Drum Nou, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 8030-8054)

1970-11-01 / nr. 8030

NCIJ­­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8030 Duminică, 1 noiembrie 1970 6 PAGINI 30 BANI 4.000 tone ciment peste plan Zilnic, de la fabrica „Teme­lia“ din Braşov pornesc va­goane cu ciment spre direcţia şantierelor : Porţile d­e Fier, Vadul Oii, Hidrocentrala de pe Argeş, construcţii de locuinţe şi altele. Colectivul întreprin­derii depune eforturi susţinute sa aprovizioneze şantierele la timp cu ciment de buna cali­tate. Ieri, a fost livrata cea de-a 4.000­ei tonă ciment peste plan. Colectivul întreprinderii este hotârît ca şi în viitor să asigure şantierele cu sortimen­tele de ciment necesare ridi­cării măreţelor construcţii ale socialismului. Atelierul de ţesătorie (sectorul 19) de la Fabrica de stofe Braşov a fost dotat cu utilaje noi, moderne, fabricate în R.S.R. Foto : I. BRAGHES CINE PERMITE INTRAREA PE POARTA UZINEI A UNOR MATERII PRIME NECORESPUNZĂTOARE, SA PLATEASCA! • C.T.C. refuză bentonita necorespunzătoare, iar metalur­­gul șef umblă după derogări.­­ Un telefon ce anulează certificatele unui laborator exigent.­­ O replică la zicala : „Rău-i cu rău, dar mai rău fără rău". " De ce n­u vă formu­laţi clauze contractuale ferme ? Prima condiţie — în ordine cro­nologică -,­ a desfăşurării în bune condiţii a procesului de fabrica­ţie este calitatea bună a mate­riilor prime. Întîia exigenţă pri­vind calitatea se situează deci la poarta uzinei. Materiile prime ca­re intră pe aici trebuie să aibă calităţile prevăzute în norme şi normative legale, în STAS-uri; în caz contrar, ele se restituie furni­zorului sau se folosesc, însă nu­mai pe baza unei derogări, apro­bate de conducerea uzinei sau, în alte cazuri, a ministerului. Dero­garea precizează soluţiile tehnice şi tehnologice prin care pot fi to­tuşi utilizate respectivele materii prime, necorespunzătoare integral normelor de calitate. Aşa prevăd reglementările­ legale în vigoare. Ce se întîmplă însă uneori în rea­litate ? într-o recentă anchetă la Uzina de autocamioane am avut prilejul să constatăm o situaţie surprin­zătoare. Dar, mai întîi de toate, iată faptele: în ziua de 19 septembrie a.c. soseşte în uzină un transport de 58 tone bentonită de la I.I.L. Sîn­­timbru, judeţul Alba, în procesul verbal de constatare nr. 556 din­ aceeaşi zi, organele C.T.C. de la recepţia materialelor precizează, pe baza analizelor de laborator, că bentonita sosită nu are rezis­tenţă la compresiune prevăzută în STAS. Cu alte cuvinte, bentonita, necorespunzătoare calitativ, este respinsă. Normal, ea trebuia res­tituită furnizorului. Dar nu, este folosită, fără nici o derogare, în turnătoriile uzinei. Cu avizul cui? Pe nota de intrare—recepţie nr. 23.558 din 19 septembrie — ca şi pe procesul-verbal amintit — ing. Conrad Vincenz, de la serviciul metalurg şef, scrie: „Activată con­form noilor norme în curs de re­dactare, corespunde şi poate fi ac­ceptată“. Ceea ce uluieşte aici, este, în primul rînd, faptul că afirmaţia ing. C. V. poartă data de 10 oc­tombrie a.c., cînd, din materia primă amintită nu mai exista nici un gram, ea fiind integral şi an­ticipat consumată. în al doilea rînd, „noile norme", conform că­rora bentonita respectivă „poate fi acceptată" calitativ, nu erau a­­probate nici la data de 24 octom­brie, cînd efectuam noi ancheta. Ele se aflau, după relatările ing. Silvia Cibianu, de la serviciul me­talurg șef, ...„pe circuit pentru semnături". E momentul să precizăm că cele petrecute în 19 septembrie nu con­stituie un caz singular. Pe proce­sul-verbal de constatare nr. 375 din 16 iunie a.c., prin care C.T.C.