Drum Nou, august 1970 (Anul 27, nr. 7952-7976)
1970-08-02 / nr. 7953
I V Proletari' din teats Urda, uniți**IL n citeva zile GRIUL DE PE 23.000 DE HECTARE TREBUIE RECOLTAT In săptămîna care s-a încheiat, ritmul de lucru la recoltarea cerealelor păioase a fost cu totul nesatisfăcător în numeroase unităţi agricole din judeţ. Ca urmare, din cele 29.087 ha, cultivate cu grîusecară, pînă ieri dimineaţa s-a strîns recolta doar de pe 5.880 ha., adică în procent de 20 la sută. în cooperativele agricole, această lucrare s-a executat pe 5.200 ha., ceea ce reprezintă 20,6 la sută din plan, iar în I.A.S. recoltatul s-a făcut pe 676 ha., procentul de realizare fiind de 17,4 la sută. Situaţia este consecinţa faptului că, pînă în prezent, în nici una din zile nu s-a lucrat cu viteza prevăzută. In ziua de 31 iulie, de exemplu, viteza zilnică planificată în cooperativele agricole - 2194 ha. - a fost îndeplinită doar în proporţie de 71,5 la sută, iar cea stabilită pentru I.A.S. s-a realizat în procent de 33,5 la sută (?!). Intr-un ritm asemănător, sau mai scăzut, s-a lucrat şi în zilele anterioare. Această stare de lucruri se datoreşte pe de o parte slabei funcţionări a combinelor, iar pe de alta insuficientei preocupări a consiliilor de conducere, specialiştilor, a organelor locale de partid şi de stat pentru organizarea temeinică a muncii de zi cu zi, mobilizarea unui număr suficient de braţe de muncă, care să lucreze cu coasele şi secerile, mai ales că în fiecare unitate sunt mari suprafeţe îmburuienate. Ar fi însă nedrept să generalizăm, în unele cooperative agricole, printre care Cristian, Ghimbav, Harman, Bod, Hîrseni, Sîmbăta de Sus, Ucea de Jos, Drăguş, Homorod etc., se manifestă grija cuvenită pentru strîngerea rapidă şi fără pierderi a noii recolte. Ca urmare, în aceste unităţi, în ziua de 31 iulie viteza zilnică de recoltare prevăzută s-a depăşit cu mult. La C.A.P. Drăguş, de exemplu, prin mobilizarea unui număr mare de oameni, viteza zilnică s-a depăşit şi în ziua de 29 iulie cu 27 ha. In prezent, unitatea are recolta de grîu-secară strînsă de pe mai bine de 250 ha. din cele 354 ha. existente în cultură. Continuînd în acest ritm, cu siguranţă că C.A.P. din Drăguş va încheia printre primele pe judeţ secerişul griului. (Continuare în pag. a 5-a) Respectînd indicaţiile Direcţiei agricole judeţene, mecanizatorii care deservesc G.A.P. Hărman și au instalat colectoare de pleavă la toate combinele. Form I. BRAGHES Succesul elevilor braşoveni , la ,,Minitehnicus ’70“ La Bucureşti, în holul Institutului de arhitectură „Ion Mincu" este deschisă expoziţia „Minitehnicus ’70", organizată de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, în colaborare cu redacţia revistei pentru copii, „Cutezătorii". Dintre cele 1000 de exponate, au fost premiate 240, dintre care şi cîteva lucrări ale pionierilor braşoveni. La secţia A, premiul pentru originalitate a fost acordat unui crono-programator, realizat de către un grup de elevi de la Şcoala generală din Recea. Tot în cadrul secţiei A, premiul I a fost obţinut de un colectiv de elevi de la Şcoala generală nr. 10 din Braşov, care a executat, un aparat, pentru verificarea cunoştinţelor, denumit „Geraldina 4". La secţia B, premiul special al juriului a revenit autorilor unei mini-rampe teleghidate, „Pegas" pentru lansarea rachetelor tot elevi ai Şcolii generale nr. 10 din Braşov. Deşi nu a fost premiat, s-a bucurat de o apreciere unanimă din partea juriului, incubatorul electric executat de elevii Otto Drăgan, Ion Varias, Marin Neagovici şi Iosif Neda de la Şcoala generală din Harman. Curse autorapide Bucureşti - Poiana Braşov şi retur I.T.A. Bucureşti ne informează că, începînd de ieri, cursa autorapidă Bucureşti - Poiana Braşov şi retur circulă zilnic. O primire pe traseu sunt în localităţile : Ploieşti, Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal, Braşov. Plecarea din Bucureşti, de la Autogara Filaret, la ora 5, cu tranzitare prin Agenţia de voiaj din Calea Victoriei. Plecarea din Poiana Braşov, din locul de parcare a autobuzelor, la ora 17. MAI AVEM DE ÎNSAMINŢAT 9.000 DE HECTARE CU CULTURI DUBLE Necesitatea dezvoltării zootehniei, a creşterii producţiilor animaliere, impune realizarea integrală a planului de însămînţare a plantelor furajere în cultură dublă, conducerile unităţilor agricole pri- mind indicaţii precise în această direcţie. Din realizările obţinute pînă acum, însă, se constată că doar în puţine unităţi se acordă grija cuvenită rezolvării unei asemenea acţiuni, de mare importanţă economică. Este vorba de C.A.P. Veneţia, unde pînă la 31 iulie s-au însămînţat 140 din cele 160 ha. planificate, de Homorod şi Hălchiu, Calbor şi Sîmbăta de Sus ale căror consilii de conducere s-au preocupat cu răspundere de crearea tuturor condiţiilor pentru grăbirea lucrărilor de eliberare a terenului, pregătirea solului şi semănat. Ca urmare şi în aceste cooperative planul culturilor duble s-a îndeplinit în proporţie de peste 50 la sută. O preocupare demnă de evidenţiat în această privinţă manifestă şi consiliile de conducere din Harman, Racoş şi Cuciulata. Ieri dimineaţă însă, pe ansamblul judeţului erau însămînţate cu culturi duble doar 1497 ha. faţă de cele 10.500 planificate, din care 1314 ha. (13,8 la sută) in cooperativele agricole. Această rămînere în urmă este cu totul nejustificată, dacă avem în vedere că pînă acum recolta de grîu-secară a fost treierată de pe mai bine de 4.200 ha., fără a mai lua în calcul suprafeţele de pe care s-a recoltat orzul. Ea se datoreşte în exclusivitate lipsei de răspundere a preşedinţilor şi inginerilor din unităţile rămase în urmă, atitudinii complet greşite a acestora (susţinută din păcate şi de unii primari şi alte cadre de conducere din comune), potrivit căreia culturile duble nu ar da randamentul scontat. Nu ne propunem să facem din nou o expunere de motive prin care să demonstrăm utilitatea culturilor duble, acestea fiind binecunoscute. Am vrea numai să atragem atenţia conducerilor C.A.P. din Recea, Felmer, Ucea de Sus, Viştea de Sus, Crizbav, Prejmer, Tălungeni şi ce (Continuare în pag. a 5-a) » Sporirea producţiei de rulmenţi la export Creşterea producţiei la export atestă ascensiunea calitativă a rulmenţilor româneşti. O dovadă o constituie depăşirea prevederilor de plan pentru livrări la export de către colectivul uzinei ,,Rulmentul". Anul acesta, pînă la 20 iulie, livrările suplimentare au atins aproape 6 milioane lei-valută. Succesul se datoreşte realizării unor tipuri de rulmenţi cu un grad mai înalt de tehnicitate, precum şi devansării unor livrări din trimestrele III şi IV în prima jumătate a anului. Mufe ovoidate executate prin matriţare Procedeul tehnologic clasic pentru executarea mufelor ovoidate de 520/750 mm. şi 600/900 mm., utilizate la fabricarea tuburilor din beton, este în general următorul : se topeşte metalul, se toarnă în forme şi se prelucrează la maşinile-unelte. Procedeul ca atare antrenează importante cheltuieli materiale. La I.C.I.M. Braşov s-a introdus însă un nou procedeu de executare a mufelor respective. Este vorba de matriţarea lor. Noul procedeu se aplică pe baza unei propuneri de inovaţii, aparţinînd tehnicianului Ştefan Şincap şi matriţorului Mircea Drăgan. Eficienţa execuţiei prin matriţare se ridică la peste 437.000 lei anual. Şi încă un fapt care pledează pentru eficienţa procedeului : o serie de firme din străinătate au făcut comenzi la I.C.I.M. Braşov pentru a li se executa şi livra mufe ovoidate matrițate. ZIUA MARINEI Prima duminică din luna august. Potrivit tradiţiei, in porturile maritime şi fluviale ale ţării se