Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)
1970-09-01 / nr. 7977
1/ ham nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7977 Marţi, 1 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! în pregătire, recolta de grîu a anului viitor fitîta timp cît mai e de secerat și treierat nu se poate vorbi de pregătiri intense pentru semănat iitrate pe jos, de parcă am fost la începutul lunii august. In curtea cooperativei din Tărlungeni, zarvă mare. Dintr-o șiră de fîn de trifoi, abia construită, se încărca din nou final în autocamioane. Responsabilul cu furajele împărţea vorbe „tari" în stingăşi în dreapta, sub privirea absentă a inginerului zootehnist Lucian Hamzea. După ce numai cu o zi două în urmă, cooperativa achitase o sumă frumoasă de bani unor angajaţi cu plată pentru transportul „la kilogram" al finului din cîmp, s-a constatat că nutreţul a fost adus ud, pentru care motiv începe să se strice. Acum trebuia transportat din nou în... cîmp pentru a fi uscat. , Preşedintele şi inginerul şef nu erau prezenţi în unitate. Contabilul şef, nou venit, nu ne-a putut informa mai în amănunt asupra situaţiei. Am intrat şi în magazia de cereale. Aici se lucra la selectatul griului dar pentru că selectorul nu fusese reglat cum trebuie, nu se executa o lucrare corespunzătoare. Prin urmare va fi nevoie de o reselectare a griului de sămînţă. Informaţii mai detaliate am pri- mit de la un grup de tractorişti care după propria lor expresie „omorau timpul" cu mici reparaţii prin curtea secţiei. „Cu arăturile stăm prost — spunea tractoristul Alexandru Orsi. Din 270 hectare planificate, s-au realizat numai 78. De mai bine de o săptămînă, eu şi cu alţi colegi, pierdem timpul. Conducerea cooperativei nu ne dă de lucru pe motivul că terenul încă n-a fost eliberat de pale. De ce n-au fost I. BRAGHEŞ Potrivit indicaţiilor date de Biroul comitetului judeţean de partid şi de către Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, pînă la data de 1 septembrie, fiecare unitate agricolă trebuia să-şi asigure în întregime seminţele necesare pentru însămînţările de toamnă, să le condiţioneze, executând în acelaşi timp lucrarea de amplasare a griului după cele mai potrivite plante premergătoare. De asemenea, s-a indicat ca toate suprafeţele prevăzute a fi însămînţate cu grîu — şi care urmează după culturi de vară — să fie arate şi pregătite pentru insăminţare pînă cel mai tîrziu la data de 5 septembrie a.c. Raidul-anchetă pe care l-am întreprins prin Cîteva cooperative agricole din judeţ a urmărit tocmai modul cum sunt respectate aceste indicaţii, în ce stadiu se află pregătirile pentru însămînţările de toamnă, cum este orrganizată munca şi ce forţe sunt mobilizate în această direcţie. Primul popas l-am făcut la C.A.P. Săcele. — Despre pregătirile pentru însămînţările de toamnă, vă rog să nu mă întrebaţi acum — ne-a mărturisit deschis tov. Balint Andrei, preşedintele cooperativei agricole. In timp ce mai avem nesecerate circa 100 hectare de grîu, e necesar să ne îndreptăm atenţia în primul rînd pentru terminarea recoltatului. Avem 17 combine, însă toate la un loc nu realizează cît 5 maşini bune. Au fost zile cînd mai mult de jumătate au stat defecte. Rămînerea în urmă cu secerişul s-a datorat în bună parte faptului că ne-am bazat aproape exclusiv pe numărul mare de maşini, fără a acţiona energic şi cu mijloacele manuale de care dispunem. Avînd în vedere că mai avem de recoltat şi o suprafaţă apreciabilă de ovăz, solicităm Direcţiei agricole încă 5 combine, însă, în bună stare de funcţionare. Numai astfel vom putea termina recoltatul în următoarele cîteva zile. De la Săcele ne-am îndreptat spre C.A.P. Tărlungeni. Pe câmp în dreapta şi în stingă drumului, privirile au întâlnit combine stînd la marginea lanurilor. Era ora 10 şi încă nu se începuse lucrul. Mai încolo stăteau pe zeci de hectare paie balotate sau împrăş- Din zori şi pînă pe-nserat