Drum Nou, august 1970 (Anul 27, nr. 7952-7976)

1970-08-07 / nr. 7957

­rum nou ORGAN AL COMITETUL­UI JUDEŢEAN BRAŞOV AL PICTR. ŞI AL CONSILIUL­UI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7957 Vineri, 7 august 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vi! 18 întreprinderi raportează îndeplinirea planului cincinal Elanul creator, înalta conştiin­ţă patriotică cu care, întîmpinînd cea de-a XXVI-a aniversare a eliberării patriei, oamenii mun­cii din industria judeţului Braşov dau viaţă sarcinilor încredinţate de partid sunt ilustrate de reali­zări remarcabile obţinute în în­deplinirea prevederilor planului. Pînă­­ieri, 18 întreprinderi bra­şovene au raportat realizarea sarcinilor prevăzute pentru peri­oada actualului cincinal. Din rîndul colectivelor de întreprin­deri care au înfăptuit sarcinile pe 5 ani fac parte : Întreprinde­rea de reţele electrice Braşov, fabrica „Răsăritul", Întreprinde­rea de unelte şi scule, întreprin­derea de prefabricate şi elemen­te de construcţii, Fabrica de pos­tav Prejmer, Filatura de lină Ghimbav, fabrica „Nivea", Fa­brica de tricotaje, Fabrica de hîrtie cretată Ghimbav, U.P.R.U.C. Făgăraş, fabrica de ciment „Te­melia", fabrica „Timpuri noi", Uzina mecanică de material ru­lant, Fabrica de articole tehnice din cauciuc, Rafinăria Braşov, „Ţesătoria" Codlea, Uzina de reparaţii Codlea şi Întreprinde­rea de cariere şi balastiere, înfăptuind înainte de termen sarcinile ce le-au revenit, colec­tivele întreprinderilor amintite urmăresc acum obţinerea unor importante sporuri de producţie suplimentară. In acest scop, se iau măsuri pentru fructificarea resurselor de creştere a produc­ţiei şi productivităţii muncii prin valorificarea superioară a ma­teriilor prime, utilizarea deplină a potenţialului tehnic şi uman, or­ganizarea proceselor de muncă potrivit cerinţelor moderne ale economiei. Numai aceste 18 în­treprinderi urmează să realizeze pînă la finele acestui an, o pro­ducție in valoare de 1.500.000.000 lei. Dinamica înfăptuirii angajamentelor Puternica mobilizare de energii pe care a generat-o în rîndul co­lectivelor din industria braşovea­­nă Chemarea la întrecere lansa­tă de organizaţia noastră judeţea­nă de partid este oglindită cu pregnanţă de modul în care sunt înfăptuite angajamentele de obţi­nere peste prevederile de plan a unor cantităţi cit mai mari de produse suplimentare. Pînă la 1 august industria braşoveană a rea­lizat şi depăşit cu 159 milioane lei angajamentul iniţial de 250 mili­oane lei la producţia marfă. A­­ceasta relevă efectul muncii poli­tice desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid pentru mo­bilizarea tuturor colectivelor de muncă la intensificarea ritmului de valorificare a rezervelor de creştere a producţiei. Prin măsu­rile luate, colectivele din indus­tria judeţului au creat premise pentru depăşirea până la finele a­­nului și a angajamentului supli­mentat la 420 milioane lei. Spre noi cote ale întrecerii Numeroase colective din industria braşoveană, prin organi­zarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, perfecţionarea tehnolo­giilor de fabricaţie, extinderea mecanizării şi automatizării pro­ceselor de lucru, au reuşit să îndeplinească integral angaja­mentul anual la