Drum Nou, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 8030-8054)
1970-11-22 / nr. 8048
T Pag. 2DRUM NOU VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL OLT (Urmare din pag. 1 aceasta, este necesar însă ca lucrul să fie organizat în aşa fel încît să nu se producă nici o întîrziere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densita Slatina, oraşul reşedinţă al judeţului Olt, mii de locuitori întîmpină cu entuziasm pe oaspeţi. Se scandează „P.C.R. — Ceauşescu", lozincă de o deosebită semnificaţie, care atestă încă şi încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate, vede în partidul comunist exponentul fidel al aspiraţiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului şi statului, conduce patria noastră pe drumul progresului şi civilizaţiei. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeţii sînt întîmpinaţi de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de numeroşi muncitori. Asistăm şi aici la aceeaşi emoţionantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcţie două noi hale de electroliză, care vor spori cu 50.000 tone aluminiu pe an producţia actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 cuve de cite 63 kiloamperi, noile construcţii vor dispune, în final, de cite 124 cuve avînd 83 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spaţiu restrîns să se concentreze o capacitate sporită de producţie, în operaţiile de deservire a cuvelor vor fi folosite utilaje şi agregate din cele mai moderne, care vor spori gradul de mecanizare şi automatizare a procesului tehnologic de obţinere a aluminiului, în timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei şi a fabricii de anozi, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se interesează de modul în care este organizat procesul de fabricaţie, apreciind eforturile harnicului colectiv. La fabrica de electrozi, ca şi la electroliză, remarcînd faptul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespunzător, tovarăşul Ceauşescu dă indicaţii să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea problemei, folosindu-se în acestscop masele plastice. Vizitînd şantierul noilor hale de electroliză, tovarăşul Ceauşescu întreabă cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuţie, în aşa fel încît investiţia să fie realizată înainte de termen, în discuţiile avute cu Mihai Coştea, şeful sectorului reparaţii capitale de la cuve-electroliză, cu inginerul Lucian Cereş de la fabrica de anozi, secretarul general se interesează de măsurile privind creşterea calificării. — Este necesar să fie organizate cursuri săptămînale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăţi calitatea, va creşte productivitatea muncii, vor fi înlăturate stagnările datorate defecţiunilor la maşini Tot pe platforma industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid şi de stat vizitează o altă importantă întreprindere — Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent în probe tehnologice. Noua unitate este unică în felul ei, întrunit în ţară nu mai există o întreprindere similară nici ca proporţii, nici ca dotare tehnică şi nici ca varietate de produse. Amplasarea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinată de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produse cărbunoase va fi tocmai Uzina de aluminiu. în cadrul viitoarei unităţi se vor realiza electrozi siderurgici grafitaţi pentru cuptoarele electrice, electrozi clorosodici grafitaţi ce se vor folosi la electroliza clorurii de sodiu, blocuri şi plăci catodice pentru industria aluminiului. Ca materie primă se valorifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării şi de cocs metalurgic, antracitul şi smoala. La sosirea în întreprindere, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Însoţiţi de directorul adjunct al întreprinderii, Aurică Marga, oaspeţii vizitează principalele sectoare. Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat , care în aceste zile a primit materie primă în flux continuu în urma rezultatelor bune obţinute în probele tehnologice. Această modernă instalaţie de calcinare, cu o capacitate anuală de 50 000 tone a şi realizat primele cantităţi fde produse de antracit. Pînă la tatea aşa cum prevede agrotehnica, să se extindă mecanizarea. — Aşa vom face, îl asigură ţăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare dorind să fie cit mai aproape, să-i strîngă mina. sfîrşitul acestei luni, un alt obiectiv important — cuptorul de coacere continuă — la care se fac ultimele finisări va intra în probe tehnologice. Se cuvine relevat faptul că întregul echipament tehnologic al acestei unităţi, concepută de Institutul de proiectări metalurgice din Bucureşti, se remarcă printr-un înalt grad de mecanizare şi automatizare. Prin intrarea în funcţiune în cursul acestui an a noii fabrici de produse cărbunoase, se asigură realizarea în ţară a tuturor sortimentelor de produse cărbunoase necesare economiei naţionale. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde, se subliniază importanţa executării ritmice şi integrale a volumului de investiţii prevăzut pentru acest an, necesitatea luării tuturor măsurilor de către Comitetul orăşenesc de partid, de conducerea uzinei pentru ca unităţile intrate în producţie să atingă în timpul cel mai scurt parametrii proiectaţi. Există toate condiţiile ca această modernă unitate să intre cît mai grabnic în circuitul economiei naţionale. Ultimul obiectiv industrial vizitat de oaspeţi în zona industrială a Slatinei care îşi măreşte puterea economică de la un an la altul este Uzina de prelucrarea aluminiului în bare, ţevi, table, benzi şi folii. Aici se vizitează principalele sectoare prevăzute a intra în producţie în cursul acestui an şi care în prezent se află în probe tehnologice, în secţia de ţevi pentru irigaţie, conducătorii departid şi de stat asistă la elaborarea primelor produse care se desfăşoară cu succes. Oaspeţii sunt informaţi că această unitate este prevăzută a se dezvolta în trei etape, urmînd ca producţia ei finală să fie de 35 000 tone anual, întreprinderea este dotată la nivelul tehnicii celei mai înaintate. Un exemplu în această direcţie îl constituie puternicele prese de 2 500—3 600 de tone, care chiar în timpul vizitei secretarului general al partidului erau supuse probelor tehnologice. Directorulîntreprinderii, ing. Ion Filip, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre stadiul lucrărilor de montaj şi în celelalte sectoare aflate, de asemenea, în pragul intrării în funcţiune — turnătoria de aluminiu, secţia sculărie, staţia de 110/6 KV şi secţia extrudate, care este cel mai mare obiectiv. înainte de a părăsi această întreprindere, conducătorilor de partid şi de stat li se arată în vecinătate şantierul unei alte unităţi industriale, a cărei construcţie a început de curînd. Este vorba de Fabrica de cabluri electrice de forţă. Prin prelucrarea superioară a aluminiului primar şi a aliajelor furnizate de Uzina de aluminiu din localitate, în această întreprindere se vor fabrica într-o gamă variată cabluri electrice pentru instalaţii industriale, conductori de înaltă şi joasă tensiune, între oaspeţi şi gazde are loc o discuţie privind buna organizare a activităţii noilor întreprinderi industriale cu profil asemănător şi care cooperează între ele. Secretarul general al partidului recomandă să se aibă în vedere eliminarea oricăror paralelisme, găsirea