Drum Nou, august 1970 (Anul 27, nr. 7952-7976)

1970-08-02 / nr. 7953

I V Proletari' din teats Urda, uniți**IL ­­n citeva zile GRIUL DE PE 23.000 DE HECTARE TREBUIE RECOLTAT In săptămîna care s-a încheiat, ritmul de lucru la recoltarea ce­realelor păioase a fost cu totul nesatisfăcător în numeroase unităţi agricole din judeţ. Ca urmare, din cele 29.087 ha, cultivate cu grîu­­secară, pînă ieri dimineaţa s-a strîns recolta doar de pe 5.880 ha., adică în procent de 20 la sută. în cooperativele agricole, această lucrare s-a executat pe 5.200 ha., ceea ce reprezintă 20,6 la sută din plan, iar în I.A.S. recoltatul s-a făcut pe 676 ha., proce­ntul de realizare fiind de 17,4 la sută. Situaţia este consecinţa faptului că, pînă în prezent, în nici una din zile nu s-a lucrat cu viteza pre­văzută. In ziua de 31 iulie, de exemplu, viteza zilnică planificată în cooperativele agricole - 2194 ha. - a fost îndeplinită doar în pro­porţie de 71,5 la sută, iar cea stabilită pentru I.A.S. s-a realizat în procent de 33,5 la sută (?!). Intr-un ritm asemănător, sau mai scă­zut, s-a lucrat şi în zilele anterioare. Această stare de lucruri se datoreşte pe de o parte slabei func­ţionări a combinelor, iar pe de alta insuficientei preocupări a con­siliilor de conducere, specialiştilor, a organelor locale de partid şi de stat pentru organizarea temeinică a muncii de zi cu zi, mobilizarea unui număr suficient de braţe de muncă, care să lucreze cu coasele şi secerile, mai ales că în fiecare unitate sunt mari suprafeţe îmbu­­ruienate. Ar fi însă nedrept să generalizăm, în unele cooperative agricole, printre care Cristian, Ghimbav, Harman, Bod, Hîrseni, Sîmbăta de Sus, Ucea de Jos, Drăguş, Homorod etc., se manifestă grija cuvenită pentru strîngerea rapidă şi fără pierderi a noii recolte. Ca urmare, în aceste unităţi, în ziua de 31 iulie viteza zilnică de recoltare pre­văzută s-a depăşit cu mult. La C.A.P. Drăguş, de exemplu, prin mobilizarea unui număr mare de oameni, viteza zilnică s-a depăşit şi în ziua de 29 iulie cu 27 ha. In prezent, unitatea are recolta de grîu-secară strînsă de pe mai bine de 250 ha. din cele 354 ha. existente în cultură. Conti­­nuînd în acest ritm, cu siguranţă că C.A.P. din Drăguş va încheia printre primele pe judeţ secerişul griului. (Continuare în pag. a 5-a) Respectînd indicaţiile Direcţiei ag­ricole judeţene, mecanizatorii care deservesc G.A.P. Hărm­an și­ au instalat colectoare de pleavă la toate combinele. Form I. BRAGHES Succesul elevilor braşoveni , la ,,Minitehnicus ’70“ La Bucureşti, în holul Insti­tutului de arhitectură „Ion Min­­cu" este deschisă expoziţia „Minitehnicus ’70", organizată de Consiliul Naţional al Orga­nizaţiei Pionierilor, în colabo­rare cu redacţia revistei pen­tru copii, „Cutezătorii". Dintre cele 1000 de expona­te, au fost premiate 240, dintre care şi cîteva lucrări ale pio­nierilor braşoveni. La secţia A, premiul pentru originalitate a fost acordat unui crono-progra­­m­ator, realizat de către un grup de elevi de la Şcoala ge­­nerală din Recea. Tot în cadrul secţiei A, premiul I a fost ob­ţinut de un colectiv de elevi de la Şcoala generală nr. 10 din Braşov, care a executat, un a­­parat, pentru verificarea cunoş­tinţelor, denumit „Geraldina 4". La secţia B, premiul special al juriului a revenit autorilor unei mini-rampe teleghidate, „Pegas" pentru lansarea rache­telor tot elevi ai Şcolii gene­­rale nr. 10 din Braşov. Deşi nu a fost premiat, s-a bucurat de o apreciere unani­mă din partea juriului, incuba­torul electric executat de elevii Otto Drăgan, Ion Vari­as, Ma­rin Neagovici şi Iosif Neda de la Şcoala generală din Harman. Curse autorapide Bucureşti - Poiana Braşov şi retur I.T.A. Bucureşti ne informează că, începînd de­ ieri, cursa autorapidă Bucureşti - Poiana Braşov şi retur circulă zilnic. O­ primire pe traseu sunt în locali­tăţile : Ploieşti, Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal, Braşov. Plecarea din Bucureşti, de la Autogara Filaret, la ora 5, cu tranzitare prin Agenţia de voiaj din Ca­lea Victoriei. Plecarea din Po­iana Braşov, din locul de par­care a­ autobuzelor, la ora 17. MAI AVEM DE ÎNSAMINŢAT 9.000 DE HECTARE CU CULTURI DUBLE Necesitatea dezvoltării zootehniei, a creşterii producţiilor anima­liere, impune realizarea integrală a planului de însămînţare a plan­telor furajere în cultură dublă, conducerile unităţilor agricole pri-­ mind indicaţii precise în această direcţie. Din realizările obţinute pînă acum, însă, se constată că doar în puţine unităţi se acordă grija cuvenită rezolvării unei asemenea acţiuni, de mare importanţă economică. Este vorba de C.A.P. Veneţia, unde pînă la 31 iulie s-au însămînţat 140 din cele 160 ha. planificate, de Homorod şi Hălchiu, Calbor şi Sîmbăta de Sus ale căror consilii de conducere s-au pre­ocupat cu răspundere de crearea tuturor condiţiilor pentru grăbirea lucrărilor de eliberare a terenului, pregătirea solului şi semănat. Ca urmare şi în aceste cooperative planul culturilor duble s-a îndeplinit în proporţie de peste 50 la sută. O preocupare demnă de eviden­ţiat în această privinţă manifestă şi consiliile de conducere din Har­man, Racoş şi Cuciulata. Ieri dimineaţă însă, pe ansamblul judeţului erau însămînţate cu culturi duble doar 1497 ha. faţă de cele 10.500 planificate, din care 1314 ha. (13,8 la sută) in cooperativele agricole. Această rămînere în urmă este cu totul nejustificată, dacă avem în vedere că pînă acum recolta de grîu-secară a fost treierată de pe mai bine de 4.200 ha., fără a mai lua în calcul suprafeţele de pe care s-a recoltat orzul. Ea se datoreşte în exclusivitate lipsei de răspundere a preşedinţilor şi inginerilor din unităţile rămase în urmă, atitudinii complet greşite a acestora (susţinută din păcate şi de unii primari şi alte cadre de conducere din comune), potrivit căreia culturile duble nu ar da randamentul scontat. Nu ne propu­nem să facem din nou o expunere de motive prin care să demon­străm utilitatea culturilor duble, acestea fiind binecunoscute. Am vrea numai să atragem atenţia conducerilor C.A.P. din Recea, Felmer, Ucea de Sus, Viştea de Sus, Crizbav, Prejmer, Tălungeni şi ce­ (Continuare în pag. a 5-a) » Sporirea producţiei de rulmenţi la export Creşterea producţiei la export atestă ascensiunea calitativă a rulmenţilor româneşti. O dovadă o constituie depăşirea prevederilor de plan pentru livrări la export de către colectivul uzinei ,,Rulmentul". Anul acesta, pînă la 20 iulie, li­vrările suplimentare au atins a­­proape 6 milioane lei-valută. Succesul se datoreşte realizării u­­nor tipuri de rulmenţi cu un grad mai înalt de tehnicitate, precum şi devansării unor livrări din trimes­trele III şi IV în prima jumătate a anului. Mufe ovoidate executate prin matriţare Procedeul tehnologic clasic pen­tru executarea mufelor ovoidate de 520/750 mm. şi 600/900 mm., uti­lizate la fabricarea tuburilor din beton, este­ în general următorul : se topeşte metalul, se toarnă în forme şi se prelucrează la maşi­­nile-unelte. Procedeul ca atare antrenează importante cheltuieli materiale. La I.C.I.M. Braşov s-a introdus însă un nou procedeu de executare a mufelor respective. Este vorba de matriţarea lor. Noul procedeu se aplică pe baza unei propuneri de inovaţii, aparţinînd tehnicianului Ştefan Şincap şi ma­­triţorului Mircea Drăgan. Eficienţa execuţiei prin matriţare se ridică la peste 437.000­ lei anual. Şi încă un fapt care pledează pentru efi­cienţa procedeului : o serie de firme din străinătate au făcut co­menzi la I.C.I.M. Braşov pentru a li se executa şi livra mufe ovoidate matrițate. ZIUA MARINEI Prima duminică din luna au­gust. Potrivit tradiţiei, in por­turile maritime şi fluviale ale ţării se sărbătoreşte ,,Ziua Ma­rinei", expresie