Drum Nou, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7926-7951)

1970-07-02 / nr. 7926

ivum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7926 Joi, 2 iulie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ­n centrul dezbaterilor din întreprinderi . ÎNDEPLINIREA ŞI DEPĂŞIREA PLANULUI PE 1970 - PREGĂTIREA TEMEINICĂ A PRODUCŢIEI ANULUI VIITOR In aceste zile, în şedinţe lărgite ale consiliilor de administraţie ale centralelor, comitetelor de direc­ţie ale întreprinderilor — cu participarea comitetelor de partid, U.T.C., sindicat, comisiilor economice,, şe­filor de secţii şi a principalelor compartimente , se analizează stadiul de îndeplinire a prevederilor ulti­mului an al actualului cincinal şi se dezbat sarcinile de plan pe anul viitor. Urmează ca apoi, între 15— 31 iulie, aceste dezbateri să continue, cu toţi mun­citorii, inginerii şi tehnicienii în adunările generale ale salariaţilor. Pentru reuşita deplină a acestei acţiuni dezbaterile vor trebui să se încheie cu mobilizarea de rezerve şi resurse suplimentare care să contribuie la majo­rarea producţiei şi exportului, creşterea mai accen­tuată a productivităţii muncii, reducerea importuri­lor, punerea în funcţiune la termen şi înainte de termen a investiţiilor, diminuarea cheltuielilor de producţie, astfel incit să sporească contribuţia fie­cărei unităţi la ridicarea calitativă a întregii acti­vităţi economice. In vederea atingerii acestor dezi­derate majore, dezbaterile vor scoate în evidenţă experienţa dobindită în îndeplinirea planului, relie­fând mai ales neajunsurile înregistrate şi cauzele acestora, stabilindu-se măsuri pentru recuperarea rămînerilor în urmă şi asigurarea condiţiilor de în­deplinire la toţi indicatorii a planului şi a angaja­mentelor. Judeţul nostru, care a lansat Chemarea la între­cere către toate judeţele ţării, are obligaţii în plus pentru îndeplinirea exemplară a planului­ şi a an­gajamentelor; în acest, scop, în toate întreprinderile vor trebui luate măsuri pentru folosirea integrală a capacităţilor de producţie, scurtarea termenelor de punere în funcţiune a noilor obiective de investiţii şi a perioadei de atingere a parametrilor proiectaţi, realizarea ritmică şi integrală a planului de export şi mobilizarea de noi rezerve în vederea depăşirii sarcinilor din acest an, reducerea cheltuielilor ma­teriale şi sporirea beneficiilor, în cadrul pregătirilor producţiei anului viitor va trebui acordată o atenţie deosebită încheierii con­tractelor economice, atragerii în circuitul economic a maşinilor şi utilajelor nefolosite, creşterii, coefi­cientului de schimburi, reducerii, cheltuielilor de producţie,­­creşterii productivităţii­­muncii, ridicării calităţii­­ produselor, sporirii volumului şi eficienţei exportului, reducerii importului. Sporirea eficienţei activităţii economice în anul care vine va trebui pregătită încă de pe acu­m. în acest scop consiliile de administraţie şi comitetele de direcţie vor întocmi şi vor prezenta spre dezbatere programe concrete privind reducerea consumurilor specifice şi a chel­tuielilor materiale, creşterea calităţii producţiei, spo­rirea productivităţii muncii, pregătirea cadrelor. Aceste programe­ vor trebui să cuprindă măsuri e­­nergice în vederea reducerii cheltuielilor de producţie prin valorificarea superioară a materiilor prime, re­­proiectarea unor produse, maşini şi utilaje, intensi­ficarea utilizării deşeurilor şi a unor înlocuitori de materiale deficitare, lichidarea rebuturilor,­ a stocu­rilor supranormative şi a cheltuielilor neproductive. In vederea creşterii productivităţii muncii se reco­manda adoptarea