celor mai bune metode de conducere şi de îndrumare a acestor unităţi, indicînd ca noua unitate să depindă de Uzina de prelucrare a aluminiului, sub conducerea directorului acesteia. După vizitarea principalelor unităţi industriale ale judeţului Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au îndreptat spre noua construcţie a spitalului judeţean, aflată în prezent în curs de finisare. Spitalul este amplasat în mijlocul cartierelor muncitoreşti ,,Crişan I" şi „Crişan II“, înălţate şi ele în ultimii ani, însoţiţi de şeful şantierului, ing. Lucian Răducanu, oaspeţii vizitează primele trei nivele ale acestei impunătoare construcţii, unde lucrările de finisare sunt mai avansate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că spitalul se execută într-un timp record — circa un an — faţă de doi ani, termen prevăzut în general pentru asemenea construcţii, iar aceasta datorită folosirii pe scară largă a prefabricatelor şi a unor metode moderne de construcţie, printre care cofrajele glisante. Oprindu-se în interiorul unor viitoare saloane de tratament, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este plăcut ,impresionat de calitatea lucrărilor de finisare şi felicită călduros pe constructori. Adresîndu-se secretarului general al partidului, şeful şantierului spune : „Faptul că dumneavoastră tovarăşe Ceauşescu sînteţi mulţumit de rezultatele muncii noastre este pentru noi un puternic imbold". în timpul vizitei pe şantierul acestei construcţii, între oaspeţi şi gazde au loc discuţii cu privire la dotarea tehnică a spitalului, folosirea chibzuită a spaţiilor încăperilor, pentru a se asigura întregul confort necesar unor asemenea instituţii, şi o asistenţă sanitară de nivel ridicat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă constructorilor să acorde în continuare toată atenţia terminării în cele mai bune condiţii şi la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas... Străbătîndu-z de cartierul „Crişan I", cartier modern de locuinţe ridicat acum opt ani, se ajunge la platoul unde se va ridica un nou şi impunător edificiu - Casa orăşenească de cultură. Şantierul se află încă în fază incipientă de amenajare şi gazdele construiesc, din explicaţii, imaginea viitorului lăcaş. Casa de cultură va fi dată în folosinţă peste doi ani, şi va avea ca principală parte componentă o sală de 700 de locuri. Este vorba, aşadar, de o construcţie monumentală în care locuitorii oraşului, aflat în plină expansiune, vor putea asista la manifestări organizate de formaţii artistice locale, la spectacole oferite de teatrele bucureştene, ori din alte centre mari ale ţării, în turneu, de filarmonici, vor putea viziona filme, audio conferinţe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca lucrările să fie începute în cît mai scurtă vreme, aceasta fiind o garanţie sigură a executării lor în timpul prevăzut. Are loc apoi un schimb de opinii pe teme urbanistice, de fapt o discuţie, la concret, luîndu-se ca punct de pornire cartierul „Crişan I"'asupra folosirii mai judicioase a terenurilor afectate construcţiilor de locuinţe. Prin modul cum sunt amplasate blocurile, cu mari spaţii între ele, adevărate locuri virane, se irosesc suprafeţe întinse de pămînt, ceea ce, pe de o parte, duce la diminuarea fondului de construcţii, iar pe de altă parte la extinderea exagerată a oraşului, dimensionate dincolo de limitele necesarului, la cheltuielile inutile pentru instalaţii de canalizare, apă, energie electrică. Secretarul general al partidului insistă asupra necesităţii valorificării fiecărui metru pătrat de teren şi dă indicaţii ca în perimetrele rămase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri, aşa încît densitatea