Drum Nou, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 8030-8054)

1970-11-22 / nr. 8048

T Pag. 2DRUM NOU VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL OLT (Urmare din pag. 1­ aceasta, este necesar însă ca lu­crul să fie organizat în aşa fel încît să nu se producă nici o în­­tîrziere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densi­ta Slatina, oraşul reşedinţă al judeţului Olt, mii de locuitori întîmpină cu entuziasm pe oas­peţi. Se scandează „P.C.R. — Ceauşescu", lozincă de o deosebi­tă semnificaţie, care atestă încă şi încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, vede în partidul comunist expo­nentul fidel al aspiraţiilor sale, iar în persoana secretarului ge­neral pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului şi statului, conduce patria noastră pe dru­mul progresului şi civilizaţiei. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeţii sînt întîmpinaţi de di­rectorul uzinei, inginerul Ion Bu­da, de cadre de conducere, de numeroşi muncitori. Asistăm şi aici la aceeaşi emo­ţionantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcţie două noi hale de electroliză, ca­re vor spori cu 50.000 tone alu­miniu pe an producţia actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fie­care 176 cuve de cite 63 kiloam­­peri, noile construcţii vor dis­pune, în final, de cite 124 cuve avînd 83 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spaţiu re­­strîns­ să se concentreze o capa­citate sporită de producţie, în o­­peraţiile de deservire a cuvelor vor fi folosite utilaje şi agregate din cele mai moderne, care vor spori gradul de mecanizare şi au­tomatizare a procesului tehnolo­gic de obţinere a aluminiului, în timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei şi a fabricii de anozi, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se interesea­ză de modul în care este organi­zat procesul de fabricaţie, apre­ciind eforturile harnicului colec­tiv. La fabrica de electrozi, ca şi la electroliză, remarcînd faptul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespunzător, tovarăşul Ceauşescu dă indicaţii să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea problemei, folosindu-se în acest­­scop masele plastice. Vizitînd şantierul noilor hale de electroliză, tovarăşul Ceauşes­­cu întreabă cînd va produce pri­ma hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuţie, î­n aşa fel încît investiţia să fie realizată înainte de termen, în discuţiile avute cu Mihai Coştea, şeful sectorului reparaţii capitale de la cuve-electroliză, cu inginerul Lucian Cereş de la fa­brica de anozi, secretarul general se interesează de măsurile pri­vind creşterea calificării. — Este necesar să fie organi­zate cursuri săptămînale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îm­bunătăţi calitatea, va creşte pro­ductivitatea muncii, vor fi înlătu­rate stagnările datorate defecţiu­nilor la maşini Tot pe platforma industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid şi de stat vizitează o altă impor­tantă întreprindere — Fabrica de produse cărbunoase, intrată re­cent în probe tehnologice. Noua unitate este unică în felul ei, în­trunit în ţară nu mai există o în­treprindere similară nici ca pro­porţii, nici ca dotare tehnică şi nici ca varietate de produse. Am­plasarea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinată de faptul că unul din marii con­sumatori ai noilor produse cărbu­­noase va fi tocmai Uzina de alu­miniu. în cadrul viitoarei unităţi se vor realiza electrozi siderurgici grafitaţi­ pentru cuptoarele elec­trice, electrozi clorosodici grafi­taţi ce se vor folosi la electroliza clorurii de sodiu, blocuri şi plăci catodice pentru industria alumi­niului. Ca materie primă se va­lorifică reziduurile de cocs de pe­trol din rafinării şi de cocs me­talurgic, antracitul şi smoala. La sosirea în întreprindere, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Însoţiţi de directorul ad­junct al întreprinderii, Aurică Marga, oaspeţii vizitează princi­palele sectoare. Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat , care în aceste zile a primit mate­rie primă în flux continuu în ur­m­a rezultatelor bune obţinute în probele tehnologice. Această mo­dernă instalaţie de calcinare, cu o capacitate anuală de 50 000 to­ne a şi realizat primele cantităţi fde produse de antracit. Pînă la tatea aşa cum prevede agroteh­nica, să se extindă mecanizarea. — Aşa vom face, îl asigură ţă­ranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare dorind să fie cit mai aproape, să-i strîngă mina. sfîrşitul acestei luni, un alt obi­ectiv important — cuptorul de coacere continuă — la care se fac ultimele finisări va intra în probe tehnologice. Se cuvine relevat faptul că în­tregul echipament tehnologic al acestei unităţi, concepută de In­stitutul de proiectări metalurgice din Bucureşti, se remarcă prin­­tr-un înalt grad de mecanizare şi automatizare. Prin intrarea în funcţiune în cursul acestui an a noii fabrici de produse cărbunoase, se asigu­ră realizarea în ţară a tuturor sortimentelor de produse cărbu­noase necesare economiei naţio­nale. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde, se subliniază importanţa executării ritmice şi integrale a volumului de investiţii prevăzut pentru acest an, necesitatea luă­rii tuturor măsurilor de către Co­mitetul orăşenesc de partid, de conducerea uzinei pentru ca uni­tăţile intrate în producţie să a­­tingă în timpul cel mai scurt pa­rametrii proiectaţi. Există toate condiţiile ca această modernă u­­nitate să intre cît mai grabnic în circuitul economiei naţionale. Ultimul obiectiv industrial vi­zitat de oaspeţi în zona industria­lă a Slatinei care îşi măreşte pu­terea economică de la un an la altul este Uzina de prelucrarea aluminiului în bare, ţevi, table, benzi şi folii. Aici se vizitează principalele sectoare prevăzute a intra în pro­ducţie în cursul acestui an şi ca­re în prezent se află în probe tehnologice, în secţia de ţevi pen­tru irigaţie, conducătorii de­­par­tid şi de stat asistă la elaborarea primelor produse care se desfă­şoară cu succes. Oaspeţii sunt in­formaţi că această unitate este prevăzută a se dezvolta în trei etape, urmînd ca producţia ei fi­nală să fie de 35 000 tone anual, întreprinderea este dotată la ni­velul tehnicii celei mai înaintate. Un exemplu în această direcţie îl constituie puternicele prese de 2 500—3 600 de tone, care chiar în timpul vizitei secretarului gene­ral al partidului erau supuse pro­belor tehnologice. Directorul­­în­treprinderii, ing. Ion Filip, infor­mează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre stadiul lucrări­lor de montaj şi în celelalte sec­toare aflate, de asemenea, în pra­gul intrării în funcţiune — turnă­toria de aluminiu, secţia sculărie, staţia de 110/6 KV şi secţia ex­­trudate, care este cel mai mare obiectiv. înainte de a părăsi această în­treprindere, conducătorilor de partid şi de stat li se arată în vecinătate şantierul unei alte uni­tăţi industriale, a cărei construc­ţie a început de curînd. Este vor­ba de Fabrica de cabluri elec­trice de forţă. Prin prelucrarea superioară a aluminiului primar şi a aliajelor furnizate de Uzina de aluminiu din localitate, în a­­ceastă întreprindere se vor fa­brica într-o gamă variată cabluri electrice pentru instalaţii indus­triale, conductori de înaltă şi joa­să tensiune, între oaspeţi şi gazde are loc o discuţie privind buna organizare a activităţii noilor întreprinderi industriale cu profil asemănător şi care cooperează între ele. Se­cretarul