Drum Nou, august 1970 (Anul 27, nr. 7952-7976)
1970-08-01 / nr. 7952
iptm nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢE**1 Anul XXVII Nr. 7952 Simbătă, 1 august 1970 4 pagini 30 bani Verticale ale chimiei în Oraşul Victoria. Foto: GH. BANUŢA Proletari din toate ţârile, uniți-vlîr ASCENSIUNI PE TREPTELE VIITORULUI PLAN CINCINAL Contribuţia rodnică pe care adunările generale ale salariaţilor o aduc la perfecţionarea activităţii economice, la descoperirea de noi resurse de creştere a producţiei, se reflectă plenar în hotărirea colectivelor de muncă din numeroase fabrici şi uzine de a majora prevederile de plan pe anul 1971. Şi-au suplimentat sarcinile de plan pe anul viitor : Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului Braşov, cu: • 2.000.000 LEI LA PRODUCŢIA GLOBALĂ • 2.000.000 LEI LA PRODUCŢIA MARFA • ÎMBUNĂTĂŢIREA INDICILOR DE VALORIFICARE A MASEI LEMNOASE CU 1,5 LA SUTĂ LA FAG, CU 1 LA SUTĂ LA STEJAR, CU 0,5 LA SUTĂ LA RASINOASE • CREȘTEREA INDICILOR DE FOLOSIRE A UTILAJELOR CU 2 LA SUTĂ LA LUCRĂRILE DE DOBORIT-SECȚIONAT, CU 3 LA SUTĂ LA CELE DE SCOS-APROPIAT, 2 LA SUTĂ LA ÎNCĂRCATUL MECANIC, 3 LA SUTĂ LA PRELUCRĂRILE INDUSTRIALE. Filatura de lină Ghimbav, cu: • 1.300.000 LEI LA PRODUCŢIA GLOBALĂ • 1.300.000 LEI LA PRODUCŢIA MARFĂ • 0,3 LA SUTĂ LA CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII. I.I.L. „Mobila11 Ghimbav, cu: • 700.000 LEI LA PRODUCŢIA GLOBALĂ • 1.000.000 LEI LA PRODUCŢIA MARFĂ • 1.000.000 LEI LA LIVRĂRILE LA FONDUL PIEŢEI • 500.000 LEI LA PRODUCŢIA DE MOBILĂ • 15.000 UNITĂŢI CAHLE TERACOTĂ. REBUTUL A REDUS LA ZERO ECONOMIA DE METAL A SCULERILOR DIN RÎŞNOV La Fabrica de scule din Rîşnov ne-am propus să analizăm dinamica reducerii consumului specific de metal. O asemenea analiză este oportună din mai multe puncte de vedere. Constructorii de scule din Rîşnov consumă metal de „24 carate" cum s-ar spune (aioi se folosesc oţeluri rapide şi de scule la care costul per kilogram este de ordinul zecilor de lei şi chiar mai mult). Totodată, ca consumator de metal fabrica din Rîşnov trebuie să-şi aducă contribuţia la realizarea angajamentului de economii de metal formulat în Chemarea la întrecere a organizaţiei noastre judeţene de partid. Pornind de la aceste puncte de reper să urmărim bilanţul încheiat de gospodarii metalului din Rîşnov la finele semestrului. Reproducem câteva cifre semnificative : consum specific realizat 1969 2,588 tone consum specific normat 1970 2,500 tone consum specific realizat semestrul I 1970 2,544 tone Aşadar, rezultă că, constructorii de scule au obţinut un consum de metal mai mic decit cel realizat efectiv în anul 1969, dar nu s-au încadrat în norma de consum pe acest an. O atare situaţie te duce implicit la ideea că despre economii efective, despre o contribuţie reală la angajamentul de economii de metal al industriei braşovene încă nu poate fi vorba. : Am cerut explicaţii factorilor de răspundere din fabrică de ce nu s-a respectat norma de consum. Iată pentru început opinia tehnologului şef ing. WERNER ZELLERES. — Se pare că norma de consum ce ne-a fost stabilită e totuşi greu de realizat, faţă de posibilităţile existente in întreprindere. Am făcut analize , foarte detaliate asupra resurselor. Specialiştii noştri s-au oprit asupra limitei 2,529 —2,530 tone de metal consumat per tona de produse finite. Mai mult nu se poate realiza în acest an. Să zăbovim ceva mai mult asupra cifrei de principiu pe care o întrevăd de realizat specialiştii fabricii din Rîşnov. Interlocutorul nostru ne-a spus, de pildă, (ne-a prezentat și un plan de măsuri concret) că realizarea unui consum specific de 2.529 tone metal este fundamentată riguros. Nu contestăm acest lucru. Măsurile preconizate, parte din ele aplicate deja, sunt eficace, reprezintă o bună carte de vizită pentru inginerii și tehnicienii de aici. Bunăoară, s-a trecut la extinderea procedeului de" laminare a burghielor elicoidale (prin aceasta se vor economisi în acest an 21,491 tone metal), extinderea procedeului