acestora să fie echivalentă cotelor ridicate ce se constată în ţări cu experienţă urbanistică înaintată. In continuare, tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi este prezentat locul de amplasare al unei alte mari clădiri a oraşului: viitorul hotel cu zece nivele. Şi aici şeful statului recomandă să se adopte soluţii constructive moderne, să fie folosite pe scară mai largă materialele de construcţii ce se impun tot mai mult în practica mondială, metalele feroase şi aluminiul în confecţionarea tîmplăriei, masele plastice în decorări interioare, în realizarea pardoselilor, şi altele. Cetăţenii din cartierul „Crişan I" îl înconjoară cu căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îl aplaudă şi îl aclamă din toată inima la despărţire. In timpul vizitei în judeţul Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost însoţiţi de Constantin Sandu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Olt, dialogul viu, direct, purtat cu numeroşi muncitori, ingineri, tehnicieni, cu ţărani cooperatori, cu constructori de pe şantiere, indicaţiile preţioase date cu acest prilej, reflectă stilul de muncă propriu secretarului general al partidului de a cunoaşte la faţa locului modul în care se traduc în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, preocupările şi realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe care le-a prilejuit prezenţa conducătorului partidului şi statului în mijlocul locuitorilor din judeţ, dragostea cu care a fost întîmpinat pretutindeni secretarul general al partidului nostru reprezintă o nouă şi grăitoare expresie a hotărîrii acestora, ca şi a întregului nostru popor, de a înfăptui neabătut politica marxistleninistă a partidului, pentru continua înflorire a naţiunii noastre, pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ion MĂRGINEANU N. POPESCU-BOGDĂNEŞTI Mircea S. IONESCU Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase a GHERGHINESCU VANIA la 70 de ani A spune ca poetul Gherghinescu Vania este un septuagenar este mai mult decit o indiscreţie. Înseamnă a stîrni pe chipul celor care îi ştiu sprinteneala miraculos de juvenilă a spiritului şi umbletului, o umbră de contrarietate şi îndoială. Născut în părţile Severinului, a trăit mai mult de jumătate din anii săi în oraşe transilvane — la Sighişoara, Tg. Mureş, Braşov. În acesta din urmă — trei decenii încheiate. Gherghinescu Vania este unul dintre acei neosteniţi slujitori ai Poeziei care, fără a se „profesionaliza" - cum din păcate năzuiesc mulţi tineri de astăzi cu talentul incert — a fost numai şi numai poet, în tot ce a întreprins. Funcţiile îndeplinite în cetate - ca magistrat, ca preşedinte al comisiei locale de reformă agrară, ca notar public - nu l-au împiedicat să fie, oră de oră, poet, ciştigînd ele însele un plus de omenie, răspundere şi inefabil. Poezia a constituit pentru Gherghinescu Vania ca şi pentru nepreţuita şi regretata „profesoară de poezie" care a fost Domniţa Gherghinescu — o condiţie de existenţă şi supravieţuire. Opera sa poetică numără pînă acum patru volume: „Drum lung", apărut cu patruzeci şi doi de ani în urmă, apoi „Amvonul de aur", urmat la interval de un lustru de „Privighetoare oarbă", distins cu premiul Academiei Române pentru poezie, şi „Timp sonor", scos în 1968, vibrînd de ecoul vremurilor noi, de năvalnică zidire socialistă. Gata pentru tipar se află noi lucrări de poezie, proză şi publicistică literară. Poezia lui Gherghinescu Vania se vrea, şi reuşeşte să fie, una din „vocile ţării". Gravă şi vibrantă, fără asprimi. Limpede, fără schematism şi retorică. Scăldată într-o generoasă lumină de zori româneşti. Dar poetul nu poate fi despărţit de omul de cultură