principalii indicatori ai planului. Pentru a întîm­­pina cu realizări cît mai mari aniversarea eliberării patriei, a­­ceste colective au trecut in aceste zile la suplimentarea angaja­mentelor anuale. Iată cîteva din aceste colective : • Fabrica „Răsăritul" și-a suplimentat angajamentul anual cu 1,5 milioane lei la producţia marfă, 500.000 lei la bene­ficii şi­ 250 lei la productivitatea muncii pe salariat. n Fabrica de hîrtie cretată Ghimbav şi-a suplimentat cu încă 2,5 milioane lei angajamentul la producţia marfă. n I.P.E.C. Braşov va realiza, peste angajamentul iniţial, o producţie marfă in valoare de 1 milion lei. MATURITATEA IN­­TIRE INDUSTRII Există un mecanism foarte simplu, fără de care nici un motor n-ar reuşi să supravie­ţuiască­­ rulmentul. Inelele de otel care închid rostogolirea e­­ternă a sferelor strălucitoare sin­tetizează, parcă, marile succese ale omului in transfigurarea le­gilor generale ale mişcării in univers, căci puţine elemente ale tehnicii contemporane pot face abstracţie de noţiunea de rulment. Istoria rulmenţilor româneşti se împleteşte strîns cu cronica Herbinte a noului ev luminat de purpura glorioasă a lui August '44 înlănţuind nenumărate fapte care au cerut curaj şi abnega­ţie, inteligenţă şi spirit de sa­crificiu. Iar pentru noi, braşo­venii, aceste fapte prezintă o semnificaţie deosebită intrucit industria naţională de rulmenţi aici a fo­st zămislită. Dar, să redeschidem pentru o clipă si­petul tainic al memoriei. Era in primăvara anului 1949. In scurtul răgaz care trecuse de la elibe­rare, poporul, incordindu-şi pu­terile, a ridicat din ruine fabrici şi uzine distruse de bombarda­mente, reuşind să aprindă in piepturile lor scinteia vieţii. Şi pentru ca energiile să poată pulsa­ în toate aceste agregate era nevoie de rulmenţi. Nu a­­veam oţeluri şi utilaje speciali­zate, nu se cunoşteau procesele tehnologice, nu existau oameni perfecţionaţi in ramura respec­tivă. Exista insă îndrăzneală şi devotament, entuziasm fierbinte de a ne ridica prin noi înşine, de a înfăptui hotărîrile partidu­lui. Şi mai existau pentru prima dată în frămintata istorie , a a­­cestui popor, posibilităţi mate­riale şi morale nebănuite de a da glas străvechii năzuinţe spre mai bine, care a încălzit în­totdeauna cugetele înaintaşilor. Aşa a luat fiinţă in cadrul Uzi­nei de autocamioane o secţie de rulmenţi. La început au lu­crat aici doar cîţiva oameni : Aurel Drobotă, Adelino Torom­boly, Costin Florescu, Ion Tîr­­toabă, Ion Doichiţa, Nicolae Rogoz, Mircea Săvulescu, Ro­mulus Moise, Adalbert Svager, Ion Boier, Vasile Bodeanu, Ion Gherman, Dumitru Ciobanu, A­­lexandru Dalea, Friederich Pi­tt­­mann şi Ion Boier. „Aşa de mare era nevoia, îşi aminteşte meşterul ION GRIGORE, încît delegatul venit din Valea Jiului lua rulmenţii din mîinile noas­tre înainte ca oţelul să fi apu­cat a se răci. A fost prima noastră izbîndă. Dar a mers tare greu la început. Pe atunci, producţia zilnică de rulmenţi abia de încăpea într-o căciulă, 20—30 de bucăţi în 24 de ore”. In primul an de fabricaţie, Braşovul a livrat industriei ro­mâneşti 6.278 rulmenţi, în anul următor 200.000, in 1956 a de­păşit un, milion, in acest răs­timp, secţia a fost mărită ajun­­gînd să devină o fabrică in care lucrau