Drum Nou, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 8030-8054)
1970-11-26 / nr. 8051
ham nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR- ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8051 Joi, 26 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari di» toate tin». noTtKN ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. ŞI A CONSILIULUI DE MINIŞTRI în ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitaţi, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., şefi ai unor instituţii centrale, specialişti. în cadrul şedinţei au fost dezbătute şi adoptate propunerile de îmbunătăţire a planului cincinal 1971—1975 şi a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. în încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicităţii. De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au examinat şi aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea şi conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru care a avut loc, la C.C. a P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari şi secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor judeţene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, directorii direcţiilor agricole judeţene, secretari ai unor comitete comunale de partid şi primari din comune, preşedinţi ai unor C.A.P., mecanizatori şi alţi specialişti şi cadre din agricultură. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu va fi dată publicităţii. în cadrul şedinţei a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamităţile din primăvara acestui an, în legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. (Comunicatul se publică în ziarul de azi). Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespunzătoare. COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Sesiunea Marii Adunări Naţionale, din luna iulie a.c., care au analizat situaţia creată ca urmare a inundaţiilor din primăvara acestui an, în întreaga ţară s-a desfăşurat o activitate intensă pentru inlaturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamităţile naturale. Clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegaţie pentru învingerea greutăţilor şi recuperarea pierderilor suferite de economia naţională şi de populaţia din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părţi din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuţie de mare preţ au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizaţiile de masă, obşteşti, cooperatiste şi profesionale care, pe lingă donaţii de alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte şi obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor băneşti pentru ajutorarea populaţiei şi zonelor sinistrate. Fondurile băneşti realizate pînă in prezent din această contribuţie, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însumează 2.026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România adresează:calde mulţumiri tuturor cetăţenilor ţării care prin eforturile lor in muncă şi prin ajutoarele acordate şi-au adus aportul la recuperarea pagubelor cauzate de inundaţii. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizaţii şi asociaţii naţionale, a unui mare număr de cetăţeni din 68 de ţări, precum şi din partea unor organizaţii şi asociaţii internaţionale. Valoarea ajutoarelor materiale şi in bani oferite din străinătate însumează 1.590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoştinţa poporului nostru, ţărilor socialiste, celorlalte state, organizaţiilor şi asociaţiilor internaţionale, persoanelor din alte ţări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute de stat şi de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populaţia ţării şi cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamităţi şi satisfăcute nevoile cele mai acute ale populaţiei sinistrate. Pentru refacerea locuinţelor şi anexelor gospodăreşti distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare băneşti în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5.000 de apartamente destinate populaţiei râmase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din