a cinstirii tradi­ţiilor marinăreşti ale poporului nostru, a preţuirii acordate ma­rinarilor români, pentru pregăti­rea lor tot mai temeinică, pen­tru dragostea cu care îşi duc la îndeplinire misiunea de a ve­ghea la fruntariile ţării, pentru asigurarea transporturilor comer­ciale pe mări şi oceane, pre­lungind pînă departe în lume ceva din pămîntul, din sufletul patriei. Profund devotaţi poporului, partidului şi guvernului, mari­narii militari raportează obţine­rea de noi succese în pregăti­rea lor de luptă, politică şi de specialitate, fiind gata oricînd să apere apele teritoriale şi litoralul, şi, Împreună cu ceilalţi militari ai forţelor noastre ar­mate, înfăptuirile socialiste, in­dependenţa şi suveranitatea na­ţională a patriei. Pe mările şi oceanele lumii, marinarii flotei comerciale poar­tă cu, cinste pavilionul tricolor la mii de kilometri depărtare de patrie, ca o întruchipare a par­ticipării crescânde pe plan mon­dial a României la schimbul de valori materiale. Realizări de seamă în con­strucţia de nave moderne,­in dezvoltarea transporturilor mari­time şi fluviale raportează in această zi şi muncitorii, ingine­rii şi ■ tehnicienii de pe şantie­rele navale şi din porturi. inălţind marele pavoaz, te­merarii apelor îşi exprimă in această zi de sărbătoare hotă­­rtrea lor neclintită de a sluji cu credință patria noastră - Româ­nia socialistă. Parbrize şi geamuri securizate de calitate superioară La Fabrica de gea­muri din Mediaş a început zilele acestea producţia de serie a parbrizelor pentru auto­turismele Dacia. Faţă de celelalte tipuri de geamuri realizate pînă în prezent, noile pro­duse prezintă avanta­jul unei securizări di­ferenţiate, ceea ce a­­sigură o vizibilitate su­perioară. Tot în cursul acestui an la Fabrica din Mediaş au fost o­­mologate şi introduse în producţia de serie geamurile securizate care sunt instalate în spatele automobilelor. Aceste produse sunt fabricate pentru prima oară la noi în ţară. (Agerpres) Motocositoarea „Carpatina“ la lucru In actuala campanie de recoltare a fînu­­rilor, unităţile agricole din judeţ utilizează pe scară largă şi cu un bun randament motocositoarea „Carpatina" — unul din utila­jele agricole noi, produse în serie de in­dustria noastră constructoare de maşini, întreprinderea judeţeană de aprovizionare tehnico-materială a C.A.P. a livrat anul a­­cesta unităţilor agricole 51 de asemenea motocositari. Fapte de presti­giu In graficul i.m.c.m. Constructorii de la I.M.C.M. Braşov au ajuns­­ în faza fi­nală cu construcţia conductei magistrale Cia - Slobozia, lucrare la care au devansat execuţia cu 75 de zile faţă de graficul de şantier. Tot în stadiul final se află magis­trala de refulare a apei de la stația de repompare Vlad-Țepeș. - Ştiu că de mai mult timp efectuaţi o cercetare in ca­drul Combinatului chimic Fă­găraş a cărei temă este in­tegrarea profesională a tine­rilor muncitori. Vă preocupă de mult această temă ? - S-a scris mult despre tineret, dar niciodată nu va fi destul pentru că tineretul de azi se deosebeşte de cel de ieri, tineretul de aici nu este identic cu cel de pre­tutindeni. Realitatea din ţara noastră se clădeşte pe dimensiunile universale ale epocii, dar din strădanii şi idealuri specifice — Hic et nune. Această realitate ca unicitate de sistem — carac­teristică oricărei formaţiuni sociale organizate­­ prin în­săşi esenţa sa, are valoare integrativă pentru membrii ce o compun şi în special pen­tru tineret, implicat cu de­osebire în efervescenţa auto­definirii. Ca proces psiho-social, in­tegrarea rezultă din confrun­tarea omului cu realitatea în continuă schimbare. Prin ur­mare , scopurile ei sunt pros­pective. Descifrind prezentul sunt explorate tendinţele vii­torului stabilindu-se tematic, deşi, probabilistic, construcţia acestuia. Mai ales în ultimul timp, ca urmare a ritmului rapid al dezvoltării tehnice, ceea ce am admis pînă nu de mult nu mai corespunde în­tru totul prezentului și poate deveni un simplu fapt istoric într-un viitor nu prea îndepăr­tat. Prospectînd în permanen­ță realitatea, vom descoperi noi resurse pentru orientarea comportamentului uman po­trivit legilor obiective ale dez­voltării societăţii, fără­­ a ignora, însă, influenţa fac­torilor subiectivi. A studia procesul de in­tegrare înseamnă de fapt o incursiune în zonele în care structura socială se inter­ferează dialectic cu perso­nalitatea indivizilor.