sute de muncitori. Pionierii de odinioară s-au în­conjurat de ucenici tineri şi m­iriioşi dornici să înveţe mese­ria, să-i pătrundă tainele. Ochi cercetători şi-au aţintit razele spre inima metalului, au în­ceput să-i modifice structura. Astfel s-a obţinut oţelul aliat special - Rul - pentru a cărui prelucrare un colectiv a con­struit după ideile muncitorului Mircea Săvulescu, laureat al Premiului de Stat, maşini de fabricat bile exportate actual­mente şi in alte ţări. Ştefan POPESCU (Continuare în pagina a 2-a) Reducerea importului cu 6 milioane lei valută Industria brașoveană s-a anga­jat să reducă în acest an volumul importurilor cu 8 milioane lei va­lută. Pînă în prezent, volum­ul e­­conomiilor la importuri se ridică la 6.395.000 lei valută. Printre al­tele, s-au redus importurile la ma­terii prime şi materiale cu 1.330.000 lei valută, la utilaje cu 4.732.000 lei valută şi la piese de schimb cu 333.000 lei valută. Prin­tre unităţile fruntaşe în această acţiune, amintim : uzina „Rulmen­tul", uzina „Electroprecizie" din Săcele, uzina „Golprom" Codlea, U.P.R.U.C. Făgăraş. Zilnic, importante cantităţi de legume proaspete Grădinarii din Stupini trimit zilnic spre Braşov importante cantităţi de legume proaspete. Marţi, de exemplu, au recoltat şi livrat peste 5.000 kg castra­veţi, 3.500 kg varză, 1.500 kg dovlecei şi alte legume. Miercuri au livrat aproape 6.000 kg ceapă, 4.000 kg varză, pre­cum şi importante cantităţi de alte legume. Pînă în prezent harnicii gră­dinari de aici au recoltat şi li­vrat pentru piaţa Braşovului nu mai puţin de 35 de vagoane de legume, contribuind astfel la mai buna aprovizionare a popu­laţiei cu asemenea produse. Campanie de seceriş, sau... repar­aţii? Ieri, la C.A.P. Apaţa, pe la orele 11, din 6 combine 2 func­ţionau, iar 4 şedeau în... reparaţii. Foto : I. BRAGHEŞ Recoltarea griului şi secarei trebuie terminată în următoarele citeva zile! Ritmul tot mai alert în care se desfăşoară, in aceste zile, recol­tatul cerealelor păioase dovedeş­te că în toate zonele judeţului s-a pornit „ofensiva" decisivă pentru încheierea acestei lucrări într-un timp cit mai scurt. Drept mărturie stă faptul că în perioada 1—5 au­gust viteza zilnică de recoltat a crescut cu aproape 600 ha. Ca ur­mare, pînă ieri, recolta de grîu­­secară a fost strînsă de pe 15.476 ha, din cele peste 29.000 ha prevă­zute, iar treieratul ei s-a efectuat pe 12.068 ha... De asemenea, or­zoaica a fost, recoltată­­de pe 1,579 "ha. faţă "de"-£765 ha" cultivate. Lucrîndu-se într-un ritm con­stant ridicat, datorat în principal organizării temeinice a muncii de zi cu zi, mobilizării masive a for­ţelor existente, în multe unităţi s-a reuşit ca timpul de lucru să fie bine utilizat. Aşa se explică faptul că C.A.P. din Hărman, Dră­­guş, Făgăraş, Şercăiţa şi alte uni­tăţi au intrat cu recoltarea griului şi secarei în stadiul final. Acelaşi lucru s-a petrecut la recoltatul or­zoaicei, pînă ieri lucrarea s-a în­cheiat la G.A.P. Vulcan şi Budila, iar la Hălchiu, Rîşnov ş.a. este a­­vansată. Folosind cu randament sporit combinele, braţele de muncă, lu­crîndu-se fără întreruperi, de di­mineaţă pînă seara, în ziua de 5 august în multe cooperative agri­cole din Ţara Birsei viteza zilnică Planificată s-a