Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)

1970-09-26 / nr. 7999

1 ­pum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R- §1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7999 Sîmbătă, 26 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Proletar* din toate tăr'• B­­unitul încheierea vizitei presedintelui CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, NICOLAE CEAUSESCU, IN AUSTRIA Sosirea în Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu soţia, Elena Ceauşes­cu, s-au înapoiat vineri seara în Capitală, după vizita oficială fă­cută în Austria, la invitaţia pre­şedintelui federal Franz Jonas. Şeful statului român a fost în­soţit de tovarăşii Iosif Banc, vi­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului ex­terior, de consilieri şi experţi. La aeroportul Băneasa, au ve­nit în întîmpinare tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodna­raş, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­­ghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu, János Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Miron Con­­stantinescu, Ion Ioniţă, Vasile Pa­­tilineţ, Ion Stănescu, precum şi soţiile conducătorilor de partid şi de stat, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, ai Consiliu­lui de Miniştri, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de in­(Continuare In pag. a 4-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, îmi este deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac în Austria, pentru a saluta pe participanţii la Conferinţa Generală a Agen­ţiei Internaţionale pentru Ener­gia Atomică. Conferinţa dumneavoastră, ca­re reuneşte iluştri reprezentanţi ai ştiinţei din peste 85 de ţări membre ale agenţiei, se înscrie ca un eveniment de seamă în viaţa internaţională, polarizînd larg interesul şi atenţia opiniei publice mondiale. Importanţa ei este determinată de faptul că dezbate problemele unui com­partiment esenţial al ştiinţei contemporane, cu profunde im­plicaţii pentru progresul socie­tăţii omeneşti, pentru pacea şi securitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tainelor atomului a deschis ome­nirii calea unor mari realizări în dezvoltarea forţelor de produc­ţie, în amplificarea şi perfecţio­narea creaţiei materiale şi spiri­tuale, în­­ ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare. în ace­laşi timp, este cunoscut că fizi­ca nucleară este aceea care a contribuit la realizarea celor mai teribile mijloace de distrugere — bomba atomică şi cu hidro­gen. Misiunea fundamentală pe ca­re statele membre au încredin­ţat-o Agenţiei Internaţionale pen­tru Energia Atomică este tocmai aceea — stipulată expres în în­suşi statutul agenţiei — de a în­curaja şi facilita în lumea în­treagă utilizarea în scopuri paş­nice a energiei atomice. Ştiinţa nu se poate dezvolta, nu poate înflori decit în condiţii de pace, intr-un climat de încre­dere şi colaborare între popoare. Oamenii de ştiinţă sunt, prin în­săşi natura activităţii lor, pro­fund interesaţi ca atomul să ser­vească păcii, vieţii, să vegheze ca roadele creaţiei lor să fie fo­losite pentru progresul şi bună­starea popoarelor. Este evident că dacă mijloa­cele materiale şi uriaşele fonduri absorbite în prezent de produce­rea armelor atomice şi de cerce­tările pentru perfecţionarea lor ar fi îndreptate spre realizarea, cu ajutorul energiei nucleare, a unor obiective paşnice, s-ar pu­tea asigura un considerabil pas înainte în ameliorarea condiţiilor de viaţa ale umanităţii. A împiedica transformarea a­­cestei uriaşe