unor măsuri privind mai buna or­ganizare a producţiei şi a muncii, folosirea deplină a timpului de lucru, întărirea disciplinei în muncă, folosirea judicioasă a forţei de muncă,­ atît la acti­vitatea de bază, cit şi la cele auxiliare, policalifica­rea muncitorilor, organizarea raţională a sectoarelor (Continuare in pag. a 3-a) Cu ajutorul acestui cuptor, complet automatizat, realizat de maistrul Ion Dută, împreună­ cu echipa sa, de la urina „Hidromecanica", se efectuează procesul de îmbătrînire a fontei, de care depinde calitatea carcaselor de transmisie. Foto : GH. BÂNUŢA 400 tone economii de metal La Uzina de auto­camioane, cabinetul tehnic a iniţiat un concurs de inovaţii, avînd ca obiectiv principal reducerea consumurilor specifice de metal. Din inova­ţiile propuse pînă în prezent au fost apli­cate în producţie 37, cu o eficacitate eco­nomică anuală apre­ciată la 400 tone me­tal economisit. Tripla deviză a tinerilor în uniforme albastre Instrucţie, muncă patriotică, odihnă Ieri, la Brădet-Socel* A avut loc deschiderea festivă a taberei speciale de vară pentru muncă patriotică şi instruire a elevilor din licee, selecţio­naţi pentru a deveni comandanţi de grupe în activităţile de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. La festivitate au luat parte tovarăşul Mircea Angelescu, secretar al C.C. al U.T.C., Vasile Mihuţ, membru al biroului Comitetului judeţean de partid Braşov, col. Ion Costin, comandantul centrului militar judeţean Bra­şov, lt. col. Mihai Petru, şeful statului major al gărzilor patriotice.­­ După trecerea în revistă a gărzii de onoare şi primirea raportului din partea comandantului taberei, tovarăşul Mircea Angelescu a declarat des­chisă tabăra, precizîndu-i obiectivele. „In modul cum sunt organizate, a spus vorbitorul, programele taberelor de acest fel, care se deschid astăzi în întreaga ţară, vor constitui pentru elevi o formă complexă de instruire militară, muncă patriotică şi odihnă". In continuare, comandantul taberei a prezentat pe scurt activităţile concrete ale primei serii, subliniind faptul că pe lingă instrucţia propriu-zisă şi muncile patriotice desfăşurate zilnic, prin rotaţie de cite un detaşa­ment, pe şantierul de la Dîmbul Morii, elevii prezenţi vor fi antrenaţi intr-un bogat program cultural-sportiv alcătuit din drumeţii, vizite, întîl­­niri cu veterani ai războiului antifascist, jocuri sportive, vizionări de spec­tacole, filme artistice şi pe teme militare. Comanda pentru înălţarea drapelului patriei, cîntecul patriotic „Trei culori", intonat entuziast de cei citeva sute de­ elevi veniţi din mai multe judeţe ale ţării, au marcat încheierea festivităţii după care, în ritmurile marşului interpretat de o fanfară militară, tinerii în uniforme albastre s-au îndreptat spre locurile de desfăşurare a programului cotidian, înălţarea drapelului. ! Citiți în pan­ a 2-a ! ! Magazin ! Rahisalul Iranului, Hamul Reza Pahlavi Aryamehr, şi Împărăteasa Farai şi-au Încheiat vizita oficială in România Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Mae Ceauşescu Ţărănimea cooperatistă, toţi lucrătorii de pe ogoare din judeţul Braşov au primit cu viu interes şi satisfacţie chemarea înflăcărată, pătrunsă de înalt sentiment patriotic, lansată judeţelor ţării de Consiliul Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie Teleorman, pentru a spori producţia agricolă şi a vinde statului peste plan cantităţi cit mai mari de produse agroalimentare, în aşa fel, ca prin eforturi comune să se recupereze, încă în acest an, uriaşele pagube pricinuite avuţiei ţării de calamităţile naturale. Conştienţi de importanţa deosebită