Drum Nou, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7926-7951)
1970-07-02 / nr. 7926
ivum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7926 Joi, 2 iulie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! n centrul dezbaterilor din întreprinderi . ÎNDEPLINIREA ŞI DEPĂŞIREA PLANULUI PE 1970 - PREGĂTIREA TEMEINICĂ A PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR In aceste zile, în şedinţe lărgite ale consiliilor de administraţie ale centralelor, comitetelor de direcţie ale întreprinderilor — cu participarea comitetelor de partid, U.T.C., sindicat, comisiilor economice,, şefilor de secţii şi a principalelor compartimente , se analizează stadiul de îndeplinire a prevederilor ultimului an al actualului cincinal şi se dezbat sarcinile de plan pe anul viitor. Urmează ca apoi, între 15— 31 iulie, aceste dezbateri să continue, cu toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii în adunările generale ale salariaţilor. Pentru reuşita deplină a acestei acţiuni dezbaterile vor trebui să se încheie cu mobilizarea de rezerve şi resurse suplimentare care să contribuie la majorarea producţiei şi exportului, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, reducerea importurilor, punerea în funcţiune la termen şi înainte de termen a investiţiilor, diminuarea cheltuielilor de producţie, astfel incit să sporească contribuţia fiecărei unităţi la ridicarea calitativă a întregii activităţi economice. In vederea atingerii acestor deziderate majore, dezbaterile vor scoate în evidenţă experienţa dobindită în îndeplinirea planului, reliefând mai ales neajunsurile înregistrate şi cauzele acestora, stabilindu-se măsuri pentru recuperarea rămînerilor în urmă şi asigurarea condiţiilor de îndeplinire la toţi indicatorii a planului şi a angajamentelor. Judeţul nostru, care a lansat Chemarea la întrecere către toate judeţele ţării, are obligaţii în plus pentru îndeplinirea exemplară a planului şi a angajamentelor; în acest, scop, în toate întreprinderile vor trebui luate măsuri pentru folosirea integrală a capacităţilor de producţie, scurtarea termenelor de punere în funcţiune a noilor obiective de investiţii şi a perioadei de atingere a parametrilor proiectaţi, realizarea ritmică şi integrală a planului de export şi mobilizarea de noi rezerve în vederea depăşirii sarcinilor din acest an, reducerea cheltuielilor materiale şi sporirea beneficiilor, în cadrul pregătirilor producţiei anului viitor va trebui acordată o atenţie deosebită încheierii contractelor economice, atragerii în circuitul economic a maşinilor şi utilajelor nefolosite, creşterii, coeficientului de schimburi, reducerii, cheltuielilor de producţie,creşterii productivităţiimuncii, ridicării calităţii produselor, sporirii volumului şi eficienţei exportului, reducerii importului. Sporirea eficienţei activităţii economice în anul care vine va trebui pregătită încă de pe acum. în acest scop consiliile de administraţie şi comitetele de direcţie vor întocmi şi vor prezenta spre dezbatere programe concrete privind reducerea consumurilor specifice şi a cheltuielilor materiale, creşterea calităţii producţiei, sporirea productivităţii muncii, pregătirea cadrelor. Aceste programe vor trebui să cuprindă măsuri energice în vederea reducerii cheltuielilor de producţie prin valorificarea superioară a materiilor prime, reproiectarea unor produse, maşini şi utilaje, intensificarea utilizării deşeurilor şi a unor înlocuitori de materiale deficitare, lichidarea rebuturilor, a stocurilor supranormative şi a cheltuielilor neproductive. In vederea creşterii productivităţii muncii se recomanda adoptarea unor măsuri privind mai buna organizare a producţiei şi a muncii, folosirea deplină a timpului de lucru, întărirea disciplinei în muncă, folosirea judicioasă a forţei de muncă, atît la activitatea de bază, cit şi la cele auxiliare, policalificarea muncitorilor, organizarea raţională a sectoarelor (Continuare in pag. a 3-a) Cu ajutorul acestui cuptor, complet automatizat, realizat de maistrul Ion Dută, împreună cu echipa sa, de la urina „Hidromecanica", se efectuează procesul de îmbătrînire a fontei, de care depinde calitatea carcaselor de transmisie. Foto : GH. BÂNUŢA 400 tone economii de metal La