general al partidului re­comandă să se aibă în vedere eliminarea oricăror paralelisme, găsirea celor mai bune metode de conducere şi de îndrumare a acestor unităţi, indicînd ca noua unitate să depindă de Uzina de prelucrare a aluminiului, sub conducerea directorului acesteia. După vizitarea principalelor u­­nităţi industriale ale judeţului Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au îndreptat spre noua construcţie a spitalului judeţean, aflată în prezent în curs de fini­sare. Spitalul este amplasat în mijlocul cartierelor muncitoreşti ,,Crişan I" şi „Crişan II“, înălţa­te şi ele în ultimii ani, însoţiţi de şeful şantierului, ing. Lucian Răducanu, oaspeţii vizitează pri­mele trei nivele ale acestei impu­nătoare construcţii, unde lucră­rile de finisare sunt mai avansate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că spitalul se execută într-un timp record — circa un an — faţă de doi ani, termen pre­văzut în general pentru asemenea construcţii, iar aceasta datorită folosirii pe scară largă a prefa­bricatelor şi a unor metode mo­derne de construcţie, printre care cofrajele glisante. Opr­indu-se în interiorul unor viitoare saloane de tratament, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este plăcut ,­impresio­nat de calitatea­­ lucrărilor de fi­nisare şi felicită călduros pe con­structori. Adresîndu-se secretaru­lui general al partidului, şeful şantierului spune : „Faptul că dumneavoastră tovarăşe Ceauşes­cu sînteţi mulţumit de rezultatele muncii noastre este pentru noi un puternic imbold". în timpul vizitei pe şantierul acestei construcţii, între oaspeţi şi gazde au loc discuţii cu privire la dotarea tehnică a spitalului, folosirea chibzuită a spaţiilor în­căperilor, pentru a se asigura în­tregul confort necesar unor ase­menea instituţii, şi o asistenţă sa­nitară de nivel ridicat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă constructorilor să acorde în con­tinuare toată atenţia terminării în cele mai bune condiţii şi la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas... Străbătîndu-z de cartierul „Cri­şan I", cartier modern de locuinţe ridicat acum opt ani, se ajunge la platoul unde se va ridica un nou şi impunător edificiu - Casa orăşenească de cultură. Şantierul se află încă în fază incipientă de amenajare şi gazdele constru­iesc, din explicaţii, imaginea vii­torului lăcaş. Casa de cultură va fi dată în folosinţă peste doi ani, şi va avea ca principală parte componentă o sală de 700 de lo­curi. Este vorba, aşadar, de o construcţie monumentală în care locuitorii oraşului, aflat în plină expansiune, vor putea asista la manifestări organizate de forma­ţii artistice locale, la spectacole oferite de teatrele bucureştene, ori din alte centre mari ale ţării, în turneu, de filarmonici, vor pu­tea viziona filme, audio conferin­ţe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca lucrările să fie în­cepute în cît mai scurtă vreme, aceasta fiind o garanţie sigură a executării lor în timpul prevăzut. Are loc apoi un schimb de o­­pinii pe teme urbanistice, de fapt o discuţie, la concret, luîn­­du-se ca punct de pornire cartie­rul „Crişan I"'asupra folosirii mai judicioase a terenurilor afectate construcţiilor de locuinţe. Prin modul cum sunt amplasate blocu­rile, cu mari spaţii­­ între ele,­ a­­devărate­­ locuri virane, se­ irosesc suprafeţe întinse de pămînt, ceea ce, pe de o parte, duce la dimi­nuarea fondului de construcţii, iar pe de altă parte la extinde­rea exagerată a oraşului, dimen­sionate dincolo de limitele nece­sarului, la cheltuielile inutile pen­tru instalaţii de canalizare, apă, energie electrică. Secretarul ge­neral al partidului insistă asupra necesităţii valorificării fiecărui metru pătrat de teren şi dă indi­caţii ca în