Drum Nou, august 1970 (Anul 27, nr. 7952-7976)

1970-08-01 / nr. 7952

iptm nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢE­**1 Anul XXVII Nr. 7952 Simbătă, 1 august 1970 4 pagini 30 bani Verticale ale chimiei în Oraşul Victoria. Foto: GH. BANUŢA Proletari din toate ţârile, uniți-vlîr ASCENSIUNI PE TREPTELE VIITORULUI PLAN CINCINAL Contribuţia rodnică pe care adunările generale ale salariaţilor o aduc la per­fecţionarea activităţii economice, la des­coperirea de noi resurse de creştere a producţiei, se reflectă plenar în hotări­­rea colectivelor de muncă din numeroase fabrici şi uzine de a majora prevederile de plan pe anul 1971. Şi-au suplimentat sarcinile de plan pe anul viitor : Combinatul de exploatare şi indus­trializare a lemnului Braşov, cu: • 2.000.000 LEI LA PRODUCŢIA GLO­BALĂ • 2.000.000 LEI LA PRODUCŢIA MARFA • ÎMBUNĂTĂŢIREA INDICI­LOR DE VALORIFICARE A MASEI LEMNOASE CU 1,5 LA SUTĂ LA FAG, CU 1 LA SUTĂ LA STEJAR, CU 0,5 LA SUTĂ LA RASINOASE • CREȘTEREA INDICILOR DE FOLOSIRE A UTILA­JELOR CU 2 LA SUTĂ LA LUCRĂRILE DE DOBORIT-SECȚIONAT, CU 3 LA SUTĂ LA CELE DE SCOS-APROPIAT, 2 LA SUTĂ LA ÎNCĂRCATUL MECA­NIC, 3 LA SUTĂ LA PRELUCRĂRILE INDUSTRIALE. Filatura de lină Ghimbav, cu: • 1.300.000 LEI LA PRODUCŢIA GLO­BALĂ • 1.300.000 LEI LA PRODUCŢIA MARFĂ • 0,3 LA SUTĂ LA CREŞTE­REA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII. I.I.L. „Mobila11 Ghimbav, cu: • 700.000 LEI LA PRODUCŢIA GLO­BALĂ • 1.000.000 LEI LA PRODUCŢIA MARFĂ • 1.000.000 LEI LA LIVRĂRILE LA FONDUL PIEŢEI • 500.000 LEI LA PRODUCŢIA DE MOBILĂ • 15.000 UNITĂŢI CAHLE TERACOTĂ. REBUTUL A REDUS LA ZERO ECONOMIA DE METAL A SCULERILOR DIN RÎŞNOV La Fabrica de scule din Rîşnov ne-am propus să analizăm dina­mica reducerii consumului spe­cific de metal. O asemenea ana­liză este oportună din mai multe puncte de vedere. Constructorii de scule din Rîşnov consumă metal de „24 carate" cum s-ar spune (aioi se folosesc oţeluri rapide şi de scule la care costul per kilogram este de ordinul ze­cilor de lei şi chiar mai mult). Totodată, ca consumator de me­tal fabrica din Rîşnov trebuie să-şi aducă contribuţia la realiza­rea angajamentului de economii de metal fo­r­mulat în Chemarea la întrecere a organizaţiei noas­tre judeţene de partid. Pornind de la aceste puncte de reper să urmărim bilanţul încheiat de gos­podarii metalului din Rîşnov la finele semestrului. Reproducem câteva cifre semnificative : consum specific realizat 1969 2,588 tone consum specific normat 1970 2,500 tone consum specific realizat semes­trul I 1970 2,544 tone Aşadar, rezultă că, constructo­rii de scule au obţinut un con­sum de metal mai mic decit cel realizat efectiv în anul 1969, dar nu s-au încadrat în norma de consum pe acest an. O atare si­tuaţie te duce implicit la ideea că despre economii efective, des­pre o contribuţie reală la anga­jamentul de economii de metal al industriei braşovene încă nu poate fi vorba. : Am cerut explicaţii factorilor de răspundere din fabrică de ce nu s-a respectat norma de con­sum. Iată pentru început opinia tehnologului şef ing. WERNER ZELLERES. — Se pare că norma de con­sum ce ne-a fost stabilită e totuşi greu de realizat, faţă de posibi­lităţile existente in întreprindere. Am făcut analize , foarte detaliate asupra