cuceriri a geniului uman în instrumentul unui de­zastru al planetei noastre, a-i conferi în mod exclusiv menirea de generator al progresului şi prosperităţii — acesta este un măreţ ideal al epocii noastre, că­ruia toţi oamenii de bine îi în­chină eforturile şi energia lor. Acţionînd în acest spirit, sa­vanţii şi cercetătorii atomişti pot găsi limbajul comun care să le permită ca — indiferent de con­vingerile lor filozofice şi politi­ce, de apartenenţa la un sistem social-politic sau altul — să-şi aducă, împreună, contribuţia la promovarea ţelurilor nobile pe care agenţia şi le-a propus şi (Continuare in pag. a 4-a) Vizita la Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică Cea de-a cincea zi a vizitei în Austria a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi a persoanelor ofi­ciale care-l însoţesc pe şeful sta­tului român, a început cu vizi­tarea Agenţiei Internaţionale pen­tru Energia Atomică din capitala Austriei. Viena este sediul a două or­ganizaţii specializate ale O.N.U.: Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) şi Or­ganizaţia Naţiunilor Unite pen­tru Dezvoltare Industrială (O.N.U.D.I.). Congresszentrum, o monumen­tală aripă a palatului Hofburg, găzduieşte în aceste zile sesiunea anuală a Conferinţei generale­ a A.I.E.A. Frontispiciul palatului este împodobit cu steagurile ţă­rilor participante. Astăzi, în mod deosebit, intrarea­­ la Congress­zentrum este flancată de drape­lul României, care flutură alături de drapelul Naţiunilor Unite şi de cel al Austriei în cinstea pre­şedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, oaspete de o­­noare al conferinţei. A.I.E.A. are ca obiectiv esen­ţial stimularea cooperării între state în diferite domenii ale fo­losirii energiei nucleare în sco­puri paşnice, iniţiind, pe baza unui program diversificat, ac­ţiuni de colaborare între ţările membre ale organizaţiei, cu res­pectarea principiilor egalităţii şi avantajului reciproc. A.I.E.A. în­curajează formarea de cadre spe­cializate, acordarea de asistenţă tehnică, prilejuieşte schimburi u­­tile de experienţă, şi, prin:-centrul internaţional de documentare, facilitează tuturor membrilor săi cunoaşterea a ceea ce se reali­zează în domeniul vast al cer­cetării şi aplicării energiei nu­cleare în scopuri paşnice. în aceste eforturi, A.I.E.A. se bucură de sprijinul larg al Re­publicii Socialiste România, ţara noastră acordînd o deosebită a­­tenţie marilor progrese ce le în­registrează în epoca contempo­rană ştiinţa şi tehnica. Vineri, ora 10,00... Coloana de maşini pătrunde în incinta Hof­­burgului şi se opreşte la monu­mentalul portal de la Congress­zentrum, devenit în ultimii ani sediul a sute de reuniuni inter­naţionale ştiinţifice. Preşedintele Consiliului de Stat şi soţia sa sunt întîmpinaţi la sosire de dr. (Continuare in pag. a 4-a) în pagina a 4-a : COMUNICAT COMUN cu privire la vizita în Republica Austria a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU Tovarăşul Vasile Vîlcu a împlinit 60 de ani Comitetul Executiv al Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român a adresat tovară­şului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consi­liului de Stat al Republicii So­cialiste România, cu prilejul îm­plinirii vîrstei de 60 de ani, ur­mătoarea scrisoare: Dragă tovarăşe Vîlcu, Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român îţi adre­sează calde felicitări, urări de sănătate şi fericire! Intrat din anii tinereţii în rîn­­durile mişcării muncitoreşti, te-ai călit ca militant revoluţionar al Partidului Comunist