­­ul atestă calitatea necorespunză­toare a bentonitei, ing. Ioan Bra­­tu, metalurgul șef al uzinei, scrie: „Nu se refuză. Se va folosi la tur­nătoria nouă combinată (cum ? în ce proporţii ? — n.r.) cu bento­nită de Cluj“. Indicaţia, care ţine —­ probabil — locul unei derogări legale, a fost dată în urma altor cazuri ivite în zilele de 6, 12 şi 14 mai a.c. Ca urmare, serviciul C.T.C., fiind acuzat că nu efec­tuează la timp recepţia şi contro­lul calităţii bentonitei, prin nota de serviciu nr. 105 din 22 mai, du­pă ce demonstrează inexactitatea învinuirilor, avertizează conduce­rea oţelăriei, a celor două turnă­torii de fontă şi metalurgul şef . „Vă rugăm ca în viitor să nu fo­losiţi materiale necorespunzătoa­re decît pe baza derogărilor ofi­ciale aprobate de uzină". Am vă­zut ce s-a întîmplat după aceea. Acestea sînt deci faptele. Ele stîrnesc, fireşte, o serie de nedu­meriri. Astfel , de ce nu se folo­seşte materie primă bună ? De ce materialele necorespunzătoare ca­litativ nu se restituie furnizorilor? De ce, cel puţin, nu se utilizează ele pe baza unei derogări înte­meiate din punct de vedere tehnic şi tehnologic ? De ce ajunge me­talurgul şef, sau cineva din acest serviciu, şi în virtutea căror pre­rogative, să-și asume dreptul de a decide că materia primă e bu­nă, cînd analize de laborator ara­tă tocmai contrariul ? De ce acti­vitatea serviciului C.T.C. și a ce­lor din laboratorul de analize este făcută „tabula rasa" printr-un te­lefon sau printr-o decizie luată în afara normelor legale ? Dacă ac­tivitatea serviciului C.T.C. şi la­boratorului de analize este făcută astfel inutilă, de ce conducerea uzinei nu se dispensează de mun­ca acestor salariaţi, repartizîndu-i în alte compartimente ? La toate acestea se răspunde destul de sim­plu. Iată ce se întîmplă. Soseşte bentonita în uzină, în aceeaşi zi organele C.T.C. de la recepţia ma­terialelor atestă prin pr­oces-ver­bal că ea este calitativ necores­­punzătoare. Utilizarea ei ar tre­bui deci oprită. Dar acest lucru nu este posibil, fiindcă ar însem­na să se oprească procesul de fa­bricaţie, ceea ce ar duce la mari pierderi de producție, la nereali­­zarea planului. In această situa- Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 5-a) Fotografii de : I. BRAGHES Organizare exemplară „Lucrămi de dimineaţa şi pînă seara tîrziu. Aşa reuşesc sa disloc cite 7-8 ha pe zi, în loc de 4 cite ori norma". Declaraţia aparţine trac­toristului Götz Wilhelm (în foto­grafie) din secţia de mecanizare ce deserveşte C.A.P. Cristian. Ieri, la adunatul şi decoleratul sfeclei au lucrat aproape 200 de oameni. Fiecărui lucrător i s-a re­partizat cite o porțiune de teren pentru a strînge sfecla după dis­locatorul mecanic sau un număr de grămezi pentru decoletat. O nouă agenţie C. E. C. Reţeaua operativă C.E.C. şi-a sporit numărul agenţiilor cu încă una. Este vorba despre agenţia din comuna Tărlun­­geni care s-a deschis zilele tre­cute. în prezent, la dispoziţia depunătorilor pe libretele de economii din judeţul Braşov stau 35 de agenţii şi două fi­liale care asigură permanent o bună deservire. Delegata Ministe­rului Turismului şi Spectacolelor din Italia, în vizită la Braşov Delegaţia Ministerului Turis­mului şi Spectacolelor din Ita­lia, condusă de Gianni Usval­­di, subsecretar de stat în acest minister, care la­ invitaţia Ofi­ciului Naţional de Turism se află în ţara noastră, a plecat sîmbătă dimineaţa într-o că­lătorie pe Valea Prahovei. In drum spre Braşov, oaspeţii au vizitat obiective turistice din staţiunile climaterice Sinaia şi Predeal. în cursul după-amiezii, de­legaţia Ministerului Turismu­lui şi Spectacolelor din Italia, însoţită de Negrea Porfir, vice­preşedinte al O.N.T., şi Măz­­găreanu George, director ad­junct al Trustului „Carpaţi", a vizitat staţiunea internaţio­nală turism Poiana Braşov, noi cartiere şi monumente de artă din oraşul de la poalele Tîmpei. Seara, vicepreşedinte­le Oficiului Naţional de Tu­rism din R.S.R. a oferit un di­neu în saloanele „Cerbului Carpatin" în onoarea subse­cretarului de stat al Ministe­rului Turismului şi Spectaco­lelor din Italia. Buncăr universal produs la Stația de utilaj greu — Braşov. Folosiţi din plin timpul prielnic lucrărilor în cîmp FIECARE ZI CIŞTIGAT A ADUCE UN PLUS DE RECOLTA IN HAMBARE, UN SPOR SUBSTANTIAL IN PRODUCTIA ANULUI VIITOR! în întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie se insămînţează griul şi se recoltează cartofii pe ulti­mele hectare. Totodată, au fost mobilizate forţe sporite la scosul sfeclei de zahăr, cicoarei, la recoltatul legumelor, precum şi la culesul porumbului. Vremea se poate schimba de la o zi la alta. Prin urmare, re­coltarea şi mai ales transportul produselor de pe cîmp în unităţi sau la bazele de recepţionare pot