resurselor. Specialiştii noş­tri s-au oprit asupra limitei 2,529 —2,530 tone de metal consumat per tona de produse finite. Mai mult nu se poate realiza în a­­cest an. Să zăbovim ceva mai mult a­­supra cifrei de principiu pe care o întrevăd de realizat specia­liştii fabricii din Rîşnov. Interlo­cutorul nostru ne-a spus, de pildă, (ne-a prezentat și un plan de măsuri concret) că realizarea u­­nui consum specific de 2.529 tone metal este fundamentată riguros. Nu contestăm acest lucru. Măsu­rile preconizate, parte din ele aplicate deja, sunt eficace, re­prezintă o bună carte de vizită pentru inginerii și tehnicienii de aici. Bunăoară, s-a trecut la ex­tinderea procedeului de" laminare a burghielor­­ elicoidale (prin a­­ceasta se vor economisi în acest an 21,491 tone metal), extinderea procedeului de brazare (economia este evaluată la 7,905 tone), ex­tinderea procedeului de debitare prin ştanţare etc. Fabrica preco­nizează ca prin toate aceste mă­suri să obţină o reducere a con­sumului specific de metal pe anul în curs cu 50 tone. Există însă la Fabrica de scule următorul fenomen. Efectul mă­surilor tehnologice de reducere L. CIUTACU (Continuare în pagina a 2-a) r A APĂRUT Nr. 31 (84) APTĂ­/lîWA / r r tT /­­ SUPLIMENT DE INFORMAŢIE CULTURAL-SPORTIVĂ ^ ŞI CETĂŢENEASCĂ AL ZIARULUI „DRUM NOU" în cuprinsul ziarului: DIN VIAȚA CULTURALĂ (pag. a 2-a) RALIUL DUNĂRII PROGRAMUL SAPTAMI­­NAL TV. (pag. a 3-a) EVENIMENTELE DIN ORIENTUL APROPIAT (pag. a 4-a) Economii prin modificarea soluţiilor de construcţii la Braşov, fiecare nou proiect , pe care constructorii îl primesc pentru e­­xecu­ţie este supus unui exigent examen critic, se studiază so­luţiile propuse, iar pe baza experienţei specialiştilor de aici sunt adoptate, de co­mun acord cu pro­iectantul, noi soluţii ad­istructive. Astfel de modificări ale so­luţiilor din proiect s-au făcut, la docu­mentaţiile pentru hala monobloc şi etajul tehnic la secţia mo­tor „Diesel" de la U­­zina de autocamioane, la hala monobloc de la Fabrica de scule Râşnov, la instalaţia de­ ventilaţie de la Uzina mecanică Timi­şoara şi altele. Mo­dificarea soluţiilor constructive aduce o economie de 6 mili­oane lei la valoarea investiţiilor respective şi 410 tone metal. t Celei de-a 16-a internaţionale bombelor atomice şi cu hidrogen - Gensuikyo In numele poporului român şi al Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, am deosebita plăcere să adresez un card salut participanţilor la cea de-a 16-a Conferinţă internaţio­nală împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen. Activităţile desfăşurate de „Consiliul japonez împotriva bom­belor atomice şi cu hidrogen­ — Gensuikyo — constituie un în­semnat aport la lupta popoarelor împotriva planurilor agresive ale imperialismului şi a politicii sale de dominaţie, pentru in­­faptuirea dezarmării şi in primul rînd a dezarmării nucleare, pentru asigurarea unui climat de pace, colaborare şi securitate internaţională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se ac­ţioneze in modul cel mai hotărit pentru a pune capăt cursei înarmărilor, să se întreprindă măsuri practice în domeniul dezarmării generale şi în primul rînd pentru distrugerea armelor de nimicire în masă, astfel incit fiecare popor să aibă certitu­dinea