Uzina de autocamioane, cabinetul tehnic a iniţiat un concurs de inovaţii, avînd ca obiectiv principal reducerea consumurilor specifice de metal. Din inovaţiile propuse pînă în prezent au fost aplicate în producţie 37, cu o eficacitate economică anuală apreciată la 400 tone metal economisit. Tripla deviză a tinerilor în uniforme albastre Instrucţie, muncă patriotică, odihnă Ieri, la Brădet-Socel* A avut loc deschiderea festivă a taberei speciale de vară pentru muncă patriotică şi instruire a elevilor din licee, selecţionaţi pentru a deveni comandanţi de grupe în activităţile de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. La festivitate au luat parte tovarăşul Mircea Angelescu, secretar al C.C. al U.T.C., Vasile Mihuţ, membru al biroului Comitetului judeţean de partid Braşov, col. Ion Costin, comandantul centrului militar judeţean Braşov, lt. col. Mihai Petru, şeful statului major al gărzilor patriotice. După trecerea în revistă a gărzii de onoare şi primirea raportului din partea comandantului taberei, tovarăşul Mircea Angelescu a declarat deschisă tabăra, precizîndu-i obiectivele. „In modul cum sunt organizate, a spus vorbitorul, programele taberelor de acest fel, care se deschid astăzi în întreaga ţară, vor constitui pentru elevi o formă complexă de instruire militară, muncă patriotică şi odihnă". In continuare, comandantul taberei a prezentat pe scurt activităţile concrete ale primei serii, subliniind faptul că pe lingă instrucţia propriu-zisă şi muncile patriotice desfăşurate zilnic, prin rotaţie de cite un detaşament, pe şantierul de la Dîmbul Morii, elevii prezenţi vor fi antrenaţi intr-un bogat program cultural-sportiv alcătuit din drumeţii, vizite, întîlniri cu veterani ai războiului antifascist, jocuri sportive, vizionări de spectacole, filme artistice şi pe teme militare. Comanda pentru înălţarea drapelului patriei, cîntecul patriotic „Trei culori", intonat entuziast de cei citeva sute de elevi veniţi din mai multe judeţe ale ţării, au marcat încheierea festivităţii după care, în ritmurile marşului interpretat de o fanfară militară, tinerii în uniforme albastre s-au îndreptat spre locurile de desfăşurare a programului cotidian, înălţarea drapelului. ! Citiți în pan a 2-a ! ! Magazin ! Rahisalul Iranului, Hamul Reza Pahlavi Aryamehr, şi Împărăteasa Farai şi-au Încheiat vizita oficială in România Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Mae Ceauşescu Ţărănimea cooperatistă, toţi lucrătorii de pe ogoare din judeţul Braşov au primit cu viu interes şi satisfacţie chemarea înflăcărată, pătrunsă de înalt sentiment patriotic, lansată judeţelor ţării de Consiliul Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie Teleorman, pentru a spori producţia agricolă şi a vinde statului peste plan cantităţi cit mai mari de produse agroalimentare, în aşa fel, ca prin eforturi comune să se recupereze, încă în acest an, uriaşele pagube pricinuite avuţiei ţării de calamităţile naturale. Conştienţi de importanţa deosebită pe care o are agricultura în dezvoltarea economiei naţionale, în asigurarea pîinii poporului, lucrătorii din unităţile agricole ale judeţului Braşov se angajează ca, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, să facă tot ce le stă în putinţă pentru a smulge pămîntului recolte bogate şi să livreze statului peste plan cantităţi sporite de produse agricole. Cu toate că şi în judeţul nostru au fost inundate peste 26.000 hectare, în mare parte semănate cu diferite culturi, şi că timpul nefavorabil a stînjenit mult refacerea culturilor distruse şi întreţinerea celor neatinse de calamităţi, diminuînd producţia agricolă, suntem hotărîţi să muncim în mod exemplar, să nu precupeţim nici un efort pentru a recupera cit mai mult posibil din pagubele suferite, pentru a ne aduce contribuţia la asigurarea fondului centralizat al statului pe acest an. Astfel, la grîu, orz, orzoaica, carton, precum şi la lapte de vacă ne vom achita obligaţiile contractuale. Totodată vom livra peste plan : 6.000 tone legume, 700 tone carne, 1 milion de ouă şi vom depăşi cu 500 capete efectivele de taurine planificate pentru sfîrşitul acestui an în C.A.P. Răspunzînd cu acelaşi entuziasm patriotic, lucrătorii din fermele şi întreprinderile agricole