Român, ai participat cu neînfricare la lup­tele purtate de oamenii muncii împotriva exploatării şi asupri­rii burghezo-moşiereşti, a fascis­mului şi războiului hitlerist, pen­tru eliberarea patriei, îndeplinind cu spirit de abnegaţie şi devota­ment sarcinile încredinţate de partid. Se bucură de o binemeri­tată consideraţie activitatea des­făşurată după 23 August 1944, în funcţiile de răspundere ce ţi s-au încredinţat, ca prim-secretar al organizaţiei regionale de partid Dobrogea, preşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agri­cole de Producţie, iar în prezent, ca membru al Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia. Partidul nostru comunist promovează neabătut politica sa marxist-leninistă de edificare a orînduirii socialiste, de înălţare economică şi socială a patriei, de înflorire multilaterală a naţiunii noastre socialiste, de întărire a prieteniei şi alianţei cu ţările so­cialiste, a colaborării cu celelalte state, a unităţii mişcării comunis­te şi muncitoreşti, a forţelor anti­­imperialiste, în înfăptuirea a­­cestei politici aduci o valoroasă şi apreciată contribuţie. Activitatea îndelungată pe ca­re ai desfăşurat-o în mişcarea re­voluţionară, slujirea cu credin­ţă a intereselor clasei noastre muncitoare, ale poporului român, a cauzei socialismului şi comu­nismului ţi-au adus stima şi pre­ţuirea întregului partid, ale tu­turor oamenilor muncii. La aniversarea zilei de naşte­re, îţi dorim din toată inima, dra­gă tovarăşe Vîlcu, ani mulţi, pu­tere de muncă şi noi succese în activitatea rodnică pe care o des­­făşorii COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID Ieri a avut loc la Braşov ple­nara Comitetului judeţean de partid. La lucrările plenarei au participat ca invitaţi membrii comisiei judeţene de revizie şi ai colegiului judeţean de partid, primii secretari şi secretarii co­mitetelor orăşeneşti de partid, secretarii comitetelor comunale de partid şi ai organizaţiilor de partid din I.A.S. şi I.M.A., mem­bri ai comitetului executiv al consiliului popular judeţean şi preşedinţii consiliilor populare comunale, aparatul comitetului judeţean de partid, conducători ai organizaţiilor de masă, eco­nomice şi obşteşti judeţene, mem­brii comisiilor pentru probleme organizatorice şi ale vieţii inter­ne de partid şi agrară ale comite­tului judeţean de partid, ziarişti. A luat parte, de asemenea, to­varăşul Nagy Paul, şef de secţie, la C.C. al P.C.R. La primul punct al ordinii de zi, pe baza referatului prezentat, plenara a dezbătut stilul şi me­todele de muncă ale comitetelor comunale de partid în conduce­rea activităţii economice. în con­tinuare, participanţii la lucrările plenarei au ascultat şi aprobat o informare privind preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid, a comitetelor de direcţie, pentru realizarea sarcinilor de plan pe 1970, a angajamentelor luate în întrecerea socialistă la Chemarea Comitetului judeţean de partid Braşov adresată tutu­ror comitetelor judeţene de par­tid, precum şi asupra modului în care s-a desfăşurat dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1971. In legătură cu primul punct al ordinii de zi, plenara a adoptat un ansamblu de măsuri menite să ducă la perfecţionarea şi ridi­carea nivelului activităţii comi­tetelor comunale de partid în conducerea vieţii economice şi social-culturale a localităţilor ru­rale. Totodată, plenara a aprobat planul de măsuri privind aniver­sarea Semicentenarului Partidului Comunist Român. In încheierea lucrărilor plena­rei, au luat cuvîntul tovarăşii Nagy