Drum Nou, noiembrie 1970 (Anul 27, nr. 8030-8054)

1970-11-26 / nr. 8051

h­am nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR- ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8051 Joi, 26 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani Proletari di» toate tin­». n­oTtKN­ ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. ŞI A CONSILIULUI DE MINIŞTRI în ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc şedinţa Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitaţi, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., şefi ai unor instituţii centrale, specialişti. în cadrul şedinţei au fost dezbătute şi adoptate propu­nerile de îmbunătăţire a planului cincinal 1971—1975 şi a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. în încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedinte al Consiliului de Stat. Cuvîn­­tarea va fi dată publicităţii. De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Mi­niştri au examinat şi aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea şi conducerea agriculturii, cuprin­se în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru care a avut loc, la C.C. a­ P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari şi secretarii pentru pro­blemele de agricultură ai comitetelor judeţene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi a Uniu­nii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, direc­torii direcţiilor agricole judeţene, secretari ai unor comitete comunale de partid şi primari din comune, preşedinţi ai unor C.A.P., mecanizatori şi alţi specialişti şi cadre din agri­cultură. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu va fi dată publicităţii. în cadrul şedinţei a fost prezentată o informare în legă­tură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor pro­vocate de calamităţile din primăvara acestui an, în legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. (Comunicatul se publică în ziarul de azi). Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Mi­niştri au analizat, de asemenea, o serie de probleme cu­rente, adoptînd măsuri corespunzătoare. COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Sesiunea Marii Adunări Naţio­nale, din luna iulie a.c., care au analizat situaţia creată ca ur­mare a inundaţiilor din primă­vara acestui an, în întreaga ţară s-a desfăşurat o activitate in­tensă pentru inlaturarea urmări­lor deosebit de grele provocate de calamităţile naturale. Clasa muncitoare, ţărănimea, intelec­tualitatea, întregul popor au muncit cu abnegaţie pentru în­vingerea greutăţilor şi recupera­rea pierderilor suferite de eco­nomia naţională şi de populaţia din zonele sinistrate, pentru în­deplinirea planului de stat. La constituirea unei părţi din fondurile necesare pentru refa­cerea distrugerilor suferite, o contribuţie de mare preţ au adus oamenii muncii de toate catego­riile, organizaţiile de masă, ob­şteşti, cooperatiste şi profesio­nale care, pe lingă donaţii de alimente, îmbrăcăminte, încălţă­minte şi obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor băneşti pentru ajutorarea popu­laţiei şi zonelor sinistrate. Fon­durile băneşti realizate pînă in prezent din această contribuţie, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — în­sumează 2.026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România adresează:calde mulţu­miri tuturor cetăţenilor ţării care prin eforturile lor in muncă şi prin ajutoarele acordate şi-au a­­dus aportul la recuperarea pa­gubelor cauzate de inundaţii. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizaţii şi asociaţii naţionale, a unui mare număr de cetăţeni din 68 de ţări, precum şi din partea unor organizaţii şi asociaţii internaţionale. Valoarea ajutoarelor materiale şi in bani oferite din străinătate însumează 1.590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoştinţa po­porului nostru, ţărilor socialiste, celorlalte state, organizaţiilor şi asociaţiilor internaţionale, per­soanelor din alte ţări pentru aju­torul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute de stat şi de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populaţia ţării şi cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de ca­lamităţi şi satisfăcute nevoile cele mai acute ale populaţiei si­nistrate. Pentru