ 2 ab. dkum nov Gram nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7896 Joi, 28 mai 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţî-»îl VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢELE BOTOŞANI, SUCEAVA, NEAMŢ ŞI BACĂU Miercuri, dis-de-dimineaţă, în Iaşi mai stăruia încă atmosfera săr­bătorească în care capitala Mol­dovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul partidului şi statu­lui nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De-a lungul bulevardu­lui, mulţimea, care marţi după-a­­miază în întreprinderile vizitate, în­ piaţa Palatului vibrase la unison aclamînd pentru partid, pentru po­litica sa marxist-leninistă, se pre­găteşte acum să-i conducă la ple­care pe oaspeţii dragi, nu persoana tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cei ce muncesc aduc un vibrant oma­giu de dragoste şi ataşament for­­■ ţei conducătoare din patria noas­tră, nucleului de lumină şi ener­gie care condensează în el voinţa hotărîtă a naţiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului încercat al poporului, Partidul Co­munist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Împreună cu tovarăşii Emil Bodna­­raş, Virgil Trofin, Emil Drăgănes­­cu, Dumitru Popescu, Vasile Pati­­linei salută mulţimea care ovaţio­nează. Comandantul gărzii de o­­noare prezintă raportul. Răsună a­­cordurile solemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină în faţa tricolorului, preşedintele Consiliu­lui de Stat, comandantul suprem al forţelor noastre armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece în revis­tă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patrio­tice şi ai detaşamentelor de pre­gătire a tineretului pentru apăra­rea patriei. Adresîndu-se celor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu aduce mulţumiri pentru manifesta­rea călduroasă făcută pentru con­ducerea partidului, pentru partid, şi urează cetăţenilor municipiului şi judeţului Iaşi noi succese în ac­tivitatea lor. Elicopterul trece peste dealurile domoale şi cîmpiile Ţării de Sus, ale Moldovei, care în această înso­rită dimineaţă de mai depun măr­turie pentru hărnicia locuitorilor de pe aceste meleaguri, Botoşani. La sosire, oaspeţii sunt întîmpinaţi de tovarăşul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comite­tului judeţean de partid, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Intr-o maşină deschisă, secretarul general al partidului străbate oraşul pe stră­zile căruia, cu mic, cu mare, a­­proape întreaga populaţie a oraşu­lui a ieşit să-l întâmpine. Conducătorii de partid­ şi de stat vizitează Fabrica de confecţii din oraş. Oaspeţii apreciază pozitiv cali­tatea produselor fabricii şi felicită colectivul de muncă pentru suc­cesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareş, directo­rul general al Combinatului textil, îi informează pe conducătorii de partid şi de stat că muncitorii Fa­bricii de confecţii au hotărît să suplimenteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel încît pînă la sfîrşitul anului să dea peste plan o producţie de 3,5 milioane lei. La locul de decolare a elicopte­rului, înainte de plecare, adresîn­du-se celor prezenţi, secretarul ge­neral al partidului le-a transmis un călduros salut din partea Comite­tului Central al partidului, a Con­siliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România. „în scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu — am văzut una din întreprin­derile oraşului, în cincinalul urmă­tor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieţii eco­nomice şi sociale, la ridicarea ni­velului de viaţă a­ locuitorilor ju­deţului, îmi exprim convingerea că toţi comuniştii, toţi oamenii mun­cii vor depune eforturi sporite pentru a realiza planul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăp­tui sarcinile ce le revin din pro­gramul elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru. Vă do­resc noi succese, multă sănătate, viaţă fericită tuturor". Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt primite cu puterni­ce ovaţii, cu urale. Se scandează „P.C.R. — Ceauşescu". Vizita în judeţul Botoşani conti­nuă. Elicopterul aterizează pe o pa­­jişte de lingă comuna Bucecea. Sute de ţărani cooperatori, intelec­tualitatea comunei, bucuroşi de oaspeţi, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid şi de stat, îi aclamă îndelung. Preşedintele cooperativei, Gheor­ghe Alexa, îi conduce pe oaspeţi intr-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. Discutînd cu factorii responsa­bili ai comunei, secretarul general al partidului le atrage atenţia că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile construcţii ocu­­pînd suprafeţe mult mai mari decit ar fi fost necesar şi recomandă Consiliului să dezbată cu răspun­dere această problemă de mare im­portanţă ştiut fiind că pămîntul es­te avuţia întregului popor. înainte, de a se despărţi de lo­cuitorii comunei Bucecea, secreta­rul general al partidului ne-a spus: „Am vizitat ferma zootehnică a cooperativei dumneavoastră. Am luat cunoştinţă de rezultatele bu­ne, satisfăcătoare pe care le-aţi obţinut. Sper — de altfel şi preşe­dintele cooperativei şi şeful fer­mei au spus acest lucru — că pro­ducţiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cit pre­vedeţi, e bine, dar trei mii e şi mai bine. Cînd veţi obţine atît vor creşte şi mai mult veniturile dum­neavoastră. Vă felicit pentru rezultatele ob­ţinute în creşterea producţiei, a averii obşteşti, a bunăstării. Vă do­resc ca în acest an, ca şi în anii viitori, să obţineţi rezultate şi mai bune în dezvoltare, în înflorirea cooperativei dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate şi multă fe­ricire" (Aplauze puternice, urale ; se scandează „Ceauşescu-P.C.R.­"). ...Suceava. Străvechea cetate de scaun a Moldovei îl primeşte as­tăzi pe secretarul general al par­tidului înfăţişîndu-se privirilor ca un oraş modern, puternic, crescut falnic pe­ temelia puternică a in­dustrializării socialiste. La sosire, oaspeţii sunt salutaţi de Emil Bobu, prim-secretar al Co­mitetului judeţean de partid, în tribune, mii şi mii de oameni, a­­clamă îndelung, scandează nume­le secretarului general al partidu­lui. Cu zîmbete şi flori, bucovine­nii spun un emoţionant bun venit iubitului conducător al poporului român. Ca şi la locul aterizării elicopterului, şi în oraş primirea poartă pecetea dragostei şi ataşa­mentului faţă de partid, a încre­derii depline în politica sa inter­nă şi externă. Se vizitează Fabrica de tricotaje „Zimbru­" — unitate modernă, în­zestrată cu utilaje de înaltă teh­nicitate. în ultimele zile, răspunzînd che­mării­­de a ne înzeci eforturile pen­tru a depăşi greutăţile pricinuite economiei naţionale de calamităţi, muncitorii de aici au hotărît să lu­creze cu o capacitate zilnică de 38.000 de bucăţi în loc de 24.000. Secretarul general al parti­dului, trecînd prin secţiile de bază ale fabricii de piese de schimb, ia cunoştinţă de procesul de producţie şi recomandă să se urmărească în mod constant, cu şi mai mare atenţie decît pînă acum, reducerea consumului de metal, o mai judicioasă folosire a maşini­lor. Totodată, arată tovarăşul Ceauşescu, în întreprindere exis­tă condiţii şi forţe care fac posi­bilă extinderea producţiei de piese de schimb şi în alte sectoare ale economiei decît industria materia­lelor de construcţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ia cunoştinţă cu satisfacţie de faptul că inimosul colectiv de aici, rea­­nalizîndu-şi angajamentele iniţiale, înţelege să-şi aducă o contribuţie sporită la diminuarea pierderilor pricinuite de inundaţii, economiei noastre, realizînd la producţia glo­bală şi marfă 4,5 milioane faţă