de brazare (economia este evaluată la 7,905 tone), extinderea procedeului de debitare prin ştanţare etc. Fabrica preconizează ca prin toate aceste măsuri să obţină o reducere a consumului specific de metal pe anul în curs cu 50 tone. Există însă la Fabrica de scule următorul fenomen. Efectul măsurilor tehnologice de reducere L. CIUTACU (Continuare în pagina a 2-a) r A APĂRUT Nr. 31 (84) APTĂ/lîWA / r r tT / SUPLIMENT DE INFORMAŢIE CULTURAL-SPORTIVĂ ^ ŞI CETĂŢENEASCĂ AL ZIARULUI „DRUM NOU" în cuprinsul ziarului: DIN VIAȚA CULTURALĂ (pag. a 2-a) RALIUL DUNĂRII PROGRAMUL SAPTAMINAL TV. (pag. a 3-a) EVENIMENTELE DIN ORIENTUL APROPIAT (pag. a 4-a) Economii prin modificarea soluţiilor de construcţii la Braşov, fiecare nou proiect , pe care constructorii îl primesc pentru execuţie este supus unui exigent examen critic, se studiază soluţiile propuse, iar pe baza experienţei specialiştilor de aici sunt adoptate, de comun acord cu proiectantul, noi soluţii adistructive. Astfel de modificări ale soluţiilor din proiect s-au făcut, la documentaţiile pentru hala monobloc şi etajul tehnic la secţia motor „Diesel" de la Uzina de autocamioane, la hala monobloc de la Fabrica de scule Râşnov, la instalaţia de ventilaţie de la Uzina mecanică Timişoara şi altele. Modificarea soluţiilor constructive aduce o economie de 6 milioane lei la valoarea investiţiilor respective şi 410 tone metal. t Celei de-a 16-a internaţionale bombelor atomice şi cu hidrogen - Gensuikyo In numele poporului român şi al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, am deosebita plăcere să adresez un card salut participanţilor la cea de-a 16-a Conferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen. Activităţile desfăşurate de „Consiliul japonez împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen — Gensuikyo — constituie un însemnat aport la lupta popoarelor împotriva planurilor agresive ale imperialismului şi a politicii sale de dominaţie, pentru infaptuirea dezarmării şi in primul rînd a dezarmării nucleare, pentru asigurarea unui climat de pace, colaborare şi securitate internaţională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se acţioneze in modul cel mai hotărit pentru a pune capăt cursei înarmărilor, să se întreprindă măsuri practice în domeniul dezarmării generale şi în primul rînd pentru distrugerea armelor de nimicire în masă, astfel incit fiecare popor să aibă certitudinea securităţii sale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, România, alături de forţele progresiste şi democratice de pretutindeni, îşi va aduce şi în viitor contribuţia la această cauza nobilă. Ea va milita în continuare pentru zădărnicirea politicii de război promovată de cercurile imperialiste, pentru încetarea agresiunii imperialismului american împotriva popoarelor din Indochina, pentru stingerea focarelor de tensiune şi conflict existente in diferite regiuni ale lumii, pentru unirea în această luptă a tuturor forţelor antiimperialiste. Urez succes deplin lucrărilor Conferinţei dumneavoastră şi folosesc acest prilej pentru a reafirma ataşamentul poporului român faţă de idealurile progresului social, democraţiei, independenţei naţionale, păcii şi Înţelegerii între popoare. NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Conferinţe împotriva O acţiune ce nu mai suferă amînare Insămînţarea plantelor furajere pe suprafeţe cit mai mari Ne aflăm în plină desfăşurare a campaniei agricole de vară. După cum este şi firesc, în prezent majoritatea forţelor existente în cooperativele , agricole din judeţ, sunt angrenate la recoltarea grabnică şi fără pierderi a cerealelor păroase. Concomitent cu rezolvarea acestei acţiuni, specialiştii, membrii consiliilor de conducere şi ceilalţi factori de răspundere din unităţi trebuie să soluţioneze operativ, cu discernământ şi ieşeni problemelor urgente. Intre acestea, reintroducerea în circuitul agricol a terenurilor rămase necultivate din cauza inundaţiilor şi a excesului de apă, prin insămînţarea cu plante