Drum Nou, iunie 1970 (Anul 27, nr. 7900-7924)
1970-06-03 / nr. 7901
Pag. 2 DRUM NOU Mr. 7901 Acolo unde au trecut puhoaiele Toate eforturile spre un singur obiectiv: RECONSTRUCŢIA Stihinica revărsare a apelor, deşi nu a afectat în proporţii prea mari judeţul nostru, a supus totuşi populaţia, unele unităţi agricole şi industriale unor grele încercări. Acum, cînd apele s-au retras, pe acolo unde au trecut puhoaiele care au lăsat în urma lor multe răni, toate eforturile sunt concentrate spre un singur obiectiv: reconstrucţia, normalizarea vieţii economice şi sociale. Iată cîteva secvenţe de pe frontul reconstrucţiei, consemnate de redactorii noştri în aceste zile. In ciuda greutăţilor, cît mai repede la normal La telefon Făgăraşul. Abia revenit, de pe şantierele refacerii, totf. GHEORGHE CUŢITEI, primsecretar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului, ne relata ieri că de 3 zile la Fabrica de cărămidă, puternic afectată de calamitatea naturală, se lucrează intens pentru reluarea producţiei. S-au evacuat dărîmăturile din cuptoare şi materia primă degradată care se afla în lucru în momentul năvalei apelor, începînd de azi, (miercuri), cu sprijinul unor echipe de muncitori de la şantierul Trustului 5, I.C.L., Combinatul chimic, U.P.R.U.C., brigăzi de tineret, începe refacerea vetrei cuptoarelor, iar pe măsură ce apele se vor retrage, şi a canalelor de scurgere. In cartierul Galaţi, unde multe străzi au fost acoperite de ape, o parte din locuitori s-au întors la casele lor. Totuşi, mulţi nu o vor putea face decît peste 2-3 lumi, deoarece o mare parte din case sunt puternic degradate, mai ales după cel de-al doilea val de inundaţie. în aceste zile o comisie a consiliului popular stabileşte concret deteriorările pricinuite fiecărei case, urmînd ca imediat să se treacă la refacerea celor care mai pot fi locuite. în acest scop s-a şi procurat o cantitate de ciment, var, cărămizi, parchet, urmînd ca alte cantităţi de asemenea materiale să sosească în zilele ce urmează. Mai gravă se prezintă situaţia acelor familii ale căror case au fost complet distruse. Pentru cazarea lor provizorie, se vor procura 10 corturi şi se va amenaja o baracă. Pentru ca şi unii şi alţii să se poată întoarce cît mai repede la căminele lor, cetăţenii siinistraţi vor fi sprijiniţi cu ajutoare băneşti, conform hotărîrii partidului şi guvernului. ,,în ciuda greutăţilor pe care le întâmpinăm, ne-a spus în încheiere interlocutorul, sîntem hotărîţi să facem totul pentru ca în cel mai scurt timp viaţa să reintre în făgaşul normal". Vom face totul aşa cum a fost Nu ştiu ce aş putea spune în plus, faţă de ceea ce s-a scris în ziare, despre rănile lăsate de năvala apelor la Homorod, comuna cea mai greu lovită de puhoaie. Numai la cooperativa noastră agricolă, apele au înecat 50.000 de cărămizi pregătite pentru construcţiile zootehnice, au luat 2,5 m.c. de grinzi de stejar şi au provocat mari pagube la toate grajdurile, nemaivorbind de cele 600 hectare teren agricol compromise în întregime. Acum nu este însă timp de văicăreală. Se cere ca fiecare, cu dragoste şi spirit de gospodar, să refacem cît mai repede totul aşa cum a fost. Cooperatorii noştri, avînd pilda însufleţitoare a comuniştilor, au înţeles acest lucru şi s-au apucat cu sîrg de treabă. Am reuşit să recuperăm circa 20.000 de cărămizi, se lucrează intens la repararea grajdurilor unde trebuie refăcute tencuiala, duşumeaua şi drumurile de acces. Alţii lucrează din zori pînă seara târziu, acolo unde terenul permite, la reînsămînţare, pentru a smulge pămîntului tot ceea ce poate da chiar în aceste condiţii vitrege. Nici în munca de reconstrucţie nu sîntem singuri. Ajutorul pe care-l vom primi de la partid şi stat, pentru care toţi membrii cooperativei noastre îşi exprimă adânca recunoştinţă, ne va fi de un real sprijin în vindecarea rănilor