Drum Nou, august 1970 (Anul 27, nr. 7952-7976)
1970-08-07 / nr. 7957
rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL PICTR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7957 Vineri, 7 august 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vi! 18 întreprinderi raportează îndeplinirea planului cincinal Elanul creator, înalta conştiinţă patriotică cu care, întîmpinînd cea de-a XXVI-a aniversare a eliberării patriei, oamenii muncii din industria judeţului Braşov dau viaţă sarcinilor încredinţate de partid sunt ilustrate de realizări remarcabile obţinute în îndeplinirea prevederilor planului. Pînăieri, 18 întreprinderi braşovene au raportat realizarea sarcinilor prevăzute pentru perioada actualului cincinal. Din rîndul colectivelor de întreprinderi care au înfăptuit sarcinile pe 5 ani fac parte : Întreprinderea de reţele electrice Braşov, fabrica „Răsăritul", Întreprinderea de unelte şi scule, întreprinderea de prefabricate şi elemente de construcţii, Fabrica de postav Prejmer, Filatura de lină Ghimbav, fabrica „Nivea", Fabrica de tricotaje, Fabrica de hîrtie cretată Ghimbav, U.P.R.U.C. Făgăraş, fabrica de ciment „Temelia", fabrica „Timpuri noi", Uzina mecanică de material rulant, Fabrica de articole tehnice din cauciuc, Rafinăria Braşov, „Ţesătoria" Codlea, Uzina de reparaţii Codlea şi Întreprinderea de cariere şi balastiere, înfăptuind înainte de termen sarcinile ce le-au revenit, colectivele întreprinderilor amintite urmăresc acum obţinerea unor importante sporuri de producţie suplimentară. In acest scop, se iau măsuri pentru fructificarea resurselor de creştere a producţiei şi productivităţii muncii prin valorificarea superioară a materiilor prime, utilizarea deplină a potenţialului tehnic şi uman, organizarea proceselor de muncă potrivit cerinţelor moderne ale economiei. Numai aceste 18 întreprinderi urmează să realizeze pînă la finele acestui an, o producție in valoare de 1.500.000.000 lei. Dinamica înfăptuirii angajamentelor Puternica mobilizare de energii pe care a generat-o în rîndul colectivelor din industria braşoveană Chemarea la întrecere lansată de organizaţia noastră judeţeană de partid este oglindită cu pregnanţă de modul în care sunt înfăptuite angajamentele de obţinere peste prevederile de plan a unor cantităţi cit mai mari de produse suplimentare. Pînă la 1 august industria braşoveană a realizat şi depăşit cu 159 milioane lei angajamentul iniţial de 250 milioane lei la producţia marfă. Aceasta relevă efectul muncii politice desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid pentru mobilizarea tuturor colectivelor de muncă la intensificarea ritmului de valorificare a rezervelor de creştere a producţiei. Prin măsurile luate, colectivele din industria judeţului au creat premise pentru depăşirea până la finele anului și a angajamentului suplimentat la 420 milioane lei. Spre noi cote ale întrecerii Numeroase colective din industria braşoveană, prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, extinderea mecanizării şi automatizării proceselor de lucru, au reuşit să îndeplinească integral angajamentul anual la principalii indicatori ai planului. Pentru a întîmpina cu realizări cît mai mari aniversarea eliberării patriei, aceste colective au trecut in aceste zile la suplimentarea angajamentelor anuale. Iată cîteva din aceste colective : • Fabrica „Răsăritul" și-a suplimentat angajamentul anual cu 1,5 milioane lei la producţia marfă, 500.000 lei la beneficii şi 250 lei la productivitatea muncii pe salariat. n Fabrica de hîrtie cretată Ghimbav şi-a suplimentat cu încă 2,5 milioane lei angajamentul la producţia marfă. n I.P.E.C. Braşov va realiza, peste angajamentul iniţial, o producţie marfă in valoare de 1 milion lei. MATURITATEA INTIRE INDUSTRII Există un mecanism foarte simplu, fără