Drum Nou, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 8003-8029)
1970-10-01 / nr. 8003
Proletari din toate tarile, uniţi-vil hram nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8003 Joi, 1 octombrie 1970 4 pagini 30 bani EFICIENTA I dezideratul I al noului universitar !------------------ Prof. dr. ing. GHEORGHE NIŢESCU, rectorul Institutului politehnic Braşov Noul an universitar în care intrăm astăzi, 1 octombrie 1970, debutează în condiţiile intensificării multilaterale a eforturilor pentru perfecţionarea şi modernizarea învăţământului românesc în scopul racordării lui la imperativele majore ale contemporaneităţii. După cum se ştie, Directivele Comitetului Central şi Legea învăţământului au fixat cadrul organizatoric şi coordonatele, desfăşurării acestui proces complex, dar materializarea, concretizarea lui depinde de responsabilitatea şi competenţa investite de fiecare cadru didactic, de fiecare student, în acest sens, la Institutul politehnic braşovean, anul universitar trecut nu ne-a adus satisfacţiile dorite, promovabilitatea studenţilor înscriindu-se sub posibilităţile reale de care dispunem. Am avea poate o scuză în faptul că anul trecut a fost un an de răscruce în viaţauniversitară, ştacheta exigenţei faţă de pregătirea studenţilor fiind ridicată mult peste obişnuinţa anilor precedenţi. Dar fcuzele nu ajută la nimic. Partidul, statul nostru ne-au încredin- Iţat — nouă, profesorilor şi stu- idenfilor — sarcina de înaltă răspundere patriotică şi cetăţenească de a forma specialişti pe măsura cerinţelor producţiei, cadre capabile să asigure, prin competenţa şi dăruirea lor de fiecare zi, progresul neîntrerupt al patriei socialiste. Acesta, este dezideratul suprem ce stă în faţa învăţământului românesc, şi şcoala superioară braşoveană nu poate face excepţie. Fireşte, restructurarea profundă a conţinutului şi metodelor învăţământului nu se poate opera dintr-o dată, ci treptat prin căutări şi încercări nu întotdeauna scutite de greşeli. Dar important mi se pare faptul că în acest efort de înnoire şi perfecţionare sunt prinse toate forţele de care dispune învăţământul nostru, sub coordonarea şi îndrumarea directă a Ministerului învăţământului. Ca urmare a acestei activităţi organizate, la îmbunătăţirile de anul trecut se adaugă altele în noul an universitar. Au fost aprobate şi vor fi puse în aplicare noi planuri de învăţământ, descărcate de unele discipline sau capitole neesenţiale pentru pregătirea viitorilor specialişti, perfecţionîndu-se totodată sistemul predării şi însuşirii disciplinelor fundamentale. S-a stabilit, de asemenea, un raport mai echitabil între orele de curs şi cele de seminarii, evitîndu-se supraîncărcarea studentului cu sarcini periferice formării lui profesionale. Perfecţionarea şi modernizarea învăţământului universitar se desfăşoară sub semnul sporirii eficienţei lui, scopul final fiind pregătirea specialistului competent să rezolve operativ şi responsabil problemele puse de producţie, capabil să se orienteze just în complexitatea vieţii sociale, să acţioneze conştient în direcţia dezvoltării continue a societăţii noastre socialiste. Iată de ce, programele disciplinelor sociale (filozofie, economie politică, socialism ştiinţific) au fost substanţial îmbunătăţite, iar modificările survenite în planurile de învăţământ au în vedere acordarea unei mai mari atenţii indicatorilor de bază ai economiei naţionale (preţul de cost, rentabilitatea, reducerea consumurilor specifice, calitatea producţiei), aşa încît absolventul să se poată integra cît mai rapid cu putinţă în eforturile generale ale fabricii sau uzinei în care va lucra. In scopul cuplării studenţilor la (Continuare in pag. a 3-a) major an Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecînd la Cairo, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la funeraliile lui Gamal Abdel Nasser, preşedintele Republicii Arabe Unite, preşedinte al Uniunii Socialiste Arabe. Delegaţia este condusă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Din delegaţie fac parte tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Titus Sinu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de tovarăşii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Iosif Banc, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă Ibrahim Yossin, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite în ţara noastră. (Agerpres) La amiază, delegaţia a sosit la Cairo, unde a fost întîmpinată de reprezentanţi ai preşedintelui interimar ai R.A.U., Anwar Sadat, şi alte oficialităţi din R.A.U. Plenara Consiliului judeţean al sindicatelor Ieri, la Casa prieteniei din Braşov, a avut loc plenara Consiliului judeţean al sindicatelor. La lucrările plenarei au participat ca invitaţi preşedinţi şi responsabili culturali ai comitetelor