tractoriştii de la ferma vegetală din Hărman muncesc cu entuziasm pentru a pune o bază trainică recoltei viitoare. Foto: I. BRAGHEŞ SE ELABOREAZĂ PRIMA BALANŢĂ A LEGĂTURILOR DINTRE RAMURILE ECONOMIEI NAŢIONALE Convorbire cu CONSTANTIN STOENESCU din Comitetul de Stat al Planificării — Am aflat că printr-o hotărîre recentă a Consiliului de Miniştri, s-a stabilit elaborarea primei balanţe statistice a legăturilor dintre ramuri în ţara noastră, pe datele anului 1970, acţiune care face parte integrantă din măsurile de îmbunătăţire a conducerii şi planificării economii naţionale preconizate de Conferinţa Naţională şi de Congresul al X-lea al PC.R. Vă rugăm pe dv., ca membru al colectivului central de întocmire a acestei balanţe, să informaţi cititorii ziarului nostru despre importanţa ei. — Conferinţa Naţională a P.C.R. din decembrie 1967 a subliniat necesitatea folosirii instrumentelor mai perfecţionate pentru caracterizarea dezvoltării economiei în ansamblu şi pe fiecare ramură, a relaţiilor interramuri şi între diferitele laturi ale procesului de producţie, de a se intensifica activitatea în direcţia determinării raporturilor de interdependenţă care se formează în mod obiectiv în economie şi pentru modelarea proceselor economice. Pornind de la aceste indicaţii, Comitetul de Stat al Planificării, împreună cu Ministerul Finanţelor, Direcţia Centrală de Statistică şi cu alte ministere şi instituţii interesate — ca ,un colectiv interdepartamental — ,a trecut la pregătirea, sub aspect metodologic şi organizatoric, a acestei acţiuni. — Ce aport se aşteaptă de la întreprinderile din judeţul nostru la înfăptuirea cu succes a acestei acţiuni ? — Prin hotărîrea amintită de dv. au fost stabilite sarcinile ce revin întreprinderilor şi instituţiilor în raportarea datelor. In acest scop au fost constituite colective B.L.R. în fiecare unitate. Ele vor fi sprijinite atît de colectivele B.L.R. judeţene, constituite pe lingă direcţiile de statistică judeţene, cît şi de colectivele centrale din ministere şi C.S.P. In judeţul Braşov, asemenea date vor fi culese diferenţiat.: integral de la unităţile economice republicane (cu excepţia I.R.E. Braşov); prin cercetare selectivă, se vor culege tot date integrale de la unele C.A.P., I.A.S., I.M.A., unităţi de economie locală, instituţii social-culturale republicane şi locale, unităţi ale cooperaţiei de consum şi meşteşugăreşti prevăzute în eşantion. In acelaşi timp de la alte unităţi vor fi solicitate date parţiale. Acum urmează să se treacă la fapte, în fiecare întreprindere să se delimiteze ramurile, codificarea listelor de inventariere şi a consumurilor materiale etc. şi la raportarea datelor solicitate. — întrucît considerăm că aceste probleme au fost aduse la cunoştinţă factorilor direct interesaţi v-am ruga să ne spuneţi de ce este necesară întocmirea unei asemenea balanţe ? — Creşterea complexităţii economiei naţionale, ritmurile înalte de dezvoltare, modernizarea şi încorporarea tot mai accentuată a progresului tehnic în tehnologia producţiei materiale, modifică continuu proporţiile dintre ramuri, crescând în acelaşi timp interdependenţa dintre ele, ceea ce evident — în condiţiile metodelor clasice statistice şi de plan — provoacă mari neajunsuri în cunoaşterea modului de formare şi utilizare a resurselor de bunuri şi servicii. Soluţia a fost găsită prin elaborarea modelelor „input — output" (denumirea în engleză a balanţei legăturilor dintre ramuri). Ele sunt studiate în întreaga lume, acestea fiind încorporate oficial în arsenalul instrumentelor utilizate de statele care au elaborat pînă în prezent astfel de balanţe în fundamentarea deciziilor economice şi la elaborarea calculelor de prognoză. Primul B.L.R., al cărui" model matematic a fost fundamentat de V. Leontiev, reprezintă, o fotografie a fluxurilor de bunuri care au loc între ramuri, în perioada analizată şi se bazează pe constatarea că legăturile de producţie — consum dintre ramurile economiei naţionale pot fi exprimate matematic. Convorbire consemnată de Z. FORT i II Două noi tipuri de tractoarei ! In cadrul acţiunii de diver- | Isificare a fabricaţiei, la uzina | j „Tractorul" au intrat în fabri-1 î caţie două tipuri noi de trac-1 ■ toare. Este vorba de S.M.