ţară şi străinătate, populaţia sinistrată a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei şi alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producţie, în vederea refacerii bunurilor distruse şi recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicaţii şi telecomunicaţii, a reţelelor de energie, a instituţiilor de invăţămînt şi sănătate au fost angajate fonduri in valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sint asigurate din bugetul statului, iar o parte sint acoperite din fondurile băneşti şi ajutoarele materiale primite din ţară şi străinătate. Donaţiile primite sau in curs de primire din străinătate, sub formă de utilaje, aparatură, materii prime şi materiale, sunt folosite pentru refacerea intreprinderilor, a unor căi de comunicaţii, sisteme de apărare împotriva inundaţiilor şi obiective de interes social distruse sau avariate de inundaţii. Ţinînd seama de modul cum se desfăşoară acţiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma inundaţiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundaţii care, aşa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe acest an şi pregătirea tuturor condiţiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. ■ Experienţa C.A.P. Cristian arată: RESURSELE PRODUCŢIILOR MARI DE LAPTE SE GĂSESC ÎN PERIMETRUL FIECĂREI COOPERATIVE Cu cei peste 3 100 litri obţinuţi pînă în prezent pe vacă furajată (planul anual prevede 2 700litri) cooperativa agricolă din Cristian se situează pe primul loc din judeţ la producţia de lapte. Pînă acum uunitatea a realizat şi depăşit şi efectivele de taurine planificate, livrînd statului peste prevederi mai bine de 2 400 hl. lapte, precum şi un număr apreciabil de tăurăşi, miei, porci graşi etc. De altfel, planul anual de producţie a fost îndeplinit şi la ouă, carne de pasăre. Acestea ar fi, prezentate pe scurt, rezultatele obţinute în zootehnie de una din cooperativele agricole fruntaşe din judeţul nostru. Poate unii, şi chiar vecinii din Vulcan sau Rîşnov, unde producţia de lapte e mult mai mică, vor spune că în obţinerea unor asemenea rezultate, cooperatorii din Cristian au fost ajutaţi de condiţiile naturale deosebit de favorabile. Am vrea să arătăm de la, bun început că posibilităţile existente la Cristian nu sunt cu nimic mai mari decit cele existente la Vulcan sau Rîşnov. Dimpotrivă, la Rîşnov, de exemplu, sînt 938 hectare fineţe naturale, la Vulcan 745 hectare, pe cînd la Cristian numai... 40 hectare. Atunci, care sînt totuşi „secretele“ obţinerii acestor rezultate ? — „Secretele", dacă se pot numi aşa — spunea tov. Dumitru Drăgoi, secretarul comitetului comunal de partid — nu pot fi altele decit hărnicia, priceperea şi ♦ Un record edificator: peste 3.100 litri pe vacă furajată ♦ Cu suprafeţe mai mari de pajişti, vecinele din Rîşnov şi Vulcan obţin producţii cu mult mai mici ♦ Agrotehnica — sursă principală a abundenţei de furaje ♦ Cheia succesului — efortul nedrămuit al cooperatorilor ♦ 2.400 hl. livraţi statului peste prevederi, dăruirea totală a oamenilor care lucrează în acest sector de activitate, preocuparea permanentă a consiliului de conducere şi organizaţiei de partid pentru perfecţionarea continuă a activităţii in zootehnie". Despre măsurile tehnico-organizatorice întreprinse de consiliul de conducere, la indicaţia organizaţiei de partid, ne-a vorbit Toma Cardoş, inginerul şef al cooperativei. — Problema cea mai complexă şi spinoasă pentru noi — spunea interlocutorul — a fost asigurarea unei puternice baze furajere de pe o suprafaţă mică de teren. A trebuit să aplicăm un larg complex de măsuri agrotehnice pentru a dubla şi chiar tripla, pe unele locuri, producţia de furaje. Aşa am ajuns ca pe fîneaţă, faţă de 7 000—8 000 kg. masă verde la hectar ci se realiza în trecut, să obţinem azi peste 15 000 kg. la hectar. Producţia pe porumb-siloz în acest an a depăşit 6,5 vagoane la hectar, iar de pe cele 250 hectare cultivate cu trifoliene am realizat aproape 1 000 tone fîn de bună calitate, fără a mai vorbi de masa verte administrată vara