refacerea locuin­ţelor şi anexelor gospodăreşti distruse au fost acordate fami­liilor sinistrate ajutoare băneşti în valoare de aproape 500 mili­oane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5.000 de apartamente destinate populaţiei râmase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din ţară şi străinătate, populaţia sinis­trată a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei şi alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperative­lor agricole de producţie, în ve­derea refacerii bunurilor distruse şi recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de pes­te 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicaţii şi telecomunicaţii, a reţelelor de energie, a instituţiilor de invăţămînt şi sănătate au fost angajate fonduri in valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sint asigurate din bu­getul statului, iar o parte sint acoperite din fondurile băneşti şi ajutoarele materiale primite din ţară şi străinătate. Donaţiile primite sau in curs de primi­re din străinătate, sub formă de utilaje, aparatură, materii prime şi materiale, sunt folosite pentru refacerea intreprinderilor, a unor căi de comunicaţii, sis­teme de apărare împotriva inun­daţiilor şi obiective de interes social distruse sau avariate de inundaţii. Ţinînd seama de modul cum se desfăşoară acţiunea de recupe­rare a pagubelor înregistrate în urma inundaţiilor, Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. şi Consi­liul de Miniştri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inun­daţii care, aşa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe acest an şi pregătirea tuturor condiţiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. ■ Experienţa C.A.P. Cristian arată: RESURSELE PRODUCŢIILOR MARI DE LAPTE SE GĂSESC ÎN PERIME­TRUL FIECĂREI COOPERATIVE Cu cei peste 3 100 litri obţinuţi pînă în prezent pe vacă furajată (planul anual prevede 2 700­­litri) cooperativa agricolă din Cristian se situează pe primul loc din ju­deţ la producţia de lapte. Pînă acum uunitatea a realizat şi depă­şit şi efectivele de taurine pla­nificate, livrînd statului peste prevederi mai bine de 2 400 hl. lapte, precum şi un număr apre­ciabil de tăurăşi, miei, porci graşi etc. De altfel, planul anual de producţie a fost îndepl­init şi la ouă, carne de pasăre. Acestea ar fi, prezentate pe scurt, rezulta­tele obţinute în zootehnie de una din cooperativele agricole frun­taşe din judeţul nostru. Poate unii, şi chiar vecinii din Vulcan sau Rîşnov, unde producţia de lapte e mult mai mică, vor spu­ne că în obţinerea unor aseme­nea rezultate, cooperatorii din Cristian au fost ajutaţi de con­diţiile naturale deosebit de favora­bile. Am vrea să arătăm de la, bun început că posibilităţile existen­te la Cristian nu sunt cu nimic mai mari decit cele existente la Vulcan sau Rîşnov. Dimpotrivă, la Rîşnov, de exemplu, sînt 938 hectare fineţe naturale, la Vulcan 745 hectare, pe cînd la Cristian numai... 40 hectare. Atunci, ca­re sînt totuşi „secretele“ obţine­rii acestor rezultate ? — „Secretele", dacă se pot numi aşa — spunea tov. Dumitru Drăgoi, secretarul comitetului co­munal de partid — nu pot fi al­tele decit hărnicia, priceperea şi ♦ Un record edificator: pes­te 3.100 litri pe vacă furajată ♦ Cu suprafeţe mai mari de pajişti, vecinele din Rîşnov şi Vulcan obţin producţii cu mult mai mici ♦ Agrotehnica — sursă principală a abun­denţei de furaje ♦ Cheia succesului — efortul nedră­muit al cooperatorilor ♦ 2.400 hl. livraţi statului peste pre­vederi, dăruirea totală a oamenilor care lucrează în acest sector de acti­vitate, preocuparea permanentă a consiliului de conducere şi or­ganizaţiei de partid pentru per­fecţionarea continuă a activităţii in zootehnie". Despre măsurile tehnico-orga­­nizatorice întreprinse de consi­liul de conducere, la indicaţia organizaţiei de partid, ne-a vor­bit Tom­a Cardoş, inginerul şef al cooperativei. — Problema cea mai comple­xă şi spinoasă pentru noi — spunea interlocutorul — a fost a­­sigurarea unei puternice baze furajere de pe o suprafaţă mică de teren. A trebuit să aplicăm un larg complex de măsuri agroteh­nice pentru a dubla şi chiar tri­pla, pe unele locuri, producţia de furaje. Aşa am ajuns ca pe fîneaţă, faţă de 7 000—8 000 kg. masă verde la hectar ci­ se rea­liza în trecut, să obţinem azi pes­te 15 000 kg. la hectar. Producţia pe porumb-siloz în acest an a depăşit 6,5 vagoane la hectar, iar de pe cele 250 hectare cultivate cu trifoliene am realizat aproape 1 000 tone fîn de bună calitate, fără a mai vorbi de masa vert­e administrată vara suplimentar în hrana animalelor. Ne-am propus ca în acest an să realizăm o can­titate de peste 6 400 tone nutre­țuri însilozate, sarcină pe care o îndeplinim cu succes... Dacă pentru asigurarea unei puternice baze furajere de pe o suprafață mică de teren s-au de­pus eforturi evidente, nu este mai puţin adevărat că aici se manifestă o grijă deosebită şi pentru buna gospodărire a nu­treţurilor realizate. Cea mai mare parte din cantitatea de fînuri obţinută a fost depozitată sub a­­coperiş, iar restul ,n 4 şire bine stivuite şi acoperite cu paie. Nu numai şirele de fîn, ci şi cele de paie sunt construite gospodăreşte şi împrejmuite, iar pleava a fost, de asemenea, adunată şi depozi­tată în cele mai bune condiţiuni. întreaga cantitate de furaje a fost predată cu proces-verbal econo­mistului fermei zootehnice, risipa fiind înlăturată aproape cu de­­săvîrşire. Furajele sunt distribu­ite numai pe bază de raţii, pre­parate ori cîntărite. La întocmirea necesarului de nutreţuri s-a por­nit de la raţii maxime. Aşa, de exemplu, pentru fiecare vacă s-a stabilit o raţie zilnică care în­sumează 11 U.N. şi 1050 gr. A.D. adică 5 kg. fîn de bună calitate, 2 kg. paie, 2,5 kg. concentrate şi 30 kg. suculente. — Stabilirea de la începutul anului a necesarului maxim de furaje — spunea ing. Zerbes Ernst, şeful fermei zootehnice — a mobilizat întregul colectiv de muncă al fermei, pe toţi coope­ratorii să aplice cele mai eficace măsuri tehnico-organizatorice ca­re s-au materializat in producţii mari, fapt care ne permite să fu­rajăm abundent animalele pe toată perioada de stabulaţie. O atenţie­­sporită se acordă aici şi organizării muncii în sector. Ca urmare, hrănirea, adăparea şi mulsul vacilor se execută la ore fixe din zi, după un program bi­ne stabilit. Vasile Preda, Ion Mel­chior, Maria Ţepuş, Ion Gîrbăcea, Ion Pfaff şi ceilalţi cooperatori care lucrează la ferma zootehnică sunt de o punctualitate exempla­ră. Ei ştiu că, cu cit obţin rezul­tate mai bune în producţie, cu atît cîştigul lor este mai mare. Decadal, aici au loc şedinţe de analiză a muncii, unde sunt dez­bătute pe larg cele mai stringen­te probleme şi se iau măsuri pen­tru realizarea ritmică a produc­ţiei planificate. Am vizitat de cîteva ori ferma zootehnică a cooperativei agricole din Cristian. Mina bunului gos­podar se vede pretutindeni, ordi­nea şi disciplina sunt la ele acasă. Pe lingă hărnicie şi pricepere, co­lectivul de muncă de aici dă do­vadă şi de multă ambiţie, în sen­sul că vrea şi face tot ce depinde de el pentru ca unitatea lor să o­­cupe an de an un loc de frunte pe judeţ la producţia de lapte, carne, ouă şi alte produse anima­liere. I. BRAGHEŞ Cinci obiective d­in funcţiune cu 400 de zile mai devreme Constructorii de la I.C.L. au pus în func­ţiune de la începu­tul­­ anului şi pînă în prezent peste 10 obiective de interes social şi cultural. Cinci din aceste obiective au fost puse mai devreme în func­ţiune. Este vorba în­tre altele de căminul uzinei „Rulmentul" (cu 110 zile mai de­vreme), căminul uzi­­nei „Hidromecanic«*. — (cu 20 zile,) Ate­lierul mixt Făgăraş (cu 92 de zile) şi alte­le. Reducerea duratei de execuţie la cele 5 obiective se ridică la aproape 400 de zile. ii/iiiiii/i/ii/iii/i/iiiiii/iiiii/iiii/iiiiiiiiirifiiiiiiiiiiii/iiiiii/iiiiiiirifri 343 studii şi măsuri de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii Specialiştii de la uzina „Tractorul" au pus în aplicare în 10 luni din acest an un număr de 343 studii şi măsuri de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, cu­­ mai mult decât cele prevăzute a fi aplicate în această perioadă. Demnă de remarcat este şi eficienţa economică a studiilor şi măsu­rilor transpuse în practică în primele trei trimestre ale anu­lui. Ea s-a concretizat, printre altele, în realizarea unor bene­ficii de peste 320 milioane lei. i­iiiHiiiiiiii/iiiiiiiiiiiiii/iuniiiiiiiiiiiiiiiiiiii/iiiiiiiiiiiniiiHiHiiiiiiimi' Primele prestaţii de servicii O.S.P.M. Cabinetul judeţean O.S.P.M. — Braşov a