-450,1 j un tractor pe şenile, destinat j Î în special exploatărilor fores- j I tiere și S.V.-450, un tractor jj I tot pe șenile, dar destinat sec- : I torului viticol. Ambele tipuri J J sunt dotate cu motoare de I ! 45 C P. I^HMiaBJflniaaianiiBniBHEBSBiaauKainHk? (Continuare în pag. a 3-a) 1 (Continuare în pag. a 3-a) MESAJUL preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, adresat participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii In numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România şi al meu personal, adresez participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii care îşi începe astăzi lucrările la Bucureşti, un salut cordial. România este bucuroasă să acorde — pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for ştiinţific internaţional care reuneşte savanţi şi cercetători de prestigiu dintr-un însemnat număr de ţări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde şi continue prefaceri înnoitoare, ştiinţa este un aliat de nelipsit al popoarelor în lupta pentru o viaţă mai bună. In acest cadru, ştiinţele medicale au, prin însuşi obiectul lor, un rol de o covârşitoare însemnătate, fiind chemate să contribuie la apărarea sănătăţii şi vieţii celui mai preţios fond al societăţii — omul. Fără îndoială, cunoaşterea preocupărilor umaniste ale savanţilor şi cercetătorilor din trecut, a uriaşelor investiţii de gîndire şi de strădanii ale omenirii în lupta împotriva bolilor şi a durerii constituie un factor preţios în eforturile care se depun pentru a soluţiona cu succes problemele complexe ale medicinii contemporane. Apreciem de aceea în mod deosebit această întîlnîre a dumneavoastră, menită să aducă noi contribuţii la cunoaşterea doctrinelor şi practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe această bază, obţinerea de noi progrese în medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apărarea sănătăţii oamenilor este o cauză comună a tuturor popoarelor, un domeniu în care savanţii şi cercetătorii din toate ţările lumii pot colabora fructuos, cu bune rezultate. In acest spirit este orientată activitatea oamenilor de ştiinţă şi a tuturor slujitorilor pe tărîmul medicinii din patria noastră, activitate căreia statul, guvernul ţării se străduiesc să-i creeze condiţii tot mai bune de desfăşurare. Avem convingerea că abordarea în cadrul Congresului dumneavoastră a temei relaţiilor medicale ale României cu alte ţări — aşa cum se prevede în ordinea de zi a reuniunii — va înlesni mai buna cunoaştere şi punere în lumină a realizărilor şi a vocaţiei umaniste a medicinii româneşti, dornică să conlucreze strîns cu şcolile medicale de pretutindeni in lupta pentru ocrotirea sănătăţii individului şi a colectivităţii, pentru împlinirea înaltelor deziderate de bunăstare şi fericire, de progres şi pace ale popoarelor. Prin însăşi natura ei, medicina slujeşte vieţii, ocrotirii sănătăţii omului, păcii şi, ca aihite, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umanitatea să fie apărată de urgiile războiului, ca în lume să se instaureze relaţii de înţelegere şi colaborare între toate naţiunile. Progresul ştiinţelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dezvoltarea largă a raporturilor multilaterale dintre savanţii şi cercetătorii de pretutindeni. Intensificarea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei egalităţi în drepturi, a respectului independenţei şi suveranităţii fiecărui popor. Urez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, exprimindu-mi convingerea că el va reprezenta un moment important în dezvoltarea ştiinţelor