pricinuite de apele dezlănţuite. ION PORA, preşedintele C.A.P. Homorod Eu m-am şi apucat de treabă. Mi-am luat concediul de odihnă şi am reuşit ca în 3 zile să scot parchetul şi duşumelele pe care încerc să le recuperez parţial prin uscare şi raşchetare. Am dat jos tencuiala din cele 3 camere până deasupra nivelului la care apa a stagnat şi acum usuc pereţii. E o muncă grea, dar sentimentul că nu sunt singur în această strădanie, că voi beneficia şi eu de ajutorul material al statului, îmi dau putere, optimism. GH. COMANiei, muncitor la întreprinderea de gospodărie comunală şi locativă Făgăraş La Jibert, acolo unde dealurile începuseră să alunece „Mă aflam la fereastră, povesteşte un bătrînel din Jibert, şi am văzut deodată dealul din faţa mea lăsîndu-se în jos cu grădini şi curţi, cu şuri şi case, cu tot...“. Aşa au început alunecările de teren din Jibert, ca urmare a inundaţiilor catastrofale ce au avut loc. Din moşi-strămoşi nu s-a mai pomenit aşa ceva pe aceste meleaguri. Patru case s-au năruit, a cincea a fost grav avariată, cinci şuri şi două grajduri au fost total sau parţial distruse. Dar cel mai greu lovită a fost cooperativa agricolă de producţie. Două corpuri de clădire, magazia, atelierele, două şuri, un grajd, mai multe coteţe şi crescătoria de pui au fost distruse. Stihiei care s-a abătut populaţia libertului i-a opus calmul şi disciplina, dorinţa neostoită de a înlătura cît mai repede pagubele pricinuite. După ce familiile ale căror locuinţe au fost distruse ori avariate au fost cazate la rude sau la prieteni, au început febril lucrările de salvare a bunurilor cooperativei agricole de producţie. La chemarea comitetului comunal de partid, un mare număr de cetăţeni s-au adunat la sediul C.A.P. Cerealele, o serie de materiale şi utilaje au fost adăpostite, cantina şi dormitoarele tractoriştilor au fost amenajate într-o clădire trainică. Apoi, toată lumea a început să lucreze la demolarea clădirilor distruse pentru a salva materialele de construcţie. Datorită intervenţiei prompte a cetăţenilor au fost recuperate peste 35 la sută din ţigle şi cărămizi, o mare parte din grinzi etc. In prezent, organele locale de partid si de stat, consiliul de conducere al C.A.P. se sfătuiesc cu specialiștii pentru a găsi cel mai bun teren pe care se va reclădi sediul cooperativei aggricole. Pagubele provocat cooperatorilor din Jibert au fost considerabile, amărăciunea declanşată de cataclism a fost mare, dar ea s-a transformat în hotărîre, în dorinţa nestinsă de a reface grabnic avutul obştei, bunurile cetăţenilor. V. P. Bucuria de a reintra din nou în casă Apa s-a retras abia de două zile, după ce a stagnat la nivel de peste 1 metru în casele mai joase cum este şi a mea, timp de peste două săptămîni. Ne-am întors în casa noastră în ziua publicării în presă a Hotărîrii C.C. al P.C.R., Consiliului de Miniştri şi Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, privind ajutorarea populaţiei sinistrate. Am parcurs-o de la un capăt la altul cu sentimentul de vie recunoştinţă, cu aceleaşi calde aprecieri, pe care le-am avut dintotdeauna faţă de politica partidului şi statului nostru. Brănenii încheie noi contracte cu statul (Urmată din pagina 1) viau şi pînă acum un mare număr de animale şi produse animaliere la fondul de stat. Cu mult mai bună va fi situaţia în condiţiile majorării preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere Am discutat chiar azi cu mulţi producători cum ar fi Leonte Dia, Ioan Feroiu din Sohodol, Aron Băncilă din Simon şi alţii. Oamenii sunt realmente entuziasmaţi. Majorările de 1,70 lei/kg în viu la calitatea I şi 1,40 lei la calitatea a II-a înseamnă pentru ei însemnate venituri suplimentare. Faptul că majorările nu privesc şi calitatea a III-a îi va determina să nu mai predea la contract animalele slabe, neîngrijite. Acordarea de prime între 