depăşit cu mult, la Hălchiu cu 38 ha, la Hărman cu 17 ha, la Ghimbav cu 15 ha etc. Ca urmare, pe ansamblul coopera­tivelor agricole din această zonă s-a reuşit să se înregistreze cea mai mare viteză zilnică din actua­la campanie: 710 ha faţă de 663 ha cit a fost stabilit. Ritmuri de lu­cru mai mari decit cele prevăzute s-au înregistrat şi în unele coope­rative agricole din celelalte zone: Berivoi, Sîmbăta de Sus, Homorod, Cobor, Caţa, Beia etc. Cu toate a­­cestea, desele întreruperi, cauzate mai ales de defecţiunile ivite la combine, preocuparea încă insufi­cientă de care dau dovadă unele consilii de conducere şi specialişti din unităţi pentru organizarea în­tregii activităţi, în zonele Făgăraş şi Rupea viteza zilnică prevăzută nu s-a realizat decât în proporţie de 79 şi respectiv 80 la sută. Pen­tru faptul că în ziua de 1­5 august la Ticuşul Vechi, Ungra şi Viscri s-au recoltat abia cite 2 şi respec­tiv 7 ha, iar la Mîndra, Viştea de Jos, Dăişoara, Crihalma, Racoş si în alte unităţi s-a lucrat cu mult sub posibilităţi nu poate exista nici o scula,­ de­­vreme­­ce in unităţile vecine lor, suprafaţa recoltată a fost incomparabil mai mare. Ade­vărul este că preşedinţii, inginerii­­şefi din cooperativele amintite, şefii secţiilor de mecanizare n-au asigurat condiţiile necesare pen­tru ca munca să se desfăşoare, din plin, combinele mai mult au stat din cauza diferitelor defecţi­uni, iar numărul oamenilor mobi­lizaţi la seceriş a fost cu totul in­suficient. Suprafaţa mare cultivată c­u grîu, secară şi orzoaica, ce a mai rămas de recoltat, ne­cesitatea stringentă ca întrea­ga producţie să intre cît mai grabnic şi fără pierderi în hamba­re, impune să se ia asemenea mă­suri, încît în următoarele cîteva zile recoltatul să se termine în toa­te unităţile agricole din judeţ. în acest scop, unităţile au fost spri­jinite cu combine din alte judeţe. Utilizarea acestora, ca şi a combi­nelor din secţiile noastre de me­canizare, la întreaga capacitate, mobilizarea unui număr sporit de oameni care să lucreze cu coasele şi secările, în special pe tarlalele unde cultura este îmburuienată, înlăturarea operativă a defecţiuni­lor ce se ivesc, sunt cîteva din sar­cinile urgente care stau în pre­zent în faţa tuturor celor ce răs­pund de buna desfăşurare a cam­paniei. Prin realizarea lor exem­plară, cu siguranţă că se va reuşi ca viteza zilnică prevăzută să se realizeze şi să se depăşească, în­­cheindu-se astfel grabnic recolta­tul pe întreaga suprafaţă cultiva­tă cu cereale păioase. Constituirea Comisiei de sistematizare a judeţului Braşov Ieri după-amiază, la sediul Con­siliului popular judeţean, a avut loc şedinţa de constituire a Co­misiei de sistematizare a judeţu­lui Braşov. La lucrările şedinţei au participat tovarăşii Traian Chiţu­­lescu, directorul Direcţiei de arhi­tectură şi sistematizare din C.S.E.