de 2 milioane angajamentul iniţial. Se face apoi un scurt popas la noua şi frumoasa casă de cultură din centrul oraşului. La plecare, în aplauzele entu­ziaste ale miilor de cetăţeni pre­zenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „în cursul călătoriei pe care am făcut-o în aceste două zile în ju­deţele Moldovei, am vizitat şi două dintre întreprinderile oraşului dumneavoastră. Ele ne-au lăsat o impresie plăcută. Am constatat că în aceste unităţi se desfăşoară o activitate rodnică, intensă. De la ultima noastră vizită la Suceava, în oraşul şi în judeţul dumneavoastră s-au petrecut mul­te transformări. în ce priveşte con­strucţiile, arhitecţii au dovedit ima­ginaţie, au făcut lucruri bune. O­­raşul devine tot mai modern, mai frumos. Am văzut, de pildă, casa de­ cultură. Ne-a făcut o impresie bună. Vă urez ca şi activitatea ce se va desfăşura în acest lăcaş să fie la înălţimea cerinţelor popu­laţiei. La obţinerea realizărilor de seamă înregistrate în oraş şi în ju­deţ şi-au adus contribuţia­­ pe care vreau să o menţionez în mod deosebit . Comitete­le judeţean şi municipal de partid, j­­nsiliile popu­lare, preşedintele Consiliului popu­lar judeţean, ceilalţi activişti. A­­dresez tuturor calde felicitări pen­tru munca depusă. Urez locuitorilor din oraşul şi judeţul dumneavoastră realizări şi mai frumoase în îndeplinirea sar­cinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului". Despărţirea conducătorilor de partid şi de stat de cetăţenii Su­cevei a prilejuit, o vibrantă mani­festare a stimei şi înaltei preţuiri pe care o nutresc pentru condu­cătorul iubit al partidului şi sta­tului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a deplinei adeziuni la politica internă şi­ externă a par­tidului, a hotărîrii tuturor de a munci în aşa fel încît în cartea de aur a hărniciei poporului român numele străvechiului ţinut să se înscrie, şi de acum înainte, la loc de cinste, în cursul după-amiezii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat au continuat vizita de lucru în alte două judeţe ale Moldovei — Neamţ şi Bacău. în judeţul Neamţ a fost vizitată (Continuare în pagina a 4-a) Din fabrică, direct la prăşit La ieşirea din schimb, numeroşi muncitori din fa­bricile Combinatului chimic din Făgăraş, in loc să se îndrepte spre casă o iau de-a dreptul spre tarla­lele cu cartofi şi sfeclă de zahăr ale cooperativelor agricole din Ileni, Hirseni, Beclean, Mîndra şi altele. Ion Pirău, Ion Milea, Ion Cornea, Victor Farcaş, Vic­tor Cornea, Valeriu Arsu, Nicolae Pică, Ion Oancea (Continuare în pagina a 3-a) La Bec­lean, satu-ntreg, de la mic la mare a ieşiit în cîm­p la prăşit. CHEMARE către toţi cetăţenii comunelor şi satelor judeţului Braşov! In această primăvară, întreaga ţară a fost încer­cată de grave calamităţi. Precipitaţiile nemaiîntîl­­nite căzute în ultimele trei săptămîni au afectat întreaga suprafaţă agricolă, au produs inundaţii de proporţii catastrofale care au pricinuit grele pierderi economiei naţionale, au distrus un mare număr de locuinţe în sate şi oraşe, au provocat vic­time şi mari suferinţe în rîndul populaţiei, pagube însemnate avutului obştesc şi bunurilor cetăţenilor. Şi în judeţul Braşov puhoaiele revărsate ale Ol­tului, Homorodului, Rîului Negru, Vulcăniţei, Şin­­căi, Amaradiei şi altor cursuri de apă au inundat mai multe localităţi şi peste 23.000 hectare teren agricol, provocînd mari pagube. La chemarea partidului, întregul nostru popor s-a angajat cu bărbăţie în bătălia cu stihiile dez­lănţuite ale naturii, iar acum luptă cu eroism pen­tru înlăturarea­ efectelor dezastruoase ale inunda­ţiilor, pentru ca viaţa să-şi reia cursul normal. în acest uriaş front al muncii de refacere, cetă­ţenii judeţului Braşov — români, maghiari, germani — înscriu înflăcărate pagini de patriotism, de ab­negaţie, de înaltă responsabilitate