300—500 lei pentru fiecare junincă la prima fătare, diferenţiat în funcţie de calitatea şi rasa animalului constituie un alt stimulent de natură să intereseze producătorul în sporirea efectivului de animale, în îmbunătăţirea raselor şi bineînţeles în a livra la fondul de stat mult mai multe animale şi produse animaliere. In acest sens, grăitor mi se pare faptul că deja a doua zi după apariţia hotărîrii, o parte din locuitorii comunei noastre au încheiat noi contracte cu statul. Astfel Aron Baciu din Sohodol, nr. 143, deşi avea contractaţi 2 porci şi un mînzat a mai încheiat contracte pentru doi mînzaţi. Alţii, printre care Ion Neaghea din Bran nr. 115 şi Traian Boloc din Predeluţ nr. 44 au contractat cite 1 mînzat. Toate aceste contracte şi multe altele care se vor adăuga în curînd (de fapt tot mai mulţi cetăţeni ne solicită lămuriri şi achizitorii noştri sunt pe teren toc mai cu scopul de a-i edifica pe oameni asupra noilor prevederi), demonstrează cu prisosinţă caracterul stimulativ al noii hotăratărîri. O măsură de care vom beneficia cu totii (Urmare din pagina 1) a înregistrat o creştere tot mai accentuată. Sînt edificatoare cifrele prezentate în hotărîre care arată că dacă producţia globală în zootehnie a crescut în anul 1969 cu 32 la sută faţă de 1960, numai la carne consumul a crescut în aceeaşi perioadă cu 38 la sută. Se observă o creştere mai mare a cererii de consum decît a producţiei. Or, este lesne de înţeles că, pentru ca să ai ce consuma, mai întîi trebuie să produci. Tocmai de aceea mi se pare raţională, necesară, recenta hotărîre, care este menită să ducă la dezvoltarea producţiei zootehnice, la cointeresarea ţărănimii pentru a livra mai multe produse animaliere. Potrivit măsurilor ce s-au luat, urmează ca fondurile necesare dezvoltării zootehniei să fie asigurate o parte de către stat, iar o anumită parte prin majorarea prețurilor cu amănuntul. Găsesc că e firesc ca la eforturile pe care statul le face pentru dezvoltarea zootehniei, să participe fiecare cetățean al patriei pentru a nu slăbi ritmul investiţiilor ce le face acum ţara, în scopul ridicării într-un ritm mai accelerat a nivelului de trai al maselor în anii viitori. Am urmărit de altfel ieri în magazine noile preţuri şi am văzut că majorările sunt neînsemnate totuşi faţă de creşterile la cîştiguri pe care oamenii muncii le realizează ca urmare a noului sistem de salarizare. în ce priveşte majorările de preţuri, mai însemnate sunt la specialităţi, deci nu la produsele de bază. în contextul acestor majorări consider însă că, întreprinderile producătoare, organizaţiile comerciale au datoria în spiritul hotărîrii adoptate să asigure o bună aprovizionare a populaţiei cu produse variate şi în primul rind cu acele sortimente de largă accesibilitate. / Livrînd mai mult la fondul central, piaţa va fi mai bogată (Urmare din pagina 1) bună cu carne, lapte şi derivatele lor trebuie să ai un sector zootehnic puternic, o producţie mare care să întreacă consumul, aprovizionînd populaţia şi industria cu cantităţi îndestulătoare. Consiliul nostru de conducere a întocmit în baza Hotărîrii un plan concret de măsuri care să ne permită încă în acest an să sporim producţia de lapte şi să obţinem o creştere a numărului de bovine prin reproducţie proprie. — Vreţi să concretizaţi cîteva angajamente din plan ? — Desigur. Vom livra statului 11 tone carne de bovine adulte, 18,7 tone carne tineret, 3,5 tone carne ovine adulte, 2800 hl. de lapte, din care 400 hl. peste plan începînd cu luna iunie, ceea ce înseamnă un venit în plus de 74.000 de lei la noile preţuri, 270 hl. lapte de oaie şi 2500 kg. lină, din care 60 kg. reprezentînd cantitatea peste plan. Socotelile făcute de noi pe baza prevederilor din Hotărîre arată că în urma veniturilor obţinute vom putea să mărim valoarea normei convenţionale în zootehnie cu 1,5 