activ, febril, capabil să se cheltuiască total pentru propăşirea scrisului literar din Braşov şi din întreaga ţară. Se poate spune, fără greş, că Gherghinescu Vania are o adevărată vocaţie a descoperirii noilor talente şi a prieteniei literare Cîţi dintre poeţii români de prestigiu din generaţia de mijloc, nu şi-au făcut debutul în Claviaturi, caietul de poezie elegant, scos de el cu atîta trudă în anii războiului? Cu aceeaşi înfrigurată căutare şi intuiţie a grăuntelui autentic de poezie, el a militat, în deceniul al şaselea, pentru editarea Luceafărului de ziuă la Braşov, în coloanele ASTREI, printre fondatori căreia se numără, a făcut posibilă auzirea glasului distinct al unora dintre cei mai înzestraţi începători. Şi această preocupare continuă şi astăzi. Despre vocaţia prieteniei vorbeşte cel mai bine locuinţa poetului din strada Crişan, în care au poposit nu o dată Tudor Arghezi şi Lucian Blaga, Ion Pas şi Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu şi Radu Stanca, Victor Papilian şi Virgil Gheorghiu şi cîţi alţii. O prietenie a creaţiei a năzuirii spre idealuri înalte. Scriitori braşoveni au simţit, fără excepţie, câldura şi fertilitatea acestei prietenii. La cei 70 de ani ai poetului Gherghinescu Vania, gîndul nostru se preface într-un omagiu plin de respect şi recunoştinţă, intr-o caldă urare de sănătate şi rodnice împliniri literare ! Ion LUPU Gherghinescu Vania Revărsări de vis Aceste drumuri înainte Cine pe care ni le-a scris ? Sunt pare, cifre ? Sunt cuvinte, Aceste revărsări de vis ? Le recitesc — a cita oară ? Cu-acelaşi sentiment, mereu : Nu doar că-s scrise pentru mine, Ci autorul parcă-s eu. .. .Tu ne înveţi, Partid şi stărui Să făurim un viitor — Cu braţul ferm al fiecărui Şi cu o inimă, a tuturor. PANORAMIC „Decada cărţii româneşti" Manifestările care au avut loc pînă acum în cadrul „Decadei cărţii româneşti" — iniţiativă valoroasă ce aparţine Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, Asociaţiei scriitorilor din Braşov şi Centrului de librării s-a bucurat de o largă participare din partea publicului. Nu mai puţin atractive sunt şi acţiunile din zilele următoare. Astfel, mîine, luni, 23 noiembrie, la orele 18, la librăria „Şt. O. Iosif" din localitate va avea loc o întîlnire a cititorilor cu scriitorul I. Radian, poetul Ion Th. Ilea şi prozatoarea Viorica Rogoz. Ziua de miercuri are un bogat program. La orele 15, la clubul Uzinei de autocamioane, întîlnire cu ing. I. Gancea, redactor la Editura tehnică; la orele 18, la librăria „Șt. O. Iosif", întîlnire cu scriitorul Petre Sălcudeanu; tot la orele 18, dar la librăria ,,G. Coşbuc", întîlnire cu scriitorul M. Maciu, doctor în filozofie, redactor al Editurii politice. „Fetiţa pădurii" — o nouă premieră a Teatrului de păpuşi Astăzi, la orele 9,30, pe scena Teatrului dramatic, va avea loc premiera piesei „Fetiţa pădurii", feerie în două acte de Nell Cobar şi Sadi Rudeanu, susţinută de un colectiv al Teatrului de păpuşi din Braşov. Regia şi scenografia: E. Mihăila- Braşoveanu, în distribuţie: Livia Flora, Alexandrina Ţiraki, Ermioni Cucu, Gheorghe Cucu, Ioan Mar, Victoria Constantinescu, Liviu Steciuc, Vladimir Zapareniuc, Anca Şerban, Georgescu Alexandru, Stela Rusu, Margareta Moraru. Decoruri: Siegfried Faith, muzica: Maria Cupcea, artistă emerită. Noutatea acestui spectacol constă în faptul că în faţa copiilor nu vor mai evolua, de data aceasta, păpuşi, ci înşişi actorii... travestiţi.. în animalele pădurii, ceea ce va constitui un punct de atractivitate pentru micii spectatori. Itinerar geografic La Casa de cultură din Rupea s-a ţinut în cadrul ciclului „Itinerar geografic" o interesantă expunere de către Teodor Nicolau, directorul Casei