de care nici un motor n-ar reuşi să supravieţuiască rulmentul. Inelele de otel care închid rostogolirea eternă a sferelor strălucitoare sintetizează, parcă, marile succese ale omului in transfigurarea legilor generale ale mişcării in univers, căci puţine elemente ale tehnicii contemporane pot face abstracţie de noţiunea de rulment. Istoria rulmenţilor româneşti se împleteşte strîns cu cronica Herbinte a noului ev luminat de purpura glorioasă a lui August '44 înlănţuind nenumărate fapte care au cerut curaj şi abnegaţie, inteligenţă şi spirit de sacrificiu. Iar pentru noi, braşovenii, aceste fapte prezintă o semnificaţie deosebită intrucit industria naţională de rulmenţi aici a fost zămislită. Dar, să redeschidem pentru o clipă sipetul tainic al memoriei. Era in primăvara anului 1949. In scurtul răgaz care trecuse de la eliberare, poporul, incordindu-şi puterile, a ridicat din ruine fabrici şi uzine distruse de bombardamente, reuşind să aprindă in piepturile lor scinteia vieţii. Şi pentru ca energiile să poată pulsa în toate aceste agregate era nevoie de rulmenţi. Nu aveam oţeluri şi utilaje specializate, nu se cunoşteau procesele tehnologice, nu existau oameni perfecţionaţi in ramura respectivă. Exista insă îndrăzneală şi devotament, entuziasm fierbinte de a ne ridica prin noi înşine, de a înfăptui hotărîrile partidului. Şi mai existau pentru prima dată în frămintata istorie , a acestui popor, posibilităţi materiale şi morale nebănuite de a da glas străvechii năzuinţe spre mai bine, care a încălzit întotdeauna cugetele înaintaşilor. Aşa a luat fiinţă in cadrul Uzinei de autocamioane o secţie de rulmenţi. La început au lucrat aici doar cîţiva oameni : Aurel Drobotă, Adelino Toromboly, Costin Florescu, Ion Tîrtoabă, Ion Doichiţa, Nicolae Rogoz, Mircea Săvulescu, Romulus Moise, Adalbert Svager, Ion Boier, Vasile Bodeanu, Ion Gherman, Dumitru Ciobanu, Alexandru Dalea, Friederich Pittmann şi Ion Boier. „Aşa de mare era nevoia, îşi aminteşte meşterul ION GRIGORE, încît delegatul venit din Valea Jiului lua rulmenţii din mîinile noastre înainte ca oţelul să fi apucat a se răci. A fost prima noastră izbîndă. Dar a mers tare greu la început. Pe atunci, producţia zilnică de rulmenţi abia de încăpea într-o căciulă, 20—30 de bucăţi în 24 de ore”. In primul an de fabricaţie, Braşovul a livrat industriei româneşti 6.278 rulmenţi, în anul următor 200.000, in 1956 a depăşit un, milion, in acest răstimp, secţia a fost mărită ajungînd să devină o fabrică in care lucrau sute de muncitori. Pionierii de odinioară s-au înconjurat de ucenici tineri şi miriioşi dornici să înveţe meseria, să-i pătrundă tainele. Ochi cercetători şi-au aţintit razele spre inima metalului, au început să-i modifice structura. Astfel s-a obţinut oţelul aliat special - Rul - pentru a cărui prelucrare un colectiv a construit după ideile muncitorului Mircea Săvulescu, laureat al Premiului de Stat, maşini de fabricat bile exportate actualmente şi in alte ţări. Ştefan POPESCU (Continuare în pagina a 2-a) Reducerea importului cu 6 milioane lei valută Industria brașoveană s-a angajat să reducă în acest an volumul importurilor cu 8 milioane lei valută. Pînă în prezent, volumul economiilor la importuri se ridică la 6.395.000 lei valută. Printre altele, s-au redus importurile la materii prime şi materiale cu 1.330.000 lei valută, la utilaje cu 4.732.000 lei valută şi la piese de schimb cu 333.000 lei valută. Printre unităţile fruntaşe în această acţiune, amintim : uzina „Rulmentul", uzina „Electroprecizie" din Săcele, uzina „Golprom" Codlea, U.P.R.U.C. Făgăraş. Zilnic, importante cantităţi de legume proaspete Grădinarii din Stupini trimit zilnic spre Braşov importante cantităţi de legume proaspete. Marţi, de exemplu, au recoltat şi livrat peste 5.000 kg castraveţi, 3.500 kg