finalizat primul studiu de perfecţionări organizatorice, realizat pe bază de contract. Este vorba de „Mecanizarea încărcării cărămizilor“, lucrare solicitată de „Reconstrucţia" — Feldioara. Ea are o eficiență economică de aproape 500.000 lei şi a fost rea­lizată de un colectiv condus de ing. Gheorghe Ardeleanu, de la „Hidromecanica". Cabinetul are în execuţie alte 4 lucrări. Se întind cablurile la noul teleferic cu cabine construit în Poiana Bra­șov, ce va fi dat în ex­ploatare la sfîrșitul lu­nii decembrie. IRIINIRIII III Întîlnire cu cititorii Aseară, la librăria „Şt. O. Iosif" din Braşov, a avut loc o întîlnire a publicu­lui cu scriitorii Petre Săl­­cudeanu, Ion G. Pană şi Mir­­cea Cîrleanţă. Organizată în cadrul „Decadei cărţii româ­neşti", întâlnirea a prilejuit prezentarea ultimelor apariţii editoriale ale acestor scriitori. Dramaturgul Dan Tărchilă, secretarul Asociaţiei scriitori­lor braşoveni, a prezentat lu­crările scriitorilor invitaţi la această întîlnire, care s-a bu­curat de un deosebit interes din partea publicului. Se apropie ora bilanţului anual De perpetuarea anomaliei pierderilor nu vor răspunde doar contabilii! ÎN OBIECTIV: ♦ ACOLO UNDE FRINA PIERDERILOR NU SE FOLOSEŞTE PRE-BILANTIER, APAR SURPRIZE POST-BILANTIERE ♦ DE­PĂȘIRI DE PLAN... NEDORITE ♦ TRUSTUL 5 A LICHIDAT E­­FECTUL EFORTURILOR DE RENTABILIZARE A DOUA ÎN­TREPRINDERI SURORI ♦ DACA MĂSURILE S-AR NASTE CA JUSTIFICĂRILE... ♦ COMISIILE DE RENTABILIZARE DIN ÎNTREPRINDERI SUNT SUBLIME, DAR LIPSESC CU DESA­­VÂRSIRE ! ♦ CENTRALELE INTIRZIE SĂ INTRE PE RECEPȚIE Rentabilizarea produselor, spo­rirea rentabilității în ansamblu, reprezintă cîteva din dezideratele majore ale sporirii eficienţei ac­tivităţii economice. în această ac­ţiune, iniţiată şi condusă de par­tid, s-a dobîndit o experienţă po­zitivă în multe întreprinderi bra­şovene. Iată în acest sens cîteva exemple. Acolo unde comisiile de rentabilizare au muncit cu simţ de răspundere, unde controlul pre­ventiv a funcţionat cum trebuie , volumul pierderilor a fost di­minuat şi la unele produse în loc de pierderi s-au obţinut be­neficii. Astfel la 8 produse în locul unei pierderi de 2.740.000 lei s-au obţinut beneficii în va­loare de 2.976.000 lei. Pentru a­­cest succes gospodăresc merită cuvinte de laudă colectivul Com­binatului chimic din Făgăraş, u­­zina „Colorom"-Codlea, I.P.E.C., C.E.I.L., întreprinderea poligra­fică şi I.I.L. „Metalochim" Bra­şov. Tot aici trebuie să remarcăm eforturile depuse de gospodarii mijloacelor materiale şi băneşti de la întreprinderea de construc­ţii locale din Braşov şi „Recon­­strucţia“-Feldioara pentru dimi­nuarea volumului pierderilor per sold. Din păcate, însă, la nivelul ju­deţului, aceste succese pe calea rentabilizării şi sporirii rentabi­lităţii produselor şi întreprinde­rilor au fost anihilate deoarece aşa cum se vede după bilanţul trimestrului trei numărul produ­selor nerentabile a ajuns la 52 (ceea ce reprezintă o creştere faţă de situaţia similară a anului tre­cut), valoarea acestora apropiin­­du-se de 40 milioane lei. Această stare de fapt este pricinuită de practica din unele întreprinderi, unde urmărirea şi optimizarea cheltuielilor au fost lăsate doar în seama contabililor şi, ca urmare, au apărut o serie de „surprize" în bilanţul economico-financiar. ■ îndeplinirea exemplară a planului pe 1970 ■ Pregătirea temeinică a producției anului viitor Mai concret, în perioada amin­tită un număr de 20 produse pla­­­­nificate cu beneficii au fost rea­lizate cu pierderi, iar alte 2 pro­duse neplanificate au fost rea­lizate, de asemenea, cu pierderi. Cine sunt autorii acestei anoma­lii ? Cum au admis conducerile întreprinderilor în cauză „naşte­rea" unor produse nerentabile ? Oare dacă ar fi obligaţi să plă­tească pierderile din propriul lor buzunar, tot aşa de îngăduitori ar fi ? Comisia judeţeană de rentabili­zare , cu sprijinul unei brigăzi de specialişti de la sucursalele judeţene ale Băncii Naţionale şi Băncii de Investiţii, Direcţiei ju­deţene de statistică şi ale Direc­­­ţiei teritoriale de control şi revi­­ zon DRAGHICI, directorul Direcţiei teritoriale de control şi revizie nr. 4 Braşov (Continuare în pag. a 3-a) Retorte industriale pentru metamorfoza lemnului. Aspect de la Fabrica de platforme auto Braşov. Foto: GH. BÂNUŢA

Next