Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)

1970-09-01 / nr. 7977

1/ h­am nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7977 Marţi, 1 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! în pregătire, recolta de grîu a anului viitor fitîta timp cît mai e de secerat și treierat nu se poate vorbi de pregătiri intense pentru semănat ii­trate pe jos, de parcă am fost la începutul lunii august. In curtea cooperativei din Tăr­lungeni, zarvă mare. Dintr-o șiră de fîn de trifoi, abia construită, se încărca din nou final în auto­camioane. Responsabilul cu fu­rajele împărţea vorbe „tari" în stingă­­şi în dreapta, sub privirea absentă a inginerului zootehnist Lucian Hamzea. După ce numai cu o zi două în urmă, cooperativa achitase o sumă frumoasă de bani unor an­gajaţi cu plată pentru transpor­tul „la kilogram" al finului din cîmp, s-a constatat că nutreţul a fost adus ud, pentru care motiv începe să se strice. Acum trebuia transportat din nou în... cîmp pentru a fi uscat. , Preşedintele şi inginerul şef nu erau prezenţi în unitate. Contabilul şef, nou venit, nu ne-a putut informa mai în amănunt asupra situaţiei. Am intrat şi în magazia de cereale. Aici se lucra la selectatul griului dar pentru că selectorul nu fusese reglat cum trebuie, nu se exe­cuta o lucrare corespunzătoare. Prin urmare v­a fi nevoie de o reselectare a griului de sămînţă. Informaţii mai detaliate am pri-­ mit de la un grup de tractorişti care după propria lor expresie „omorau timpul" cu mici repa­raţii prin curtea secţiei. „Cu ară­turile stăm prost — spunea trac­toristul Alexandru Orsi. Din 270 hectare planificate, s-au realizat numai 78. De mai bine de o săp­­tămînă, eu şi cu alţi colegi, pier­dem timpul. Conducerea coopera­tivei nu ne dă de lucru pe mo­tivul că terenul încă n-a fost eliberat de pale. De ce n-au fost I. BRAGHEŞ Potrivit indicaţiilor date de Biroul comitetului judeţean de partid şi de către Ministerul A­­griculturii şi Silviculturii, pînă la data de 1 septembrie, fiecare uni­tate agricolă trebuia să-şi asi­gure în întregime seminţele ne­cesare pentru însămînţările de toamnă, să le condiţioneze, exe­cutând în acelaşi timp lucrarea de amplasare a griului după cele mai potrivite plante premergă­toare. De asemenea, s-a indicat ca toate suprafeţele prevăzute a fi însămînţate cu grîu — şi care urmează după culturi de vară — să fie arate şi pregătite pentru insăminţare pînă cel mai tîrziu la data de 5 septembrie a.c. Raidul-anchetă pe care l-am în­treprins prin Cîteva cooperative agricole din judeţ a urmărit toc­mai modul cum sunt respectate aceste indicaţii, în ce stadiu se află pregătirile pentru însămînţă­­rile de toamnă, cum este orrgani­­zat­ă munca şi ce forţe sunt mo­bilizate în această direcţie. Primul popas l-am făcut la C.A.P. Săcele. — Despre pregătirile pentru însămînţările de toamnă, vă rog să nu mă întrebaţi acum — ne-a mărturisit deschis tov. Balint An­drei, preşedintele cooperativei a­­gricole. In timp ce mai avem nesecerate circa 100 hectare de grîu, e necesar să ne îndreptăm atenţia în primul rînd pentru terminarea recoltatului. Avem 17 combine, însă toate la un loc nu realizează cît 5 maşini bune. Au fost zile cînd mai mult de ju­mătate au stat defecte. Rămîne­rea în urmă cu secerişul s-a da­torat în bună parte faptului că ne-am bazat aproape exclusiv pe numărul mare de maşini, fără a acţiona energic şi cu mijloacele manuale de care dispunem. A­­vînd în vedere că mai avem de recoltat şi o suprafaţă aprecia­bilă de ovăz, solicităm Direcţiei agricole încă 5 combine, însă, în bună stare de funcţionare. Numai astfel vom putea termina recolta­tul în următoarele cîteva zile. De la Săcele ne-am îndreptat spre C.A.P. Tărlungeni. Pe câmp în dreapta şi în stingă drumului, privirile au întâlnit combine stînd la marginea lanurilor. Era ora 10 şi încă nu se începuse lucrul. Mai încolo stăteau pe zeci de hectare paie balotate sau împrăş- Din zori şi pînă pe-n­serat tractoriştii de la ferma vegetală din Hărman