varză, 1.500 kg dovlecei şi alte legume. Miercuri au livrat aproape 6.000 kg ceapă, 4.000 kg varză, precum şi importante cantităţi de alte legume. Pînă în prezent harnicii grădinari de aici au recoltat şi livrat pentru piaţa Braşovului nu mai puţin de 35 de vagoane de legume, contribuind astfel la mai buna aprovizionare a populaţiei cu asemenea produse. Campanie de seceriş, sau... reparaţii? Ieri, la C.A.P. Apaţa, pe la orele 11, din 6 combine 2 funcţionau, iar 4 şedeau în... reparaţii. Foto : I. BRAGHEŞ Recoltarea griului şi secarei trebuie terminată în următoarele citeva zile! Ritmul tot mai alert în care se desfăşoară, in aceste zile, recoltatul cerealelor păioase dovedeşte că în toate zonele judeţului s-a pornit „ofensiva" decisivă pentru încheierea acestei lucrări într-un timp cit mai scurt. Drept mărturie stă faptul că în perioada 1—5 august viteza zilnică de recoltat a crescut cu aproape 600 ha. Ca urmare, pînă ieri, recolta de grîusecară a fost strînsă de pe 15.476 ha, din cele peste 29.000 ha prevăzute, iar treieratul ei s-a efectuat pe 12.068 ha... De asemenea, orzoaica a fost, recoltatăde pe 1,579 "ha. faţă "de"-£765 ha" cultivate. Lucrîndu-se într-un ritm constant ridicat, datorat în principal organizării temeinice a muncii de zi cu zi, mobilizării masive a forţelor existente, în multe unităţi s-a reuşit ca timpul de lucru să fie bine utilizat. Aşa se explică faptul că C.A.P. din Hărman, Drăguş, Făgăraş, Şercăiţa şi alte unităţi au intrat cu recoltarea griului şi secarei în stadiul final. Acelaşi lucru s-a petrecut la recoltatul orzoaicei, pînă ieri lucrarea s-a încheiat la G.A.P. Vulcan şi Budila, iar la Hălchiu, Rîşnov ş.a. este avansată. Folosind cu randament sporit combinele, braţele de muncă, lucrîndu-se fără întreruperi, de dimineaţă pînă seara, în ziua de 5 august în multe cooperative agricole din Ţara Birsei viteza zilnică Planificată s-a depăşit cu mult, la Hălchiu cu 38 ha, la Hărman cu 17 ha, la Ghimbav cu 15 ha etc. Ca urmare, pe ansamblul cooperativelor agricole din această zonă s-a reuşit să se înregistreze cea mai mare viteză zilnică din actuala campanie: 710 ha faţă de 663 ha cit a fost stabilit. Ritmuri de lucru mai mari decit cele prevăzute s-au înregistrat şi în unele cooperative agricole din celelalte zone: Berivoi, Sîmbăta de Sus, Homorod, Cobor, Caţa, Beia etc. Cu toate acestea, desele întreruperi, cauzate mai ales de defecţiunile ivite la combine, preocuparea încă insuficientă de care dau dovadă unele consilii de conducere şi specialişti din unităţi pentru organizarea întregii activităţi, în zonele Făgăraş şi Rupea viteza zilnică prevăzută nu s-a realizat decât în proporţie de 79 şi respectiv 80 la sută. Pentru faptul că în ziua de 15 august la Ticuşul Vechi, Ungra şi Viscri s-au recoltat abia cite 2 şi respectiv 7 ha, iar la Mîndra, Viştea de Jos, Dăişoara, Crihalma, Racoş si în alte unităţi s-a lucrat cu mult sub posibilităţi nu poate exista nici o scula, devremece in unităţile vecine lor, suprafaţa recoltată a fost incomparabil mai mare. Adevărul este că preşedinţii, ingineriişefi din cooperativele amintite, şefii secţiilor de mecanizare n-au asigurat condiţiile necesare pentru ca munca să se desfăşoare, din plin, combinele mai mult au stat din cauza diferitelor defecţiuni, iar numărul oamenilor mobilizaţi la seceriş a fost cu totul insuficient. Suprafaţa mare cultivată cu grîu, secară şi orzoaica, ce a mai rămas de recoltat, necesitatea stringentă ca întreaga producţie să intre cît mai grabnic şi fără pierderi în hambare, impune să se ia asemenea măsuri, încît în următoarele cîteva zile recoltatul să se termine în toate unităţile agricole din judeţ. în acest scop, unităţile au fost sprijinite cu combine din alte judeţe. Utilizarea acestora, ca şi a combinelor din secţiile noastre de