perimetrele rămase goale între blocuri să se ampla­seze noi clădiri, aşa încît densi­tatea acestora să fie echivalentă cotelor ridicate ce se constată în ţări cu experienţă urbanistică înaintată. In continuare, tovarăşului Ni­­colae Ceauşescu îi este prezentat locul de amplasare al unei alte mari clădiri a oraşului: viitorul hotel cu zece nivele. Şi aici şeful statului recomandă să se adopte soluţii constructive moderne, să fie folosite pe scară mai largă materialele de construcţii ce se impun tot mai mult în practica mondială, metalele feroase şi a­­luminiul în confecţionarea tîm­­plăriei, masele plastice în deco­rări interioare, în realizarea par­doselilor, şi altele. Cetăţenii din cartierul „Cri­şan I" îl înconjoară cu căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îl aplaudă şi îl aclamă din toată inima la despărţire. In timpul vizitei în judeţul Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost însoţiţi de Con­stantin Sandu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Olt, dialogul viu, direct, purtat cu numeroşi muncitori, ingineri, tehnicieni, cu ţărani cooperatori, cu construc­tori de pe şantiere, indicaţiile preţioase date cu acest prilej, re­flectă stilul de muncă propriu secretarului general al partidu­lui de a cunoaşte la faţa locu­lui modul în care se traduc în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, preocupările şi realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe ca­re le-a prilejuit prezenţa condu­cătorului partidului şi statului în mijlocul locuitorilor din judeţ, dragostea cu care a fost întîm­­pinat pretutindeni secretarul ge­neral al partidului nostru repre­zintă o nouă şi grăitoare expre­sie a hotărîrii acestora, ca şi a întregului nostru popor, de a în­făptui neabătut politica marxist­­leninistă a partidului, pentru continua înflorire a naţiunii noa­stre, pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ion MĂRGINEANU N. POPESCU-BOGDĂNEŞTI Mircea S. IONESCU Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase a GHERGHINESCU VANIA la 70 de ani A spune ca poetul Gherghinescu Va­nia este un septuagenar este mai mult decit o indiscreţie. Înseamnă a stîrni pe chipul celor care îi ştiu sprinteneala mi­raculos de juvenilă a spiritului şi um­bletului, o umbră de contrarietate şi în­doială. Născut în părţile Severinului, a trăit mai mult de jumătate din anii săi în ora­şe transilvane — la Sighişoara, Tg. Mu­reş, Braşov. În acesta din urmă — trei de­cenii încheiate. Gherghinescu Vania este unul dintre acei neosteniţi slujitori ai Poeziei care, fără a se „profesionaliza" - cum din păcate năzuiesc mulţi tineri de astăzi cu talentul incert — a fost numai şi numai poet, în tot ce a întreprins. Funcţiile în­deplinite în cetate - ca magistrat, ca pre­şedinte al comisiei locale de reformă a­­grară, ca notar public - nu l-au împie­dicat să fie, oră de oră, poet, ciştigînd ele însele un plus de omenie, răspunde­re şi inefabil. Poezia a constituit pentru Gherghinescu Vania­­ ca şi pentru ne­preţuita şi regretata „profesoară de poe­zie" care a fost Domniţa Gherghinescu — o condiţie de existenţă şi supravie­ţuire. Opera sa poetică numără pînă acum patru volume: „Drum lung", apărut cu patruzeci şi doi de ani în urmă, apoi „Amvonul de aur", urmat la interval de un lustru de „Privighetoare oarbă", dis­tins cu premiul Academiei Române pentru poezie, şi „Timp sonor", scos în 1968, vi­­brînd de ecoul vremurilor noi, de năval­nică zidire socialistă. Gata pentru tipar se află noi lucrări de poezie, proză şi publicistică literară. Poezia lui Gherghinescu Vania se vrea, şi reuşeşte să fie, una din „vocile ţării". Gravă şi vibrantă, fără asprimi. Limpede, fără schematism şi retorică. Scăldată în­tr-o generoasă lumină de zori româneşti. Dar