suplimentar în hrana animalelor. Ne-am propus ca în acest an să realizăm o cantitate de peste 6 400 tone nutrețuri însilozate, sarcină pe care o îndeplinim cu succes... Dacă pentru asigurarea unei puternice baze furajere de pe o suprafață mică de teren s-au depus eforturi evidente, nu este mai puţin adevărat că aici se manifestă o grijă deosebită şi pentru buna gospodărire a nutreţurilor realizate. Cea mai mare parte din cantitatea de fînuri obţinută a fost depozitată sub acoperiş, iar restul ,n 4 şire bine stivuite şi acoperite cu paie. Nu numai şirele de fîn, ci şi cele de paie sunt construite gospodăreşte şi împrejmuite, iar pleava a fost, de asemenea, adunată şi depozitată în cele mai bune condiţiuni. întreaga cantitate de furaje a fost predată cu proces-verbal economistului fermei zootehnice, risipa fiind înlăturată aproape cu desăvîrşire. Furajele sunt distribuite numai pe bază de raţii, preparate ori cîntărite. La întocmirea necesarului de nutreţuri s-a pornit de la raţii maxime. Aşa, de exemplu, pentru fiecare vacă s-a stabilit o raţie zilnică care însumează 11 U.N. şi 1050 gr. A.D. adică 5 kg. fîn de bună calitate, 2 kg. paie, 2,5 kg. concentrate şi 30 kg. suculente. — Stabilirea de la începutul anului a necesarului maxim de furaje — spunea ing. Zerbes Ernst, şeful fermei zootehnice — a mobilizat întregul colectiv de muncă al fermei, pe toţi cooperatorii să aplice cele mai eficace măsuri tehnico-organizatorice care s-au materializat in producţii mari, fapt care ne permite să furajăm abundent animalele pe toată perioada de stabulaţie. O atenţiesporită se acordă aici şi organizării muncii în sector. Ca urmare, hrănirea, adăparea şi mulsul vacilor se execută la ore fixe din zi, după un program bine stabilit. Vasile Preda, Ion Melchior, Maria Ţepuş, Ion Gîrbăcea, Ion Pfaff şi ceilalţi cooperatori care lucrează la ferma zootehnică sunt de o punctualitate exemplară. Ei ştiu că, cu cit obţin rezultate mai bune în producţie, cu atît cîştigul lor este mai mare. Decadal, aici au loc şedinţe de analiză a muncii, unde sunt dezbătute pe larg cele mai stringente probleme şi se iau măsuri pentru realizarea ritmică a producţiei planificate. Am vizitat de cîteva ori ferma zootehnică a cooperativei agricole din Cristian. Mina bunului gospodar se vede pretutindeni, ordinea şi disciplina sunt la ele acasă. Pe lingă hărnicie şi pricepere, colectivul de muncă de aici dă dovadă şi de multă ambiţie, în sensul că vrea şi face tot ce depinde de el pentru ca unitatea lor să ocupe an de an un loc de frunte pe judeţ la producţia de lapte, carne, ouă şi alte produse animaliere. I. BRAGHEŞ Cinci obiective din funcţiune cu 400 de zile mai devreme Constructorii de la I.C.L. au pus în funcţiune de la începutul anului şi pînă în prezent peste 10 obiective de interes social şi cultural. Cinci din aceste obiective au fost puse mai devreme în funcţiune. Este vorba între altele de căminul uzinei „Rulmentul" (cu 110 zile mai devreme), căminul uzinei „Hidromecanic«*. — (cu 20 zile,) Atelierul mixt Făgăraş (cu 92 de zile) şi altele. Reducerea duratei de execuţie la cele 5 obiective se ridică la aproape 400 de zile. ii/iiiiii/i/ii/iii/i/iiiiii/iiiii/iiii/iiiiiiiiirifiiiiiiiiiiii/iiiiii/iiiiiiirifri 343 studii şi măsuri de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii Specialiştii de la uzina „Tractorul" au pus în aplicare în 10 luni din acest an un număr de 343 studii şi măsuri de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, cu mai mult decât cele prevăzute a fi aplicate în această perioadă. Demnă de remarcat este şi eficienţa economică a studiilor şi măsurilor transpuse în practică în primele trei trimestre ale anului. Ea s-a concretizat, printre altele, în realizarea unor beneficii de peste 320 milioane lei. iiiiHiiiiiiii/iiiiiiiiiiiiii/iuniiiiiiiiiiiiiiiiiiii/iiiiiiiiiiiniiiHiHiiiiiiimi' Primele prestaţii de servicii O.S.P.M. Cabinetul judeţean O.S.P.M. — Braşov a finalizat primul studiu de perfecţionări organizatorice, realizat pe bază de contract. Este vorba de „Mecanizarea încărcării cărămizilor“, lucrare