Paul, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la Comitetul Central al partidului, şi Constantin Cîrţînă, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al comitetului judeţean de par­tid, care, în lumina sarcinilor mari şi complexe puse de con­ducerea partidului în faţa agri­culturii şi a discuţiilor purtate în cadrul plenarei, au relevat expe­rienţa bună a unor comitete co­munale de partid, neajunsurile care mai există în activitatea a­­cestor organe, dînd indicaţii pre­ţioase în vederea îmbunătăţirii stilului şi metodelor lor de mun­că în conducerea activităţii eco­nomice. Stimularea iniţiativelor „factor putere” în modernizarea fabricaţiei In vederea fructificării mai in­tense a rezervelor interne din fie­care întreprindere pentru redu­cerea cheltuielilor materiale, în special a consumului de metal, H.C.M. nr. 151 prevede însemna­te stimulente băneşti. Pentru a­­plicarea neîntîrziată a importan­tei hotărîri, la iniţiativa comite­tului de partid, comitetul nostru de direcţie a început încă în luna martie o largă populariza­re în toate secţiile, la fiecare loc de muncă, a obiectivelor econo­misirii metalului, a altor materii prime şi materiale. Totodată, au fost difuzate, în fiecare secţie şi atelier instrucţiuni privind mo­dalităţile şi îndeosebi locurile de pe fluxul tehnologic în care se impune economisirea materiilor prime. Cadrele tehnice şi economice, muncitori de înaltă calificare din fabrică, au studiat condiţiile concrete în care stimulentele prevăzute de H.C.M. nr. 151 au maximum de eficienţă. Pe baza concluziilor colectivului astfel constituit ca şi a indicaţiilor pri­mite din partea forului tutelar — Centrala industrială de maşini­­unelte — Bucureşti — a fost e­laborat regulamentul de premie­re pentru economii de materiale şi forţă de muncă. El prevede, în esenţă, condiţiile şi modalită­ţile de realizare a economiilor, precum şi avantajele acordate celor ce contribuie direct şi con-­­ cret la acţiunea de reducere a consumurilor specifice. S-a sta­bilit astfel, o metodologie sim­plă şi unitară pentru toate com­partimentele fabricii care permi­te evidenţierea economiilor rea­lizate şi, corespunzător, procen­tele de premiere cuvenite de 30, 40 şi 50 la sută din valoarea e­­conomiilor. Trebuie relevat aici însă un aspect esenţial. Pentru aplicarea în bune condiţiuni a H.C.M. nr. 151 se impune să fie luate mă­­suri tehnice şi organizatorice e­­ficace pentru eliminarea unor neajunsuri de pe fluxul de fa­bricaţie în vederea fructificării rezervelor existente pentru eco­nomisirea metalului şi altor­­a- Ing. Ştefan RADU, directorul Fabricii de scule — Rîşnov (Continuare in pag. a 3-a) Un control riguros al şarjelor ce se introduc pe linia de tra­tamente termice la uzina „Tractorul". Foto: GH. BANUŢĂ Sunta carieră a unei „femei ca retalii“ Peste 85.000 lei cîştigaţi fără muncă. 45 de creduli escrocaţi de o singură femeie. „Cum ne putem obţine banii înapoi ?“ — „Nu ştim... Vă oferim, în schimb, un... proces de conştiinţă“. Ziua de 4 septembrie a.c. a rămas de pomină în memoria numeroaselor persoane care au participat la dezbaterea cauzei penale privind pe Tobias Gizela, o „prăpădită" de femeie, din Bra­şov, B-dul Gării, bl. 15, sc. A,­ ap. 5, care a vîndut pielea ursului din pădure, cum se spu­ne, unui număr de 45 persoa­ne, storcîndu-le de frumu­şica sumă de peste 85.000 lei. Pentru prima dată, s-au întîlnit faţă-n faţă două tabere, cu efec­tivele complete : infractoarea (în haine vărgate), femeia „cu rela­ţii", dispusă să-ţi procure ori­când