Drum Nou, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 8003-8029)

1970-10-01 / nr. 8003

Proletari din toate tarile, uniţi-vil hram nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8003 Joi, 1 octombrie 1970 4 pagini 30 bani EFICIENTA I dezideratul I al noului­­ universitar !------------------­ Prof. dr. ing. GHEORGHE NIŢESCU, rectorul Institutului politehnic Braşov Noul an universitar în care in­trăm astăzi, 1 octombrie 1970, de­butează în condiţiile intensificării multilaterale a eforturilor pentru perfecţionarea şi modernizarea învăţământului românesc în scopul racordării lui la imperati­vele majore ale contemporanei­tăţii. După cum se ştie, Directi­vele Comitetului Central şi Legea învăţământului au fixat cadrul organizatoric şi coordonatele, des­făşurării acestui proces complex, dar materializarea, concretizarea lui depinde de responsabilitatea şi competenţa investite de fiecare cadru didactic, de fiecare student, în acest sens, la Institutul poli­tehnic braşovean, anul universi­tar trecut nu ne-a adus satisfac­ţiile dorite, promovabilitatea stu­denţilor înscriindu-se sub posibi­lităţile reale de­ care dispunem. Am avea poate o scuză în faptul că anul trecut a fost un an de răscruce în viaţa­­universitară, ştacheta exigenţei faţă de pregătirea studenţilor fiind ridicată mult peste obiş­nuinţa anilor precedenţi. Dar fcu­zele nu ajută la nimic. Parti­dul, statul nostru ne-au încredin- Iţat — nouă, profesorilor şi stu- id­enfilor — sarcina de înaltă răs­pundere patriotică şi cetăţeneas­că de a f­o­r­m­a specialişti pe măsura cerinţelor producţiei, cadre capabile să asigure, prin competenţa şi dăruirea lor de fiecare zi, progresul neîntre­rupt al patriei socialiste. Acesta, este dezideratul suprem ce stă în faţa învăţământului românesc, şi şcoala superioară braşoveană nu poate face excepţie. Fireşte, re­structurarea profundă a conţinu­tului şi metodelor învăţământului nu se poate opera dintr-o dată, ci treptat prin căutări şi încercări nu întotdeauna scutite de greşeli. Dar important mi se pare faptul că în acest efort de înnoire şi perfecţionare sunt prinse toate forţele de care dispune învăţă­mântul nostru, sub coordonarea şi îndrumarea directă a Ministeru­lui învăţământului. Ca urmare a acestei activităţi organizate, la îmbunătăţirile de anul trecut se adaugă altele în noul an univer­sitar. Au fost aprobate şi vor fi puse în aplicare noi planuri de învăţământ, descărcate de unele discipline sau capitole neesenţiale pentru pregătirea viitorilor spe­cialişti, perfecţionîndu-se totoda­tă sistemul predării şi însuşirii disciplinelor fundamentale. S-a stabilit, de asemenea, un raport mai echitabil între orele de curs şi cele de seminarii, evitîndu-se supraîncărcarea studentului cu sarcini periferice formării lui pro­fesionale. Perfecţionarea şi modernizarea învăţământului universitar se desfăşoară sub semnul sporirii e­­ficienţei lui, scopul final fiind pre­gătirea specialistului competent să rezolve operativ şi responsabil problemele puse de producţie, capabil să se orienteze just în complexitatea vieţii sociale, să acţioneze conştient în direcţia dezvoltării continue a societăţii noastre socialiste. Iată de ce, pro­gramele disciplinelor sociale (fi­lozofie, economie politică, socia­lism ştiinţific) au fost substanţial îmbunătăţite, iar modificările sur­venite în planurile de învăţământ au în vedere acordarea unei mai mari atenţii indicatorilor de bază ai economiei naţionale (preţul de cost, rentabilitatea, reducerea consumurilor specifice, calitatea producţiei), aşa încît absolventul să se poată integra cît mai rapid cu putinţă în eforturile generale ale fabricii sau uzinei în care va lucra. In scopul cuplării studenţilor la (Continuare in pag. a 3-a) major an Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, ple­­cînd la Cairo, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la fu­neraliile lui Gamal Abdel Nasser, preşedintele Republicii Arabe U­­nite, preşedinte al Uniunii Socia­liste Arabe. Delegaţia este condusă de to­varăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialis­te România. Din delegaţie