pe care o are agricultura în dezvoltarea economiei naţionale, în asigurarea pîinii poporului, lucrătorii din unităţile agricole ale judeţului Braşov se angajează ca, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, să facă tot ce le stă în putinţă pentru a smulge pămîntului recolte bogate şi să livreze statului peste plan cantităţi sporite de produse agri­cole. Cu toate că şi în judeţul nostru au fost inundate peste 26.000 hectare, în mare parte semănate cu diferite culturi, şi că timpul ne­favorabil a stînjenit mult refacerea culturilor distruse şi întreţine­rea celor neatinse de calamităţi, diminuînd producţia agricolă, sun­tem­ hotărîţi să muncim în mod exemplar, să nu precupeţim nici un efort pentru a recupera cit mai mult posibil din pagubele suferite, pentru a ne aduce contribuţia la asigurarea fondului centralizat al statului pe acest an. Astfel, la grîu, orz, orzoaica, carton­, precum şi la lapte de vacă ne vom achita obligaţiile contractuale. Totodată vom livra peste plan : 6.000 tone legume, 700 tone carne, 1 milion de ouă şi vom depăşi cu 500 capete efectivele de taurine planificate pentru sfîrşitul acestui an în C.A.P. Răspunzînd cu acelaşi entuziasm patriotic, lucrătorii din fer­mele şi întreprinderile agricole de stat la rîndul lor vor vinde sta­tului peste plan: 300 tone legume, 550 tone carne, 500.000 ouă şi 6.000 hl. lapte de vacă. Comitetul judeţean de partid, exprimînd voinţa unanimă a ţă­ranilor cooperatori români, maghiari şi germani, dragostea lor fier­binte faţă de partid şi guvern, vă încredinţează, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că angajamentele asumate vor deveni fapte, înţelegînd că numai în acest fel ne putem aduce contribuţia la continua înflorire a patriei noastre socialiste, la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. COMITETUL JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. Miercuri dimineaţa s-a încheiat vizita pe care Şahinşahu­l Iranu­lui, Mohammad Reza­ Pahlavi Aryamehr, şi Împărăteasa Farah au făcut-o în ţara noastră, la in­vitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, şi a so­ţiei sale, Elena Ceauşescu. Drumul spre aeroportul Otopeni cunoaşte o vie animaţie. Este ora nouă şi un sfert. Maşina ofi­cială în care se află conducătorii celor două ţări, preşedintele Con­siliului de Stat al României, Ni­colae Ceauşescu, şi Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, părăseşte reşedinţa re­zervată distinşilor oaspeţi. Mii de cetăţeni, pe care presa şi radio­­televiziunea i-au ţinut la curent cu desfăşurarea vizitei Şabinşahu­­lui şi a împărătesei şi le-au adus la cunoştinţă rezultatele fruc­tuoase ale întîlnirilor dintre con­ducerile de stat ale României şi Iranului, îşi manifestă satisfacţia lor pentru contribuţia pe care a­­ceastă a doua vizită a Şahinşahu­­lui în ţara noastră a adus-o la dezvoltarea relaţiilor dintre Ro­mânia şi Irak­, la extinderea coo­perării între cele două state. Prin urale şi gesturi prieteneşti, flu­­turînd steguleţe, cetăţenii Capi­talei dau glas sentimentelor una­nime de stimă şi preţuire pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul iranian. La ceremonia plecării, pe aero­portul internaţional Bucureşti- Otopeni, se află Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnaraş, vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, ai guver­nului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. Sunt de faţă Pavel Silard, amba­sadorul României în Iran, precum şi Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului în Republica Socialistă România, şi membri ai ambasadei. Pe faţada salonului