covoare, carpete, cuverturi, perdele etc., la preţuri foarte convenabile, şi mulţimea de vic­time, oameni care, fie din credu­litate, fie din mărinimie prost în­ţeleasă, fie din dorinţa de a nu pierde „ocazia" unei bune afa­ceri, s-au prins ca muştele în pînza umedă de păianjen, ţesu­tă cu dibăcie în jurul lor. •Să rememorăm, împreună cu cei traşi pe sfoară de Gizela Tobias, secvenţele-cheie ale es­crocheriei, repetate, în esenţa lor, în fiecare caz în parte. Szava Iulia (una dintre victi­me) : „Am­ cunoscut-o (pe infrac­toare — n.n.) pe strada Hărma­­nului, cu totul ocazional. Nici măcar nu m-am străduit să-i re­ţin numele. După cîteva zile, a venit la mine şi mi-a spus că, lucrînd la depozitul I.C.S.T.I. (in­tr-adevăr, a lucrat, în urmă cu... nouă ani ! — n.n.) are pe mină covoare și carpete a-ntîia. „Poate dorești și d-ta“, mi-a zis. Eu, fiind amatoare de așa ceva, am căzut repede la-nvoială. Mi-a ce­rut însă banii înainte, chipurile, ca să aibă cu ce plăti marfa. I-am pus în palmă 2400 lei..." — N-aţi avut nici o reţinere ? ! — Părea femeie foarte de în­credere. Deşi o limbută !... Pînă ziceai tu o vorbă, ea zicea zece ! La cîteva zile — termenul fixat pentru a-mi aduce covoarele — a venit, intr-adevăr, din nou la mine, dar fără marfă. Cică mai are reţinute vreo două cuverturi şi ar vrea să scoată toate obiec­tele deodată. Aşa că, dacă mă interesează şi cuverturile (şi pe mine mă interesau), să-i mai dau 2.500 lei. — Şi nu i-ai mai dat, desigur... — I-am dat şi de data asta ba­nii. Şi-apoi, aşteaptă şi aşteap­tă ! Pe urmă am început să um­blu după ea zile întregi, pînă i-am descoperit domiciliul şi am prins-o acasă. Cite rugăminţi să-mi dea banii ! Numai că nu i-am căzut în genunchi ! Cînd mi-am dat seama că cu ruga nu realizez nimic, am ameninţat-o că o denunţ la miliţie. — Şi de ce n-ai denunţat-o ? — Avea un sistem foarte inge­nios de a te preveni şi a se pre­veni totodată. Cînd încheiai tîr­­gul, avea grijă să nu fie nici un martor de faţă şi îţi atrăgea a­­tenţia : „Dar, vezi, lacăt să ai pe gură ! Altfel, intrăm amîndouă la zdup !“ Şi, cum ziceam, cînd am ameninţat-o, totuşi, cu mili­ţia, jucînd ultima mea carte, a făcut pe dracu-n patru, s-a dat peste cap, sau știu eu cum să mai zic, dar mi-a făcut rost de bani și mi i-a înapoiat. Atunci mi-am I. AL. BARBU (Continuare în pag. a 3-a) Semănatul griului în perioada optimă şi în condiţii agrotehnice superioare constituie, după cum este binecunoscut, o garanţie sigură a recoltei viitoare. Mobi­lizaţi de organizaţiile de partid, avînd un sprijin permanent din partea specialiştilor, oamenii muncii din agricultura judeţului nostru, mecanizatorii, lucrătorii din I.A.S. şi cooperatorii desfă­şoară o vie activitate pentru a pune bază solidă recoltei de grîu -1971. La Feldioara şi Hălchiu, la Voila şi Şercaia, la Homorod şi Ungra, precum şi în alte unităţi din judeţ s-a pornit, cum se spune, cu dreptul, efec­­tuîndu-se operativ şi de calitate lucrările de pregătire a solului şi însămînţări. Sînt însă alte uni­tăţi, unde eliberarea terenului, pregătirea solului şi semănatul întîrzie nepermis de mult, cu toate că în planul de măsuri al Comitetului judeţean de partid privind organizarea însămînţării griului în anul agricol 1970— 1971 se precizează clar necesita­tea luării de măsuri excepţiona­le pentru mobilizarea tuturor forţelor la efectuarea în timp util a recoltării culturilor tîrzii, asigurîndu-se astfel încadrarea însămînţărilor în epoca optimă. Ieri, am vizitat cîteva coope­rative agricole din Ţara Birsei, pentru a vedea, la faţa