poetul nu poate fi despărţit de o­mul de cultură activ, febril, capabil să se cheltuiască total pentru propăşirea scrisului literar din Braşov şi din întrea­ga ţară. Se poate spune, fără greş, că Gherghinescu Vania are o adevărată vo­caţie a descoperirii noilor talente şi a prieteniei literare Cîţi dintre poeţii ro­mâni de prestigiu din generaţia de mij­loc, nu şi-au făcut debutul în Claviaturi, caietul de poezie elegant, scos de el cu atîta trudă în anii războiului? Cu aceeaşi înfrigurată căutare şi intuiţie a grăunte­lui autentic de poezie, el a militat, în deceniul al şaselea, pentru editarea Lucea­fărului de ziuă la Braşov, în coloanele ASTREI, printre fondatori căreia se nu­mără, a făcut posibilă auzirea glasului distinct al unora dintre cei mai înzestraţi începători. Şi această preocupare conti­nuă şi astăzi. Despre vocaţia prieteniei vorbeşte cel mai bine locuinţa poetului din strada Crişan, în care au poposit nu o dată Tu­dor Arghezi şi Lucian Blaga, Ion Pas şi Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu şi Ra­du Stanca, Victor Papilian şi Virgil Gheor­ghiu şi cîţi alţii. O prietenie a creaţiei a năzuirii spre idealuri înalte. Scriitori braşoveni au simţit, fără excepţie, câldu­ra şi fertilitatea acestei prietenii. La cei 70 de ani ai poetului Gherghi­nescu Vania, gîndul nostru se preface în­tr-un omagiu plin de respect şi recunoş­tinţă, intr-o caldă urare de sănătate şi rodnice împliniri literare ! Ion LUPU Gherghinescu Vania Revărsări de vis Aceste drumuri înainte Cine pe care ni le-a scris ? Sunt­ pare, cifre ? Sunt cuvinte, Aceste revărsări de vis ? Le recitesc — a cita oară ? Cu-acelaşi sentiment, mereu : Nu doar că-s scrise pentru mine, Ci autorul parcă-s eu. .. .Tu ne înveţi, Partid şi stărui Să făurim un viitor — Cu braţul ferm al fiecărui Şi cu o inimă, a tuturor. PANORAMIC „Decada cărţii româneşti" Manifestările care au avut loc pînă a­cum în cadrul „Decadei cărţii româneşti" — iniţiativă valoroasă ce aparţine Comi­tetului judeţean pentru cultură şi artă, Asociaţiei scriitorilor din Braşov şi Cen­trului de librării­­ s-a bucurat de o lar­gă participare din partea publicului. Nu mai puţin atractive sunt şi acţiunile din zilele următoare. Astfel, mîine, luni, 23 noiembrie, la orele 18, la librăria „Şt. O. Iosif" din localitate va avea loc o în­­tîlnire a cititorilor cu scriitorul I. Radian, poetul Ion Th. Ilea şi prozatoarea Viorica Rogoz. Ziua de miercuri are un bogat program. La orele 15, la clubul Uzinei de autoca­mioane, întîlnire cu ing. I. Gancea, re­dactor la Editura tehnică; la orele 18, la librăria „Șt. O. Iosif", întîlnire cu scriitorul Petre Sălcudeanu; tot la orele 18, dar la librăria ,,G. Coşbuc", întîlnire cu scriitorul M. Maciu, doctor în filozo­fie, redactor al Editurii politice. „Fetiţa pădurii" — o nouă premieră a Teatrului de păpuşi Astăzi, la orele 9,30, pe scena Teatrului dramatic, va avea loc premiera piesei „Fetiţa pădurii", feerie în două acte de Nell Cobar şi Sadi Rudeanu, susţinută de un colectiv al Teatrului de păpuşi din Braşov. Regia şi scenografia: E. Mihăila- Braşoveanu, în distribuţie: Livia Flora, Alexandrina Ţiraki, Ermioni Cucu, Gheor­­ghe Cucu, Ioan Mar, Victoria Constanti­­nescu, Liviu Steciuc, Vladimir Zapareniuc, Anca Şerban, Georgescu Alexandru, Ste­la Rusu, Margareta Moraru. Decoruri: Siegfried Faith, muzica: Maria Cupcea, artistă emerită. Noutatea acestui spectacol constă în faptul că în faţa copiilor nu vor mai evolua, de data aceasta, păpuşi, ci înşişi actorii... travestiţi.. în animalele pădurii, ceea ce va constitui un punct de atracti­­vitate pentru micii spectatori. Itinerar geografic La Casa de cultură din Rupea s-a ţinut în cadrul ciclului „­Itinerar geografic" o interesantă expunere de către Teodor