sindicatelor din marile întreprinderi, membri ai comisiilor pe probleme ale consiliului judeţean. A participat, de asemenea, tovarăşa Stana Drăgoi, membră a Comitetului executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. Pe marginea referatului prezentat de tovarăşul Cornel Sandu, membru al biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor, participanţii la plenară au dezbătut preocuparea organelor şi organizaţiilor sindicale pentru organizarea şi desfăşurarea muncii politice şi cultural-educative de masă în scopul întăririi disciplinei şi răspunderii în muncă a salariaţilor. De asemenea, plenara a ascultat şi aprobat o informare privind activitatea organelor şi organizaţiilor sindicale pe linia intensificării activităţii controlului obştesc muncitoresc în unităţile de producţie şi de deservire, prezentată de tov. loan Străjan, membru al biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor, în încheierea discuţiilor, au luat cuvîntul tovarăşii Stana Drăgoi, membră a Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., şi loan Mărcuş, membru al biroului comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului judeţean Braşov al sindicatelor. Pentru ridicarea nivelului şi îmbunătăţirea conţinutului şi eficienţei muncii politice şi cultural-educative de masă îndreptată spre realizarea exemplară a sarcinilor planului de producţie, plenara a adoptat măsuri corespunzătoare. Ansamblul folcloric „ Poieniţa “ s-a întors din Franta Ieri s-a înapoiat la Braşov Ansamblul folcloric „Poieniţa", care în luna septembrie a participat la Concursul internaţional de la Dijon , Franţa şi la un turneu de prestigiu în diferite regiuni ale Franţei. După cum am mai anunţat, reputatul ansamblu braşovean a avut o evoluţie excepţională pe scena concursului de la Dijon, cucerind două trofee — „Discul de aur" şi „Colierul de argint" - care sporesc numărul premiilor şi distincţiilor internaţionale cîştigate de „Poieniţa" în decursul anilor. La sosirea în Braşov componenţilor ansamblului le-au fost oferite buchete de flori — simbol al preţuirii de care se bucură ei în oraşul Braşov. În ziarul nostru de mîine vom relata amănunte despre turneul de răsunet al „Poieniţei" în Franţa. v///w///z«y//AW//////A//w//////'///z///////yy///////////,w////////////////w/////* m Tractorul românesc este cunoscut şi apreciat astăzi pe meridianele lumii ca un produs cu înalte performanţe tehnice şi economice. Dar „cursa competitivităţii" nu se opreşte aici. Cerinţele creşterii dinamice în următorii ani a productivităţii ruiricii, a reducerii cheltuielilor materiale, noile descoperiri şi orientări în tehnica mondială pun în faţa constructorilor de tractoare probleme de mare însemnătate. Tocmai de aceea diversificarea şi modernizarea fabricaţiei au constituit obiective prioritare ale dezbaterilor din recenta adunare generală a salariaţilor de la uzina „Tractorul", privind căile şi modalităţile de realizare exemplară a prevederilor de plan pe anii 1971 — 1975. Importantele obiective au fost relevate de la început în expunerea asupra cifrelor viitorului cincinal făcută de ing. Vasile Sechel, directorul general al uzinei. Astfel, în anul 1975, valoarea producţiei de tractoare va creşte cu peste 58 la sută faţă de anul în curs, iar productivitatea muncii va marca un spor de peste 48 la sută. O însemnată creştere va înregistra, de asemenea, în anul 1975 exportul de tractoare. De altfel, volumul mare al investiţiilor prevăzute pentru anii viitorului cincinal evidenţiază cu convingere ritmul intens de dezvoltare a producţiei de tractoare, importanţa acordată de partidul şi statul nostru acestui sector al industriei româneşti. Pentru realizarea acestor indicatori, reprezentanţii salariaţilor au arătat că diversificarea producţiei de tractoare trebuie să aibă drept fundament atît cerinţele economiei naţionale cît şi tendinţele existente pe plan mondial. S-a relevat astfel că nu este economicos şi productiv ca tractorul „Universal" de 65 C.P. să fie utilizat la orice fel de lucrări agricole. La unele din acestea, de volum mare, nu poate fi folosit sau este suprasolicitat, iar la altele, mai ușoare, nu este utilizat la întreaga sa capacitate. Uzina a făcut un pas serios înainte prin pregătirea asimilării în fabricaţie a tractoarelor de 80 C.P., iar pe de altă parte prin producţia celor din „familia" U-400. E necesar însă ca acest proces să fie adâncit. De aceea, tov. Iulian Cazacu, inginer şef cu concepţia, a propus ca, paralel cu asimilarea în fabricaţie a tractoarelor grele de 80 şi 180 C.P. prevăzută pentru anii următori, să se pregătească fabricaţia unor tractoare de puteri şi mai mici, de 25-30 C.P., cu multiple utilizări,, foarte solicitate şi de mare randament. Adîncirea diversificării nu poate fi făcută decît în concordanţă