fac parte tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministru­lui afacerilor externe, și Titus Sinu, ambasadorul Republicii So­cialiste România în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost condusă de tovarăşii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Iosif Banc, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă Ibrahim Yossin, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite în ţara noastră. (Agerpres) La amiază, delegaţia a sosit la Cairo, unde a fost întîmpinată de reprezentanţi ai preşedintelui in­terimar ai R.A.U., Anwar Sadat, şi alte oficialităţi din R.A.U. Plenara Consiliului judeţean al sindicatelor Ieri, la Casa prieteniei din Bra­şov, a avut loc plenara Consiliu­lui judeţean al sindicatelor. La lucrările plenarei au participat ca invitaţi preşedinţi şi responsabili culturali ai comitetelor sindicate­lor din marile întreprinderi, mem­bri ai comisiilor pe probleme ale consiliului judeţean. A participat, de asemenea, to­varăşa Stana Drăgoi, membră a Comitetului executiv al Consiliu­lui Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. Pe marginea referatului prezen­tat de tovarăşul Cornel Sandu, membru al biroului executiv al Consiliului judeţean al sindi­catelor, participanţii la plena­ră au dezbătut preocuparea or­ganelor şi organizaţiilor sindicale pentru organizarea şi desfăşura­rea muncii politice şi cultural-e­ducative de masă în scopul întă­ririi disciplinei şi răspunderii în muncă a salariaţilor. De aseme­nea, plenara a ascultat şi aprobat o informare privind activitatea organelor şi organizaţiilor sindi­cale pe linia intensificării activi­tăţii controlului obştesc muncito­resc în unităţile de producţie şi de deservire, prezentată de tov. loan Străjan, membru al biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor, în încheierea discuţiilor, au luat cuvîntul tovarăşii Stana Drăgoi, membră a Comitetului E­­xecutiv al Consiliului Central al U.G.S.R., şi loan Mărcuş, mem­bru al biroului comitetului jude­ţean de partid, preşedintele Con­siliului judeţean Braşov al sindi­catelor. Pentru ridicarea nivelului şi îmbunătăţirea conţinutului şi efi­cienţei muncii politice şi cultu­ral-educative de masă îndreptată spre realizarea exemplară a sar­cinilor planului de producţie, ple­nara a adoptat măsuri corespun­zătoare. A­nsamblu­l fo­lc­lor­ic „ Po­ieni­­ţa “ s-a întors din Franta Ieri s-a înapoiat la Braşov An­samblul folcloric „Poieniţa", care în luna septembrie a participat la Concursul internaţional de la Dijon , Franţa şi la un turneu de prestigiu în diferite regiuni ale Franţei. După cum am mai anunţat, re­putatul ansamblu braşovean a a­­vut o evoluţie excepţională pe scena concursului de la Dijon, cucerind două trofee — „Discul de aur" şi „Colierul de argint" - care sporesc numărul premii­lor şi distincţiilor internaţionale cîştigate de „Poieniţa" în de­cursul anilor. La sosirea în Braşov compo­nenţilor ansamblului le-au fost oferite buchete de flori — simbol al preţuirii de care se bucură ei în oraşul Braşov. În ziarul nostru de mîine vom relata amănunte despre turneul de răsunet al „Poieniţei" în Franţa. v///w///z«y//AW//////A//w//////'///z///////yy///////////,w////////////////w/////* m Tractorul românesc este cunos­cut şi apreciat astăzi pe meridia­nele lumii ca un produs cu înalte performanţe tehnice şi economi­ce. Dar „cursa competitivităţii" nu se opreşte aici. Cerinţele creş­terii dinamice în următorii ani a productivităţii ruiricii, a reduce­rii cheltuielilor materiale, noile descoperiri şi orientări în tehnica mondială pun în faţa construc­torilor de tractoare probleme de mare însemnătate. Tocmai de a­­ceea diversificarea şi moderni­zarea fabricaţiei au constituit o­­biective prioritare ale dezbateri­lor din recenta adunare generală a salariaţilor de la uzina „Trac­torul", privind căile şi modalită­ţile de realizare exemplară a prevederilor de plan pe anii 1971 — 1975. Importantele obiective au fost relevate de la început în expu­nerea asupra cifrelor viitorului cincinal făcută de ing. Vasile Sechel, directorul general al uzi­nei. Astfel, în anul 1975, valoa­rea