Ni­­colau, directorul Casei judeţene a crea­ţiei populare, intitulată „Prin Tunis, înso­­ţind Ansamblul folcloric Făgăraşul". Expunerea a suscitat un deosebit interes din partea publicului. Nr. 8048 O iniţiativă în folosul publicului Actorii... la spectatori acasă Proiecte de viitor : cîştigarea unui public cît mai larg Nu de mult, hala de bobinaj a uzinei ,,Electroprecizie" din Săcele a găzduit o manifestare mai puţin obişnuită într-un astfel de decor : un spectacol de teatru. Un public extrem de numeros, peste 500 de muncitori, tehnicieni şi ingineri din uzină, tineri şi vîrstnici au aplaudat cu căldură frumoasa evoluţie a ac­torilor Teatrului dramatic într-un fragment din piesa „Comedie cu olteni", alături de care poeziile, scenetele şi monologul şi-au găsit locul firesc. O acţiune similară s-a consumat la Uzina de autocamioa­ne, unde au fost prezentate cele mai amuzante scene din comedia lui V. I. Popa „Tache, lanke şi Cadîr", poezii etc. şi la uzina „Tractorul", unde spectatorilor li s-au oferit fragmente din „Gaiţele", „Travesti", scenete, recitări. Peste tot, succesul a fost la fel de categoric, iată o iniţiativă deosebită, mi-am spus, ca­re merită toate laudele. Şi pentru a afla cum s-a născut ideea unei ast­fel de acţiuni, care sunt scopurile urmărite şi, bineînţeles, proiectele de viitor, m-am adresat actorului Ştefan Dedu-Farca, secretarul orga­nizaţiei de partid de la Teatrul dra­matic. — Aşadar, cum a luat naştere i­­deea acestor spectacole care, după cum se vede, au cucerit sufragiile unanime ale spectatorilor ? — In cadrul unei adunări de par­tid. Comuniştii din teatru, analizînd cu luciditate şi simţ critic afluenţa (fluctuantă) a spectatorilor au a­­juns la concluzia că absenţa unor spectatori de la teatru se datoreşte, uneori, unei cauze extrem de sim­ple : nu se cunoaşte în suficientă măsură repertoriul, profilul nostru, sau pur şi simplu unii spectatori se află la o distanţă prea mare de teatru... Am Hotărît atunci să mer­gem noi în cartiere sau în princi­palele uzine şi fabrici din oraş. Pentru că, sîntem siguri, — şi un argument este şi publicul numeros care a participat pînă acum la a­­ceste spectacole - că important este să inciţi gustul pentru teatru şi, odată realizat acest lucru, poţi fi convins că cel care azi a văzut la el în secţie sau în cartier un fragment dintr-un spectacol, va dori să vadă şi spectacolul în întregime, că, dacă i-am cucerit o dată ade­ziunea l-am cîştigat pentru totdea­una. Iniţiativa noastră a fost, de la bun început, încurajată şi sprijini­tă de maestrul Sică Alexandrescu, directorul teatrului, ceea ce a şi fă­cut ca ea să prindă viaţă atît de repede. — Şi care e formula organizato­rică? — Am împărţit colectivul de ac­tori în patru grupe conduse de George Gridănuşu, E. Mihăilă-Bra­şoveanu, Alexe Soloviev şi... Ştefan Dedu Farca. Prima grupă, cea con­dusă de George Gridănuşu a susţi­nut un spectacol la Uzina de auto­camioane cu fragmente din piesa „Tache, Ianke şi Cadîr", şi urmează să dea încă unul la Noua, avînd în distribuţie pe George Gridănuşu Ştefan Alexandrescu, Paul Lavric, Angela Costache, Gabriel Sandu­lescu, Constanţa Comănoiu, Doina Neamţu, Nicolae Albani, Boris Gavliţchi, Aurora Crăciun. O altă grupă, cea a lui Alexe Soloviev, din care fac parte actorii: Mihai Balaş, Voinea Delast, Victor Ionescu, Ion Jugureanu, Virginia Marcu, Victo­rina Oniceanu, Mihai Popescu, E­lena Stescu, Ruxandra Tantu, Mi­haela Nestorescu, a prezentat le clubul „Tractorul", fragmente din „Gaiţele", „Travesti", şi de aseme­nea recitări, un monolog, şi va da un alt spectacol la Şcoala nr. 10. Grupa mea, formată din Savu Ra­­hoveanu, Sidonia Lazăr, Flavius Constantinescu, George Ferra, Puşa Protopopescu-Siminie, Luminiţa Bla­na­ru, Constantin Babii, Emil