cu cerinţele creşterii productivităţii muncii. în acest sens, vorbitorul a cerut să se treacă la un program concret, temeinic fundamentat de tipizare a ansamblelor diferitelor categorii de tractoare. Ideea a fost susţinută şi de alţi vorbitori, printre care, ing. Ion Frîncu, adjunct al tehnologului şef, care a propus să se stabilească utilajele şi modalităţile tehnologice pentru fabricaţia în comun a unor repere de la tipuri diferite de tractoare. Această acţiune ar duce, între altele, la o utilizare mai bună a maşinilor şi agregatelor din diferite secţii ale uzinei. Multiple probleme au ridicat reprezentanţii salariaţilor la capitolul modernizării producţiei. Ele au fost dezbătute îndeosebi prin prisma creşterii productivităţii muncii. Astfel, ing. Simion Săpunaru, şeful secţiei şasiu, a arătat că există posibilităţi mari pentru extinderea multideservirii, coeficientul de deservire putînd creşte la 1,87 faţă de 1,17 cît este în prezent. Fructificarea unor astfel de resurse este însă îngrădită de o anumită plafonare în modernizarea maşinilor şi agregatelor, de nivelul calitativ necorespunzător al unor S.D.V.-uri. Se impune, spunea vorbitorul, să se treacă la producţia de serie a unor S.D.V.-uri de înaltă tehnicitate, de mare randament. O contribuţie de prim rang la modernizarea producţiei pot aduce iniţiativele pe linia autoutilării, în viitorul cincinal este pre- Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 3-a) Planul cincinal 1971-1975 in dezbaterea adunărilor generale ale salariaţilor Diversificarea şi modernizarea - forţe dinamice în competitivităţii“ tractoarelor „cursa DE STAT A RATIFICAT TRATATUL ROMÂN-SOVIETIC în ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au luat parte tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, miniştri, preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai presei. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman şi Ludovic Takacs, care şi-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuţie de seamă la întărirea continuă a prieteniei şi colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii şi colaborării internaţionale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, încheiat recent între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important şi corespunde năzuinţelor şi dorinţei poporului nostru. Semnarea la Bucureşti a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă in evoluţia ascendentă a relaţiilor de colaborare multilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice. Avînd la bază principiile marxismleninismului şi internaţionalismului proletar, actualizînd în condiţiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianţă şi prietenie dintre România şi Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabileşte pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două ţări, în spiritul egalităţii depline în drepturi, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, neamestecului în treburile interne, întrajutorării frăţeşti şi avantajului reciproc. Tratatul de prietenie românosovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiţii de prietenie şi solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismului şi ridicată pe un plan superior în condiţiile construirii socialismului şi comunismului; legăturile trainice care ne unesc îşi găsesc puternice resurse în comunitatea orînduirii sociale, a aspiraţiilor fundamentale şi ţelurilor supreme care animă cele două ţări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea şi amplificarea continuă a colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice reciproc avantajoase, a cooperării în producţie şi în alte domenii dintre România şi Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obţin ţările noastre în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societăţii, în înflorirea ştiinţei şi culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea şi diversificarea schimburilor, a colaborării şi a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voinţa celor două state de a acţiona în continuare pentru întărirea unităţii şi coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta constituie izvorul principal al tăriei şi invincibilităţii sis (Continuare în pag. 6 Cuvintarea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Stimate tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la Bucureşti, în timpul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S., tratatul CI instituie un document de o deosebită importanţă. El reflectă stadiul actual al relaţiilor dintre cele două ţări socialiste vecine şi dă, totodată, expresie voinţei lor de a întări şi în viitor, în spiritul internaţionalismului socialist, prietenia şi alianţa dintre popoarele român şi sovietic, de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică, pe