muncesc cu entuziasm pentru a pune o bază trainică recoltei viitoare. Foto: I. BRAGHEŞ SE ELABOREAZĂ PRIMA BALANŢĂ A LEGĂTURILOR DINTRE RAMURILE ECONOMIEI NAŢIONALE Convorbire cu CONSTANTIN STOENESCU din Comitetul de Stat al Planificării — Am aflat că printr-o hotărî­­re recentă a Consiliului de Mi­niştri, s-a stabilit elaborarea pri­mei balanţe statistice a legături­lor dintre ramuri în ţara noa­stră, pe datele anului 1970, acţiu­ne care face parte integrantă din măsurile de îmbunătăţire a con­ducerii şi planificării economii naţionale preconizate de Confe­rinţa Naţională şi de Congresul al X-lea al P­C.R. Vă rugăm pe dv., ca membru al colectivului central de întocmire a acestei ba­lanţe, să informaţi citit­orii ziaru­lui nostru despre importanţa ei. — Conferinţa Naţională a P.C.R. din decembrie 1967 a subliniat necesitatea folosirii instrumente­lor mai perfecţionate pentru ca­racterizarea dezvoltării economiei în ansamblu şi pe fiecare ramu­ră, a relaţiilor interramuri şi în­tre diferitele laturi ale procesului de producţie, de­ a se intensifica activitatea în direcţia determină­rii raporturilor de interdepen­denţă care se formează în mod obiectiv în economie şi pentru modelarea proceselor economice. Pornind de la aceste indicaţii, Comitetul de Stat al Planificării, împreună cu Ministerul Finanţe­lor, Direcţia Centrală de Statisti­că şi cu alte ministere şi insti­tuţii interesate — ca ,un colectiv interdepartamental — ,a trecut la pregătirea, sub aspect metodolo­gic şi organizatoric, a acestei acţiuni. — Ce aport se aşteaptă de la întreprinderile din judeţul nostru la înfăptuirea cu succes a acestei acţiuni ? — Prin hotărîrea amintită de­ dv. au fost stabilite sarcinile ce revin întreprinderilor şi institu­ţiilor în raportarea datelor. In acest scop au fost constituite co­lective B.L.R. în fiecare unitate. Ele vor fi­ sprijinite atît de co­lectivele B.L.R. judeţene, consti­tuite pe lingă direcţiile de sta­tistică judeţene, cît şi de colec­tivele centrale din ministere şi C.S.P. In jud­eţul Braşov, asemenea date vor fi culese diferenţiat.: integral de la unităţile economice republicane (cu excepţia I.R.E. Braşov); prin cercetare selectivă, se vor culege tot date integrale de la unele C.A.P., I.A.S., I.M.A., u­­nităţi de economie locală, insti­tuţii social-culturale republicane şi locale, unităţi ale cooperaţiei de consum şi meşteşugăreşti pre­­văz­ute în eşantion. In acelaşi timp de la alte unităţi vor fi solicitate date parţiale. Acum urmează să se treacă la fapte, în fiecare în­treprindere să se delimiteze ra­murile, codificarea listelor de in­ventariere şi a consumurilor ma­teriale etc. şi la raportarea da­telor solicitate. — întrucît considerăm că aces­te probleme au fost aduse la cu­noştinţă factorilor direct intere­saţi v-am ruga să ne spuneţi de ce este necesară întocmirea unei asemenea balanţe ? — Creşterea complexităţii eco­nomiei naţionale, ritmurile înalte de dezvoltare, modernizarea şi în­corporarea tot­ mai accentuată a progresului tehnic în tehnologia producţiei materiale, modifică con­tinuu proporţiile dintre ramuri, crescând în acelaşi timp interde­pendenţa dintre ele, ceea ce evident — în condiţiile metodelor clasice statistice şi de plan — provoacă mari neajunsuri în cunoaşterea modului de formare şi utilizare a resurselor de bunuri şi servicii. Soluţia a fost găsită prin ela­borarea modelelor „input­ — out­put" (denumirea în engleză a ba­lanţei legăturilor dintre ramuri). Ele sunt studiate în întreaga lume, acestea fiind încorporate oficial în arsenalul instrumentelor utili­zate de statele care au elaborat pînă în prezent astfel de balanţe în fundamentarea deciziilor eco­nomice şi la elaborarea calcu­lelor de prognoză. Primul B.L.R., al cărui" model ma­tematic a fost fundamentat de V. Leontiev, reprezintă, o fotografie a fluxurilor de bunuri care au loc între ramuri, în perioada a­­nalizată şi se bazează pe consta­tarea că legăturile de producţie — consum dintre ramurile econo­miei naţionale pot fi exprimate matematic. Convorbire consemnată de Z. FORT i II Două noi tipuri de tractoarei ! In cadrul acţiunii de diver- | Isificare a fabricaţiei, la uzina | j „Tractorul" au intrat în fabri-1 î caţie două tipuri noi de trac-1 ■ toare. Este vorba de S.M.