securităţii sale. Dînd expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, România, alături de forţele progresiste şi democratice de pre­tutindeni, îşi va aduce şi în viitor contribuţia la această cauza nobilă. Ea va milita în continuare pentru zădărnicirea politicii de război promovată de cercurile imperialiste, pentru încetarea agresiunii imperialismului american împotriva popoarelor din In­dochina, pentru stingerea focarelor de tensiune şi conflict exis­tente in diferite regiuni ale lumii, pentru unirea în această luptă a tuturor forţelor antiimperialiste. Urez succes deplin lucrărilor Conferinţei dumneavoastră şi folosesc acest prilej pentru a reafirma ataşamentul poporului ro­mân faţă de idealurile progresului social, democraţiei, indepen­denţei naţionale, păcii şi Înţelegerii între popoare. NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Conferinţe împotriva O acţiune ce nu mai suferă amînare Insămînţarea plantelor furajere pe suprafeţe cit mai mari Ne aflăm în plină desfăşurare a campaniei agricole de vară. După cum este şi firesc, în pre­zent majoritatea forţelor exis­tente în cooperativele , agricole din judeţ, sunt angrenate la re­coltarea grabnică şi fără pierderi a cerealelor păroase. Concomitent cu rezolvarea acestei acţiuni, spe­cialiştii, membrii consiliilor de conducere şi ceilalţi factori de răspundere din unităţi trebuie să soluţioneze operativ, cu discernă­mânt şi i­eş­eni problemelor ur­gente. Intre acestea, reintroduce­rea în circuitul agricol a terenu­rilor rămase necultivate din cauza inundaţiilor şi a excesului de apă, prin insămînţarea cu plante furajere, prezintă o importanţă economică deosebită. La începutul celei de-a doua decade a lunii iulie, pe ansam­blul cooperativelor agricole­­din judeţ în această situaţie se aflau circa 8.150 hectare, din care peste 5.400 hectare aparţin­­unităţile» din zona Făgăraş. Tocmai de a­­ceea, am considerat imperios ne­cesar să analizăm în ce măsură consiliile de conducere şi specia­liştii d® aici se ocu­pă de cultiva­rea terenurilor în cauză ca plante furajere, aşa cum de altfel s-a recomandat insistent de­ către Di­recţia agricolă. Printre unităţile care au înţe­les să acţioneze hotărât în acest sens, în scopul diminuării pagu­belor provocate de calamităţi, se află şi cooperativa agricolă din Hîrseni. Aici, din suprafeţele rămase ne­cultivate, prevăzute să se însă­mânţeze cu plante de nutreţ au şi fost realizate — la brigăzile din Sebeş şi Copăcel — primele 30 ha. Lucrarea se continuă pe alte 65 ha, unde a fost pregătit patul germinativ. In acelaşi timp, în unitate s-au făcut şi arături de vară pe 40 ha., în terenul des­tinat însămînţării griului de toamnă. Şi în alte cooperative agricole din această zonă — Ileni, Voila, Şercaia etc.. — activitatea de pu­nere în valoare a potenţialului productiv a întregii suprafeţe de pămînt se materializează cu tot mai mare intensitate. In altele, însă, se manifestă o nepermisă detaşare. La Şercăiţa, tonul îl dau în primul rînd preşedintele Gh. Tiu şi brigadierii, care susţin sus­ţi tare că, în condiţiile pedocli­matice din această unitate, însă­mi­­nţarea plantelor de nutreţ în terenurile rămase nelucrate sau în cultură dublă, n-are şansă de reuşită. Or, aici, în afară de 67 hectare