lei, ceea ce înseamnă un stimulent important pentru îngrijitori. Aceştia se vor simţi obligaţi să acorde o mai mare atenţie loturilor de vaci, să le îngrijească mai bine şi să obţină pe fiecare cap de vacă o producţie cît mai mare de lapte. Noi înţelegem aceste stimulente şi ca o mare răspundere socială ce revine ţărănimii noastre de a-şi spori eforturile în vederea aprovizionării oraşelor, muncitorimii cu mai multe produse alimentare de mare valoare nutritivă. Măsurile preconizate ne vor da posibilitatea nu numai să îndeplinim planul, dar să-l şi depăşim, să putem contribui pînă la sfîrşitul anului cu cantităţi şi mai mari de carne şi lapte la fondul central al statului. în Delta Dunării apele ameninţă din nou După cum transmite corespondentul Agerpres, Nicolae Simion, în Delta Dunării situaţia provoacă din nou încordare, solicitînd eforturi sporite pentru apărarea aşezărilor şi a bunurilor materiale. Apele, staţionînd luni în cea mai mare parte a Deltei, au început să crească din nou peste noapte, ajungînd marţi la cota 429 cm la Tulcea şi 448 cm la Ceatal-Ismail. La aceasta s-a adăugat vîntul, care în zona vărsare, la Sulina, a suflat în cursul zilei cu o viteză de aproape 16 metri pe secundă, provocînd valuri favorabile erodării digurilor. In faţa acestei situaţii, comandamentul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor a luat măsuri operative de intervenţie. Spre incintele agrostaficole Măcin-Carcaliu-Igliţa, Turcoaia-Peceneaga şi Smîrdanu-23 August s-au trimis încă 10 000 de saci din polietilenă, primiţi de la Fabrica de mase plastice din Buzău, iar la Crişan s-au instalat două motopompe pentru îndepărtarea apei din infiltraţii, care ameninţă unele locuinţe. Concomitent se lucrează cu forţe sporite la supraînălţarea şi consolidarea digurilor de apărare a incintelor stuficole Pardina şi Carasuhat, precum şi la repararea şi consolidarea şoseleidig din zona Măcin-Smîrdan, al cărei coronament carosabil a fost deteriorat pe unele porţiuni de ploi şi apele Dunării. în cadrul aceloraşi măsuri, un număr de 75 de elevi ai şcolilor din satele Mila 23 şi Pardina, care, din cauza apelor, n-au mai putut continua cursurile, au fostevacuaţi marţi cu pasagerul fluvial „Anghel Saligny" şi şalupa „Paloma" şi transportaţi în municipiul Tulcea, unde li s-au asigurat condiţii corespunzătoare de învăţătură pînă la sfîrşitul anului şcolar. AIn Fotoreporterul nostru a surprins un moment obişnuit la ghişeul agenţiei C.E.C. Braşov: lăcătuşul Florea Ştefan de la Uzina nr. 2 depune în „contul omeniei" suma de 400 lei, înscriindu-şi numele pe lista nesfîrşită a celor care înţeleg să pună umărul de frate pentru ajutorarea celor loviţi de calamităţi. • T.A.P. „Carpaţi" a donat pentru sinistraţi 1610 cearşafuri, 870 feţe de pernă, 865 prosoape pluşate, 14 hanorace şi 24 pulovere, în total, lenjerie de pat şi obiecte de îmbrăcăminte în valoare de peste 200.000 Iei. Recent, pe terenurile de handbal şi fotbal din parcul 1 Mai, sportivii făgărăşeni au organizat o competiţie complexă în folosul sinistraţilor. Cei 3500 lei încasaţi cu această ocazie vor fi vărsaţi în contul omeniei. A Pionierii Şcolii generale Oraşul Victoria au donat obiecte de îmbrăcăminte şi rechizite şcolare în valoare de peste 8.000 lei, au depus 4.500 lei în contul 2000 şi au strîns manuale şcolare pe care le vor trimite colegilor sinistraţi. Numeroasele scrisori de mulţumire primite atestă sosirea la destinaţie a obiectelor trimise. „ Elevii clasei a Il-a C de la Şcoala generală nr. 22 Braşov, au renunţat la banii strînşi (670 lei) pentru efectuarea unei excursii şi i-au depus in contul omeniei. în acelaşi cont, pionierii claselor a IV-a A şi a VlI-a C, au depus 300 lei, respectiv 350 lei. La aceeaşi şcoală, în pungile de nylon cu obiecte de toaletă, pionierii au pus şi bani de buzunar (10—20 Iei) pentru colegii