fi îngreuiate considerabil, în vederea înlăturării pierderilor de recoltă, este necesar să se reali­zeze o concentrare maximă de forţe şi mijloace pentru termina­rea cu­ mai rapidă a acestor lucrări. Totodată, în unităţile în care se încheie acţiunea de recoltare, se impune utilizarea din plin a tractoarelor la executarea fertilizării şi a arăturilor adinei de toamnă, pentru a se aşeza o temelie solidă producţiei anului viitor. In I.A.S. s-a terminat recoltatul cartofilor Activitatea intensă depusă în ultimele zile de lucrătorii din în­treprinderile agricole de stat pen­tru grăbirea lucrărilor agricole de sezon a fost încununată de succes. Pînă în prezent, recolta­tul cartofilor s-a terminat în toa­te I.A.S. din judeţ, iar din cele aproape 10 200 tone prevăzute a se livra la fondul de stat s-au realizat 9 340 tone. In vederea recepţionarii rapide a sfeclei de zahăr de la cooperativele agricole din Rîşnov, Vulcan, şi Zarneşti, s-a organizat un centru de preluare, al cărui şef a fost numit Iuliu Cazacu. Era de aşteptat ca în aceste zile, aici, ca de altfel la toate centrele de preluare a sfeclei de zahăr, să se desfăşoare o activitate intensă. Reali­tatea e alta. Ieri, de exemplu, pînă la orele 11 abia a venit un autocamion încărcat cu sfeclă de la C.A.P. Rîşnov (surprins de obiectivul fotografic).­­ De la această unitate, ca şi de la Zarneşti tot mai soseşte cite un autoca­mion — ne spunea şeful centrului - însă de la Vulcan nu s-a adus nici cel puţin un kilogram de sfeclă pînă azi. Mai întîi, livrările către stat Ieri, cooperatorii din Recea au livrat la fondul de stat ultime­le cantităţi de cartofi prevăzute. în total, ei au predat I.L.F. 1 200 tone tuberculi. în prezent, în această mare unitate cultivatoare, se execută recoltatul pe ultimele hectare din cele 625 cultivate. Luna inova­torului" în vederea sporirii contribuţiei inovatorilor, a tuturor­ muncitorilor, inginerilor şi tehnicieni­lor din întreprinderile municipiului Braşov, la promovarea tehnicii noi şi creşterea eficienţei e­­conomice pentru reali­zarea şi depăşirea anga­jamentelor luate în în­trecerea socialistă pe a­­nul 1970, Consiliul muni­cipal al sindicatelor or­ganizează între 1 şi 30 noiembrie „LUNA INO­VATORULUI". în fabri­cile şi uzinele braşovene se vor iniţia cu acest pri­lej concursuri de inova­ţii, expoziţii cu realiză­rile inovatorilor precum şi schimburi de expe­rienţă, consfătuiri şi me­se rotunde pentru gene­ralizarea aplicării ino­vaţiilor. „Luna inovato­rului“ se va încheia prin organizarea, la începutul lunii decembrie, a unei expoziţii care va cuprin­de cele mai reprezenta­tive invenţii, inovaţii şi raţionalizări realizate în unitățile industriale din municipiul Brașov. BRAŞOVUL PE MASA DE DISECŢIE A SOCIOLOGILOR în pagina a 2-a o amplă dezbatere pe marginea monografiei „PROCESUL DE URBANIZARE ÎN ROMÂNIA, ZONA BRAŞOV“ Vernisajul expoziţiei „Muzica în R.D.G.“ Ieri, în holul Teatrului drama­tic din Braşov a avut loc verni­sajul expoziţiei „Muzica în R.D.G.". La festivitatea de des­chidere au luat parte tov. Alfred Meyer, secretar, al ambasadei Re­publicii Democrate Germane în ţara noastră, prof. Ion Ghiran, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, personali­tăţi ale vieţii noastre artistice şi muzicale, un numeros public, zia­rişti. Vorbind despre semnifica­ţia deosebită a expoziţiei, tov. Alfred Meyer a arătat că ea se înscrie ca o reuşită alătur­i de alte manifestări de acest gen me­nite să facă cunoscute meloma­nilor din România aspecte ale creaţiei muzicale din R.D.G., de a promova prin aceasta şi un schimb direct de idei între muzi­cienii români şi germani. Avînd loc în preajma celei de-a 200-a aniversări a naşterii marelui Beethoven, ea se îmbogăţeşte ast­fel cu o dimensiune în plus. Cei prezenţi au vizitat apoi expoziţia, care cuprinde un bogat material documentar, pliante şi fotografii sugestive, beneficiind de o pre­zentare excelentă. AveţiROBLEM&'ni­ERSONALa Sa căutăm răspunsul împreună... (In pagina a 5-a) Meridiane Dureroasa problemă a imi­granţilor clandestini în Anglia ♦ UN S.O.S. ŞI URMĂRILE ♦ CINE SUNT CEI CE PRO­LUI... FITĂ ... ♦ EMIGRAŢIILE CLANDES-________________ TINE ' (In pagina a 6-a)

Next