rămase nelucrate din primăvară şi care trebuie arate urgent, mai sunt disponibile încă Ing. C. ILIESCU (Continuar« In pagina a 2-a) La C.A.I­ I. Feldioara, după strîngerea paielor pentru insămînţarea culturilor duble, terenul se pregăteşte Foto : 1. BRAGHES O scrisoare nesemnată sosită recent pe adresa rubricii „Microclimat", ne-a atras de la prima vedere toată atenţia. Şi asta, pentru că de la în­ceput şi pînă la sfârşit, misterioasa epistolă era caligrafiată cu majuscule. Se­ vedea că în dorinţa de a nu-şi „dezvălui" identitatea, coresponden­tul nostru şi-a luat mă­suri de precauţie supli­­mentare. înainte de a consemna rezultatele an­chetei pornite pe margi­nea celor semnalate în corespondenţa cu prici­na, se cuvin câteva con­sideraţii de principiu în legătură cu acest gen de scrisori. Uneori, dar nu în ma­joritatea cazurilor, anoni­mele dezvăluie fapte rea­le, demască abuzuri sau ilegalităţi, scot la iveală cauzele care viciază re­laţiile din cadrul anumi­tor colective de muncă. In aceste situaţii, faptul de a nu fi iscălit scri­soarea denotă timiditate, teamă de a nu-ţi com­plica existenţa, un carac­ter onest dar lipsit de curaj. De cele mai multe ori, insă, scrisorile a­­nonime poartă cu ele mărturia unor serioase malformaţii etice. Auto­rul misivelor anonime evită lumina tonifiantă a criticii, se teme să ac­ţioneze în văzul tuturor, preferă insinuarea şi minciuna. Lipsit de argu­mente serioase, incapabil să folosească spada cura­tă a adevărului el în­cearcă să lovească pe la spate, cu pumnalul perfid al calomniei. Pornite din dorinţa unor răfuieli mărunte, aceste scrisori insidioase aduc un considerabil de­­serviciu moral. Pentru că, în convulsiunile lor onc­tuoase, ele caută să agi­te spectrul lugubru al suspiciunii şi insinuă­rilor — practici deza­vuate public şi aspru combătute de partid. Dar, să revenim la a­­nonima noastră. Iată cîteva rânduri în cuprin­sul cărora este rezumat esenţialul : „ ... CAPRA­RU PETRE, şef de tură la Rafinăria Braşov, se poartă urît cu muncitorii. I­e vorbeşte de sus, îi ameninţă şi atunci cînd­ aceştia îşi cer un drept al lor, ie spune că pe chestia asta vor avea multe de pierdut. Are oamenii lui de la care se împrumută de bani şi apoi caută să-i proteje­ze... Nu putem zice nimic că a doua zi în­cepe persecuţia, incit o­­mul îşi ia lumea în cap şi pleacă..." Pornind de la aceste afirmaţii am căutat să aflăm cine este de fapt, Petre Căpraru, ce calităţi şi ce de­fecte are, ce părere au despre el colegii, sub­alternii şi şefii săi. Me­toda folosită a fost aceea a interviului individual. Reproducem mai jos opiniile colectate cu pri­lejul investigaţiei între­prinse la Rafinăria din Braşov: „Eu n-am avut necazuri cu el cât am lucrat cu dînsul. Cu mi­ne s-a purtat bine". (VA­­SILE POLCOVNICU, 42 ani). „Ii cunosc pe Că­prarii de 20 ani. Timp de 12 ani am lucrat cot la cot. Ca şef de tură are o mare răspundere, nu poate lăsa pe nimeni să-şi facă de cap. Nimeni nu este preocupat ca el de problemele produc­ţiei. A mai împrumutat bani cînd a avut nevoie, dar in ziua salariului îi restituia imediat". (AN­DREI BORCSA). „E un om corect. Nu vine nici­odată beat. Cînd mai greşeşte vreunul încear­că să-l lămurească. Nu insultă pe nimeni. Nu poate să-i sufere pe chiulăi. Pedepseşte