furajere, prezintă o importanţă economică deosebită. La începutul celei de-a doua decade a lunii iulie, pe ansamblul cooperativelor agricoledin judeţ în această situaţie se aflau circa 8.150 hectare, din care peste 5.400 hectare aparţinunităţile» din zona Făgăraş. Tocmai de aceea, am considerat imperios necesar să analizăm în ce măsură consiliile de conducere şi specialiştii d® aici se ocupă de cultivarea terenurilor în cauză ca plante furajere, aşa cum de altfel s-a recomandat insistent de către Direcţia agricolă. Printre unităţile care au înţeles să acţioneze hotărât în acest sens, în scopul diminuării pagubelor provocate de calamităţi, se află şi cooperativa agricolă din Hîrseni. Aici, din suprafeţele rămase necultivate, prevăzute să se însămânţeze cu plante de nutreţ au şi fost realizate — la brigăzile din Sebeş şi Copăcel — primele 30 ha. Lucrarea se continuă pe alte 65 ha, unde a fost pregătit patul germinativ. In acelaşi timp, în unitate s-au făcut şi arături de vară pe 40 ha., în terenul destinat însămînţării griului de toamnă. Şi în alte cooperative agricole din această zonă — Ileni, Voila, Şercaia etc.. — activitatea de punere în valoare a potenţialului productiv a întregii suprafeţe de pămînt se materializează cu tot mai mare intensitate. In altele, însă, se manifestă o nepermisă detaşare. La Şercăiţa, tonul îl dau în primul rînd preşedintele Gh. Tiu şi brigadierii, care susţin susţi tare că, în condiţiile pedoclimatice din această unitate, însăminţarea plantelor de nutreţ în terenurile rămase nelucrate sau în cultură dublă, n-are şansă de reuşită. Or, aici, în afară de 67 hectare rămase nelucrate din primăvară şi care trebuie arate urgent, mai sunt disponibile încă Ing. C. ILIESCU (Continuar« In pagina a 2-a) La C.A.I I. Feldioara, după strîngerea paielor pentru insămînţarea culturilor duble, terenul se pregăteşte Foto : 1. BRAGHES O scrisoare nesemnată sosită recent pe adresa rubricii „Microclimat", ne-a atras de la prima vedere toată atenţia. Şi asta, pentru că de la început şi pînă la sfârşit, misterioasa epistolă era caligrafiată cu majuscule. Se vedea că în dorinţa de a nu-şi „dezvălui" identitatea, corespondentul nostru şi-a luat măsuri de precauţie suplimentare. înainte de a consemna rezultatele anchetei pornite pe marginea celor semnalate în corespondenţa cu pricina, se cuvin câteva consideraţii de principiu în legătură cu acest gen de scrisori. Uneori, dar nu în majoritatea cazurilor, anonimele dezvăluie fapte reale, demască abuzuri sau ilegalităţi, scot la iveală cauzele care viciază relaţiile din cadrul anumitor colective de muncă. In aceste situaţii, faptul de a nu fi iscălit scrisoarea denotă timiditate, teamă de a nu-ţi complica existenţa, un caracter onest dar lipsit de curaj. De cele mai multe ori, insă, scrisorile anonime poartă cu ele mărturia unor serioase malformaţii etice. Autorul misivelor anonime evită lumina tonifiantă a criticii, se teme să acţioneze în văzul tuturor, preferă insinuarea şi minciuna. Lipsit de argumente serioase, incapabil să folosească spada curată a adevărului el încearcă să lovească pe la spate, cu pumnalul perfid al calomniei. Pornite din dorinţa unor răfuieli mărunte, aceste scrisori insidioase aduc un considerabil deserviciu moral. Pentru că, în convulsiunile lor onctuoase, ele caută să agite spectrul lugubru al suspiciunii şi insinuărilor — practici dezavuate public şi aspru combătute de partid. Dar, să revenim la anonima noastră. Iată cîteva rânduri în cuprinsul cărora este rezumat esenţialul : „ ... CAPRARU PETRE, şef de tură la Rafinăria Braşov, se poartă urît cu muncitorii. Ie vorbeşte de sus, îi ameninţă şi atunci cînd aceştia îşi cer un drept al lor, ie spune că pe chestia asta vor avea multe de pierdut. Are oamenii lui de la care se împrumută de bani şi apoi caută să-i protejeze... Nu putem zice nimic că a doua zi începe persecuţia, incit omul îşi ia lumea în cap şi pleacă..." Pornind de la aceste afirmaţii am căutat să aflăm cine este de fapt, Petre Căpraru, ce