solicitată de „Reconstrucţia" — Feldioara. Ea are o eficiență economică de aproape 500.000 lei şi a fost realizată de un colectiv condus de ing. Gheorghe Ardeleanu, de la „Hidromecanica". Cabinetul are în execuţie alte 4 lucrări. Se întind cablurile la noul teleferic cu cabine construit în Poiana Brașov, ce va fi dat în exploatare la sfîrșitul lunii decembrie. IRIINIRIII III Întîlnire cu cititorii Aseară, la librăria „Şt. O. Iosif" din Braşov, a avut loc o întîlnire a publicului cu scriitorii Petre Sălcudeanu, Ion G. Pană şi Mircea Cîrleanţă. Organizată în cadrul „Decadei cărţii româneşti", întâlnirea a prilejuit prezentarea ultimelor apariţii editoriale ale acestor scriitori. Dramaturgul Dan Tărchilă, secretarul Asociaţiei scriitorilor braşoveni, a prezentat lucrările scriitorilor invitaţi la această întîlnire, care s-a bucurat de un deosebit interes din partea publicului. Se apropie ora bilanţului anual De perpetuarea anomaliei pierderilor nu vor răspunde doar contabilii! ÎN OBIECTIV: ♦ ACOLO UNDE FRINA PIERDERILOR NU SE FOLOSEŞTE PRE-BILANTIER, APAR SURPRIZE POST-BILANTIERE ♦ DEPĂȘIRI DE PLAN... NEDORITE ♦ TRUSTUL 5 A LICHIDAT EFECTUL EFORTURILOR DE RENTABILIZARE A DOUA ÎNTREPRINDERI SURORI ♦ DACA MĂSURILE S-AR NASTE CA JUSTIFICĂRILE... ♦ COMISIILE DE RENTABILIZARE DIN ÎNTREPRINDERI SUNT SUBLIME, DAR LIPSESC CU DESAVÂRSIRE ! ♦ CENTRALELE INTIRZIE SĂ INTRE PE RECEPȚIE Rentabilizarea produselor, sporirea rentabilității în ansamblu, reprezintă cîteva din dezideratele majore ale sporirii eficienţei activităţii economice. în această acţiune, iniţiată şi condusă de partid, s-a dobîndit o experienţă pozitivă în multe întreprinderi braşovene. Iată în acest sens cîteva exemple. Acolo unde comisiile de rentabilizare au muncit cu simţ de răspundere, unde controlul preventiv a funcţionat cum trebuie , volumul pierderilor a fost diminuat şi la unele produse în loc de pierderi s-au obţinut beneficii. Astfel la 8 produse în locul unei pierderi de 2.740.000 lei s-au obţinut beneficii în valoare de 2.976.000 lei. Pentru acest succes gospodăresc merită cuvinte de laudă colectivul Combinatului chimic din Făgăraş, uzina „Colorom"-Codlea, I.P.E.C., C.E.I.L., întreprinderea poligrafică şi I.I.L. „Metalochim" Braşov. Tot aici trebuie să remarcăm eforturile depuse de gospodarii mijloacelor materiale şi băneşti de la întreprinderea de construcţii locale din Braşov şi „Reconstrucţia“-Feldioara pentru diminuarea volumului pierderilor per sold. Din păcate, însă, la nivelul judeţului, aceste succese pe calea rentabilizării şi sporirii rentabilităţii produselor şi întreprinderilor au fost anihilate deoarece aşa cum se vede după bilanţul trimestrului trei numărul produselor nerentabile a ajuns la 52 (ceea ce reprezintă o creştere faţă de situaţia similară a anului trecut), valoarea acestora apropiindu-se de 40 milioane lei. Această stare de fapt este pricinuită de practica din unele întreprinderi, unde urmărirea şi optimizarea cheltuielilor au fost lăsate doar în seama contabililor şi, ca urmare, au apărut o serie de „surprize" în bilanţul economico-financiar. ■ îndeplinirea exemplară a planului pe 1970 ■ Pregătirea temeinică a producției anului viitor Mai concret, în perioada amintită un număr de 20 produse planificate cu beneficii au fost realizate cu pierderi, iar alte 2 produse neplanificate au fost realizate, de asemenea, cu pierderi. Cine sunt autorii acestei anomalii ? Cum au admis conducerile întreprinderilor în cauză „naşterea" unor produse nerentabile ? Oare dacă ar fi obligaţi să plătească pierderile din propriul lor buzunar, tot aşa de îngăduitori ar fi ? Comisia judeţeană de rentabilizare , cu sprijinul unei brigăzi de specialişti de la sucursalele judeţene ale Băncii Naţionale şi Băncii de Investiţii, Direcţiei judeţene de statistică şi ale Direcţiei teritoriale de control şi revi zon DRAGHICI, directorul Direcţiei teritoriale de control şi revizie nr. 4 Braşov (Continuare în pag. a 3-a) Retorte industriale pentru metamorfoza lemnului. Aspect de la Fabrica de platforme auto Braşov. Foto: GH. BÂNUŢA