sărbătoreşte ,,Ziua Marinei", expresie a cinstirii tradiţiilor marinăreşti ale poporului nostru, a preţuirii acordate marinarilor români, pentru pregătirea lor tot mai temeinică, pentru dragostea cu care îşi duc la îndeplinire misiunea de a veghea la fruntariile ţării, pentru asigurarea transporturilor comerciale pe mări şi oceane, prelungind pînă departe în lume ceva din pămîntul, din sufletul patriei. Profund devotaţi poporului, partidului şi guvernului, marinarii militari raportează obţinerea de noi succese în pregătirea lor de luptă, politică şi de specialitate, fiind gata oricînd să apere apele teritoriale şi litoralul, şi, Împreună cu ceilalţi militari ai forţelor noastre armate, înfăptuirile socialiste, independenţa şi suveranitatea naţională a patriei. Pe mările şi oceanele lumii, marinarii flotei comerciale poartă cu, cinste pavilionul tricolor la mii de kilometri depărtare de patrie, ca o întruchipare a participării crescânde pe plan mondial a României la schimbul de valori materiale. Realizări de seamă în construcţia de nave moderne,in dezvoltarea transporturilor maritime şi fluviale raportează in această zi şi muncitorii, inginerii şi ■ tehnicienii de pe şantierele navale şi din porturi. inălţind marele pavoaz, temerarii apelor îşi exprimă in această zi de sărbătoare hotărtrea lor neclintită de a sluji cu credință patria noastră - România socialistă. Parbrize şi geamuri securizate de calitate superioară La Fabrica de geamuri din Mediaş a început zilele acestea producţia de serie a parbrizelor pentru autoturismele Dacia. Faţă de celelalte tipuri de geamuri realizate pînă în prezent, noile produse prezintă avantajul unei securizări diferenţiate, ceea ce asigură o vizibilitate superioară. Tot în cursul acestui an la Fabrica din Mediaş au fost omologate şi introduse în producţia de serie geamurile securizate care sunt instalate în spatele automobilelor. Aceste produse sunt fabricate pentru prima oară la noi în ţară. (Agerpres) Motocositoarea „Carpatina“ la lucru In actuala campanie de recoltare a fînurilor, unităţile agricole din judeţ utilizează pe scară largă şi cu un bun randament motocositoarea „Carpatina" — unul din utilajele agricole noi, produse în serie de industria noastră constructoare de maşini, întreprinderea judeţeană de aprovizionare tehnico-materială a C.A.P. a livrat anul acesta unităţilor agricole 51 de asemenea motocositari. Fapte de prestigiu In graficul i.m.c.m. Constructorii de la I.M.C.M. Braşov au ajuns în faza finală cu construcţia conductei magistrale Cia - Slobozia, lucrare la care au devansat execuţia cu 75 de zile faţă de graficul de şantier. Tot în stadiul final se află magistrala de refulare a apei de la stația de repompare Vlad-Țepeș. - Ştiu că de mai mult timp efectuaţi o cercetare in cadrul Combinatului chimic Făgăraş a cărei temă este integrarea profesională a tinerilor muncitori. Vă preocupă de mult această temă ? - S-a scris mult despre tineret, dar niciodată nu va fi destul pentru că tineretul de azi se deosebeşte de cel de ieri, tineretul de aici nu este identic cu cel de pretutindeni. Realitatea din ţara noastră se clădeşte pe dimensiunile universale ale epocii, dar din strădanii şi idealuri specifice — Hic et nune. Această realitate ca unicitate de sistem — caracteristică oricărei formaţiuni sociale organizate prin însăşi esenţa sa, are valoare integrativă pentru membrii ce o compun şi în special pentru tineret, implicat cu deosebire în efervescenţa autodefinirii. Ca proces psiho-social, integrarea rezultă din confruntarea omului cu realitatea în continuă schimbare. Prin urmare , scopurile ei sunt prospective. Descifrind prezentul sunt explorate tendinţele viitorului stabilindu-se tematic, deşi, probabilistic, construcţia acestuia. Mai ales în ultimul timp, ca urmare a ritmului