­­ Care sunt rezultatele cer­cetării, ce concluzii aţi des­prins pmă acum ? - întrucît n-am ajuns încă să fac bilanţul rezultatelor, îmi permit numai să antici­pez. In general am cunoscut în combinat un tineret sîr­guincios, serios, cu un evan­tai bogat de preocupări şi interese. Nu este de loc sur­prinzător. El nu constituie de­cit un caz particular al tipu­lui general de tînăr format şi educat de societatea noastră. Din cercetarea efec­tuată pînă în momentul de faţă se conturează cîteva trăsături pe care merită să le subliniem. Ele ar defini profilul tînărului muncitor sugerînd totodată posibili­tăţile de retuşare sau per­fectare a acestuia. Se obser­vă, de pildă, că integrarea în profesie este uneori difici­lă, cu toate că tinerii vin de pe băncile şcolii profesionale cu o pregătire mai vastă şi mai actuală decit a vîrstnici­­lor. Au, însă, insuficiente de­prinderi de acţiune practică. Această carenţă ar putea fi îndepărtată printr-o mai strîn­­să colaborare dintre între­prinderi şi şcoli, în sensul or­ganizării raţionale a practicii elevilor. Totodată, este nece­sară adaptarea continuă a conţinutului învăţămîntului din şcolile profesionale la cerinţele mereu noi ale pro­fesiilor. Aplicarea tehnicii noi în producţie reclamă în per­manenţă forme noi de in­tegrare. O astfel de cerinţă nu mai poate fi astăzi rezol­vată prin formarea unor de­prinderi practice înguste şi foarte stabile, ci prin dezvol­tarea capacităţii de a-şi elabora rapid deprinderi mul­tilaterale, uşor transferabile. Şi şcoala poate face pe de­plin acest lucru. Dificultăţile de integrare apărute pe parcurs la anu­miţi tineri au cauze foarte diferite, adesea extrem de complexe, cu implicaţii psiho­logice subtile. De pildă, a­­colo unde conştiinţa de sine alunecă spre o mistificare a propriei vîrste, pretins ne­înţelese, orgolioasă în pre­tenţia superfluă de a se autoregăsi, preocupările sînt minore, interesele pentru o muncă de calitate scăzute ; de aici dificultăţi de coope­rare, tendinţe de mobilitate, insatisfacţii. Convorbire realizată de Ştefan V. POPESCU (Continuare în pagina a 2-a) Integrarea profesională a tinerilor muncitori Convorbire cu dr. GEORGETA DAN­ SPINOIU cercetător principal la Institutul de psihologie al Academiei de ştiinţe sociale şi politice In cuprinsul ziarului:­­ ADUNĂRI ALE SALA­RIAȚILOR DIN ÎNTRE­PRINDERI (pag. a 2-a) I Literatură- Artă-Cultură (pag. a 5-a) I S P C,R T (pag. a 1-a) I It­ine rar­ii turistice peste hotare (pag. a 5-a) Meridiane CHITARELE MELANCOLICE DIN VALEA MORŢII­­O ♦ UCIGAŞI CU FEŢE DE ÎNGERI ♦ „FAMILIA" SE RETRAGE ÎN PUSTIU ♦ IN CALIFORNIA POLIŢIA NU-I CURIOASĂ Bucurindu-se de un tratament care i-a mai fost îngăduit doar lui Al Capone, circulînd prin închisoare ca la el acasă, Char­les Manson încearcă să joace rolul unui „iluminat" sau al unui dement. Aşa apare şi în sala de judecată. Pe măsură ce înaintează dezbaterile procesu­lui, ies însă la iveală adevăra­tele sale trăsături : un sinistru ucigaş, pe deplin lucid, dublat de un ambiţios bolnav după celebritate, capabil de orice ti­căloşie. Ca o completare la portretul „familiei", în ziarele americane şi cele străine a cir­culat o fotografie edificatoare: Susan Atkins și alte două din­tre „sclavele" lui Manson sunt conduse de paznicele­ închisorii (Continuare în pag. a 6-a)

Next