mecanizare, la întreaga capacitate, mobilizarea unui număr sporit de oameni care să lucreze cu coasele şi secările, în special pe tarlalele unde cultura este îmburuienată, înlăturarea operativă a defecţiunilor ce se ivesc, sunt cîteva din sarcinile urgente care stau în prezent în faţa tuturor celor ce răspund de buna desfăşurare a campaniei. Prin realizarea lor exemplară, cu siguranţă că se va reuşi ca viteza zilnică prevăzută să se realizeze şi să se depăşească, încheindu-se astfel grabnic recoltatul pe întreaga suprafaţă cultivată cu cereale păioase. Constituirea Comisiei de sistematizare a judeţului Braşov Ieri după-amiază, la sediul Consiliului popular judeţean, a avut loc şedinţa de constituire a Comisiei de sistematizare a judeţului Braşov. La lucrările şedinţei au participat tovarăşii Traian Chiţulescu, directorul Direcţiei de arhitectură şi sistematizare din C.S.E.A.L., Radu Romul, prim-vicepreşedinte, şi Gheorghe Haizea, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, directori ai direcţiilor de pe lîngă Consiliul popular judeţean, reprezentanţi ai Institutului „Proiect” Braşov, ai Filialei Uniunii Artiştilor Plastici, arhitecţi, economişti, sociologi. Participanţii au ascultat o informare privind stadiul acţiunilor de sistematizare din cadrul judeţului nostru, prezentată de Pavel Manu, arhitectul-şef al judeţului Braşov,după care a avut loc constituirea comisiei de sistematizare a judeţului, care are ca preşedinte pe tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, ca vicepreşedinţi pe tovarăşii Radu Romul şi Gheorghe Haizea, iar ca secretar pe tovarăşul Pavel Manu, în urma discuţiilor purtate, a fost aprobat apoi planul de activitate al comisiei pe anul 1970. I ■ I ■ I ■ I ■ I ■WWWW WW ■ 11 'I«1«WI nmm-fttlWaiH'Ml'W'WWaiBIHIBIBIBIBIBIHIBIB în plină vară, ştrandurile devin deosebite puncte de atracţie pentru satisfacerea cit mai plăcută a timpului liber, fiind într-un fel o caracteristică definitorie a sezonului estival. Din acest punct de vedere braşovenii nu se pot plînge că sînt dezavantajaţi. Atît oraşul, dar mai ales împrejurimile sale, se bucură de existenţa unor ştranduri, situate în zone pitoreşti, pline de farmec, cu posibilităţi multiple de distracţie şi agrement. Ar fi îndeajuns să pomenim de complexul Valea Cetăţii din Rîşnov, cunoscut mai mult sub denumirea de... Acapulco, de ştrandul şi complexul de la Codlea, de ştrandul Noua sau cel de la Dîmbul Morii. Dar, din păcate nu numai pitorescul aşezării contează, oricît de încîntătoare vor fi împrejurimile ştrandului, ci şi unele amănunte de ordin edilitar şi gospodăresc. De acest adevăr ne-am convins încă o dată în urma raidului întreprins recent prin ştrandurile Braşovului şi în împrejurimi. Primul popas l-am făcut la cunoscutul ştrand din cartierul Bartolomeu. Ca şi în alţi ani şi în această vară spiritul gospodăresc al gazdelor, ospitalitatea, interesul pentru a oferi o şedere cit mai plăcută vizitatorilor, asigură condiţii de relaxare. Incinta ştrandului şi instalaţiile au fost renovate încă din primăvară, curăţenia domneşte peste tot, apa în bazin se schimbă cu regularitate, personalul este îndatoritor atît la garderobă cit şi la bufet, toate contribuind la bunul renume de care se bucură această bază sportivă şi de agrement. Aceeaşi plăcută impresie lasă şi ştrandul de la Baia populară, unde la bufet pot fi încercaţi — se zice — cei mai gustoşi mititei din oraş. Dar cu asta am putea declara închisă lista evidenţierilor. La ştrandul din Noua, de exemplu, foarte căutat mai ales pentru parcul zoologic şi lacurile din apropiere, domneşte un dezinteres ce nu poate fi explicat decît prin... zvonurile care circulă asupra viitorilor proprietari. Şi chiar dacă ar fi să le dăm crezare, asta nu justifică nici lipsa de preocupare a actualilor