calităţi şi ce defecte are, ce părere au despre el colegii, subalternii şi şefii săi. Metoda folosită a fost aceea a interviului individual. Reproducem mai jos opiniile colectate cu prilejul investigaţiei întreprinse la Rafinăria din Braşov: „Eu n-am avut necazuri cu el cât am lucrat cu dînsul. Cu mine s-a purtat bine". (VASILE POLCOVNICU, 42 ani). „Ii cunosc pe Căprarii de 20 ani. Timp de 12 ani am lucrat cot la cot. Ca şef de tură are o mare răspundere, nu poate lăsa pe nimeni să-şi facă de cap. Nimeni nu este preocupat ca el de problemele producţiei. A mai împrumutat bani cînd a avut nevoie, dar in ziua salariului îi restituia imediat". (ANDREI BORCSA). „E un om corect. Nu vine niciodată beat. Cînd mai greşeşte vreunul încearcă să-l lămurească. Nu insultă pe nimeni. Nu poate să-i sufere pe chiulăi. Pedepseşte greşelile, dar altfel este destul de omenos". (DUMITRU ENACHE, 23 ani). „Se poartă într-adevăr aspru cu cei care caută să tragă de timp. Aici la rafinărie munca cere multă răspundere şi dacă unul sau doi nu-şi văd de treabă tot necazul cade pe umerii celorlalţi. S-au perindat pe aici oameni care aşteptau doar să treacă vremea şi să-şi ia leafa. Pe ăştia nu i-a iertat. Eu mi-am văzut de treabă şi nu mi-a zis niciodată nimic". (GHEORGHE GHEORGHIU, 40 Ștefan V. POPESCU (Continuare in pag. a I-a) ANONIMA MICROCLIMAT Programul trecerii Dunării de către autovehicule la Giurgeni - Vadu Oii Ministerul Transporturilor anunţă că pentru perioada 1—25 august, a fost stabilit următorul program de trecere a autovehiculelor, în zona Dunării, de la Giurgeni — Vadu Oii: autoturismele vor avea acces pe podul plutitor de vase zilnic, fără întrerupere între orele 10,00— 20,00, iar bacurile destinate trecerii fluviului vor funcţiona continuu, atît ziua cît şi noaptea. (Agerpres) Luni, primul tur de manivelă la un film cu Belmondo DE CE LA BRAŞOV? Convorbire cu JEAN PAUL RAPPENEAU, regizorul filmului Jean Paul Rappeneau, regizor francez, cunoscut publicului nostru prin „Viaţă la castel", a sosit la Braşov pentru a începe coproducţia cinematografică română-franceză, „Les mariés de l’An Deux”. Din partea franceză filmul e fistanţat de casa internaţională „Gaumont". Filmul povesteşte peripeţiile unei perechi căsătorite din timpul celui de-al doilea an al revoluţiei franceze, înalt, blond, cu un permanent zîmbet pe buze, veşnic dispus să spună o glumă de bun gust, Rappeneau nu se dezminte în realitate faţă de ceea ce povesteşte în filme. Concepţia sa este cum nu se poate mai evidentă în tot ceea ce creează, apreciind că foarte multe fapte dramatice, tragice, pot fi redate dintr-un unghi plin de umor, pentru că, apreciază el, mai mult decît încrustarea unui mecanism pe un organism viu, cum este definit rîsul lui Bergson, această stare profund omenească presupune, înainte de toate, acel optimism, care ne ajută să asaltăm greutăţile, să ne reliefăm plenar sensibilitatea , pentru că rîsul a fost şi rămîne un puternic tonifiant. Ce v-a determinat să începeţi producţia acestui film in România ? — a fost una din primele întrebări pe care i le-am adresat. Sorbindu-şi cafeaua, a reflectat puţin încercînd să găsească exact cuvin- Interviu realizat de El. VOICULESCU (Continuare în pagina a 2-a) I în ’i --------------1 ■ MERIDIANEl ÎN LUPTĂ CU TAINA ATLANTICULUI In urmă cu 3.000 de ani, atît în Mexic cit şi în Egipt se găseau culturi dezvoltate, cu vizibile asemănări între ele : îşi îngropau familiile regale în piramide, întreţineau cultul Soarelui, posedau un sistem calendaristic dezvoltat. Thor Heyerdahl se îndoia că aceste trăsături comune sînt pură întîmplare şi n-a vrut să se rezume la speculaţii teoretice. Vrînd să le dea răspunsuri practice, a reluat aventura lui „Kon-Tiki" și a construit de astă-dată o barcă de papirus, angajîndu-se pe presupusele rute ale popoarelor de altădată, cu aceleaşi mijloace şi în aceleaşi condiţii presupuse. Primul „Ra" n-a rezistat pînă la capăt loviturilor copleşitoare ale oceanului. Acon(Continuare în pag. a 4-a)