de stat la rîndul lor vor vinde statului peste plan: 300 tone legume, 550 tone carne, 500.000 ouă şi 6.000 hl. lapte de vacă. Comitetul judeţean de partid, exprimînd voinţa unanimă a ţăranilor cooperatori români, maghiari şi germani, dragostea lor fierbinte faţă de partid şi guvern, vă încredinţează, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că angajamentele asumate vor deveni fapte, înţelegînd că numai în acest fel ne putem aduce contribuţia la continua înflorire a patriei noastre socialiste, la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. COMITETUL JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. Miercuri dimineaţa s-a încheiat vizita pe care Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi Împărăteasa Farah au făcut-o în ţara noastră, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Drumul spre aeroportul Otopeni cunoaşte o vie animaţie. Este ora nouă şi un sfert. Maşina oficială în care se află conducătorii celor două ţări, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, părăseşte reşedinţa rezervată distinşilor oaspeţi. Mii de cetăţeni, pe care presa şi radioteleviziunea i-au ţinut la curent cu desfăşurarea vizitei Şabinşahului şi a împărătesei şi le-au adus la cunoştinţă rezultatele fructuoase ale întîlnirilor dintre conducerile de stat ale României şi Iranului, îşi manifestă satisfacţia lor pentru contribuţia pe care această a doua vizită a Şahinşahului în ţara noastră a adus-o la dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Irak, la extinderea cooperării între cele două state. Prin urale şi gesturi prieteneşti, fluturînd steguleţe, cetăţenii Capitalei dau glas sentimentelor unanime de stimă şi preţuire pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul iranian. La ceremonia plecării, pe aeroportul internaţional Bucureşti- Otopeni, se află Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. Sunt de faţă Pavel Silard, ambasadorul României în Iran, precum şi Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului în Republica Socialistă România, şi membri ai ambasadei. Pe faţada salonului oficial, încadrate de drapelele de stat ale României şi Iranului, se află portretele preşedintelui Consiliului de Stat şi Şahinşahului. Pe două mari panouri albastre sunt înscrise urările : „Trăiască prietenia româno-iraniană 1“, şi „Trăiască pacea şi prietenia între popoare !". Un trompet anunţă sosirea pe aeroport, apoi comandantul gărzii de onoare prezintă raportul. în timp ce sunt intonate Imnurile de Stat ale României şi Iranului, in onoarea înalţilor oaspeţi se trag 21 de salve de artilerie, împreună cu preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr salută drapelul. Cei doi şefi de stat trec apoi în revistă garda de onoare. Şahinşahul Iranului şi împărăteasa Farah îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi de la persoanele oficiale române aflate la aeroport. Un grup de copii ofera suveranilor buchete de flori. Şahinşahul Aryamehr şi soţia sa îşi iau rămas bun de la preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi de la soţia sa, Elena Ceauşescu, de la preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi de la celelalte înalte personalităţi române. Din uşa avionului, Suveranul Iranului răspunde cordial saluturilor celor prezenţi la aeroport. La ora 10, avionul decolează. Pînă la frontieră, avioane ale Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România escortează avionul imperial. Mircea IONESCU Gheorghe PREDA Secerişul în avanpremieră ÎN CURÎND ŞI IN JUDEŢUL NOSTRU SE VA ÎNCEPE RECOLTAREA CEREALELOR PAIOASE, lucrare de maximă însemnătate pentru economia întregii ţări. Aflîndu-se la marea confruntare cu rezultatele propriei lor munci, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, mecanizatorii, ţăranii cooperatori, specialiştii, au datoria şi obligaţia de a pregăti temeinic pînă în cele mai mici amănunte fiecare acţiune, astfel ca în momentul declanşării secerişului, toate lucrările — RECOLTARE, TRANSPORT, RECEPŢIONAREA PRODUSELOR, ELIBERAREA ŞI PREGĂTIREA TERENULUI, SEMĂNATUL CULTURILOR DUBLE — să se poată efectua intr-un timp cit mai scurt. „Toate maşinile vor funcţiona ireproşabil“ Pentru apropiata campanie de seceriş, întreprinderea