Sim­­­tinovici, Zoe Albani, a prezentat un spectacol cu un fragment din „Co­medie cu olteni" la uzina „Electro­­precizie" din Săcele şi urmează să mai susţină unul marţi, la Fabrica de stofe. In sfîrşit, colectivul con­dus de E. Mihăilă-Braşoveanu — format din Geta Grapă, Mircea Andreescu, Dan Dobre, Melania Niculescu, Dan Săndulescu, Mihaela Murgu, Mada Florian, Simona Ne­grea, Vasile Mureşan - urmează să aibă prima confruntare cu publi­cul marţi, 24 noiembrie, la clubul uzinei „Metrom", unde va etala cîteva fragmente din­­*,O noapte furtunoasă" şi „Aceşti îngeri trişti". La toate aceste spectacole intra­rea este liberă. Spun acest lucru pentru a sublinia încă o dată că teatrul nu urmăreşte decît un cîştig moral, dacă se poate spune aşa, cîştigarea unui cît mai mare nu­măr de iubitori de frumos de partea teatrului. Mai trebuie spus că, la fel de cîştigaţi sînt şi actorii, în sensul că ei au­ astfel posibilitatea unui mai viu şi mai direct dialog cu publicul nu numai în spectaco­lele propriu-zise, ci şi în discuţiile care le urmează. Discuţii care nu se limitează doar la spectacolul prezentat cu acest prilej, ci se extin­de şi asupra unor dezbateri teoreti­ce, cum ar fi : direcţii şi tendinţe în teatrul românesc contemporan, noua problematică a dramaturgiei noastre, ce stă sub semnul partini­tăţii şi autenticităţii, despre grija cu care partidul înconjoară pe toţi slujitorii artei, încurajîndu-le crea­ţia, oferindu-le excelente condiţii de studiu şi creaţie. Este, în orice caz, o iniţiativă frumoasă, care, credem noi, trebuie finalizată la aceeaşi temperatură la care s-a consumat şi începutul. — Văd că aţi anticipat întrebarea mea referitoare la proiecte. Nu-mi mai râm­îne decît să vă urez încă o dată succes ! Această iniţiativă urmează uneia similare aparţinînd artiştilor plastici,­ ale căror deplasări în uzine, coope­rative agricole de producţie şi alte unităţi economice, s-au soldat cu ex­poziţii de caricaturi. Vom fi bucu­roşi să consemnăm acţiuni asemă­nătoare iniţiate şi de către ceilalţi oameni de artă din, Brașov. E. FLOARES Spectacolul formaţiei „Savoy“ Aseară, în sala „Tracto­rul“, a avut loc un reuşit spectacol de muzică uşoară al formaţiei vocal instru­mentale „Savoy“, a Ansam­blului artistic al U.T.G. Ce­le mai noi melodii de mu­zică uşoară românească au fost prezentate de cunoscu­ţii solişti : Doina Spătaru, Gabriela Teodorescu, Petre Geambaşu, Nicolae Suciu şi George Mitrea. Prelungitele aplauze ale publicului au constituit pecetea calităţii spectacolului. — Aud adesea vorbindu-se printre amatorii de literatură despre literatura de avangardă. Unii dintre ei se pronunță pen­tru realizările ei, refuzînd să dis­cute în amănunt­e despre opere mai vechi. Ce părere ai despre lucrurile acestea ? - Trebuie să-ți spun din capul locului că la noi au apă­rut în ultima vreme o serie de cărţi şi articole dedicate pro­blemei care te preocupă. Aş menţiona Avangardismul poetic românesc de I. Pop, Modern, mo­dernism, modernitate, de Adrian Marino, cîteva dintre eseurile lui Matei­­Călinescu, publicate în culegerile apărute în anii din urmă, apoi alte contribuţii apărute în revistele de speciali­tate. Autorii citaţi se ocupau însă mai ales de avangardă li­terară considerată ca fenomen cultural şi mai puţin de psiho­logia cititorului în legătură cu ea. Or, ceea ce te interesează ţine mai ales de psihologia lec­torului modern, de atitudinea lui faţă de obiectul lecturilor sale.