proprietari — întreprinderea de gospodărie comunală — şi nici funcţionarea ştrandului în condiţii igienice cu totul neadecvate. , La Dîmbul Morii, de mulţi ani se tot amenajează o bază sportivă a Comitetului municipal U.T.C. Ce a fost greu a fost făcut, adică... ştrandul. Un bazin de dimensiuni olimpice a fost construit aci şi se spera că o dată terminat, organele judeţean şi municipal al U.T.C. vor duce mai departe treaba începută, mii de tineri braşoveni oferindu-se să presteze muncă voluntar-patriotică pentru a se putea bucura de o bază sportivă proprie. Dar s-a întîmplat ca în povestea copilului cu mai multe moaşe, responsabilitatea terminării lucrărilor fiind pasată de la un activist la altul, de la o secţie la alta. In prezent, zeci, sute de oameni plecaţi zilnic în excursie pe Valea Timişului, preferă să se p aciuiască pe cile un petic de iarbă de-a lungul rîului Timiş, decît să se cocoaţe pe maidanele existente în incinta ştrandului. Pe bună dreptate îţi pui întrebarea : nu-i păcat de banii irosiţi, de zecile de mii de ore de muncă patriotică ale tinerilor braşoveni cheltuite zadarnic ? La Codlea, ascuns în buza pădurii, fiinţează un alt ştrand, foarte căutat nu numai pentru a Adina VELEA Dumitru RUJAN (Continuare in pagina a 2-a) ClND CĂLDURA MOLEŞEŞTE ! 7 SIMŢUL GOSPODĂRESC AL GAZDELOR hid-nMl im MM mm Situația recoltării griului în cooperativele agricole la 6 august Denumirea unităţii Realwert crt.6 ZONA BRAŞOV COOPERATIVE AGRICOLE FRUNTAŞE COOPERATIVE AGRICOLE CU REALIZĂRI MEDII MEDIA PE ZONA : 50,8 COOPERATIVE AGRICOLE CODAŞE ZONA FAGARAS COOPERATIVE AGRICOLE FRUNTAŞE COOPERATIVE AGRICOLE CU REALIZĂRI MEDII COOPERATIVE AGRICOLE CODAȘE ZONA RUPEA COOPERATIVE AGRICOLE FRUNTAŞE COOPERATIVE AGRICOLE CU REALIZĂRI MEDII COOPERATIVE AGRICOLE CODAŞE 1. HARMAN 92,4 2. BOD 86,4 3. GHIMBAV 77,5 4. APAŢA 75,5 5. FELDIOARA 74,4 6. STUPINI 64,7 7. MAERUŞ 63,6 8. TELIU 60,6 9. HĂLCHIU 59,2 10. PREJMER 56,1 11. PURCĂRENI 55,1 12. TARLUNGENI “53,7 13. CODLEA 47,2 14. BUDILA 46,1 15. ZARNEŞTI 40 16. ORMENIŞ 39,6 17. CRIZBAV 36,4 18. SACELE 35,8 19. SINPETRU 35,1 20. CRISTIAN 32,5 21. DUMBRĂVIŢA 28,3 22. RÎŞNOV 25.4 23. VULCAN 18 1. ŞERCAIŢA 94,3 2. FAGARAŞ 92,3 3. DRAGUŞ 92,1 4. SIMBÄTA DE SUS 80,4 5. UCEA DE JOS 78,4 6. VOI LA 75,3 7. UCEA DE SUS 73,3 8. VIŞTEA DE JOS 67,6 9. BECLEAN 62,7 10. VENEŢIA 61,6 11. FELMER 61,5 12. VOIVODENI 60,7 13. HIRSENI 60,6 MEDIA pe ZONA : 55,5 14. MÍNDRA 53,8 15. RECEA 52,6 16. CINCU 50,4 17. ŞERCAIA 49,5 18. VIŞTEA DE SUS 48,5 19. PÂRÂU 45,4 20. ILENI 44,9 21. ŞINCA VECHE 43,2 22. BERIVOI 42,3 23. ŞOARŞ 42 24. BĂRCUT 39,4 25. CALBOR 36,4 26. LISA 32,4 1. HOMOROD 77,5 2. UNGRA 76,7 3. CRIHALMA 71,5 4. COMANA 71,4 5. CRIȚ 65,1 6. RACOȘ 64,8 7. RUPEA 63,7 8. CUCIULATA 54,4 9. HOGHIZ 51,7 MEDIA PE ZONA : 50,8 r V* MEDIA PE JUDEŢ : 53 Meridiane Ce este nou la Interpol o Să încercăm să răspundem la această întrebare cercetînd documentele ultimelor două sesiuni ale Adunării generale a Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală, ţinute la Teheran şi în Mexic. Se remarcă în primul rînd lărgirea sferei de activitate a Interpolului, mai ales în domeniul combaterii traficului de stupefiante. lată cîteva cifre revelatoare : cantităţile de heroină confiscate au trecut de la 110 kg. (1965) la 400 kg. (1967) şi au atins în 1968 cantitatea de 475 kg. lată un caz recent descoperit cu ajutorul Interpolului. In luna martie a acestui an, o cantitate de 400 kg. de haşiş a fost confiscată la graniţa dintre R. F. a Germaniei şi , Franţa. Două grupuri de traficanţi internaţionali urmăriţi de Interpol au încercat să introducă drogul ascuns în bucăţi de ciment şi de ipsos pictate în aşa fel încît să pară a fi niște pietre lapis-iazuli. Coletele expediate din Afganistan au fost desco-(Continuare în pag. a1