lor sinistraţi. în numele unui grup de cetăţeni dintr-un cartier inundat al municipiului Mediaş, Dionisie Boieru, str Căruciorului nr. 6, Mediaş, mulţumeşte echipajului de pompieri voluntari format din Grigore Diaconescu de la Fabrica de şuruburi Braşov şi Gheorghe Calboreanu de la fabrica ,,6 Martie" Zărneşti, pentru operativitatea cu care a scos apele din pivniţe şi subsoluri, salvînd astfel de la distrugere bunuri materiale ale cetăţenilor şi întreprinderilor. FILE DIN JURNALUL OMENIEI Pustiitoarea forţă a stihiilor s-a stins în cea mai mare parte a ţării. Dar urma tăvălugului ei nemilos a rămas. Sinistraţii au nevoie de ajutorul nostru. E un imperativ ce rămîne în continuare la ordinea zilei şi cetăţenii, organizaţiile socialiste ale judeţului nostru îşi dovedesc pe mai departe omenia, solidaritatea cu greu încercaţii lor concetăţeni din zonele sinistrate. APELE NU VOR TRECE La Tr. Măgurele, apele s-au ridicat la 710 cm., aproape de coronamentul digurilor. în gara portuară, singura de pe Dunăre unde traficul se desfășoară normal, apa a ajuns la scara clădirii. De o parte și de alta însă se ridică, văzînd cu ochii, un dig care va stăvili puhoaiele. Un al doilea dig încinge ca o redută Combinatul de îngrăşăminte chimice. Sunt deschise doar căile de acces, dar alături sunt pregătiţi mii de saci cu pămînt şi alte materiale care la nevoie vor bara calea apelor. în cealaltă extremă, între Zimnicea-Năsturelu, s-au ridicat, de asemenea, stavile trainice. Oamenii din această zonă, ajutaţi de zeci de maşini, tractoare şi alte utilaje, stăpînesc cu siguranţă forţa apelor. Aceeaşi muncă eroică se desfăşoară la Giurgiu. Un dig cu peste 100 cm. mai înalt decît cea mai ridicată cotă înregistrată aici de Dunăre, adăposteşte Şantierul naval, Fabrica de zahăr, cartierul Slobozia. La Călăraşi, deşi oraşul este situat ceva mai sus faţă de cotele maxime prevăzute, pentru evitarea oricărei surprize, gospodarii oraşului au luat măsuri de siguranţă, în zona parcului, a portului şi silozului s-a ridicat un dig din saci cu nisip şi pămînt, care depăşeşte nivelul maxim prevăzut al apei. Situaţia este mai grea în incinta Borcea. în zona îndiguită Borcea de Jos, compartimentul III, apa s-a ridicat aproape de coronamentul digului. Aici însă, ca pe întreg traseul vizitat, se găsesc oameni hotărîţi să nu cedeze nici o palmă de pămînt apelor, încercările grele prin care au trecut de nenumărate ori în această primăvară, măsurile luate, şi experienţa căpătată în lupta cu apele le dă noi puteri în această luptă. (Agerpres) -I De la copii... de „Ziua copilului" „Alo, aici Tabăra de pionieri şi şcolari din Timi-şul de Sus. La telefon elevii Mariana Iluţiu şi Viorel Costea. Vrem să mulţumim prin intermediul ziarului „Drum nou", elevilor de la liceele din Predeal şi Feldioara, cît şi personalului Staţiunii climaterice ^ Predeal care astăzi ne-au făcut o mare, mare bucu- rie. De „Ziua copilului" ei ne-au trimis, nouă, ele- vilor Şcolii generale nr. 10 din Satu Mare, care ne vom petrece vacanţa în această frumoasă ta-1 bară, special amenajată, fel de fel de daruri. A fost pur şi simplu o adevărată avalanşă de ciocolată, bomboane, prăjituri, rechizite şcolare, cărţi, flori. Fetele au avut parte şi de o altă surpriză : Comitetul de femei din Predeal a trimis pentru fiecare din ele pînză, aţă şi ace pentru o viitoare broderie sau altă cusătură de mină. Consiliul popular Preţdeal ne-a dat tot de „Ziua copilului" cineva acceso-rii care vor face şi mai frumoasă tabăra, casa în , care locuim acum : 2000 răsaduri de flori, multe vaze ornamentale, ghivece cu flori, bănci etc. A fost, o zi pe care nu o vom uita niciodată ! Am simţit, azi mai mult decît oricînd, ce minunat lucru e să ai prieteni, să fii înconjurat de dragostea unei ţări ’ întregi. Am vrea să spunem un poem care să nu- i prindă tot ce simţim in aceste clipe...”