judeţene a creaţiei populare, intitulată „Prin Tunis, însoţind Ansamblul folcloric Făgăraşul". Expunerea a suscitat un deosebit interes din partea publicului. Nr. 8048 O iniţiativă în folosul publicului Actorii... la spectatori acasă Proiecte de viitor : cîştigarea unui public cît mai larg Nu de mult, hala de bobinaj a uzinei ,,Electroprecizie" din Săcele a găzduit o manifestare mai puţin obişnuită într-un astfel de decor : un spectacol de teatru. Un public extrem de numeros, peste 500 de muncitori, tehnicieni şi ingineri din uzină, tineri şi vîrstnici au aplaudat cu căldură frumoasa evoluţie a actorilor Teatrului dramatic într-un fragment din piesa „Comedie cu olteni", alături de care poeziile, scenetele şi monologul şi-au găsit locul firesc. O acţiune similară s-a consumat la Uzina de autocamioane, unde au fost prezentate cele mai amuzante scene din comedia lui V. I. Popa „Tache, lanke şi Cadîr", poezii etc. şi la uzina „Tractorul", unde spectatorilor li s-au oferit fragmente din „Gaiţele", „Travesti", scenete, recitări. Peste tot, succesul a fost la fel de categoric, iată o iniţiativă deosebită, mi-am spus, care merită toate laudele. Şi pentru a afla cum s-a născut ideea unei astfel de acţiuni, care sunt scopurile urmărite şi, bineînţeles, proiectele de viitor, m-am adresat actorului Ştefan Dedu-Farca, secretarul organizaţiei de partid de la Teatrul dramatic. — Aşadar, cum a luat naştere ideea acestor spectacole care, după cum se vede, au cucerit sufragiile unanime ale spectatorilor ? — In cadrul unei adunări de partid. Comuniştii din teatru, analizînd cu luciditate şi simţ critic afluenţa (fluctuantă) a spectatorilor au ajuns la concluzia că absenţa unor spectatori de la teatru se datoreşte, uneori, unei cauze extrem de simple : nu se cunoaşte în suficientă măsură repertoriul, profilul nostru, sau pur şi simplu unii spectatori se află la o distanţă prea mare de teatru... Am Hotărît atunci să mergem noi în cartiere sau în principalele uzine şi fabrici din oraş. Pentru că, sîntem siguri, — şi un argument este şi publicul numeros care a participat pînă acum la aceste spectacole - că important este să inciţi gustul pentru teatru şi, odată realizat acest lucru, poţi fi convins că cel care azi a văzut la el în secţie sau în cartier un fragment dintr-un spectacol, va dori să vadă şi spectacolul în întregime, că, dacă i-am cucerit o dată adeziunea l-am cîştigat pentru totdeauna. Iniţiativa noastră a fost, de la bun început, încurajată şi sprijinită de maestrul Sică Alexandrescu, directorul teatrului, ceea ce a şi făcut ca ea să prindă viaţă atît de repede. — Şi care e formula organizatorică? — Am împărţit colectivul de actori în patru grupe conduse de George Gridănuşu, E. Mihăilă-Braşoveanu, Alexe Soloviev şi... Ştefan Dedu Farca. Prima grupă, cea condusă de George Gridănuşu a susţinut un spectacol la Uzina de autocamioane cu fragmente din piesa „Tache, Ianke şi Cadîr", şi urmează să dea încă unul la Noua, avînd în distribuţie pe George Gridănuşu Ştefan Alexandrescu, Paul Lavric, Angela Costache, Gabriel Sandulescu, Constanţa Comănoiu, Doina Neamţu, Nicolae Albani, Boris Gavliţchi, Aurora Crăciun. O altă grupă, cea a lui Alexe Soloviev, din care fac parte actorii: Mihai Balaş, Voinea Delast, Victor Ionescu, Ion Jugureanu, Virginia Marcu, Victorina Oniceanu, Mihai Popescu, Elena Stescu, Ruxandra Tantu, Mihaela Nestorescu, a prezentat le clubul „Tractorul", fragmente din „Gaiţele", „Travesti", şi de asemenea recitări, un monolog, şi va da un alt spectacol la Şcoala nr. 10. Grupa mea, formată din Savu Rahoveanu, Sidonia Lazăr, Flavius Constantinescu, George Ferra, Puşa Protopopescu-Siminie, Luminiţa Blanaru, Constantin Babii, Emil