producţiei de tractoare va creşte cu peste 58 la sută faţă de anul în curs, iar productivitatea m­uncii va marca un spor de pes­te 48 la sută. O însemnată creş­tere va înregistra, de asemenea, în anul 1975 exportul de tractoa­re. De altfel, volumul mare­ al investiţiilor prevăzute pentru a­­nii viitorului cincinal evidenţiază cu convingere ritmul intens de dezvoltare a producţiei de trac­toare, importanţa acordată de partidul şi statul nostru acestui sector al industriei româneşti. Pentru realizarea acestor indi­catori, reprezentanţii salariaţilor au arătat că diversificarea pro­ducţiei de tractoare trebuie să aibă drept fundament atît cerin­ţele economiei naţionale cît şi ten­dinţele existente pe plan mondial. S-a relevat astfel că nu este eco­nomicos şi productiv ca tractorul „Universal" de 65 C.P. să fie uti­lizat la orice fel de lucrări agri­cole. La unele din acestea, de vo­lum mare, nu poate fi folosit sau este suprasolicitat, iar la altele, mai ușoare, nu este utilizat la în­treaga sa capacitate. Uzina a fă­cut un pas serios înainte prin pregătirea asimilării în fabricaţie a tractoarelor de 80 C.P., iar pe de altă parte prin producţia ce­lor din „familia" U-400. E nece­sar însă ca acest proces să fie adâncit. De aceea, tov. Iulian Ca­­zacu, inginer şef cu concepţia, a propus ca, paralel cu asimilarea în fabricaţie a tractoarelor grele de 80 şi 180 C.P. prevăzută pen­tru anii următori, să se pregă­tească fabricaţia unor tractoare de puteri şi mai mici, de 25-30 C.P., cu multiple utilizări,, foarte solicitate şi de mare randament. Adîncirea diversificării nu poate fi făcută decît în concordanţă cu cerinţele creşterii productivităţii muncii. în acest sens, vorbitorul a cerut să se treacă la un program concret, temeinic fundamentat de tipizare a ansamblelor diferitelor categorii de tractoare. Ideea a fost susţinută şi de alţi vorbitori, printre care, ing. Ion Frîncu, ad­junct al tehnologului şef, care a propus să se stabilească utilajele şi modalităţile tehnologice pen­tru fabricaţia în comun a unor repere de la tipuri diferite de tractoare. Această acţiune ar du­ce, între altele, la o utilizare mai bună a maşinilor şi agregatelor din diferite secţii ale uzinei. Multiple probleme au ridicat reprezentanţii salariaţilor la ca­pitolul modernizării producţiei. Ele au fost dezbătute îndeosebi prin prisma creşterii productivi­tăţii muncii. Astfel, ing. Simion Săpunaru, şeful secţiei şasiu, a arătat că există posibilităţi mari pentru extinderea multideservirii, coeficientul de deservire putînd creşte la 1,87 faţă de 1,17 cît este în prezent. Fructificarea unor astfel de resurse este însă îngră­dită de o anumită plafonare în modernizarea maşinilor şi agre­gatelor, de nivelul calitativ neco­respunzător al unor S.D.V.-uri. Se impune, spunea vorbitorul, să se treacă la producţia de serie a unor S.D.V.-uri de înaltă tehni­citate, de mare randament. O contribuţie de prim rang la modernizarea producţiei pot adu­ce iniţiativele pe linia autoutilă­­rii, în viitorul cincinal este pre- Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 3-a) Planul cincinal 1971-1975 in dezbaterea adunărilor generale ale salariaţilor Diversificarea şi modernizarea - forţe dinamice în competitivităţii“ tractoarelor „cursa DE STAT A RATIFICAT TRATATUL ROMÂN-SOVIETIC în ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Pala­tul Republicii şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Con­siliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la şedin­ţă au luat parte tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, miniştri, pre­şedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adu­nări Naţionale, reprezentanţi ai presei. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tra­tatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Re­publicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de­ Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apă­rare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale care l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman şi Ludovic Takacs, care şi-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apre­­ciindu-l ca o contribuţie de seamă la întărirea con­tinuă a prieteniei şi colaborării între cele două po­poare, la cauza socialismului, păcii şi colaborării internaţionale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Ratificarea Tratatului de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mu­tuală, încheiat recent între Repu­blica Socialistă România şi Uniu­nea Republicilor Sovietice Socia­liste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important şi corespunde năzuinţelor şi do­rinţei poporului nostru. Semnarea la Bucureşti a aces­tui Tratat constituie un eveni­ment de seamă in evoluţia ascen­dentă a relaţiilor de colaborare multilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice. A­­vînd la bază principiile marxism­­leninismului şi internaţionalis­mului proletar, actualizînd în con­­diţiunile de astăzi prevederile ve­chiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rod­nice de alianţă şi prietenie dintre România şi Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabileşte pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două ţări, în spiritul egalităţii depline în drepturi, res­pectării suveranităţii şi indepen­denţei naţionale, neamestecului în treburile interne, întrajutorării frăţeşti şi avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româno­­sovietic se fundamentează pe în­delungatele tradiţii de prietenie şi solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fas­cismului şi ridicată pe un plan su­perior în condiţiile construirii so­cialismului şi comunismului; le­găturile trainice care ne unesc îşi găsesc puternice resurse în co­munitatea orînduirii sociale, a as­piraţiilor fundamentale şi ţeluri­lor supreme care animă cele două ţări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creea­ză un cadru propice pentru inten­sificarea şi amplificarea continuă a colaborării economice şi tehni­­co-ştiinţifice reciproc avantajoa­se, a cooperării în producţie şi în alte domenii dintre România şi Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obţin ţările noastre în dezvoltarea bazei tehnico-mate­­riale a societăţii, în înflorirea ştiinţei şi culturii constituie pre­mise deosebit de favorabile pen­tru lărgirea şi diversificarea schimburilor, a colaborării şi a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voinţa celor două state de a acţiona în continuare pentru întărirea uni­tăţii şi coeziunii statelor socialis­te, pornind de la convingerea că aceasta constituie izvorul princi­pal al tăriei şi invincibilităţii sis­ (Continuare în pag. 6 Cuvintarea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Stimate tovarăşe preşedinte, Tovarăşi, Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Trata­tului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republi­ca Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la Bucu­reşti, în timpul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S., tra­tatul CI instituie un document de o deosebită importanţă. El reflectă stadiul actual al re­laţiilor dintre cele două ţări so­cialiste vecine şi dă, totodată, ex­presie voinţei lor de a întări şi în viitor, în spiritul internaţionalis­mului socialist, prietenia şi alian­ţa dintre popoarele român şi so­vietic, de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică, pe baza res­pectării suveranităţii şi indepen­denţei naţionale, egalităţii în drepturi şi neamestecului în tre­burile interne, avantajului reci­. (Continuare in pag. a 4-a) Timpul permite accelerarea tuturor lucrărilor agricole ESTE mi 1 Ulli UH DE FORŢE Ll REGUL­­TilEi 10LTIRILOR URZII Şl IGERTIlEi SGIHINOULDI în săptămâna aceasta, lucrăto­rii de pe ogoare au intrat în pe­rioada de vîrf a campaniei , de toamnă. Acum, ca și în zilele ce urmează, se cere o amplă mobili­zare de forţe, o temeinică orga­nizare a muncii pentru utilizarea la maximum a întregii zi-lumina. Atît în întreprinderile agricole de stat, cît şi­ în cooperativele agri­cole trebuie pus un accent deo­sebit pe recoltatul cartofilor, lu­crare efectuată pînă la 29 sep­tembrie în proporţie de numai 65 şi respectiv 39 la