medicale, în întărirea colaborării internaţionale a oamenilor de ştiinţă. DESCHIDEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI Luni dimineață au început, în Sala mică a Palatului Republicii, lucrările celui de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, organizat de Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale din România, sub auspiciile Societăţii internaţionale de istoria medicinii. La această importanta manifestare ştiinţifică iau parte numeroşi delegaţi din aproape 40 de ţări ale lumii, personalităţi proeminente ale istoriei medicinii internaţionale, valoroşi oameni de ştiinţă din ţara noastră, în cuvîntul de deschidere rostit la şedinţa festivă, prof. dr. docent Valerian Bologa, vicepreşedinte al Societăţii internaţionale de istoria medicinii, preşedintele Comitetului"de organizare "a" Congresului, după ce a făcut o sumară trecere în revistă a dezvoltării studiului istoriei medicinii şi a învăţămîntului de specialitate, a relevat înalta apreciere de care se bucură în ţara noastră activitatea desfăşurată în acest domeniu. Cu viu interes şi profundă satisfacţie, exprimate prin puternice aplauze, a primit întreaga asistenţă Mesajul preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, adresat participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii. Mesajul a fost citit de ministrul sănătăţii, dr. Dan Enăchescu. In continuare, acad. Aurel Moga, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, salutînd pe congresişti, a menţionat că istoriografia medicală românească se numără printre acele ramuri ale medicinii care au avut de timpuriu răsunet şi recunoaştere mondială, şi care au dat personalităţi internaţionale de prim rang. Congresul a fost, de asemenea, salutat de prof. dr. Roman Moldovan, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, prof. Ioan Borta, vicepreşedinte al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, şi prof. dr. Valerian Popescu, preşedintele Uniunii societăţilor de ştiinţe medicale. In numele congresiştilor, prof. Maurice Bariery, preşedintele Societăţii internaţionale de istoria medicinii, a mulţumit pentru căldurosul mesaj adresat Congresului de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, exprimându-şi satisfacţia pentru primirea deosebită rezervată congresiştilor — în spiritul tradiţionalei ospitalităţi româneşti — şi condiţiile excelente create desfăşurării lucrărilor. A avut loc apoi înmînarea Premiului ,,Esculap de aur" în semn de înaltă preţuire a activităţii ştiinţifice în acest domeniu, prof. Erna Lesley, de la Universitatea , diin Viena. Prof. Fr. A. Sondervorst, vicepreşedinte al Societăţii, a prezentat raportul ,,50 de ani de la primul Congres internaţional de istoria medicinii". Timp de cinci zile, la Bucureşti şi Constanţa, participanţii vor dezbate pe secţii probleme privind istoria deontologiei medicale, valoarea ştiinţifică a folclorului medical, relaţii medicale între România şi alte ţări, medicina provincială în Imperiul Roman şi altele. (Agerpres) Industria materialelor de construcții are la Feldioara un nou reprezentant. Este vorba de o instalație mecanizată de fabricare a blocurilor din beton. Aprobate prin Hotărâre a Consiliului de Miniştri, cu mai bine de un an în urmă. Statutul tip al asociaţiei locatarilor şi prevederile referitoare la aceste asociaţii, cuprinse în Legea nr. 10/1968, vin să stabilească natura şi cadrul legal al activităţii asociaţiilor, elucidind o serie de probleme de factură organizatorică şi de competenţe. Aşadar, la această oră nu se mai poate vorbi de o „tatonare în necunoscut", de ceea ce „ar mai fi bine să facem". La nivel de asociaţie sunt stabilite, de acum, legal şi raporturile consiliilor populare cu aceste organisme. Ce trebuie să reţinem, de la bun început, este faptul că asociaţia de locatari este o asociaţie civilă fără scop patrimonial şi fără caracter de organizaţie obştească, dar