­­A.L., Radu Romul, prim-vicepreşe­­dinte, şi Gheorghe Haizea, vicepre­şedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, di­rectori ai direcţiilor de pe lîngă Consiliul popular judeţean, repre­zentanţi ai Institutului „Proiect” Braşov, ai Filialei Uniunii Artişti­lor Plastici, arhitecţi, economişti, sociologi. Participanţii au ascultat o infor­mare privind stadiul acţiunilor de sistematizare din cadrul judeţu­lui nostru, prezentată de Pavel Manu, arhitectul-şef al judeţului Braşov,­­după care a avut loc con­stituirea comisiei de sistematizare a judeţului, care are ca preşedin­te pe tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Braşov al P.C.R., preşedin­tele Consiliului popular judeţean, ca vicepreşedinţi pe tovarăşii Radu Romul şi Gheorghe Haizea, iar ca secretar pe tovarăşul Pavel Manu, în urma discuţiilor purtate, a fost aprobat apoi planul de acti­vitate al comisiei pe anul 1970. I ■ I ■ I ■ I ■ I ■WWWW­ WW ■ 11 'I«1«WI nmm-fttlWaiH'Ml'W'WWaiBIHIBIBIBIBIBIHIBIB în plină vară, ştrandurile de­vin deosebite puncte de atrac­ţie pentru satisfacerea cit mai plăcută a timpului liber, fiind într-un fel o caracteristică defi­nitorie a sezonului estival. Din acest punct de vedere braşove­nii nu se pot plînge că sînt de­zavantajaţi. Atît oraşul, dar mai ales împrejurimile sale, se bucu­ră de existenţa unor ştranduri, situate în zone pitoreşti, pline de farmec, cu posibilităţi multiple de distracţie şi agrement. Ar fi îndeajuns să pomenim de com­plexul Valea Cetăţii din Rîşnov, cunoscut mai mult sub denumi­rea de... Acapulco, de ştrandul şi complexul de la Codlea, de ştrandul Noua sau cel de la Dîmbul Morii. Dar, din­ păcate nu numai pitorescul aşezării con­tează, oricît de încîntătoare vor fi împrejurimile ştrandului, ci şi unele amănunte de ordin edilitar şi gospodăresc. De acest adevăr ne-am convins încă o dată în urma raidului întreprins recent prin ştrandurile Braşovului şi în împrejurimi. Primul popas l-am făcut la cu­noscutul ştrand din cartierul Bar­tolomeu. Ca şi în alţi ani şi în această vară spiritul gospodă­resc al gazdelor, ospitalitatea, interesul pentru a oferi o şedere cit mai plăcută vizitatorilor, asi­gură condiţii de relaxare. Incin­ta ştrandului şi instalaţiile au fost renovate încă din primăvară, curăţenia domneşte peste tot, apa în bazin se schimbă cu re­gularitate, personalul este înda­toritor atît la garderobă cit şi la bufet, toate contribuind la bu­nul renume de care se bucură această bază sportivă şi de a­grement. Aceeaşi plăcută impre­sie lasă şi ştrandul de la Baia populară, unde la bufet pot fi încercaţi — se zice — cei mai gustoşi mititei din oraş. Dar cu asta am putea declara închisă lista evidenţierilor. La ştrandul din Noua, de e­­xemplu, foarte căutat mai ales pentru parcul zoologic şi lacu­rile din apropiere, domneşte un dezinteres ce nu poate fi expli­cat decît prin... zvonurile care circulă asupra viitorilor proprie­tari. Şi chiar dacă ar fi să le dăm crezare, asta nu justifică nici lipsa de preocupare a ac­tualilor proprietari — întreprin­derea de gospodărie comunală — şi nici funcţionarea ştrandului în condiţii igienice cu totul ne­adecvate. , La Dîmbul Morii, de mulţi ani se tot amenajează o bază spor­tivă a Comitetului municipal U.T.C. Ce a fost greu a fost fă­cut, adică... ştrandul. Un bazin de dimensiuni olimpice a fost construit aci şi se spera că o dată terminat, organele judeţean şi municipal a­l U.T.C. vor duce mai departe treaba începută, mii de tineri braşoveni oferindu-se să presteze muncă voluntar-pa­­triotică pentru a se putea bucu­ra de o bază sportivă proprie. Dar s-a întîmplat ca în povestea