. \ Tăria Porţilor de Fier Dunărea n-a fost niciodată albastră. Valsurile lui Strauss şi poezioarele de salon n-au reuşit să-i limpezească apele, care tulburi şi miloase au fost de cînd lumea. Dar niciodată ca acum Dunărea nu s-a arătat mai plină de resturi, de epave, de aluviuni. Umflat în mîlul gălbui, fluviul poartă spre mare trofeele dezmăţului din amonte : buşteni, crîmpeie de garduri, jucării de gumă, ferestre de case ... Am făcut împreună cu un mic grup de gazetari o călătorie de la Orşova spre Şviniţa şi mai departe, la bordul unei nave cu aripi subacvatice . .. Apele Dunării au crescut mult. Dar viitura — din revărsările anterioare — şi-a amînat şi şi-a temperat culminaţia. Debitul de 13.700 metri cubi pe secundă înregistrat luni la amiază, rămîne încă un debit calamitant. Orşova veche este acoperită în proporţie de 30 la sută. Vechea şosea care străbatea Cazanele sub streaşină de gresie a muntelui a fost inundată. Insula Ada-Kaleh e acoperită pînă la coroana copacilor. Şi totuşi fluviul nu şi-a putut face de cap. In amonte de şantierul hidrocentralei, se aflau în stadiu avansat pregătirile pentru inundarea dirijată a zonei în vederea formării lacului de acumulare al hidrocentralei. Creşterea Dunării a grăbit însă operaţiunile de strămutare. Apele i-au găsit pe locuitorii Orşovei de jos mutaţi în case noi, pe pantele însorite ale munţilor, într-un oraş cu înfăţişare modernă. Exceptînd cîteva construcţii vechi şi lipsite de importanţă, totul a fost demolat şi evacuat din calea apelor pînă la ultima cărămidă. Pitorescul Ada-Kaleh renaşte pe insula Şimian - reconstituit fidel, de la catacombe pînă la semeţele turnuri ale minaretelor. Chiar şi trandafirii renumitelor parfumuri şi dulceţuri încep să-şi deschidă bobocii în aval. Dar cea mai elocventă înfruntare a Dunării cu omul va fi totuşi la Porţile de Fier. Abia scăpat din strînsoarea de gresie a munţilor,fluviul încearcă să-şi afle liniştea şesului. În care i se iveşte însă digul de piatră, oţel şi pămînt, la adăpostul căruia constructorii înalţă fără întrerupere puternica cetate a luminii. Aici într-un şir neîntrerupt — camioane de 12 tone au basculat în calea fluviului uriaşi stapilopozi de beton, macaralele au implantat grinzi uriaşe de oţel şi incinta şantierului s-a blindat astfel înălţîndu-se mult peste nivelul la care ar putea să aspire vreodată Dunărea. Pe şantier, ordinea de lucru este desăvîrşită. Oamenii şi utilajele lucrează zi şi noapte netulburaţi de zgomotul furibund al valurilor care se izbesc în digurile supraînălţate. In fiecare zi barajul deversor al hidrocentralei încorporează 1.500-2.000 metri cubi de beton. Prin proporţiile sale, prin robusteţea şi siguranţa construcţiei, digul care înconjoară incinta de lucru poate face faţă cu succes unui debit de apă cu mult mai mare decît cel prevăzut să sosească în zilele următoare, aşa incit, în toate sectoarele se poate lucra din plin. Prin ecluză, în ambele sensuri, trec zilnic 120— 120 de vase, sub diverse pavilioane. Navigaţia se esfăşoară fără întrerupere în condiţii de maximă securitate. Cînd cu două milenii în urmă, cohortele romane sub comanda vestitului Apolodor dinDamasc înălţau podul cu picioare de gresie de la Drobeta, Plinius cel Tînăr scria prietenilor săi despre oameni care fac poduri peste şi abat fluviile din calea lor. Dar epopeea de astăzi a Dunării se făureşte nemuritoare in piatră şi oţel. Ea dă o măsură nouă a puterii creatoare a omului, a tăriei cu care el supune forţele încrîncenate ale naturii. Geniul şi energia unită a oamenilor, potenţată de înalta conştiinţă socialistă a acestui timp, sunt cel mai puternic şi cel mai de netrecut baraj pe care apele crescute ca niciodată ale Dunării îl întîlnesc şi de care se izbesc şi se sparg neputincioase. Daniel DRAGAN Navigaţia prin ecluză se desfăşoară normal. x t * K