noastră a încheiat contractul, pentru recoltarea mecanizată a cerealelor păioase de pe o suprafaţă de peste 6.600 ha, întregul parc de tractoare şi maşini ce se va folosi la efectuarea acestei lucrări a fost revizuit şi reparat din vreme, astfel că în prezent sunt în perfectă stare de funcţionare 151 de combine, 63 prese de balotat paie, 42 de batoze, precum şi celelalte utilaje. Acestea au fost deplasate la secţii, aşteptând momentul începerii lucrului. O atenţie deosebită s-a acordat organizării muncii. În acest sens, aş vrea să menţionez că în toate cooperativele agricole pe care le deservim vom aplica sistemul de lucru în „flux continuu“ care în ultimii ani a dat rezultate deosebite în întreprinderile agricole de stat. Caracteristica acestui sistem constă în gruparea maşinilor pe formaţii pentru fiecare lucrare în parte, astfel ca recoltarea, balotatul paielor, eliberarea terenului, pregătirea lui şi semănatul culturilor duble să se efectueze cu operativitate maximă. Pentru aceasta, în fiecare cooperativă agricolă s-au asigurat platforme cu dispozitive de basculare care împreună cu cărucioarele speciale şi „săniile" confecţionate în anii trecuţi, vor asigura strîngerea băieţilor de paie şi depozitarea lor la capătul tarlalelor, creînd cîmp liber tractoarelor, în vederea înlăturării cu desăvîrşire a pierderilor de boabe, am luat măsuri de etanşeizare şi reglare a tuturor combinelor, iar şefii Ing. M. COLCERIU, directorul I.M.A. Rupea (Continuare in pag. a 3-a) Mecanizare complexă pentru recepţionarea cerealelor din noua recoltă Preluarea şi păstrarea în cele mai bune condiţii a cerealelor din noua recoltă preocupă cu consecvenţă întregul colectiv de muncă al întreprinderii pentru ■valorificarea cerealelor din Braşov, în ultima vreme, la toate bazele de recepţionare ale întreprinderii s-a acordat o atenţie deosebită extinderii mecanizării lucrărilor. Au fost mărite mult capacităţile de uscare. Pînă în prezent, din cele 8 subunităţi de recepţionare, 6 au fost înzestrate cu uscătoare moderne de mare capacitate. în felul acesta, capacitatea de uscare pe întreprindere a crescut de la 600 tone la830 tone de cereale în 240 de ore. De suibliniat că uscătorul de la subunitatea din Rupea a fost construit prin efort propriu, realizîndu-se economii de peste ,un milion lei. La extinderea mecanizării procesului tehnologic a contribuit în bună măsură şi mişcarea de inovaţii şi raţionalizări din întreprindere care a luat în ultima vreme o simţitoare amploare. Aşa, de exemplu, la Baza de recepţionare din Stupini s-au instalat patru noi benzi transportoare aeriene în lungime de cîte 55 metri fiecare, iar la Baza din Rupea, două benzi a cîte 82 metri, concepute și construite pe plan local etc. Conjugarea măsurilor stabilite cu eforturile sporite ale întregului colectiv al întreprinderii s-au soldat cu rezultate economicofinanciare bune și în anul trecut, cînd cheltuielile de circulaţieau—fost—reduse—cu—peste—650.000 lei, iar beneficiile peste plan au depăşit cifra de 1.460.000 lei. Aceste realizări au situat întreprinderea pe locul III pe ţară. Măsurile stabilite, acţiunile întreprinse pînă în prezent, ne dau garanţia că recepţionarea cerea Gheorghe PUIU, directorul întreprinderii pentru valorificarea cerealelor — Braşov Existenţa în judeţul Braşov, a celor 137 cămine culturale comunale şi săteşti şi a unui număr identic de biblioteci de centru şi săteşti atestă— pe de o parte — o puternică bază materială a culturii de masă la sate, şi — pe de altă parte — faptul că localităţile rurale ale judeţului nostru dispun aproape în totalitate de aceste aşezăminte de cultură, acăror funcţie educativă în viaţa colectivităţilor săteşti este binecunoscută. Dacă ar fi să procedăm la « diferenţiere între aceste locaşuri pe, cultură am observa că, în ge.. ri'atal, ele se-mpart în trei categorii distincte; majoritatea aşezămintelor sunt alcătuite din unităţi cu o dotare materială bună sau „ foarte bună ; urmează apoi, (u.miteri culturale în construcţie sau modernizare; şi în sfârşit, unităţile culturale, care, datorită neglijenţei „gospodarilor1" locali se află într-o stare materialii, destul de precară. Ne propunem ca prinînsemnările de faţă să facem un sumar tur de, orizont