Simtinovici, Zoe Albani, a prezentat un spectacol cu un fragment din „Comedie cu olteni" la uzina „Electroprecizie" din Săcele şi urmează să mai susţină unul marţi, la Fabrica de stofe. In sfîrşit, colectivul condus de E. Mihăilă-Braşoveanu — format din Geta Grapă, Mircea Andreescu, Dan Dobre, Melania Niculescu, Dan Săndulescu, Mihaela Murgu, Mada Florian, Simona Negrea, Vasile Mureşan - urmează să aibă prima confruntare cu publicul marţi, 24 noiembrie, la clubul uzinei „Metrom", unde va etala cîteva fragmente din*,O noapte furtunoasă" şi „Aceşti îngeri trişti". La toate aceste spectacole intrarea este liberă. Spun acest lucru pentru a sublinia încă o dată că teatrul nu urmăreşte decît un cîştig moral, dacă se poate spune aşa, cîştigarea unui cît mai mare număr de iubitori de frumos de partea teatrului. Mai trebuie spus că, la fel de cîştigaţi sînt şi actorii, în sensul că ei au astfel posibilitatea unui mai viu şi mai direct dialog cu publicul nu numai în spectacolele propriu-zise, ci şi în discuţiile care le urmează. Discuţii care nu se limitează doar la spectacolul prezentat cu acest prilej, ci se extinde şi asupra unor dezbateri teoretice, cum ar fi : direcţii şi tendinţe în teatrul românesc contemporan, noua problematică a dramaturgiei noastre, ce stă sub semnul partinităţii şi autenticităţii, despre grija cu care partidul înconjoară pe toţi slujitorii artei, încurajîndu-le creaţia, oferindu-le excelente condiţii de studiu şi creaţie. Este, în orice caz, o iniţiativă frumoasă, care, credem noi, trebuie finalizată la aceeaşi temperatură la care s-a consumat şi începutul. — Văd că aţi anticipat întrebarea mea referitoare la proiecte. Nu-mi mai râmîne decît să vă urez încă o dată succes ! Această iniţiativă urmează uneia similare aparţinînd artiştilor plastici, ale căror deplasări în uzine, cooperative agricole de producţie şi alte unităţi economice, s-au soldat cu expoziţii de caricaturi. Vom fi bucuroşi să consemnăm acţiuni asemănătoare iniţiate şi de către ceilalţi oameni de artă din, Brașov. E. FLOARES Spectacolul formaţiei „Savoy“ Aseară, în sala „Tractorul“, a avut loc un reuşit spectacol de muzică uşoară al formaţiei vocal instrumentale „Savoy“, a Ansamblului artistic al U.T.G. Cele mai noi melodii de muzică uşoară românească au fost prezentate de cunoscuţii solişti : Doina Spătaru, Gabriela Teodorescu, Petre Geambaşu, Nicolae Suciu şi George Mitrea. Prelungitele aplauze ale publicului au constituit pecetea calităţii spectacolului. — Aud adesea vorbindu-se printre amatorii de literatură despre literatura de avangardă. Unii dintre ei se pronunță pentru realizările ei, refuzînd să discute în amănunte despre opere mai vechi. Ce părere ai despre lucrurile acestea ? - Trebuie să-ți spun din capul locului că la noi au apărut în ultima vreme o serie de cărţi şi articole dedicate problemei care te preocupă. Aş menţiona Avangardismul poetic românesc de I. Pop, Modern, modernism, modernitate, de Adrian Marino, cîteva dintre eseurile lui MateiCălinescu, publicate în culegerile apărute în anii din urmă, apoi alte contribuţii apărute în revistele de specialitate. Autorii citaţi se ocupau însă mai ales de avangardă literară considerată ca fenomen cultural şi mai puţin de psihologia cititorului în legătură cu ea. Or, ceea ce te interesează ţine mai ales de psihologia lectorului modern, de atitudinea lui faţă de obiectul lecturilor sale. Intr-adevăr, — Iată cum stau lucrurile, după părerea mea. Există un anume snobism al noutăţii care se manifestă şi în domeniul preferinţelor literare. Cei ce îi cad victime se ghidează în alegerea cărţilor pe care le citesc nu după valori reale, ci după moda care se creează, nu arareori artificial în