oficial, în­cadrate de drapelele de stat ale României şi Iranului, se află por­tretele preşedintelui Consiliului de Stat şi Şahinşahului. Pe două mari panouri albastre sunt înscrise urările : „Trăiască prietenia ro­­mâno-iraniană 1“, şi „Trăiască pa­cea şi prietenia între popoare !". Un trompet anunţă sosirea pe aeroport, apoi comandantul gărzii de onoare prezintă raportul. în timp ce sunt intonate Imnurile de Stat ale României şi Iranului, in onoarea înalţilor oaspeţi se trag 21 de salve de artilerie, împre­ună cu preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Şahin­şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr salută drapelul. Cei doi şefi de stat trec apoi în re­vistă garda de onoare. Şahinşahul Iranului şi împără­teasa Farah îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi de la persoanele oficiale române aflate la aeroport. Un grup de copii o­­fera suveranilor buchete de flori. Şahinşahul Aryamehr şi so­ţia sa îşi iau rămas bun de la preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi de la soţia sa, Elena Ceauşescu, de la pre­şedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi de la celelalte înalte personalităţi ro­mâne. Din uşa avionului, Suveranul Iranului răspunde cordial salu­turilor celor prezenţi la aero­port. La ora 10, avionul deco­lează. Pînă la frontieră, avioane ale Forţelor Armate ale Republi­cii Socialiste România escortează avionul imperial. Mircea IONESCU Gheorghe PREDA Secerişul în avanpremieră ÎN CURÎND ŞI IN JUDEŢUL NOSTRU SE VA ÎNCEPE RECOLTAREA CEREALELOR PA­­IOASE, lucrare de maximă însemnătate pentru economia întregii ţări. Aflîndu-se la marea confruntare cu rezultatele propriei lor munci, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, mecanizatorii, ţăranii cooperatori, specialiştii, au datoria şi obligaţia de a pregăti temeinic pînă în cele mai mici amănunte fiecare ac­ţiune, astfel ca în momentul declanşării sece­rişului, toate lucrările — RECOLTARE, TRANS­PORT, RECEPŢIONAREA PRODUSELOR, ELI­BERAREA ŞI PREGĂTIREA TERENULUI, SE­MĂNATUL CULTURILOR DUBLE — să se poată efectua intr-un timp cit mai scurt. „Toate maşinile vor funcţiona ireproşabil“ Pentru apropiata campanie de seceriş, întreprinderea noastră a încheiat contractul, pentru recolta­rea mecanizată a cerealelor păioa­­se de pe­­ o suprafaţă de peste 6.600 ha, întregul parc de trac­toare şi maşini ce se va folosi la efectuarea acestei lucrări a fost revizuit şi re­parat din vreme, ast­fel că în prezent sunt în perfectă stare de funcţionare 151 de com­bine, 63 prese de balotat paie, 42 de batoze, precum şi celelalte uti­laje. Acestea au fost deplasate la secţii, aşteptând momentul începe­rii lucrului. O atenţie deosebită s-a acordat organizării muncii. În acest sens­, aş vrea să menţionez că în toate cooperativele agricole pe care le deservim vom aplica sistemul de lucru în „flux­ continuu“ care în ultimii ani a dat rezultate deose­bite în întreprinderile agricole de stat. Caracteristica acestui sistem constă în gruparea maşinilor pe formaţii pentru fiecare lucrare în parte, astfel ca recoltarea, balotatul paielor, eliberarea terenului, pre­gătirea lui şi semănatul culturilor duble să se efectueze cu operati­vitate maximă. Pentru aceasta, în fiecare cooperativă agricolă s-au asigurat platforme cu dispozitive de basculare care împreună cu că­rucioarele speciale şi „săniile" confecţionate în anii trecuţi, vor asigura strîngerea băieţilor­ de­ paie şi depozitarea lor la capătul tarlalelor, creînd cîmp liber trac­toarelor, în vederea înlăturării cu desă­­vîrşire a pierderilor de boabe, am luat măsuri de etanşeizare şi