baza respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, avantajului reci. (Continuare in pag. a 4-a) Timpul permite accelerarea tuturor lucrărilor agricole ESTE mi 1 Ulli UH DE FORŢE Ll REGULTilEi 10LTIRILOR URZII Şl IGERTIlEi SGIHINOULDI în săptămâna aceasta, lucrătorii de pe ogoare au intrat în perioada de vîrf a campaniei , de toamnă. Acum, ca și în zilele ce urmează, se cere o amplă mobilizare de forţe, o temeinică organizare a muncii pentru utilizarea la maximum a întregii zi-lumina. Atît în întreprinderile agricole de stat, cît şi în cooperativele agricole trebuie pus un accent deosebit pe recoltatul cartofilor, lucrare efectuată pînă la 29 septembrie în proporţie de numai 65 şi respectiv 39 la sută. Cele mai mari rămîneri în urmă sunt în C.A.P. din zonele Făgăraş şi Rupea, unde într-un număr însemnat de unităţi, printre care Pârău, Şercăiţa, Comăna, Crihalma, Şinca Veche, Sîmbăta de Sus, Ueea de Sus, Voivodeni şi altele, încă nu s-a început recoltatul, ori suprafeţele realizate sunt extrem de mici. în scopul urgentării acestei importante acţiuni, este necesar să se folosească cu randament maxim toate maşinile existente, să se mobilizeze suficiente braţe de muncă şi mijloace de transport pentru punerea la adăpost a recoltei, în cadrul cooperativelor agricole, întreaga suprafaţă rămasă de recoltat să fie repartizată pe familii, în funcţie de capacitatea de muncă a fiecăreia, stabilindu-se date precise pentru încheierea recoltării. Terminarea lucrărilor la data prevăzută este obligatorie pentru fiecare membru cooperator. Pentru grăbirea recoltatului, consiliile populare crimunale trebuie să ia măsuri de antrenare la muncă a tuturor salariaților de pe raza comunei respective, iar consiliile de conducere ale C.A.P. sunt obligate să asigure în permanenţă front de lucru şi mijloacele necesare, astfel ca toate forţele mobilizate la strînsul cartofilor să poată acţiona fără întrerupere. Pînă la 29 septembrie, semănatul orzului de toamnă s-a încheiat în toate întreprinderile agricole de stat, precum şi în 12 cooperative agricole de producţie, printre care Buneşti, Bărcuţ, Rupea, Cuciulata, Jibert, Sînpetru şi altele. Pe ansamblul C.A.P. din judeţ, însă, procentul de realizare a acestei lucrări este de numai 62 la sută, din cauză că într-o serie de unităţi — Comăna, Mîndra, Grînari etc. —semănatul orzului nu s-a început, iar în altele se desfășoară într-un ritm cu totul nesatisfăcător. Avînd în vedere timpul înaintat, este necesar ca, PÎNĂ LA DATA DE 5 OCTOMBRIE SĂ SE TERMINE ÎN ÎN (Continuare in pag. a 3-a) • Să se pună un accent deosebit pe grăbirea recoltării cartofilor şi a porumbului siloz . Pînă la 5 octombrie să se termine cu semănatul orzului de toamnă şi al secarei furajere . Urgentaţi eliberarea şi pregătirea terenului, intensificaţi semănatul griului, asigurînd peste tot o bună calitate a lucrărilor ! Măsuri urgente pentru protejarea cartofilor împotriva brumei şi îngheţului Pînă în prezent, în judeţul nostru cartofii au fost recoltaţi de pe o suprafaţă de peste 5.300 hectare, o bună parte din recoltă aflîndu-se încă pe cîmp. Avînd în vedere timpul rece care a survenit în ultimele zile, posibilitatea iminentă de producere a brumelor şi îngheţului la sol, fenomene care pot deprecia recolta, se impune ca în fiecare unitate agricollă, paralel cu transportarea operativă a tuberculilor, să se ia măsuri severe şi urgente pentru protejarea cartofilor rămaşi pe cîmp. În legătură cu această acţiune, am solicitat cîteva precizări ing. Stelian Vătafu, director adjunct al Direcţiei agricole judeţene. Pentru prevenirea pierderilor de recoltă, ne-a relatat interlocutorul, este obligatoriu ca îrn toate unităţile agricole situate în Ţara Birsei care produc material de sămînţă să se protejeze cartofii ce rămîn pe cîmp în timpul nopţii, folosindu-se pe cît posibil paie sau alte materiale asemănătoare Se va evita cu desăvârşire utilizarea în acest scop a vrejilor, care pot contamina tuberculii cu mană. Asemănător trebuie să se procedeze şi în unităţile din celelalte zone unde cartofii au fost atacaţi de mană. Este recomandabil ca tuberculii ce rămîn peste noapte în cîmp să se aşeze în grămezi mari, bine construite, spre a se putea acoperi bine şi a se reduce cantitatea de materiale necesare protejării lor. în timpul zilei, grămezile de cartofi vor fi parţial descoperite, în unităţile situate pe văi, mai ales în zona Rupea şi în cele de la poalele munţilor Făgăraş, la nevoie, în nopţile senine, se vor lua măsuri de producere a fumului, avîndu-se grijă ca perdeaua de fum să se ridice perpendicular pe direcţia din care vin curenţii. Inginerii şefi şi consiliile de conducere au obligaţia să organizeze în timp util această acţiune, pentru a seevita cu desăvîrşire pierderile de recoltă.