jurul unui scriitor sau al altuia. De altfel, trebuie spus că iluzia lor este dublă : pe de o parte, după cum spuneam, este inexact că tot ce este nou are implicit şi valoare, pe de alta, fiecare scriere de avangardă este supusă la fel ca oricare scriere unui proces de clasicizare (este binecunoscut faptul că anumiţi scriitori francezi care la un moment dat făceau în mod evident parte din avangarda literară au trecut o dată cu scurgerea timpului în rîndurile scriitorilor clasici, operele lor fiind învăţate la şcoală şi fiind asimilate pe deplin de literatura „obişnuită"). Este lesne, deci, de constatat că cei care preferă numai ce apare în stricta actualitate în materie de literatură îşi sacrifică în permanenţă vechile preferinţe. Un scriitor care le-a fost foarte pe plac cu cîteva luni în urmă tinde deodată să cadă în indiferenţă pentru simplul motiv că un altul mai nou este la modă ! Evident este că însăşi ideea de cultură e incompatibilă cu acest mod de a privi lucrurile. Cultura literară şi cultura în general implică cu necesitate cultivarea tuturor perioadelor istorice, revederea periodică a unora dintre operele fundamentale, indiferent de epoca apariţiei lor. Privită din punctul acesta de vedere, literatura de avangardă reprezintă încercările de inovare petrecute începînd cu primele decenii ale acestui secol, dar nu şi o noţiune cu o valoare absolută. A numi o literatură că este de avangardă nu înseamnă a face o judecată de valoare, ci a numi o perioadă de tranziţie. Fiecare operă literară are o anumită perioadă din existenţa ei cînd poate fi numită de avangardă. Valoarea ei constă însă, în primul rind, în capacitatea ei de a se dovedi perenă. Ai fost suficient de convingător, trebuie să recunosc. Există însă şi situaţia exact contrarie. Adică există unii cititori care se feresc cu mare atenţie de cărţi datorate unor scriitori contemporani, preferind să citească numai acele cărţi verificate de generaţii, despre care au auzit că reprezintă reale valori. In urmă cu vreo trei săptămîni, am fost martorul unui asemenea eveniment. La o librărie, un val de cumpărători achiziţionau aceeaşi carte, un roman, interesant în felul lui, dar care nu avea nici o legătură cu actualitatea. Cum explici faptul acesta ? — Știi bine doar că totdeauna „ereziile" sînt simetrice. O exagerare într-un sens aduce aproape întotdeauna exagerarea simetrică. Dacă există un snobism al noului, tot atît de real este un snobism al vechiului, al valorilor considerate sigure, al „valorilor" care nu mai trebuie demonstrate, ci doar asimiliate fără vreo ezitare. Nu este lipsită de legătură cu acest aspect afluenţa într-o librărie pentru achiziţionarea acelui roman despre care îmi pomeneai. A citi numai ce se consideră de către anumiţi cunoscuţi că este „bun" este în fond o renunţare tacită la discernămîntul propriu, o uitare a faptului că o cultură formată numai din lecturi sugerate de către alţii este o cultură cenuşie, lipsită de culoarea pe care preferinţele fiecăruia o conţin şi care este un semn al personalităţii. Şi mai este încă un aspect al problemei, care trebuie discutat. Un cititor care refuza sistematic să se apropie de realizările mai noi ale literaturii româneşti şi străine se expune unei primejdii reale : sensibilitatea şi ideile unei epoci anumite sunt captate în primul rind de către scriitorii acelei epoci : ocolind scrierile unei epoci se ratează ocazii însemnate de cunoaştere ale acelei epoci. — Dacă am înţeles eu bine, socoteşti că preferinţele pentru avangardă sau pentru contrariul ei sunt la fel de lipsite de justificare. — Absolut. Cititorul ideal este cititorul multivalent. Paul ANTIM : DIALOGURI POSIBILE Avnm mim şi Diurn prinţiLOR