sută. Cele mai mari rămîneri în urmă sunt în C.A.P. din zonele Făgăraş şi Ru­pea,­ unde într-un număr însem­nat de unităţi, printre care Pâ­rău, Şercăiţa, Comăna, Crihalma, Şinca Veche, Sîmbăta de Sus, U­­eea de Sus, Voivodeni şi altele, încă nu s-a început recoltatul, ori suprafeţele realizate sunt extrem de mici. în scopul urgentării acestei im­portante acţiuni, este necesar să se folosească cu randament ma­xim toate maşinile existente, să se mobilizeze suficiente braţe de muncă şi mijloace de transport pentru punerea la adăpost a re­coltei, în cadrul cooperativelor agricole, întreaga suprafaţă răma­să de recoltat să fie repartizată pe familii, în funcţie de capaci­tatea de muncă a fiecăreia, stabi­­lindu-se date precise pentru în­cheierea recoltării. Terminarea­ lucrărilor la data prevăzută este obligatorie pentru fiecare mem­bru cooperator. Pentru grăbirea recoltatului, consiliile populare crimunale tre­buie să ia măsuri de antrenare la muncă a tuturor salariaților de pe raza comunei respective, iar consiliile de conducere ale C.A.P. sunt obligate să asigure în per­manenţă front de lucru şi mij­loacele necesare, astfel ca toate forţele mobilizate la strînsul car­tofilor să poată acţiona fără în­trerupere. Pînă la 29 septembrie, semă­natul orzului de toamnă s-a în­cheiat în toate întreprinderile a­­gricole de stat, precum şi în 12 cooperative agricole de producţie, printre care Buneşti, Bărcuţ, Ru­pea, Cuciulata, Jibert, Sînpetru şi altele. Pe ansamblul C.A.P. din judeţ, însă, procentul de realizare a acestei lucrări este de numai 62 la sută, din cauză că într-o serie de unităţi — Comăna, Mîndra, Grînari etc. —­semănatul orzului nu s-a început, iar în altele se desfășoară într-un ritm cu totul nesatisfăcător. Avînd în vedere timpul înaintat, este necesar ca, PÎNĂ LA DATA DE 5 OCTOM­BRIE SĂ SE TERMINE ÎN ÎN­ (Continuare in pag. a 3-a) • Să se pună un accent deosebit pe grăbirea recoltării car­tofilor şi a porumbului siloz . Pînă la 5 octombrie să se ter­mine cu semănatul orzului de toamnă şi al secarei furajere . Urgentaţi eliberarea şi pregătirea terenului, intensificaţi semănatul griului, asigurînd peste tot o bună calitate a lucrărilor ! Măsuri urgente pentru protejarea cartofilor împotriva brumei şi îngheţului Pînă în prezent, în judeţul nos­tru cartofii au fost recoltaţi de pe o suprafaţă de peste 5.300 hecta­re, o bună parte din recoltă aflîn­­du-se încă pe cîm­p. Avînd în ve­dere timpul rece care a survenit în ultimele zile, posibilitatea iminentă de producere a brume­lor şi îngheţului la sol, fenomene care pot deprecia recolta, se im­pune ca în fiecare unitate agricol­­lă, paralel cu transportarea ope­rativă a tuberculilor, să se ia mă­suri severe şi urgente pentru pro­tejarea cartofilor rămaşi pe cîmp. În legătură cu această acţiune, am solicitat cîteva precizări ing. Stelian Vătafu, director adjunct al Direcţiei agricole judeţene. Pentru prevenirea pierderilor de recoltă, ne-a relatat interlocu­torul, este obligatoriu ca îrn toate unităţile agricole situate în Ţara Birsei care produc material de sămînţă să se protejeze cartofii ce rămîn pe cîmp în timpul nop­ţii, folosindu-se pe cît posibil paie sau alte materiale asemănătoare Se va evita cu desăvârşire utili­zarea în acest scop a vrejilor, ca­re pot contamina tuberculii cu mană. Asemănător trebuie să se procedeze şi în unităţile din cele­lalte zone unde cartofii au fost atacaţi de mană. Este recomandabil ca tuberculii ce rămîn peste noapte în­ cîmp să se aşeze în grămezi mari, bine construite, spre a se putea aco­peri bine şi a se reduce cantita­tea de materiale necesare prote­jării lor. în timpul zilei, grăme­zile de cartofi vor fi parţial des­coperite, în unităţile situate pe văi, mai ales în zona Rupea şi în cele de la poalele munţilor Făgăraş, la nevoie, în nopţile senine, se vor lua măsuri de producere a fumu­lui, avîndu-se grijă ca perdeaua de fum să se ridice perpendicular pe direcţia din care vin curenţii. Inginerii şefi şi consiliile de conducere au obligaţia să organi­zeze în timp util această acţiune, pentru a se­­evita cu desăvîrşire pierderile de recoltă.

Next