regla­re a tuturor combinelor, iar şefii Ing. M. COLCERIU, directorul I.M.A. Rupea (Continuare in pag. a 3-a) Mecanizare complexă pentru recepţionarea cerealelor din noua recoltă Preluarea şi păstrarea în cele mai bune condiţii a cerealelor din noua recoltă preocupă c­u consecvenţă întregul colectiv de muncă al întreprinderii pentru ■valorificarea cerealelor din Bra­şov, în ultima vreme, la toate ba­zele de recepţion­are ale întreprin­derii s-a acordat o atenţie deose­bită extinderii mecanizării lucrări­lor. Au fost mărite mult capacităţile de uscare. Pînă în prezent, din cele 8 subunităţi de recepţionare, 6 au fost înzestrate cu uscătoare moderne de mare capacitate. în felul acesta, capacitatea de uscare pe întreprindere a crescut de la 600 tone la­­830 tone de cereale în 240 de ore. De suibliniat că us­­cătorul de la subunitatea din Ru­pea a fost construit prin efort propriu, realizîndu-se economii de peste ,un milion lei. La extinderea mecanizării pro­cesului tehnologic a contribuit în bună măsură şi mişcarea de ino­vaţii şi raţionalizări din între­prindere care a luat în ultima vreme o simţitoare amploare. Aşa, de exemplu, la Baza de recepţio­­nare din Stupini s-au instalat pa­tru noi benzi transportoare aerie­ne în lungime de cîte 55 metri fiecare, iar la Baza din Rupea, două benzi a cîte 82 metri, con­cepute și construite pe plan lo­cal etc. Conjugarea măsurilor stabilite cu eforturile sporite ale întregu­lui colectiv al întreprinderii s-au soldat cu rezultate economico­­financiare bune și în anul tre­cut, cînd cheltuielile de circulaţie­­au­—fost—reduse—cu—peste—650.000 lei, iar beneficiile peste plan au depăşit cifra de 1.460.000 lei. A­­ceste realizări au situat întreprin­derea pe locul III pe ţară. Măsurile stabilite, acţiunile în­treprinse pînă în prezent, ne dau garanţia că recepţionarea cerea­ Gheorghe PUIU, directorul întreprinderii pen­tru valorificarea cerealelor — Braşov Existenţa­ în judeţul Braşov, a celor 137 cămine culturale co­munale şi săteşti şi­ a unui număr identic de biblioteci de centru şi săteşti atestă­­— pe de o parte — o puternică bază materială a culturii de masă la sate, şi — pe de altă parte — faptul că loca­lităţile rurale ale judeţului nostru dispun aproape în totalitate de aceste aşezăminte de cultură, a­­căror funcţie educativă în viaţa colectivităţilor săteşti este bine­cunoscută. Dacă ar­ fi să procedăm l­a « diferenţiere între aceste locaşuri pe, cultură am observa că, în ge­­.. ri'atal, ele se-mpart în trei cate­­gorii distincte; majoritatea aşe­zămintelor sunt alcătuite din u­­ni­tăţi cu o dotare materială bună sau „ foarte bună ; urm­ează apoi, (u.miteri­ culturale în construc­ţie sau modernizare; şi în sfâr­şit, unităţile culturale, care, dato­rită neglijenţei „gospodarilor1" lo­cali se află într-o stare materialii, destul de precară. Ne propunem ca prin­­însem­nă­rile de­­ faţă să facem un sumar tur de, orizont asupra felului cum este gospodărit potenţialul­ ma­terial al­ instituţiilor culturale să­teşti, insistînd îndeosebi asupra a­­ceea ce mai avem de împlinit, în acest domeniu, cunoscîndu-se fap­tul că activitatea de ansamblu a acestora este condiţionată ne­mijlocit şi direct de baza mate­rială. Ţinuta aşezămîntului reco­mandă de fapt nişte oameni Simţim un sentiment de profun­dei mulţumire ori de cite ori pă­şim pragurile căminelor culturale din Cincu­, Vulcan, Hoghizi, Sîn­­petru şi Cristian. Şi asta din două motive. Pe de o­ parte lă­caşurile respective etalează o ţi­nută civilizată. Cu adevărat..., culturală şi, pe de alta, în ele te întîmpină mereu febra unei munci fără repaus. Este, incontestabil, un