asupra felului cum este gospodărit potenţialul material al instituţiilor culturale săteşti, insistînd îndeosebi asupra aceea ce mai avem de împlinit, în acest domeniu, cunoscîndu-se faptul că activitatea de ansamblu a acestora este condiţionată nemijlocit şi direct de baza materială. Ţinuta aşezămîntului recomandă de fapt nişte oameni Simţim un sentiment de profundei mulţumire ori de cite ori păşim pragurile căminelor culturale din Cincu, Vulcan, Hoghizi, Sînpetru şi Cristian. Şi asta din două motive. Pe de o parte lăcaşurile respective etalează o ţinută civilizată. Cu adevărat..., culturală şi, pe de alta, în ele te întîmpină mereu febra unei munci fără repaus. Este, incontestabil, un merit al directorilor acestor aşezăminte, dar am fi nedrepţi să spunem că-i numai meritul lor. Aici, în aceste aşezări, comitetele de partid, consiliile populare, primarii, au înţeles pe deplin că dezvoltarea unităţilor agricole, a vieţii sociale din satul contemporan nu poate fi concepută fără o cultură temeinică, fără o educaţie materialistă, ştiinţifică, şi că instituţia culturală sătească are tocmai menirea de a implanta în mase această educaţie. Ei au devenit ocrotitorii căminului cultural, ai bibliotecii, ai cinematografului, şi găsesc de datoria lor să se străduiască pentru împodobirea lăcaşelor de cultură, pentru dotarea lor cu, tot ce e necesar — mobilier, aparate de proiecţie, televizoare, aparate de radio, instrumente, combustibiletc. Aprecieri merită şi conducătorii, cît şi obştile din Poiana Mărului, Veneţia, Viştea, Beia, Bucium şi Vad, care au pornit la construirea unor noi cămine sau săli culturale, corespunzătoare cerinţelor actuale. Regretăm insa că la unele din aceste construcţii, lucrările înaintează foarte lent (Bucium, Vad) din care cauză edificiile prezintă grave stricăciuni, încă înainte de l. inaugurare. Prin darea în folosinţă a noilor cămine culturale din satele Predeluţ, şi Şimon toate satele brănene dispun acum de aşezăminte culturale bune, cu excepţia... Branului, unde actualul cămin nu poate satisface pretenţiile unui centru de comună. Menţionez, în sfârşit, şi noul cămin cultural din Vama Buzăului, dar nu-mi pot explica de ce toate încăperile anexe ale acestuia au primit o destinaţie neculturală. La un pol opus faţă de localităţile amintite se află comuna Lisa, cu satele aparţinătoare, comuna Hălchiu, Beclean, Recea. De ani de zile ne lovim la Lisa mereu şi mereu de acelaşi dezinteres al consiliului popular faţă de destinele celor trei cămine culturale, dar lucrurile nu se urnesc din punctul mort. Impunătorul cămin din Pojorta (cu exteriorul în roşu de ani de zile), continuă să fie depozit de materiale al satului ; cel din Breaza, degradat de pe urma folosirii sale în alte scopuri, n-a mai văzut varul de ani de zile; cel din centrul de comună arată ca o căsoaie părăsită, murdară, cu geamurile sparte. Nici unul din ele n-are radio, n-are televizor, ca şi cînid Lisa, cu vestitele şi frumoasele sale case, ar fi cea mai neajutorată localitate din judeţ Cu luni în urmă ziarul nostru critica pe cei de la comitetul de partid şi consiliul popular din Hălchiu pentru amînarea lucrărilor de modernizare a căminului de la un an la altul. Atunci ni s-a spus că instituţia îşi va deschide uşile la 1 Mai. Cum data stabilită a trecut, ne dăm sea Attila SOCACIU (Continuare în pag. a 3-a) LA CĂMINELE CULTURALE POTENTE MATERIALE DIMINUATE DE INSUFICIENŢE GOSPODĂREŞTI (Continuare în pagina a 3-a) Cînd holda se confundă cu... drumul în acest an, mai mult caoricînd, fiecare spic de grîu sau de orz din lan trebuie ocrotit, cu grijă pînă la recoltat, luîndu-se măsuri pentru înlăturarea oricăror pierderi. Cu toate că organele agricole judeţene au dat nenumărate indicaţii privind buna îngrijire şi întreţinere a lanurilor de cereale, în unele locuri se mai întîlnesc aspecte de-a dreptul condamnabile. Pe una din tarlalele cultivate cu orz de toamnă situată în stingă şoselei Şercaia—Părău (aparţinând fermei vegetale de stat nr. 8 din Şercaia), se găsesc citeva drumuri de hotar. Atelajierii în loc să fi făcut două-trei șanțuri pentru evacuarea apei care a băltit în câteva locuri, au preferat să treacă cu căruţele prin cultură, distrugînd o (Continuare in pagina a 3-a)