copilului cu mai multe moaşe, responsabilitatea terminării lu­crărilor fiind pasată de la un activist la altul, de la o secţie la alta. In prezent, zeci, sute de oameni plecaţi zilnic în excursie pe Valea Timişului, preferă să se p aciuiască pe cile un petic de iarbă de-a lungul rîului Timiş, decît să se cocoaţe pe maidane­le existente în incinta ştrandului. Pe bună dreptate îţi pui întreba­rea : nu-i păcat de banii irosiţi, de zecile de mii de ore de mun­că patriotică ale tinerilor braşo­veni cheltuite zadarnic ? La Codlea, ascuns în buza pă­durii, fiinţează un alt ştrand, foarte căutat nu numai pentru a­ Adina VELEA Dumitru RUJAN (Continuare in pagina a 2-a) ClND CĂLDURA MOLEŞEŞTE ! 7 SIMŢUL GOSPODĂRESC AL­­ GAZDELOR hid-nMl im MM mm Situația recoltării griului în coope­rativele agricole la 6 august Denumirea unităţii Realwert crt.­­6 ZONA BRAŞOV COOPERATIVE AGRICOLE FRUNTAŞE COOPERATIVE AGRICOLE CU REALIZĂRI MEDII MEDIA PE ZONA : 50,8 COOPERATIVE AGRICOLE CODAŞE ZONA FAGARAS COOPERATIVE AGRICOLE FRUNTAŞE COOPERATIVE AGRICOLE CU REALIZĂRI MEDII COOPERATIVE AGRICOLE CODAȘE ZONA RUPEA COOPERATIVE AGRICOLE FRUNTAŞE COOPERATIVE AGRICOLE CU REALIZĂRI MEDII COOPERATIVE AGRICOLE CODAŞE 1. HARMAN 92,4 2. BOD 86,4 3. GHIMBAV 77,5 4. APAŢA 75,5 5. FELDIOARA 74,4 6. STUPINI 64,7 7. MAERUŞ 63,6 8. TELIU 60,6 9. HĂLCHIU 59,2 10. PREJMER 56,1 11. PURCĂRENI 55,1 12. TARLUNGENI “53,7 13. CODLEA 47,2 14. BUDILA 46,1 15. ZARNEŞTI 40 16. ORMENIŞ 39,6 17. CRIZBAV 36,4 18. SACELE 35,8 19. SINPETRU 35,1 20. CRISTIAN 32,5 21. DUMBRĂVIŢA 28,3 22. RÎŞNOV 25.4 23. VULCAN 18 1. ŞERCAIŢA 94,3 2. FAGARAŞ 92,3 3. DRAGUŞ 92,1 4. SIMBÄTA DE SUS 80,4 5. UCEA DE JOS 78,4 6. VOI LA 75,3 7. UCEA DE SUS 73,3 8. VIŞTEA DE JOS 67,6 9. BECLEAN 62,7 10. VENEŢIA 61,6 11. FELMER 61,5 12. VOIVODENI 60,7 13. HIRSENI 60,6 MEDIA pe ZONA : 55,5 14. MÍNDRA 53,8 15. RECEA 52,6 16. CINCU 50,4 17. ŞERCAIA 49,5 18. VIŞTEA DE SUS 48,5 19. PÂRÂU 45,4 20. ILENI 44,9 21. ŞINCA VECHE 43,2 22. BERIVOI 42,3 23. ŞOARŞ 42 24. BĂRCUT 39,4 25. CALBOR 36,4 26. LISA 32,4 1. HOMOROD 77,5 2. UNGRA 76,7 3. CRIHALMA 71,5 4. COMANA 71,4 5. CRIȚ 65,1 6. RACOȘ 64,8 7. RUPEA 63,7 8. CUCIULATA 54,4 9. HOGHIZ 51,7 MEDIA PE ZONA : 50,8 r V* MEDIA PE JUDEŢ : 53 Meridiane Ce este nou la Interpol o Să încercăm să răspundem la această întrebare cercetînd do­cumentele ultimelor două sesiuni ale Ad­unării generale a Orga­nizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală, ţinute la Teheran şi în Mexic. Se remarcă în primul rînd lărgirea sferei de activitate a Interpolului, mai ales în dome­niul combaterii traficului de stu­pefiante. lată cîteva cifre revela­toare : cantităţile de heroină confiscate au trecut de la 110 kg. (1965) la 400 kg. (1967) şi au atins în 1968 cantitatea de 475 kg. lată un caz recent des­coperit cu ajutorul Interpolului. In luna martie a acestui an, o cantitate de 400 kg. de haşiş a fost confiscată la graniţa din­tre R. F. a Germaniei şi , Franţa. Două grupuri de traficanţi in­ternaţionali urmăriţi de Interpol au încercat să introducă drogul ascuns în bucăţi de ciment şi de ipsos pictate în aşa fel în­cît să pară a fi niște pietre lapis-iazuli. Coletele expediate din Afganistan au fost desco-(Continuare în pag. a1

Next