merit al directorilor acestor aşezăminte, da­r am fi nedrepţi să spunem că-i numai meritul lor. Aici, în aceste aşezări, comite­tele de partid, consiliile popu­lare, primarii, au înţeles pe de­plin că dezvoltarea unităţilor a­­gricole, a vieţii sociale din satul contemporan nu poate fi conce­pută fără o cultură temeinică, fără o educaţie materialistă, ştiinţifică, şi că instituţia culturală sătească are tocmai menirea de a implan­ta în mase această educaţie. Ei au devenit ocrotitorii căminului cultural, ai bibliotecii, ai cinema­tografului, şi găsesc de datoria lor să se străduiască pentru îm­podobirea lăcaşelor de cultură, pentru dotarea lor cu, tot ce e necesar — mobilier, aparate de proiecţie, televizoare, aparate de radio, instrumente, combustibil­­etc. Aprecieri merită şi condu­cătorii, cît şi obştile din Poiana Măru­lui, Veneţia, Viştea, Beia, Bucium şi Vad, care au pornit la construi­rea unor noi cămine sau săli cul­turale, corespunzătoare cerinţelor actuale. Regretăm insa că la u­­nele din aceste construcţii, lucră­rile înaintează foarte lent (Bu­cium, Vad) din care cauză edifi­ciile prezintă grave stricăciuni, încă înainte de l. inaugurare. Prin darea în folosinţă a noilor cămi­ne culturale din­ satele Predeluţ, şi Şim­on toate satele brănene dispun acum de aşezăminte cultu­rale bune, cu excepţia... Branu­lui, unde actualul cămin nu poate satisface pretenţiile unui centru de comună. Menţionez, în sfârşit, şi noul cămin cultural din Vama Buzăului, dar nu-mi pot explica de ce toate încăperile anexe ale acestuia au primit o destinaţie neculturală. La un pol opus faţă de locali­tăţile amintite se află comuna Li­sa, cu satele aparţinătoare, comu­na Hălchiu, Beclean, Recea. De ani de zile ne lovim la Lisa me­reu şi mereu de acelaşi dezinte­res al consiliului popular faţă de destinele celor trei cămine cultu­rale, dar lucrurile n­u se urnesc din punctul mort. Impunătorul că­­min din Pojorta (cu exteriorul în roşu de ani de zile), continuă să fie depozit de materiale al satu­lui ; cel din Breaza, degradat de pe ur­ma folosirii sale în alte sco­puri, n-a mai văzut varul de ani de zile; cel din centrul de co­­­mună arată ca o căsoaie părăsită, murdară, cu geamurile sparte. Nici unul din ele n-are radio, n-are te­levizor, ca şi cînid Lisa, cu vesti­tele şi frumoasele sale case, ar fi cea mai neajutorată localitate din judeţ­ Cu luni în urmă ziarul nostru critica pe cei de la comitetul de partid şi consiliul popular din Hălchiu pentru amînarea lucrări­lor de modernizare a căminului de la un an la altul. Atunci ni s-a spus că instituţia îşi va des­chide uşile la 1 Mai. Cum data stabilită a trecut, ne dăm sea­ Attila SOCACIU (Continuare în pag. a 3-a) LA CĂMINELE CULTURALE POTENTE MATERIALE DIMINUATE DE INSUFICIENŢE GOSPODĂREŞTI (Continuare în pagina a 3-a) Cînd holda se confundă cu... drumul în acest an, mai mult ca­­ori­cînd, fiecare spic de grîu sau de orz din lan trebuie ocrotit, cu grijă pînă la recoltat, luîndu-se măsuri pen­tru înlăturarea­ oricăror pierderi. Cu toate că organele agricole ju­deţene au dat­ nenumărate indi­caţii privind buna îngrijire şi în­treţinere a lanurilor de cereale, în unele locuri se mai întîlnesc as­pecte de-a dreptul condamnabile. Pe una din tarlalele cultivate cu orz de toamnă situată în stingă şoselei Şercaia—Părău (aparţinând fermei vegetale de stat nr. 8 din Şercaia), se găsesc citeva drumuri de hotar. Atelajierii în loc să fi făcut două-trei șanțuri pentru e­­vacuarea apei care a băltit în câte­va locuri, au preferat să treacă cu căruţele prin cultură, distrugînd o (Continuare in pagina a 3-a)

Next