­­ Intr-adevăr, — Iată cum stau lucrurile, după părerea mea. Există un anume snobism al noutăţii care se manifestă şi în domeniul pre­ferinţelor literare. Cei ce îi­ cad victime se ghidează în alegerea cărţilor pe care le citesc nu după valori reale, ci după moda care se creează, nu arareori ar­tificial în jurul unui scriitor sau al altuia. De altfel, trebuie spus că iluzia lor este dublă : pe de o parte, după cum spuneam, este inexact că tot ce este nou are implicit şi valoare, pe de alta, fiecare scriere de avan­gardă este supusă la fel ca oricare scriere unui proces de clasicizare (este binecunoscut faptul că anumiţi scriitori fran­cezi care la un moment dat făceau în mod evident parte din avangarda literară au trecut o dată cu scurgerea timpului în rîndurile scriitorilor clasici, ope­rele lor fiind învăţate la şcoală şi fiind asimilate pe deplin de literatura „obişnuită"). Este lesne, deci, de constatat că cei care preferă numai ce apare în stricta actualitate în materie de literatură îşi sacrifică în perma­nenţă vechile preferinţe. Un scriitor care le-a fost foarte pe plac cu cîteva luni în urmă tinde deodată să cadă în indiferenţă pentru simplul motiv că un al­tul mai nou este la modă ! Evi­dent este că însăşi ideea de cultură e incompatibilă cu acest mod de a privi lucrurile. Cul­tura literară şi cultura în gene­ral implică cu necesitate culti­varea tuturor perioadelor isto­rice, revederea periodică a u­­nora dintre operele fundamen­tale, indiferent de epoca apa­riţiei lor. Privită din punctul a­­cesta de vedere, literatura de avangardă reprezintă încercă­rile de inovare petrecute înce­­pînd cu primele decenii ale acestui secol, dar nu şi o no­ţiune cu o valoare absolută. A numi o literatură că este de avangardă nu înseamnă a face o judecată de valoare, ci a numi o perioadă de tranziţie. Fiecare operă literară are o anumită perioadă din existenţa ei cînd poate fi numită de avan­gardă. Valoarea ei constă însă, în primul rind, în capacitatea ei de a se dovedi perenă.­­ Ai fost suficient de con­vingător, trebuie să recunosc. Există însă şi situaţia exact contrarie. Adică există unii ci­titori care se feresc cu mare atenţie de cărţi datorate unor scriitori contemporani, preferind să citească numai acele cărţi verificate de generaţii, despre ca­re au auzit că reprezintă reale valori. In urmă cu vreo trei săp­­tămîni, am fost martorul unui asemenea eveniment. La o li­brărie, un val de cumpărători achiziţionau aceeaşi carte, un roman, interesant în felul lui, dar care nu avea nici o legă­tură cu actualitatea. Cum ex­plici faptul acesta ? — Știi bine doar că totdea­una „ereziile" sînt simetrice. O exagerare într-un sens aduce aproape întotdeauna exagera­rea simetrică. Dacă există un snobism al noului, tot atît de real este un snobism al vechiu­lui, al valorilor considerate si­gure, al „valorilor" care nu mai trebuie demonstrate, ci doar a­­similiate fără vreo ezitare. Nu este lipsită de legătură cu a­­cest aspect afluenţa într-o li­brărie pentru achiziţionarea a­­celui roman despre care îmi pomeneai. A citi numai ce se consideră de către anumiţi cu­noscuţi că este „bun" este în fond o renunţare tacită la dis­cernă­mîntul propriu, o uitare a faptului că o cultură formată numai din lecturi sugerate de către alţii este o cultură cenu­şie, lipsită de culoarea pe care preferinţele fiecăruia o conţin şi care este un semn al persona­lităţii. Şi mai este încă un as­pect al problemei, care trebuie discutat. Un cititor care refuza sistematic să se apropie de rea­lizările mai noi ale literaturii româneşti şi străine se expune unei primejdii reale : sensibilita­tea şi ideile unei epoci anu­mite sunt captate în primul rind de către scriitorii acelei epoci : ocolind scrierile unei epoci se ratează ocazii însemnate de cunoaştere ale acelei epoci. — Dacă am înţeles eu bine, socoteşti că preferinţele pentru avangardă sau pentru contra­riul ei sunt la fel de lipsite de justificare. — Absolut. Cititorul ideal este cititorul multivalent. Paul ANTIM : DIALOGURI POSIBILE Avnm mim şi Diurn prinţiLOR

Next