care are, în temeiul Legii nr. 10/1968, personalitate juridică. După mai bine de doi ani de existenţă, asociaţiile, de locatari braşovene se prezintă cu un palmares bogat de realizări, îmscriindu-şi activitatea pe coordonatele legal stabilite, răspunzînd astfel scopului pentru care au fost create. Ceea ce nu înseamnă că de acum angrenajul asociaţiilor funcţionează perfect. Cum ? De ce ? Sunt întrebări la care vom căuta, în cele ce urmează, să dăm un răspuns, limitîndu-ne la un singur domeniu de competenţă al amintitelor asociaţii, acela al gospodăririi fondurilor băneşti. ...Recent, la corpul de inspectori al preşedintelui, din cadrul consiliului popular judeţean, am dat peste o sesizare, prin care se semnalau anumite abuzuri săvîrşite pe banii asociaţiei de locatari nr. 29, de preşedintele acesteia, Nicolae Haţieganu. A urmat, firesc, anchetarea celor sesizate. Spre deziluzia reclamantului, majoritatea celor afirmate în scrisoarea sa „binevoitoare" nu s-au confirmat. Răsfoind scriptele asociaţiei respective, am descoperit însă alte lucruri demne de reţinut, edificatoare pentru uşurinţa cu care sunt gospodăriţi uneori banii asociaţiei. Să fim mai expliciţi. Printr-un bon din 1 iunie 1970 se certifică primirea de către un oarecare Lăpuşan Dumitru din Braşov a sumei de 120 lei, pentru încărcarea cu moloz a unui camion. Amintitul bon, purtând semnătura preşedintelui, este prins într-un dosar cu de toate, fără să fie evidenţiat în vreun registru special. Tot aici am descoperit şi un alt bon prin care se certifică primirea de către Chirică Andrei a sumei de 600 lei, pentru nu ştiu ce fel de lucrări prestate în cadrul asociaţiei. Interesant este faptul că pe bon se specifică clar provenienţa sumei, aceasta reprezentând un anume „rest din suma aprobată prin procesul-verbal din 22 mai 1970“. Am consultat respectivul proces-verbal, însă cu toată bunăvoinţa noastră nu am reuşit să descoperim acel miraculos „rest din suma aprobată...". . — De fapt, aici e o altă poveste, ne mărturisea tov. Haţieganu. Ciulică l-a înlocuit o perioadă pe fochistul din centrală... înţelegem gestul, centrala trebuia să funcţioneze, însă nu înţelegem de ce întregii situaţii nu i s-a conferit o bază legală. în afara amintitului bon de primire, nu există nici un act legal justificativ. Atît este suficient, încerca să ne convingă tov. preşedinte, L. MUNTEANU (Continuare în pag. a 2-a) Fondul de rulment - mpirul asociaţiei de locatari? • Neglijenţă în partidă dublă • Amprentele nelegalităţii • Cum a fost „brevetată" la Braşov munca patriotică, plătită • O asociaţie cu mai multe... buzunare 1 Aceasta este durata în care a fost executat noul castel de apă de la întreprinderea de unelte şi scule din Braşov. „Recordul" aparţine formaţiei de lucru de la I.C.I.M., con- rusă de maistrul Uruiocea Sa- ^ bin, din care fac parte meca- i meii Francisc Iozsa, Gheorghe Burbău şi Ion Besmertnîi, zi- darul Eîberic Nagy şi munci-itorul Vasile Gîfei. Durata de execuţie de numai 8 zile este una dintre cele mai scurte , realizate la un asemenea obiectiv pe şantierele braşo-vene. . . Meridiane Pro și contra realizării supersonicului „S.S.T.“ In scurta dar frămîntata istorie a proiectului avionului supersonic american de pasageri „S.S.T.", aflat într-o fază de incertitudine, a intervenit sîmbătă un element nou. Președintele Nixon a declarat că numai construirea prototipului supersonicului „S.S.T." şi experimentarea lui pot clarifica dubiile exprimate de oponenţii finalizării acestui proiect. Poziţia preşedintelui are multiple semnificaţii. Mai întîi ea, în mod cert, va înclina balanţa în direcţia unei decizii favorabile proiectului într-un moment cînd Senatul trebuie să-şi dea verdictul. Dar să reluăm firul istoriei controversatului proiect. La început o precizare : problema realizării unui supersonic de pasageri, replică a giganţilor „Concorde” şi „TU-144 la an (Continuare în pag . 4-a) l