rapid al dezvoltării tehnice, ceea ce am admis pînă nu de mult nu mai corespunde întru totul prezentului și poate deveni un simplu fapt istoric într-un viitor nu prea îndepărtat. Prospectînd în permanență realitatea, vom descoperi noi resurse pentru orientarea comportamentului uman potrivit legilor obiective ale dezvoltării societăţii, fără a ignora, însă, influenţa factorilor subiectivi. A studia procesul de integrare înseamnă de fapt o incursiune în zonele în care structura socială se interferează dialectic cu personalitatea indivizilor. Care sunt rezultatele cercetării, ce concluzii aţi desprins pmă acum ? - întrucît n-am ajuns încă să fac bilanţul rezultatelor, îmi permit numai să anticipez. In general am cunoscut în combinat un tineret sîrguincios, serios, cu un evantai bogat de preocupări şi interese. Nu este de loc surprinzător. El nu constituie decit un caz particular al tipului general de tînăr format şi educat de societatea noastră. Din cercetarea efectuată pînă în momentul de faţă se conturează cîteva trăsături pe care merită să le subliniem. Ele ar defini profilul tînărului muncitor sugerînd totodată posibilităţile de retuşare sau perfectare a acestuia. Se observă, de pildă, că integrarea în profesie este uneori dificilă, cu toate că tinerii vin de pe băncile şcolii profesionale cu o pregătire mai vastă şi mai actuală decit a vîrstnicilor. Au, însă, insuficiente deprinderi de acţiune practică. Această carenţă ar putea fi îndepărtată printr-o mai strînsă colaborare dintre întreprinderi şi şcoli, în sensul organizării raţionale a practicii elevilor. Totodată, este necesară adaptarea continuă a conţinutului învăţămîntului din şcolile profesionale la cerinţele mereu noi ale profesiilor. Aplicarea tehnicii noi în producţie reclamă în permanenţă forme noi de integrare. O astfel de cerinţă nu mai poate fi astăzi rezolvată prin formarea unor deprinderi practice înguste şi foarte stabile, ci prin dezvoltarea capacităţii de a-şi elabora rapid deprinderi multilaterale, uşor transferabile. Şi şcoala poate face pe deplin acest lucru. Dificultăţile de integrare apărute pe parcurs la anumiţi tineri au cauze foarte diferite, adesea extrem de complexe, cu implicaţii psihologice subtile. De pildă, acolo unde conştiinţa de sine alunecă spre o mistificare a propriei vîrste, pretins neînţelese, orgolioasă în pretenţia superfluă de a se autoregăsi, preocupările sînt minore, interesele pentru o muncă de calitate scăzute ; de aici dificultăţi de cooperare, tendinţe de mobilitate, insatisfacţii. Convorbire realizată de Ştefan V. POPESCU (Continuare în pagina a 2-a) Integrarea profesională a tinerilor muncitori Convorbire cu dr. GEORGETA DAN SPINOIU cercetător principal la Institutul de psihologie al Academiei de ştiinţe sociale şi politice In cuprinsul ziarului: ADUNĂRI ALE SALARIAȚILOR DIN ÎNTREPRINDERI (pag. a 2-a) I Literatură- Artă-Cultură (pag. a 5-a) I S P C,R T (pag. a 1-a) I Itine rarii turistice peste hotare (pag. a 5-a) Meridiane CHITARELE MELANCOLICE DIN VALEA MORŢIIO ♦ UCIGAŞI CU FEŢE DE ÎNGERI ♦ „FAMILIA" SE RETRAGE ÎN PUSTIU ♦ IN CALIFORNIA POLIŢIA NU-I CURIOASĂ Bucurindu-se de un tratament care i-a mai fost îngăduit doar lui Al Capone, circulînd prin închisoare ca la el acasă, Charles Manson încearcă să joace rolul unui „iluminat" sau al unui dement. Aşa apare şi în sala de judecată. Pe măsură ce înaintează dezbaterile procesului, ies însă la iveală adevăratele sale trăsături : un sinistru ucigaş, pe deplin lucid, dublat de un ambiţios bolnav după celebritate, capabil de orice ticăloşie. Ca o completare la portretul „familiei", în ziarele americane şi cele străine a circulat o fotografie edificatoare: Susan Atkins și alte două dintre „sclavele" lui Manson sunt conduse de paznicele închisorii (Continuare în pag. a 6-a)