-450,1 j un tractor pe şenile, destinat j Î în special exploatărilor fores- j I tiere și S.V.-450, un tractor jj I tot pe șenile, dar destinat sec- : I torului viticol. Ambele tipuri J J sunt dotate cu motoare de I ! 45 C P. I^HMiaBJflniaaianiiBniBHEBSBiaauKainHk? (Continuare în pag. a 3-a) 1 (Continuare în pag. a 3-a) MESAJUL preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, adresat participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii In numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socia­liste România şi al meu perso­nal, adresez participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres in­ternaţional de istoria medicinii care îşi începe astăzi lucrările la Bucureşti, un salut cordial. România este bucuroasă să acorde — pentru a doua oară — ospitalitate acestui înalt for ştiinţific internaţional care re­uneşte savanţi şi cercetători de prestigiu dintr-un însemnat nu­măr de ţări ale lumii. In epoca noastră, caracteri­zată prin profunde şi continue prefaceri înnoitoare, ştiinţa este un aliat de nelipsit al popoare­lor în lupta pentru o viaţă mai bună. In acest cadru, ştiinţele medicale au, prin însuşi obiec­tul lor, un rol de o covârşitoare însemnătate, fiind chemate să contribuie la apărarea sănătăţii şi vieţii celui mai preţios fond al societăţii — omul. Fără în­doială, cunoaşterea preocupări­lor umaniste ale savanţilor şi cercetătorilor din trecut, a uria­şelor investiţii de gîndire şi de strădanii ale omenirii în lupta împotriva bolilor şi a durerii constituie un factor preţios în eforturile care se depun pentru a soluţiona cu succes proble­mele complexe ale medicinii contemporane. Apreciem de a­­ceea în mod deosebit această întîlnîre a dumneavoastră, me­nită să aducă noi contribuţii la cunoaşterea doctrinelor şi prac­ticilor medicale din trecut, să înlesnească, pe această bază, obţinerea de noi progrese în me­dicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apă­rarea sănătăţii oamenilor este o cauză comună a tuturor po­poarelor, un domeniu în care savanţii şi cercetătorii din toate ţările lumii pot colabora fruc­­tuos, cu bune rezultate. In acest spirit este orientată activitatea oamenilor de ştiinţă şi a tuturor slujitorilor pe tărîmul medicinii din patria noastră, activitate că­reia statul, guvernul ţării se străduiesc să-i creeze condiţii tot mai bune de desfăşurare. A­­vem convingerea că abordarea în cadrul Congresului dumnea­voastră a temei relaţiilor medi­cale ale României cu alte ţări — aşa cum se prevede în ordi­nea de zi a reuniunii — va în­lesni mai buna cunoaştere şi punere în lumină a realizărilor şi a vocaţiei umaniste a medi­cinii româneşti, dornică să con­lucreze strîns cu şcolile medi­­cale de pretutindeni in lupta pentru ocrotirea sănătăţii indi­vidului şi a colectivităţii, pen­tru împlinirea înaltelor dezide­rate de bunăstare şi fericire, de progres şi pace ale popoarelor. Prin însăşi natura ei, medi­cina slujeşte vieţii, ocrotirii să­nătăţii omului, păcii şi, ca ai­­h­ite, ea este profund interesată ca popoarele să trăiască în pace, ca umanitatea să fie a­­părată de urgiile războiului, ca în lume să se instaureze relaţii de înţelegere şi colaborare în­tre toate naţiunile. Progresul ştiinţelor, inclusiv al medicinii, este strîns legat de dezvoltarea largă a raporturi­lor multilaterale dintre savanţii şi cercetătorii de pretutindeni. Intensificarea cooperării dintre toate statele pe baza deplinei egalităţi în drepturi, a respectu­lui independenţei şi suveranităţii fiecărui popor. Urez succes deplin lucrărilor celui de-al XXII-lea Congres in­ternaţional de istoria medicinii, exprimindu-mi convingerea că el va reprezenta un moment im­portant în dezvoltarea ştiinţelor medicale, în întărirea