civică, fiind ferm hotărîţi ca sub conducerea comuniştilor să învingă în cel mai scurt timp toate greutăţile, să asigure realizarea şi depăşirea planului de stat pe acest an din industrie şi agricultură. OAMENI AI MUNCII DE LA SATE! In aceste zile se hotărăşte soarta producţiei a­­gricole din judeţul Braşov Stă în puterea noastră ca fiecare, palmă de pămînt să rodească, să refa­cem culturile distruse de apă, să obţinem producţii sporite de cereale, cartofi, sfeclă, legume şi furaje, lapte şi carne. Este o îndatorire patriotică a fiecărui cetăţean apt de muncă, indiferent de sectorul în care acti­vează, să participe efectiv la lucrările agricole, fo­losind fiecare oră pentru : — Evacuarea imediată a apei care mai băl­teşte pe însemnate suprafeţe de teren. In a­­cest scop este necesară utilizarea tuturor mijloacelor de pompare, executarea de rigo­le şi şanţuri, dîndu-se întîietate terenurilor însămînţate. — Însămînţarea, reînsămînţarea şi comple­tarea golurilor din culturi, astfel ca nici un metru pătrat de teren agricol să nu rămînă necultivat. Se va acorda prioritate culturilor de sfeclă, cartofi şi legume făcîndu-se în acest scop re­­amplasări pe suprafeţele care se zvîntă mai repede. Se va continua cu însămînţarea po­rumbului, inului, cicoarei, asigurîndu-se în toate cazurile fertilizarea corespunzătoare a terenurilor. — întreţinerea exemplară a culturilor. Condiţiile deosebite ale acestui an, care au dus la întîrzierea executării lucrărilor agri­cole, impun să se treacă de urgenţă la privi­rea culturilor, iar praşila manuală să precea­dă pe cea mecanică. Să se folosească pe suprafeţe cu­ mai mari erbicide. Totodată să se acorde o atenţie deosebită lucrărilor de combatere a dăunăto­rilor, folosindu-se din plin mijloacele meca­nice şi manuale. — Recoltarea neîntîrziată a trifolienelor şi a pajiştilor naturale în vederea asigurării unei baze furajere cit mai bogate. In primul rînd trebuie să se recolteze tri­­folienele care au ajuns la faza optimă de dez­voltare, asigurîndu-se însilozarea lor în cazul cînd nu este posibilă uscarea pentru fin. — Asigurarea efectivelor de animale în fiecare unitate agricolă şi organizarea raţio­nală a păşunatului, în vederea obţinerii unor producţii mari de carne şi lapte. CETĂŢENI ŞI CETAŢENE ! MAREA CHEMARE A CEASULUI DE FAŢĂ ESTE ClŞTIGAREA BĂTĂLIEI PENTRU ASIGURAREA RECOLTEI, A PÎINII POPORULUI. Ţărani cooperatori, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, lucrători din I.A.S.-uri, spe­cialişti din agricultură! Folosiţi ziua şi noap­tea, fiecare ceas bun de muncă pentru exe­cutarea grabnică a tuturor lucrărilor agri­cole. Mecanizatori! Asiguraţi folosirea cu ma­ximum de randament a tuturor maşinilor a­­gricole şi executaţi lucrări de înaltă calitate. Muncitori, funcţionari şi intelectuali de la sate ! Participaţi în timpul liber la efectuarea lucrărilor agricole. Deputaţi şi deputate ! Prin exemplul per­sonal mobilizaţi pe toţi locuitorii satelor la îndeplinirea sarcinilor ce revin agriculturii judeţului nostru. COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN BRAŞOV Braşov, 27 mai 1970 ­ La b­ieien locain­anie afectaie ne inundam Apele scad, solidaritatea și dîrzenia oamenilor cresc (In pagina a 2-a) CONTUL 2000 Pînă ieri la orele 20, în cele 135 unităţi C.E.C. din judeţ, care ofi­ciază pentru contul 2000, se de­­puseseră 1.099.508 Iei, din care numai la unităţile C.E.C. din Să­­cele 91.213 Iei, Rîşnov 21.771 lei, Făgăraş 112.049 lei, Predeal 18.862 lei, Zărneşti 33.132 lei, Moe­­ciu 21.734 lei, Şinca 17.743 lei, Viştea 16.547 lei, Hălchiu 18.987 lei. Pensionarul Mihai Schuster a depus zilele trecute 3000 lei. I-am obţinut cu greu permisiunea de a-i pomeni numele. O bătrînică al cărei nume n-a fost trecut nici măcar pe buletinul de donare şi-a depus întreaga pensie pe o lună, respectiv 750 lei. Gestul ei nu