greşe­lile, dar altfel este des­­tul de omenos". (DUMI­TRU ENACHE, 23 ani). „Se poartă într-adevăr aspru cu cei care caută să tragă de timp. Aici la rafinărie munca cere multă răspundere şi dacă unul sau doi nu-şi văd de treabă tot necazul cade pe ume­rii celorlalţi. S-au pe­rindat pe aici oameni ca­re aşteptau doar să trea­că vremea şi să-şi ia lea­fa. Pe ăştia nu i-a iertat. Eu mi-am văzut de trea­bă şi nu mi-a zis nici­odată nimic". (GHEOR­­GHE GHEORGHIU, 40 Ștefan V. POPESCU (Continuare in pag. a I-a) ANONIMA MICROCLIMAT Programul trecerii Dunării de către autovehicule la Giurgeni - Vadu Oii Ministerul Transporturilor a­­nunţă că pentru perioada 1—25 august, a fost stabilit următorul program de trecere a autovehi­culelor, î­n zona Dunării, de la Giurgeni — Vadu Oii: autotu­rismele vor avea acces pe po­dul plutitor de vase zilnic, fără întrerupere între orele 10,00­— 20,00, iar bacurile destinate tre­cerii fluviului vor funcţiona con­tinuu, atît ziua cît şi noaptea. (Agerpres) Luni, primul tur de manivelă la un film cu Belmondo DE CE LA BRAŞOV? Convorbire cu JEAN PAUL RAPPENEAU, regizorul filmului Jean Paul Rappeneau, regizor francez, cunoscut publicului nostru prin „Viaţă la castel", a sosit la Braşov pentru a înce­pe coproducţia cinemato­grafică română-franceză, „Les mariés de l’An Deux”. Din partea franceză filmul e fistanţat de casa internaţională „Gaumont". Filmul povesteşte peripe­ţiile unei perechi căsăto­rite din timpul celui de-al doilea an al revoluţiei franceze, înalt, blond, cu un per­manent zîmbet pe buze, veşnic dispus să spună o glumă de bun gust, Rap­peneau nu se dezminte în realitate faţă de ceea ce povesteşte în filme. Con­cepţia sa este cum nu se poate mai evidentă în tot ceea ce creează, apre­ciind că foarte multe fap­te dramatice, tragice, pot fi redate dintr-un unghi plin de umor, pentru că, apreciază el, mai mult decît încrustarea unui me­canism pe un orga­nism viu, cum este de­finit rîsul lui Bergson, a­­ceastă stare profund ome­nească presupune, înain­te de toate, acel opti­mism, care ne ajută să asaltăm greutăţile, să ne reliefăm plenar sensibili­tatea , pentru că rîsul a fost şi rămîne un puter­nic tonifiant.­­ Ce v-a determinat să începeţi producţia acestui film in România ? — a fost una din primele între­bări pe care­ i le-am a­­dresat. Sorbindu-şi cafeaua, a reflectat puţin încercînd să găsească exact cuvin- Interviu realizat de El. VOICULESCU (Continuare în pagina a 2-a) I î­n­­ ’­i --------------1 ■ MERIDIAN­El ÎN LUPTĂ CU TAINA ATLANTICULUI In urmă cu 3.000 de ani, atît în Mexic cit şi în Egipt se găseau culturi dezvoltate, cu vi­zibile asemănări între ele : îşi îngropau familiile regale în pi­ramide, întreţineau cultul Soare­lui, posedau un sistem calenda­ristic dezvoltat. Thor Heyerdahl se îndoia că aceste trăsături co­mune sînt pură întîmplare şi n-a vrut să se rezume la spe­culaţii teoretice. Vrînd să le dea răspunsuri practice, a reluat a­­ventura lui „Kon-Tiki" și a con­struit de astă-dată o barcă de papirus, angajîndu-se pe pre­supusele rute ale popoarelor de altădată, cu aceleaşi mijloace şi în aceleaşi condiţii presu­puse. Primul „Ra" n-a rezistat pînă la capăt loviturilor cople­şitoare ale oceanului. A­con­(Continuare în pag. a 4-a)

Next