colaboră­rii internaţionale a oamenilor de ştiinţă. DESCHIDEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI Luni dimineață au început, în Sala mică a Palatului Republicii, lucrările celui de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii, organizat de Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale din România, sub auspiciile So­cietăţii internaţionale de istoria medicinii. La această importanta manifestare ştiinţifică iau parte numeroşi delegaţi din aproape 40 de ţări ale lumii, personalităţi proeminente ale istoriei medici­nii internaţionale, valoroşi oa­meni de ştiinţă din ţara noastră, în cuvîntul de deschidere ros­tit la şedinţa festivă, prof. dr. do­cent Valerian Bologa, vicepreşe­dinte al Societăţii internaţionale de­ istoria medicinii, preşedintele Com­itetului"­­de organizare "a" Con­gresului, după ce a făcut o su­mară trecere în revistă a dez­voltării studiului istoriei medici­nii şi a învăţămîntului de spe­cialitate, a relevat înalta apre­ciere de care se bucură în ţara noastră activitatea desfăşurată în acest domeniu. Cu viu interes şi profundă sa­tisfacţie, exprimate prin pu­ternice aplauze, a primit întreaga asistenţă Mesajul preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, adresat participanţilor la cel de-al XXII-lea Congres internaţional de istoria medicinii. Mesajul a fost citit de ministrul sănătăţii, dr. Dan Enăchescu. In continuare, acad. Aurel Moga, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, salutînd pe congresişti, a menţionat că istoriografia me­dicală românească se numără printre acele ramuri ale medicinii care au avut de timpuriu răsunet şi recunoaştere mondială, şi care au dat personalităţi internaţionale de prim rang. Congresul a fost, de asemenea, salutat de prof. dr. Roman Mol­dovan, vicepreşedinte al Acade­miei de Ştiinţe Sociale şi Politice, prof. Ioan Borta, vicepreşedinte al Consiliului popular al munici­piului Bucureşti, şi prof. dr. Va­lerian Popescu, preşedintele U­­niunii societăţilor de ştiinţe me­dicale. In numele congresiştilor, prof. Maurice Bariery, preşedintele So­cietăţii internaţionale de istoria medicinii, a mulţumit pentru căl­durosul mesaj adresat Congresu­lui de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, expri­­mându-şi satisfacţia pentru primi­rea deosebită rezervată congre­­siştilor — în spiritul tradiţionalei ospitalităţi româneşti — şi condi­ţiile excelente create desfăşurării lucrărilor. A avut loc apoi înmînarea Pre­miului ,,Esculap de aur" în semn de înaltă preţuire a activităţii şti­inţifice în­­ acest domeniu, prof. Erna Lesley, de la Universitatea , diin Viena. Prof. Fr. A. Sondervorst, vice­preşedinte al Societăţii, a pre­zentat raportul ,,50 de ani de la primul Congres internaţional de istoria medicinii". Timp de cinci zile, la Bucureşti şi Constanţa, participanţii vor dezbate pe secţii probleme pri­vind istoria deontologiei medi­cale, valoarea ştiinţifică a folclo­rului medical, relaţii medicale în­tre România şi alte ţări, medicina provincială în Imperiul Roman şi­ altele. (Agerpres) Industria materialelor de construc­ții are la Feldioara un nou repre­zentant. Este vorba de o instalație mecanizată de fabricare a blocu­rilor din beton. Aprobate prin Hotărâre a Con­siliului de Miniştri, cu mai bine de un an în urmă. Statutul tip al asociaţiei locatarilor şi prevederi­le referitoare la aceste asociaţii, cuprinse în Legea nr. 10/1968, vin să stabilească natura şi cadrul legal al activităţii asociaţiilor, e­­lucidind o serie de probleme de factură organizatorică şi de com­petenţe. Aşadar, la această oră nu se mai poate vorbi de o „tato­nare în necunoscut", de ceea ce „ar mai fi bine să facem". La nivel de asociaţie sunt stabilite, de acum, legal şi raporturile con­siliilor populare cu aceste orga­nisme. Ce trebuie să reţinem, de la bun început, este faptul că a­­sociaţia de locatari este o aso­ciaţie civilă fără scop patrimo­nial şi fără caracter de organiza­ţie obştească, dar care­­ are, în temeiul­ Legii nr. 10/1968, perso­nalitate juridică. După mai bine de doi ani de existenţă, asociaţiile, de locatari braşovene se prezintă cu un pal­mares bogat de realizări, îm­scri­­indu-şi activitatea pe­ coordonate­le legal stabilite, răspunzînd astfel scopului pentru care au fost create. Ceea ce nu înseam­nă că de acum angrenajul aso­ciaţiilor funcţionează perfect. Cum ? De ce ? Sunt întrebări la care vom căuta, în cele ce ur­mează, să dăm un răspuns, limi­­tîndu-ne la un singur domeniu de competenţă al amintitelor a­sociaţii, acela al gospodăririi fon­durilor băneşti. ...Recent, la corpul de inspec­tori al preşedintelui, din cadr­ul consiliului popular judeţean, am dat peste o sesizare, prin care se semnalau anumite abuzuri să­­vîrşite pe banii asociaţiei de lo­catari nr. 29, de preşedintele a­­cesteia, Nicolae Haţieganu. A ur­mat, firesc, anchetarea celor se­sizate. Spre deziluzia reclamantu­lui, majoritatea celor afirmate în scrisoarea sa „binevoitoare" nu s-au confirmat. Răsfoind scriptele asociaţiei respective, am descope­rit însă alte lucruri demne de re­ţinut, edificatoare pentr­u uşurin­ţa cu care sunt gospodăriţi une­ori banii asociaţiei. Să fim mai expliciţi. Printr-un bon din 1 iu­nie 1970 se certifică primirea de către un oarecare Lăpuşan Du­mitru din Braşov a sumei de 120 lei, pentru încărcarea cu moloz a unui camion. Amintitul bon, purtând semnătura preşedintelui, este prins într-un dosar c­u de toate, fără să fie evidenţiat în vreun registru special. Tot aici am descoperit şi un alt bon prin care se certifică primirea de că­tre Chirică Andrei a sumei de 600 lei, pentru nu ştiu ce fel de lu­crări prestate în cadrul asocia­ţiei. Interesant este faptul că pe bon se specifică clar provenien­ţa sum­ei, aceasta reprezentând un anume „rest din suma apro­bată prin procesul-verbal din 22 mai 1970“. Am consultat respec­tivul proces-verbal, însă c­u toa­tă bunăvoinţa noastră nu am reu­şit să descoperim acel miraculos „rest din suma aprobată...". . — De fapt, aici e o altă po­veste, ne mărturisea tov. Haţie­­ganu. Ciulică l-a înlocuit o peri­oadă pe fochistul din centrală... înţelegem gestul, centrala tre­buia să funcţioneze, însă nu în­ţelegem de ce întregii situaţii nu i s-a conferit o bază legală. în afara amintitului bon de primire, nu există nici un act legal justi­ficativ.­­ Atît este suficient, încerca să ne convingă­ tov. preşedinte, L. MUNTEANU (Continuare în pag. a 2-a) Fondul de rulment - mpirul asociaţiei de locatari? • Neglijenţă în partidă dublă • Amprentele nelegalităţii • Cum a fost „brevetată" la Braşov munca patriotică­, plătită • O asociaţie cu mai multe... buzunare 1 Aceasta este durata în care­­ a fost executat noul castel de­­ apă de la întreprinderea de­­ unelte şi scule din Braşov.­­ „Recordul" aparţine formaţiei­­ de lucru de la I.C.I.M., con- r­­us­ă de maistrul Uruiocea Sa- ^ bin, din care fac parte meca- i meii Francisc Iozsa, Gheorghe­­ Burbău şi Ion Besmertnîi, zi-­­ darul Eîberic Nagy şi munci-­i­torul Vasile Gîfei. Durata de­ execuţie de numai 8 zile este­­ una dintre cele mai scurte , realizate la un asemenea o­­­­biectiv pe şantierele braşo-­­­vene. . . Meridiane Pro și contra realizării supersonicului „S.S.T.“ In scurta dar frămîntata isto­rie a proiectului avionului su­personic american de pasageri „S.S.T.", aflat într-o fază de in­certitudine, a intervenit sîmbătă un element nou. Președintele Nixon a declarat că numai con­struirea prototipului supersoni­cului „S.S.T." şi experimentarea lui pot clarifica dubiile expri­mate de oponenţii finalizării a­­cestui proiect. Poziţia preşedin­telui are multiple semnificaţii. Mai întîi ea, în mod cert, va înclina balanţa în direcţia unei decizii favorabile proiectului în­tr-un moment cînd Senatul tre­buie să-şi dea verdictul. Dar să reluăm firul istoriei controversatului proiect. La în­ceput o precizare : problema realizării unui supersonic de pa­sageri, replică a giganţilor „Concorde” şi „TU-144 l­a an­ (Continuare în pag . 4-a) l

Next