e singular. „Avem foarte mul­te depuneri de peste 500 lei ai căror autori refuză să-şi treacă numele pe buletin", îmi spune E­­leonora Prodan, de la agenţia C.E.C. de pe str. 7 Noiembrie Braşov. E un anonimat lipsit de osten­taţie, atît de firesc în contextul acestor zile cînd oamenii uită de ei şi se aliniază cu toate forţele in frontul comun de refacere a grelelor pierderi suferite. RECOLTA - O CAUZA A NOASTRĂ, A TUTUROR! intr-o zi cît în două veri şi alaltăieri, in satul Cincşor, aparţinător de C.A.P. Voila au fost incă două zile dramatice, in afară de faptul că zeci de hectare şi multe străzi se mai găseau sub apă, valurile Oltului au rupt stăvi­­larele şi au pătruns in 4 pivniţe unde se aflau 8 va­goane de cartofi de săminţă. Vestea a ajuns fulge­rător la cunoştinţa cooperatorilor din toate cele 4 (Continuare in pagina a 3-a) Prăşite la timp, culturile de cartofi ale I.A.S. Fel­dioara se dezvoltă viguros. Cu sprijinul mecanizatorilor din Dolj şi Teleorman Din cauza precipitaţiilor abundente căzute săptă­mîni de-a rindul şi a revărsării apelor, situaţia la C.A.P. Mîndra este de-a dreptul îngrijorătoare. „Mai avem de insăminţat şi reinsăminţat peste 800 de (Continuare în pagina a 3-a) Terenurile afectate de ape­­stnt pregătite din nou şi «însămânţate» Se lucrează cu tot ceea ce se poate lucra Şi astăzi Oltul infuriat mai muşcă din realizările vrednicilor cooperatori din Beclean. Din frumoasa lor grădină de legume n-a mai rămas decit apă şi mit, suprafeţe cu cartofi şi porumb au fost măturate in întregime, sfecla de zahăr se ofileşte... Evident, pagubele sunt mari, însă oamenii de aici n-au timp să le comenteze, preocuparea lor prind­ când terenul nu permite intrarea tractoarelor, coo­peratorii din Codlea folosesc atelajele. (Continuare în pagina a 3-a) întreprinderile Braşovene îşi sporesc contribuția la diminuarea pierderilor datorate calamităţilor Fabrica „Reconstrucţia" Feldioara Conştient de uriaşele pagube suferite, de economia naţională prin revărsarea oarbă a apelor, de contribuţia sporită pe care toţi oamenii muncii, de pe o­­goare şi din fabrici, trebuie să aducă pentru recuperarea pier­derilor, colectivul fabricii „Re­construcţia" din Feldioara a ho­tărît să-şi suplimenteze angaja­mentele pe acest an. Astfel, sarcinile de plan la producţia globală vor fi depăşite cu 3,35 milioane Iei, faţă de 900.000 lei, cît prevedea angajamentul ini­ţial. Sporul de producţie se con­cretizează în cărămizi şi blocuri din beton din care se pot con­strui peste 100 de apartamente. Fabrica de hîrtie cretată din Ghimbav O hotărîre similară a luat şi colectivul Fabricii de hîrtie cre­­tată din Ghimbav. Angajamen­tele iniţiale au fost suplimen­tate aici cu 2 milioane lei la producţia globală, 2 milioane lei la producţia marfă, 2,1 milioane lei la producţia mărfă vîndută şi încasată, 1 milion lei la be­neficii, 2,2 la sută la productivi­tatea muncii. Cheltuielile de producţie vor fi reduse, totoda­tă, cu încă 6 lei pentru fiecare mie de lei producţie marfă. Grupul de fabrici de produse refractare Prin mai buna organizare a muncii şi a producţiei, folosirea eficientă a materiei prime şi a timpului de lucru, colectivele de muncă din unităţile, aparţi­­nînd de Grupul de fabrici de produse refractare Braşov, au realizat, cu şase zile mai devr­e­­me, prevederile de plan pe cinci luni la producţia globală şi pro­­ducţia marfă. S-au creat astfel condiţii ca pînă la sfîrşitul lunii valoarea producţiei suplimen­tare să atingă 3,7 milioane lei. între unităţile grupului fabrica „Răsăritul" se situează pe pri­mul loc. Colectivul de aici şi-a propus să depăşească sarcinile de plan pe cinci luni cu 1.600.000 lei. In pagina a 4-a : Organizaţii internaţionale, persoane şi firme de peste hotare, cetăţeni străini spri­jină România pentru înlătu­rarea pagubelor provocate de inundaţii.

Next