locului, măsurile întreprinse în această direcţie. Primul popas l-am fă­cut la Budila. Ceasul arăta orele 11 cînd în mijlocul satului l-am întîlnit pe tractoristul Dudaş Valentin, încercînd s să înlăture defecţiunile unei grape remorca­te după tractor. „Trebuia să merg la transportul porumbului­­siloz, însă m-au trimis la arat", ne-a spus tractoristul. Faptul că a fost repartizat la o altă lucra­re este ceva obişnuit într-o cam­panie agricolă, însă pierderea unei jumătăţi de zi este o faptă imputabilă mai ales inginerului şef al cooperativei. Joi, la Budila s-a început se­mănatul griului. Pînă vineri sea­ra­ s-au realizat însă numai 14 hectare. De vină nu sunt tracto­riştii, care în general se strădu­iesc să se achite de sarcini. „N-avem teren suficient eliberat — spunea Radu Tatuşescu, ingi­nerul şef al cooperativei. Din cele 170 hectare destinate cultu­rilor de­­grîu şi secară, 118 ur­mează după cartofi. Or, cum sor­tatul şi transportul cartofilor din cîmp întîrzie, nu se pot efectua operativ lucrările de pregătire a solului. Dacă am avea teren eli­berat, în maximum două săptă­­mîni am termina semănatul griu­lui”. I-am solicitat explicaţii to­varăşului Farkas Francisc, pre­şedintele cooperativei. „Dacă ma­joritatea cooperatorilor răspund la chemările consiliului de con­ducere, muncind zi de zi cu ab­negaţie — spunea interlocutorul — unii lipsesc zile şi chiar săp­­tămîni în şir, provocînd greu­tăţi serioase în executarea lucră­rilor. Aşa, de exemplu, Cătană Elena, Farkas Irina, Ambrus Agneta, Gödri Elisăbeta şi altele, n-au participat nici cel puţin o zi la sortatul cartofilor, fapt ca­re a dus la întîrzierea eliberării terenului”. De neînţeles este fap­tul că Gödri Elisabeta este şi şefă de echipă... Analizînd mai amănunţit si­tuaţia, a reieşit că şi în ceea ce priveşte metodele de mobilizare a oamenilor la lucru sînt unele carenţe, care vor trebui înlătu­rate de urgenţă. La Purcăreni, semănatul orzu­lui de toamnă a început numai ieri, iar al griului va începe, după cum spunea inginerul şef al cooperativei, Iorgu Macaroviei, numai duminică. „N-avem trac­toare suficiente pentru pregăti­rea solului" — susţinea interlo­cutorul. E adevărat că cele 8 tractoare de aici sunt acum utili­zate din plin. Dar, în loc ca toa­te să fie folosite exclusiv la lu­crări care să concure la grăbi­rea recoltării cartofilor, pregă­tirea terenului­ şi urgentarea în­sămînţărilor, unele se ocupă şi acum de... balotatul paielor şi al finului. Strîngerea paielor este, după cum se ştie, o lucra­re ce trebuia efectuată încă din vară ! Pe terenul C.A.P. Tărlungeni am văzut o lucrare executată sub orice critică: împrăştierea îngrăşămintelor chimice pe o su­prafaţă unde urmează să se în­sămânţeze s-a făcut cu totul ne­uniform, iar pe drumurile de la capetele tarlalei s-au risipit im­portante cantităţi de azotat de amoniu. In lipsa inginerului şef al C.A.P., un tractorist cu poli­­discul încerca să „şteargă" aces­te urme ale superficialităţii şi lipsei de răspundere. Eliberarea terenului, pregătirea exemplară a patului germinativ şi semănatul griului în epoca optimă sunt lucrări de­ cea mai mare importanţă, cărora trebuie să li se acorde o atenţie ma­ximă ! I. BRAGHEŞ i încălţăminte pentru iarnă !i Răspunzînd cu promptitudi- SS ne doleanţelor cumpărătorilor, ■ colectivul fabricii de pielărie­­ şi încălţăminte „Timpuri noi" 3, din Braşov a realizat peste !! prevederile planului 12.100 !! perechi încălţăminte cu feţe ;­ din piele. Ele sunt destinate !! în exclusivitate copiilor, pen- S­­tru anotimpul friguros.

Next